-
Ministerul Dezvoltarii si Prognozei
Programul Phare Coeziune Economica si SocialaAsistenta pentru
intreprinderi mici si mijlocii
Schema de finantare nerambursabila
Linie de Buget RO-0108.03.01-144
PRIVIND CEREREA / OFERTA DE MASE PLASTICE(FOLIE) DIN OLTENIA
Proiect:
Dezvoltarea si retehnologizarea unei microintreprinderi
producatoare de mase plastice
Beneficiar:
S.C. TOP PLAST S.R.L. CRAIOVA
________________________________________________________________________SEPTEMBRIE
2004
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 2
COLECTIV REDACTIONAL
Colaboratori:
POPESCU Raluca Jud. DOLJ
EFRIM Mihaela..Jud. VALCEA, OLT
NICU Tania....Jud. GORJ
TOBOS Violeta ..Jud. MEHEDINTI
Responsabil lucrare :
Marian NICU
Functia : Consultant
Tel.: 0722/ 891021; Fax: 0253/ 212228; E-mail:
[email protected]
Semnatura ..
L.S.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 3
CUPRINS
Pag:Cap. I GENERALITATI 4
Cap. II ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILORCE ACIONEAZ PE
PIAA
II.1 Dimensiunile i structura pieei 5II.2 Localizarea activitii
de pia 6II.3 Structurarea pieei 6II.4 Cererea de marfuri 7II.5
Oferta de marfuri 8II.6 Localizarea i vrsta ofertei 8II.7 Studiul
preturilor 10II.8 Conjuctura pieei 10
Cap. III ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERIIII.1 Mediul
local de afaceri 11III.2 Mediul regional de afaceri 11
Cap. IV ANALIZA PIETEI SPECIFICEIV.1 Definirea produsului supus
cercetarii 15IV.2 Localizarea activitatii pe piata 15IV.3
Structurarea pietei 16IV.4 Cererea pietei 17IV.5 Oferta pietei
20IV.6 Studiul preturilor 22IV.7 Conjunctura pietei 23
Cap. V CONCLUZII. RECOMANDARIV.1 Analiza SWOT a intreprinderii
24V.2 Dimensiunile si structura pietei 24V.3 Recomandari 25
ANEXE
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 4
CAPITOLUL I
GENERALITI.Studiul de pia, ca principal instrument al cercetrii
de marketing, i propune s
ofere suficiente date ntreprinderii SC TOP PLAST S.R.L. Craiova,
pentru fundamentarea
propriilor decizii de aciune, decizii care s asigure o
dimensionare optim - din toate
punctele de vedere, la cerinele mediului de afceri i a pieei
regionale. Se vor investiga
factorii care acioneaz asupra pieei regionale: cererea, oferta,
preurile pieei, reeaua de
distribuie a produselor, formele de promovare, tendintele
pietei.
Regiunea Oltenia este pozitionata geografic n zona de sud vest a
Romniei si este
compusa din cinci judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si
Vlcea.
Regiunea ocupa o suprafata de 29.212 kmp., egala cu 12,25% din
suprafata totala a
Romniei. Localizarea Regiunii Oltenia este favorabila n special
pentru economie si pentru
turism: Carpatii si Dunareaformeaza n nordul si n sudul
regiunii granitele naturale ale
Olteniei. Dunarea reprezinta o
resursa regionala importanta si
urmareste granita cu Bulgaria si cu
Serbia pe o distanta de 417 km.
Granita de nord a regiunii este la o
distanta de circa 250 km de
Timisoara; distanta ntre Craiova si
Bucuresti este de 230 km.
Regiunea beneficiaza de importante
resurse umane si de calitate, o retea bine dezvoltata de
infrastructura de transport (rutier,
feroviar si aeroport la Craiova) si telecomunicatii (telefonie
digitala, GSM - patru operatori,
acces internet), avand astfel create toate premizele unei
dezvoltari rapide si durabile in
majoritatea sectoarelor economice (industrie, agricultura,
turism, transporturi,
telecomunicatii, etc.)
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 5
CAPITOLUL II
ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ
PE PIAA
II.1 DIMENSIUNILE I STRUCTURA PIEEI
Elementele de baz n cerecetrile pieei sunt considerate:
capacitatea pieei, dinamica sa, distribuia spaial i structura sa
intern.
A. Capacitatea pieei efective: exprim volumul tranzaciilor
(valoric sau cantitativ) ce s-audesfurat ntr-o anumit perioad de
timp. Volumul tranzaciilor poate fi exprimat volumulvnzrilor sau
cumprrilor sau indirect prin numrul cumprtorilor de astfel de
produse.
B. Volumul vnzrilor (cumprrilor) de mrfuri: nfieaz dimensiunile
efective ale pieeipentru c exprim msura n care ca urmare a
confruntrii cererii cu oferta, a avut loc actulde vnzare -
cumprare.
C. Capacitatea pieei poteniale: cercetarea pieei efective exprim
o capacitate a uneiperioade trecute n timp ce cercetarea de
marketing ofer ntreprinderii o evaluare aposibilitii de
extindere.
D. Potenialul de absorbie al pieei: exprim volumul maxim al
vnzrilor (cantitativ sauvaloric) la un produs ce se poate realiza
pe pia, ntr-o anumit perioada de timp, avndu-se n vedere cererea
potenial.
n determinarea acestui indicator se utilizeaz mai multe
metode:
metoda analogiei pentru evaluarea potenialului unei subdiviziuni
sau unuisegment din cadrul pieei interne sau externe,
metoda relaiilor intersectoriale pentru evaluarea potenialului
de absorbie al pieeipentru diferite materii prime sau produse
prelucrate, i
metode matematice. E. Potenialul de export: atunci cnd oferta
depete cererea interna se pot evalua sidisponibilitile de produse
ale pieei n raport cu cererile interne de consum.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 6
F. Efectivul i numrul nonconsumatorilor relativi: cunoaterea
numrului i structuriinonconsumatorilor, a distribuiei lor spaiale,
a motivelor necumprrii, ofer ntreprinderiiposibilitatea de a aciona
eficient n antrenarea acestora la cumprarea produselor proprii.
G. Cota de pia: este un raport ntre o subdiviziune a pieei i
ansamblul acesteia;ponderea ce revine ntreprinderii n piaa total a
maselor plastice.
II.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA
Deoarece activitatea de pia a ntreprinderii acoper o anumit zon,
cercetrile trebuieextinse asupra distribuiei n spaiu a activitii de
pia. Pieele au o densitate diferit nceea ce privete volumul
activitii. Gradul de concentrare spaial a activitii de pia sepoate
msura i face posibil comparaia ntre piee si cunoaterea modificrilor
intervenitede la o perioada de timp la alta in cadrul aceleiai
piee.
Gradul de concentrare se determin folosind coeficientul de
concentrare:
c=1
1
n
n pi
unde: n - nr. de localiti n care firma are sucursale,
pi ponderea vnzrilor sucursalei n vnzrile firmei.
Acest coeficient ia valori cuprinse ntre:
0 distribuie mare, perfect uniform; i
1- concentrare maxim ntr-un singur loc.
Localizarea pieei urmeaz, n general, localizrii cererii, iar
acesta reflect distribuirea nteritoriu a consumului. Cererea ce se
manifest n afara localitilor de referin, caremigreaz ctre alte
localiti are o pondere mai mare n cazul grupelor de mrfuri i a
unorcategorii de consumatori.
Migrarea cererii este strns legata de fenomenul mobilitii
populaiei, ea poate fi un efect alacestui fenomen sau o cauz.
Cercetarea fenomenului de migrare a cererii i a obiectivelorsale a
scos n eviden fora de atracie comercial a omului, for care depinde
de:mrimea centrului urban, funciile acestuia (centru administrativ,
industrial, cultural, tiinificetc.), accesibilitate, grad de dotare
comercial, structura socio-profesional a populaiei dinzonele de
influen comercial a oraului. Cercetarea fenomenului gravitaional se
bazeazpe metode deterministe i metode probabilistice.
II.3 STRUCTURAREA PIEEIStructurarea pieei poate fi abordat din
diferite unghiuri:
cel al obiectului tranzaciilor, al agenilor vnztori sau
cumprtori, al specificului tranzaciilor.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 7
Din punctul de vedere al ntreprinderii, piaa reprezint un
ansamblu de cumprtori efectivi(poteniali), debueu pentru produsele
lor. Piaa va fi segmentat dup mai multe criteriicare difer de la o
pia la alta. Din mulimea criteriilor de segmentare i a segmentelor
depia se aleg cele mai importante, prin deferite tehnici
ajungndu-se la o structuraarborescent a pieei.
Analiza tipologic a pieei are acelai obiectiv de determinare a
structurilor interne ale pieeidar att programul su ct i forma de
exprimare a rezultatelor sunt diferite fa de cele alesegmentrii. n
timp ce segmentarea reprezint un proces cobortor, prin care
colectivitateaeste fracionat pn la ultima subdiviziune, segmentul
de pia, analiza tipologic pornetede jos, de la componenii
individuali ai colectivitii pe care i regrupeaz succesiv pn
laalctuirea unui numr de tipuri.
II.4 CEREREA DE MRFURI Cunoaterea cererii beneficiarilor
poteniali pentru produsele i serviciile ce se ofer pieeiconstituie
premiza orientrii eficiente a activitii oricrei ntreprinderi.
Cererea de mrfuri este analizat din punct de vedere al
dimensiunilor sale cantitative ivalorice, al motivaiilor, iar
pentru studiul ei se folosesc un grup de metode si tehnici nfuncie
de natura mrfurilor, dac bunurile sunt pentru consumul populaiei
sau mijloacepentru consum productiv.
Cercetarea cererii de mrfuri a populaiei este dificil de
realizat (in cazul nostru reprezintnc un segment mic) i analiza are
la baz: analiza vnzrilor de mrfuri; analiza micriistocurilor de
mrfuri n comer i analiza datelor din bugetele de familie.
Cererea de mrfuri a ntreprinderii apare n dubl ipostaz: nti ca
furnizor iar n al doilearnd ca beneficiar. Cererea unitilor
economice are o dimensiune apreciabil influenndprin cererea de
bunuri productive ansamblul pieei naionale.
Studierea calitativ a cererii i propune evidenierea tuturor
surselor poteniale deaprovizionare, distribuia lor geografic,
puterea economic, puterea economic afurnizorilor, date despre
preurile de producie ale acestora. Un alt obiectiv al
cercetriicalitative l constituie investigarea necesarului de noi
capaciti de producie.
Studierea cantitativ a cererii de bunuri de producie are ca scop
principal, cuantificarea, nexpresie fizic i /sau valoric a
necesarului exprimat pe pia de agenii economici.Fundamentarea
cererii de materii prime sau echipament industrial al unei
ntreprinderiproductoare se sprijin n mare msur pe informaiile
referitoare la consumurile dinperioadele anterioare, pe cele
privind structura produciei viitoare i pe cele legate deconsumul
specific pe unitatea de produs finit sau serviciu prestat.
Alturi de metodele comune cercetrii cererii bunurilor de consum
(analiza vnzrilor, amicrii stocurilor i a reelei de distribuie) se
utilizeaz metode specifice cercetriibunurilor de producie, cum ar
fi:
metoda indicilor industriali, rapoartele financiare ale firmei,
analiza input-output, analiza tendinelor istorice,
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 8
prognozele tehnologice etc.
II.5 OFERTA DE MARFURIObiectul cercetrii ofertei are n vedere
cunoaterea surselor de formare, a volumului istructurii ofertei, a
factorilor si de influen, evaluarea dinamicii i localizrii
teritoriale, atendinelor n raporturile dintre componentele sale,
stabilirea gradului de nvechireeconomic.
Studiul ofertei se realizeaz n profil static sau/i n profil
dinamic. n ceea ce privetestudierea dinamicii ofertei,
investigaiile trebuie s determine modificrile cantitative
icalitative, diversificarea i nnoirea sortimental a ofertei.
Modificrile de volum ale ofertei se pot datora cantitii,
schimbrilor structurale pe grupe isubgrupe, ca si variaiei
preurilor individuale.
Ritmul anual al nnoirii sortimentale, exprim n procente,
raportul dintre numrul produselornou introduse n fabricaie n cursul
anului i cel al produselor existente n producie lasfritul perioadei
analizate. Ritmul anual al diversificrii sortimentale exprim, n
procente,raportarea diferenei dintre produsele nou introduse i cele
scoase din fabricaie n perioadarespectiv, la numrul de produse
existente la nceputul perioadei.
Nivelul calitativ al ofertei este un alt domeniu major de
investigaie, iar analiza trebuie saib n vedere att evoluia fa de
perioada de referin, dar i gradul n care ofertarspunde exigenelor
cererii. Analiza calitii componentelor utilizeaz o serie de
indicatorisintetici, cum ar fi:
preul mediu de vnzare al ofertei; clasa medie de calitate a
ofertei; gradul mediu de utilitate al ofertei unei firme.
Preul mediu de vnzare al ofertei p se obine cu relaia:
p= pI / qi
unde: pi preurile individuale ale produselor
qi cantitile acestor produse.
Preul mediu de vnzare al ofertei ofer numai informaii relative n
legtur cu calitatea,ntruct ntre pre i calitate nu exist o legtur
funcional direct.
Clasa medie de calitate a ofertei k, este un indicator utilizat
n situaia firmelor ce fabricsau comercializeaz mrfuri pe diferite
nivele de calitate.
Gradul mediu de utilitate a ofertei se poate calcula n cazul n
care pentru fiecare dintrecomponentele acesteia este posibil
determinarea gradului de utilitate (folosind evaluareaprin punctaj
a parametrilor de calitate, a defectelor, etc )
II.6 LOCALIZAREA I VRSTA OFERTEI
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 9
Localizarea ofertei are ca obiect durata staionrii elementelor
sale n verigile distribuiei idispersarea lor n teritoriu.
Cercetarea duratei staionrii se preocup de determinarea pe grupe
de mrfuri a durateide stocare a mrfurilor pe timpul deplasrii,
ateptrii sub form de stoc activ sau desiguran, pregtirii pentru
vnzare.
Din aceast cercetare rezult etapele n care oferta are o micare
lent, cauzele intrrilor igrupelor de mrfuri cu vnzare lent sau
nevandabile, care mresc cheltuielile de circulaie.
Cercetarea dispersrii teritoriale a ofertei poate indica gradul
n care aceasta corespundelocalizrii cererii. Cunoaterea dispersrii
teritoriale a fondului de marf permite optimizareacosturilor
distribuiei i profilarea mai bun a reelei comerciale.
Att oferta ct i cererea pentru un anumit produs are limite
temporale fireti. Cretereacantitativ, calitativ i valoric a ofertei
sunt factori care influeneaz n mod direct durataprezenei pe pia a
produselor.
Perioada ct un produs este oferit pe pia poart denumirea de
perioada de ofertare, iarcea n care se manifest cererea pentru un
produs poart denumirea de perioad decerere. Intervalul de timp n
care pentru un produs, cele doua perioade de timp sesuprapun,
reprezint perioada de via a unui produs.
Ciclul de via al unui produs reprezint intervalul de timp
cuprins ntre momentul apariieisale pe pia ca marf nou i momentul
dispariiei sale de pe pia.
Acest interval se divide n urmtoarele etape:
punerea la punct tehnic i comercial; lansarea pe pia; creterea i
dezvoltarea maturitatea declinul.
n fiecare din aceste etape produsul nregistreaz un anumit nivel
al desfacerilor i solicit oanumit politic de marketing, viznd
caracteristicile sale tehnico-funcionale i estetice,condiionarea i
ambalajul, nivelul preurilor i formele distribuiei, o politic
promoionalspecific.
Politica de marketing adoptat presupune aciuni specifice i
cheltuieli corelate cu nivelulbeneficiilor. Curba ciclului de via a
unei firme este rezultanta curbelor de via aleproduselor ce
alctuiesc profilul firmei, ponderate cu greutatea specific a
fiecrui produs.
Factorii care determin durata i structura ciclului de via sunt
generali (progresul tehnico-tiinific i creterea veniturilor
purttorilor cererii) i factorii specifici (natura produsului,gradul
de noutate, mrimea gamei sortimentale, capacitatea produselor de a
primi nointrebuinri).
In general este dificil de realizat cercetarea vrstei ofertei i
diagnoza fazei din ciclul devia n care se gsete un produs ntr-un
moment dat, ca i anticiparea evoluiei viitoare aciclului de
via.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 10
II.7 STUDIUL PREURILOR
Preul constituie unul din factorii determinani ai cererii de
mrfuri, deci ai pieei, pe de oparte i ai conducerii activitii
economice, i politicii de pia a ntreprinderii, pe de altparte.
Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr:
mrimile absolute alepreurilor, nivelul preurilor individuale, etc;
cunoaterea raporturilor n care se afl preurilediferitelor produse;
dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se
obinfie din investigaii directe, fie din statistici si prin
prelucrare rezult o serie de indici careexprim dinamica
preurilor.
II.8 CONJUCTURA PIEEIConjuctura pieei exprim raporturile n care
se gsesc, la un moment dat, cererea i ofertade mrfuri, fluctuaia
preurilor etc. Acest element("conjuctural") - nu poate fi tratat
decatprin analize "spot", fara a putea defini o strategie sau o
politica de marketing saumanageriala pe termen lung.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 11
CAPITOLUL III
ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI
III. 1 MEDIUL LOCAL DE AFACERI
Diminuarea activitii economice n oraul Bal - unde se afla
fabrica SC TOPPLAST SRL -(in principal a UMR - Uzina de Material
Rulant), a condus la perturbaii n viaa comunitatiisi a afectat
viabilitatea oraului ca centru industrial.
Zona are un pronuntat caracter monoindustrial, lipsit fiind n
prezent de posibilitatea de a-idiversifica activitatea, astfel nct
s fac pai spre oprirea declinului economic.
In zona sunt concentrri urbane cu probleme grave - consecin a
orientrii masive a foreide munc catre activitile industriale din
marile ntreprinderi i dupa restructurare,concentrri masive de for
de munc disponibilizat.
Oraul a suferit n ultimii 10 ani un declin economic si
industrial constant, care a antrenatdiminuarea cu aproape 50% a
locurilor de munc.
Desi suport impactul negativ al restructurrii industriale, n
acelai timp exista i potenialde cretere economic:
Orasul Bals beneficiaza de o foarte buna infrastructur de
transport (rutier i feroviar)fiind traversat de un coridor de
transport european(E 90).
Zona in care s-a implementat proiectului are condiii de
comunicare la standarde europene,reea de telefonie digitala si GSM,
acces internet.
Zona este cu un potential legumicol recunoscut(pamant foarte
fertil si un bogat bazinhidrografic), conditii in care exista o
piata in crestere pentru folia de polietilena(utilizata lasolarii)
si cea termocontractibila pentru ambalarea produselor din industria
agro-alimentar
Existena unei reele colare diversificate, (inclusiv a
Universitii din Craiova), ofer zoneiposibilitatea de a avea for de
munc tanara, dinamica, specializat.
III. 2 MEDIUL REGIONAL DE AFACERI
III.2.1 POPULATIA
Municipii reedina de jude, clasificarea dup numrul de
locuitori
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 12
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002
Populaia urban este concentrat n special in cele cinci reedine
de jude care
totalizeaz mpreun 59,54% din populaia urban. Alte centre
importante sunt municipiulCaracal ex-reedina a fostului jude
Romanai 38.612 locuitori i un numr de orae custructur de
mono-industrie incluznd aici Slatina (industria aluminiului),
municipiul Motru(industria minier) i oraul Rovinari (energie
termo-electric).
Regiunea Oltenia Populaia i Structura Rural:
III.2.2 ECONOMIA
A. Domenii reprezentative:
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 13
Fabrica de automobile Daewoo la Craiova (Dolj), una din cele mai
semnificative investitiistraine din Romnia
Cel mai mare producator de ulei de floarea soarelui si margarina
din tara (judetul Dolj)
3 mari ntreprinderi n sectorul confectiilor, cu capital german
si mixt (2 n judetul Dolj, 1 njudetul Mehedinti)
Domeniul minier (judetul Gorj)
Productie importanta de energie electrica si termica (judetele
Gorj - peste 50% din energiaelectrica la nivelul tarii, Mehedinti
si Vlcea)
Domeniul aluminiului, ce nsumeaza 40% din exportul regiunii
(Olt)
Industria chimica (judetele Dolj si Vlcea)
Industria lemnului (judetele Gorj si Vlcea)
Specializarea agricola a regiunii (3 judete cu un coeficient de
specializare > 1)
Potential nalt turistic: turism montan, agro-turism, turism
balnear, turism cultural (toatejudetele)
Competitivitatea sistemelor de productie locale n constanta
crestere (toate judetele)
B. Intreprinderi
n anul 2000, n Regiunea Oltenia erau nscrise 26.863 ntreprinderi
cu urmatoareadistributie:
Numarul si distributia sectoriala a ntreprinderilor pe baza
numarului de angajati(anul 2000):
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 14
* Include numai unitatile cu activitate de nvatamnt sau sanatate
si asistenta socialaorganizate ca societati comercialeSursa:
Institutul National de Statistica, Anuarul Statistic 2001
Asa cum se observa, marile ntreprinderi sunt concentrate n
sectoarele manufacturier, alconstructiilor, transporturilor si
minier, al energiei, gazelor si apei; ntreprinderile micipredomina
n sectoarele de distributie si al serviciilor.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 15
C. Produsul intern brut
Indicator macroeconomic de sinteza a activitatilor economice si
sociale desfasurate,produsul intern brut regional a evoluat de la
10470,8 miliarde lei preturi curente n anul1996 la 50541,2 miliarde
lei preturi curente n anul 1999.
Structural, industria si agricultura si-au diminuat ponderea n
valoarea adaugata brutaregionala de la 60,1% n anul 1996, la 53,2%
n anul 1999, crescnd corespunzatorcontributia serviciilor si
activitatilor sociale n valoarea adaugata bruta regionala.
n anul 1999, produsul intern brut regional pe locuitor a fost de
21.012.814 lei pe locuitorinferior mediei pe tara, regiunea
situndu-se tot pe locul 7, la fel ca n anul 1996.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 16
CAPITOLUL IV
ANALIZA PIETEI SPECIFICE
IV.1 DEFINIREA PRODUSULUI SUPUS CERCETARIIAlaturi de produsul
folie film 500 x 0.035 mm x mm, S.C. TOPPLAST S.R.L produce si:
folie termocontractibila,
folie agricola aditivata contra degradarii fotochimice,
folie pentru protectia solului,
saci cu sau fara pliuri,
pungi /sacose LDPE,
benzi avertizoare.
Produsul semifabricat obtinut ca urmare a procesului de
productie actual este folia depolietilena, avand urmatoarele
caracteristici:
dimensiuni uniforme cu tolerante admise in STAS 8171/1984
contractie unidirectionala sau bidirectionala cuprinse intre 10% si
60% nivel static redus claritate ridicata infasurare in rola la
tensiune constanta abateri transversale la infasurarea in rola
excluse rezistenta la rupere STAS 6642/73, la sfasiere 6127/87, la
soc STAS 7516/80
Acest produs - ce face obiectul cercetarii, poate fi livrat ca
atare catre alti procesatori, saupoate fi prelucrat in
continuare(pe propriile linii), obtinandu-se produse finale:
pungi de polietilena(simple sau imprimate),
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 17
saci de polietilena.
VI.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIAActivitatea de pia a firmei
acoper exclusiv piata locala, neexistand la ora actuala unsistem de
distributie sau magazine la nivelul regiunii.
Din acest punct de vedere, gradul de concentrare spaial a
activitii de pia se poateconsidera la momentul cercetarii, ca fiind
egal cu 1, adica concentrare maxim ntr-unsingur loc.
Gradul de concentrare s-a determinat folosind formula
coeficientului de concentrare:
c=1
1
n
n pi
unde: n - nr. de localiti n care firma are sucursale,
pi ponderea vnzrilor sucursalei n vnzrile firmei.
Pentru ca in prezent nu exista o retea de distributie pentru
produsele firmei, beneficiarii seaprovizioneaza direct de la
punctul de productie, dar pentru a penetra si alte piete dinregiune
(sau din alte regiuni ale tarii) se are in vedere pentru viitor
crearea unei retele dedistributie proprii.
Pentru aceasta, in prima faza au fost contactate deja cateva
firme de distributie ce auacoperire regionala, urmand ca produsele
SC TOPPLAST sa intre treptat printre produseledistribuite de
acestia, urmand ca pe masura ce dezvoltarea va permite sa se
realizezepropria retea. Localizarea pieei urmeaz, n general,
localizrii cererii, iar acesta reflectdistribuirea n teritoriu a
consumului.
VI.3 STRUCTURAREA PIEEIDin punctul de vedere al ntreprinderii,
piaa reprezint un ansamblu de cumprtori efectivi(poteniali), debueu
pentru produsele acesteia.
Structurarea pieei poate fi abordat din urmatoarele
unghiuri:
cel al obiectului tranzaciilor, al agenilor vnztori sau
cumprtori, al specificului tranzaciilor.
Din mulimea criteriilor de segmentare a pietii, am ales pe cele
considerate mai importantedin punctul de vedere al firmei, si
anume:
destinatia finala a marfii, cel al obiectului tranzaciilor
Produsele oferite de catre s.c. TOP PLAST s.r.l. se adreseaza in
principal urmatoruluiportofoliu de clienti:
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 18
- Persoane juridice:
societati de productie (pentru ambalarea produselor proprii)
societati de comert (pentru revanzare) societati de
reprocesare(care utilizeaza produsul semifabricat folia de
polietilena
pentru obtinerea altor produse finite din material plastic)
- Persoane fizice, intr-o mai mica masura(pentru nevoi casnice /
agricultura)
Clientii pot fi grupati in raport de necesitatile comune in:
utilizatori de folii termocontractibile si utilizatori de folii
de uz general pentru ambalare, saci, pungi, sacose.
Sunt de mentionat totusi urmatoarele firme(organizatii) mai
importante ce apeleazasistematic la produsele firmei.
La nivelul anului 2003, desfacerile(en-gros si en-detail) pot
clasifica beneficiarii firmei inurmatoarea ierarhie:
Client actual Pondere%
Produs furnizat Locaie De cnd esteclient ?
SC ELPRECO SA 40 Folie polietilena Craiova 2001
SC ELECTROPUTERESA
20 Folie polietilena Craiova 2001
SC DUCOMY SRL 15 Folie polietilena Craiova 2001
SC SUBANSAMBLEMATERIAL RULANTSA
10 Folie
polietilena
Bals 2003
SC ALPROM SA 10 Folie polietilena,
Huse LDPE
Slatina 2003
In abordarea clientilor punctul forte este raportul pret /
calitate si nu in ultimul rand, facilitatila plata produselor,
promptitudine in livrarea produselor, relatiile de buna
colaborare.
VI.4 CEREREA PIETEI REGIONALE
VI.4.1 Cererea de mrfuri a populaiei este destul de dificil de
analizat(in cazul de fatareprezint nc un segment mic) i analiza
trebuie sa aiba la baz:
analiza vnzrilor de mrfuri catre acest segment; analiza micrii
stocurilor de mrfuri n comer analiza datelor din bugetele de
familie alocate acestei estinatii.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 19
Din analiza anilor anteriori(asupra desfacerii de folie catre
acest segment al beneficiarilor),s-a putut constata ca acestia au
ocupat aproximativ 20% din volumul desfacerilor, fiind deasteptat
ca acest procent (cel putin) sa se mentina si in viitorii ani.
VI.4.2 Cererea de mrfuri a ntreprinderii apare n dubl
ipostaz:
nti ca furnizor, iar n al doilea rnd ca beneficiar.
Principalul furnizor de materii prime (granule de polietilena)
pentru productia realizata inanul trecut, a fost SNP PETROM,
SUCURSALA ARPECHIM PITESTI, pondereacheltuielilor cu materii prime
furnizate de catre acesta fiind de 100%.
Data fiind pozitia de monopol pe piata locala a acestui
furnizor, din dorinta de a reduceriscurile ce pot apare din aceasta
cauza(sistarea productiei / contractelor, faliment, etc.)pentru
anul in curs sunt duse tratative pentru contractarea materiei prime
de la alti doifurnizori (conform tabel) ce urmeaza sa acopere cca.
40% din necesarul de materie primapentru anul in curs, urmand ca
pentru anul viitor, ponderile sa fie aproximativ egaldistribuite
intre cei trei furnizori:
Furnizori actuali Pondere % Furnizor de Locatie Furnizor
dinanul:
FITART PLAST 20 granule depolietilena
Timisoara 2004
MEGA COM METAL 20 granule depolietilena
Pitesti 2004
Cererea unitilor economice are o dimensiune apreciabil,
influennd prin nivelulacesteia dezvoltarea tuturor celorlalte
sectoare economice, atat la nivel regional dar si peansamblul pieei
naionale. Prin cercetarea efectuata la nivelul pietei regionale, pe
bazadatelor la care am avut acces, am putut identifica un numar de
48 firme ce au ca principalobiect de activitate procesarea foliei
de polietilena(CAEN 2522).
Din lista "lunga" a firmelor inregistrate la nivelul regiunii,
pe baza rezultatelor economiceobtinute / anul 2002, au fost
selectati urmatorii 17 principali consumatori industriali defolie
de polietilena, localizati pe judete in cadrul regiunii 4 S-V
Oltenia (Anexa 5):
1. JUDETUL DOLJ:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002
[tone]
Cota de
Piata[%]
01 MOVIPLAST SA Craiova 1,427.91 32.40%
02 PLASTICO SRL Craiova 95.73 2.17%
03 GEROPLAST SRL Craiova 95.38 2.16%
04 LA GELU PROD SRL Puturi 55.46 1.26%
05 SCHENK PLAST SRL Craiova 42.79 0.97%
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 20
06 ONWARD EXIM SRL Craiova 33.41 0.76%
07 LARPLAST SRL Craiova 7.39 0.17%
08 TERAPLAST SRL Craiova 1.50 0.03%
09 AGRAPROD PLAST SRL Craiova 0.38 0.01%
TOTAL: 1759,939,9%
2. JUDETUL GORJ:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002
[tone]
Cota de
Piata[%]
01 ILOR SRL Targu Jiu 392.37 8.90%
02 EUROPLAST COMPANYPROD SRL
Motru 199.05 4.52%
03 PAPER COMPANY SRL Targu Jiu 190.04 4.31%
04 HITCO SRL Targu Jiu 0.06 0.00%
TOTAL: 781,5 17,7%
JUDETUL MEHEDINTI:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002
[tone]
Cota de
Piata[%]
01 DAILY PLASTICS SRL Drobeta Tr.Severin
0.14 0.00%
TOTAL: 0.14 0.00%
4. JUDETUL OLT:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002
[tone]
Cota de
Piata[%]
01 ANAPET SRL Caracal 801.40 18.18%
02 M.C.G. SRL Scornicesti 68.22 1.55%
03 TECNOPLAST SRL Bals 68.07 1.54%
TOTAL: 937,7 21,27%
5. JUDETUL VALCEA:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Consum / 2002
[tone]
Cota de
Piata[%]
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 21
01 V.F.M. SRL Rm. Valcea 486.32 11.03%
02 CIMPRA SRL Balcesti 270.91 6.15%
03 CLIPA SRL Ocnele Mari 126.28 2.87%
04 IMPEX KALIS SRL Rm. Valcea 44.73 1.01%
TOTAL: 928,24 21,06%
Insumand cifrele, se poate constata un volum al cererii
industriale pentru acest produs(lanivelul regiunii) in anul 2002,
de peste 4400 tone.
Estimarea cererii pentru anul in curs(aplicand un indice de
crestere economica egal cu celprognozat pentru intreaga economie
4.7% / 2003, respectiv 5,8% / 2004), poate fiapreciata (la nivelul
regiunii) la aproximativ 4900 tone/ 2004.
Studierea cantitativ a cererii are ca scop principal,
cuantificarea, n expresie fizic i/sau valoric a necesarului de
produse exprimat pe pia de agenii economici. Acestnecesar a fost
cuantificat fizic, pe baza datelor furnizate de catre
principaliibeneficiari(consumatori) identificati.
Alturi de metodele comune utilizate pentru cercetarea cererii
(analiza vnzrilor, a micriistocurilor i a reelei de distribuie) mai
pot fi utilizate metode specifice cercetrii: metodaindicilor
industriali, rapoartele financiare ale firmei, analiza
input-output, analiza tendineloristorice, prognozele tehnologice
etc. Cunoaterea cererii potenialilor beneficiari pentruacest produs
constituie premiza orientrii eficiente a activitii
ntreprinderii.
VI.5 OFERTA PIETEI REGIONALEStudiul ofertei de produs pentru
piata locala s-a realizat n profil static pentru ca n
profildinamic(ar presupune studierea dinamicii ofertei luind in
considerare si potentialeleinvestiiil ce conduc la modificri
cantitative i calitative, diversificarea i nnoireasortimental a
ofertei) este imposibil de facut fara a avea acces la datele si
proiectelecelorlalti competitori de pe piata. In aceste conditii,
strict pe baza datelor la care am pututavea acees, s-au identificat
pentru aria noastra de studiu, un numar de peste 130 deproducatori
/ procesatori de mase plastice in cele cinci judete al
regiunii(Anexa 1).
Din "lista lunga" a grupului tinta, au fost selectati doar
producatorii de folie de polietilena(Fabricarea placilor, foliilor,
tuburilor si profilurilor din material plastic - Cod CAEN 2521
-marfa care face obiectul cercetarii) ceea ce a condus la
identificarea a circa 48 firme ce auacest obiect de activitate in
Oltenia - Anexa 2.
Dintre acestea, pe baza datelor economice inregistrate in anul
2002, au fost fost identificatisi inclusi in studiu numai acei
producatori care au avut activitate cuantificabila in ultimii
doiani, (intocmindu-se "lista scurta" a principalilor producatori
de folie de polietilena din Oltenia- Anexa 3).
Aceasta lista cuprinde un numar de 28 firme(care au fost
considerate principalii actoriprezenti pe piata regionala cu
produse similare celor pentru care se realizeaza
prezentacercetare):
1. JUDETUL DOLJ:
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 22
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie /2002[tone]
Cota de
Piata[%]
01 EUROMAGNUM TRADESRL
Craiova 241.09 6.91%
02 PEXROM INDUSTRIESSA
Bradesti 119.67 3.43%
03 MODAPLAST SRL Craiova 101.3 2.90%
04 TOP PLAST SRL Craiova 66.97 1.92%
05 IND PLAST SRL Craiova 18.57 0.53%
06 LORANTIK TRADING SRL Craiova 4.96 0.14%
07 STARPLAST SRL Craiova 0.55 0.02%
08 OLTENIA PLAST 2000SRL
Craiova 0.41 0.01%
TOTAL: 553,5 16,15%
2. JUDETUL GORJ:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie /
2002 [tone]
Cota de
Piata[%]
01 FERCOB SRL Tg. Carbunesti 32.01 0.92%
02 COMIV PLAST SRL Andreesti 7.07 0.20%
03 RAFPLAST SRL Tg. Carbunesti 2.16 0.06%
TOTAL: 41,24 1,18%
3. JUDETUL MEHEDINTI:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie /
2002 [tone]
Cota de
Piata[%]
01 ROMAV OIL SRL Braniste 13.62 0.39%
TOTAL: 13,62 0,39%
4. JUDETUL OLT:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie / 2002[tone]
Cota de
Piata [%]
01 IGNATESCU PLASTIBACSNC
Slatina 84.55 2.42%
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 23
02 PLASTIBAC INVEST SRL Slatina 28.34 0.81%
03 GORUN SRL Bals 22.83 0.65%
04 GEN-ALI COM SRL Izbiceni 15.17 0.43%
05 PLAST SISTEM SRL Slatina 1.01 0.03%
06 VIVAT CONSTRUCT SRL Caracal 0.31 0.01%
07 CHEMITEX SRL Corabia 0.15 0.00%
TOTAL: 152,36 4,37%
5. JUDETUL VALCEA:
Poz. DENUMIRE FIRMA Localitatea Productie /
2002[tone]
Cota de
Piata[%]
01 OLTPLAST SA Dragasani 972.34 27.87%
02 VILPLAST SRL Rm. Valcea 972.34 27.87%
03 METALO-CHIMICASOCOM
Rm. Valcea 351.25 10.07%
04 RADMIN COM SRL Vladesti 192.09 5.50%
05 PLASTIK ROM GER SRL Rm. Valcea 68.14 1.95%
06 PLASTVILCOM VALCEASA
Rm. Valcea 65.17 1.87%
07 OLTCHIM PETZETAKISSA
Rm. Valcea 54.05 1.55%
08 J.Z.I. ROMANIA SRL Rm. Valcea 21.68 0.62%
09 POLIMER SRL Rm. Valcea 21.68 0.62%
TOTAL: 2718,74 77,91%
Dintre firmele prezente in acest top, se remarca de departe
primii doi producatori din judetulValcea, fiecare dintre acestia
avand individual o cota de piata mai mare decat toti
ceilaltiproducatori din restul judetelor regiunii la un loc.
Insumand cifrele, se poate constata un volum al ofertei pentru
acest produs(la nivelulregiunii) in anul 2002, de aprox 3 480
tone.
Estimarea ofertei pentru anul in curs(aplicand accelasi indice
de crestere economica egalcu cel prognozat pentru intreaga economie
- 4.7% / 2003, respectiv 5,8% / 2004), poate fiapreciata (la
nivelul regiunii) la aproximativ 3855 tone / 2004.
Modificrile de volum ale ofertei se pot datora cantitii,
schimbrilor structurale pe grupe isubgrupe, ca si variaiei
preurilor individuale.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 24
Nivelul calitativ al ofertei este un alt domeniu major de
investigaie, iar analiza trebuie saib n vedere att evoluia fa de
perioada de referin, dar i gradul n care ofertarspunde exigenelor
cererii.
VI.6 STUDIUL PREURILOR Preul constituie unul din factorii
determinani ai cererii de mrfuri, deci ai pieei, pe de oparte i ai
conducerii activitii economice, i politicii de pia a ntreprinderii,
pe de altparte.
Preturile practicate actual de catre SC TOPPLAST SRL sunt cu
cca. 15 pana la 30% maimici decit ale concurentei (pentru acelasi
tip de produse) pentru ca :
nu se revinde nimic, aprovizionarea cu materii prime se face
direct de la producatori, costurile de operare/productie sunt
mentinute scazute, tehnologia utilizata este destul de performanta,
nu se platesc chirii, avand propria locatie(hala de productie,
birouri, depozite, teren
aferent)
Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr:
mrimile absolute alepreurilor, nivelul preurilor individuale, etc;
cunoaterea raporturilor n care se afl preurilediferitelor produse;
dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se
obinfie din investigaii directe, fie din statistici si prin
prelucrare rezult o serie de indici careexprim dinamica
preurilor.
IV.7 CONJUCTURA PIEEI
Conjuctura pieei exprim raporturile n care se gsesc, la un
moment dat, cererea i ofertade mrfuri, fluctuaia preurilor etc.
Mediul actual de afaceri poate fi afectat negativ de o serie de
factori ce vor trebui identificatisi contracarati in timp util
astfel:
- in cazul descresterii cererii pentru anumite produse, o
rezolvare potrivita a situatiei se varealiza prin flexibilitatea
fluxurilor tehnologice, identificarea si orientarea productiei
pentrurealizarea de noi produse ce se afla intr-un raport
supraunitar cerere-oferta.
- cresterea costurilor de productie va fi contracarata prin
reproiectarea sistemuluiorganizatoric, identificarea si aplicarea
tuturor masurilor si metodelor de reducere acosturilor pe produs,
in special a cheltuielilor indirecte.
- schimbarea cadrului legislativ va incarca sarcina
managementului pentru o cunoasterecompleta a modificarilor
legislative, coroborarea acestor prevederi cu celelalte
reglementariin domeniu, pentru evitarea incompatibilitatilor in
realizarea activitatilor firmei .
In general nemultumirile clientilor provin din promovarea unui
tratament diferentiat pecriterii neprecizate, rigiditate in
relatiile de colaborare, slaba intelegere a situatiilor
fortuite.S-au evitat pe cat posibil aceste situatii. In acest fel
printr-o rezolvare favorabila a
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 25
necesitatilor clientilor, piata de profil se poate segmenta in
favoarea celui ce adopta pozitiapotrivita in relatia cu
clientii.
CAPITOLUL V
CONCLUZII. RECOMANDARI
V.1 ANALIZA SWOT A INTREPRINDERIIFacand o scurta analiza SWOT a
intreprinderii vs concurenta de pe piata locala, amidentificat
urmatoarele:
PUNCTE TARI:
Flexibilitatea fata de nevoile pietii, Costuri de
operare/productie scazute, Tehnologie moderna, Locatie proprie(hala
de productie, birouri, depozite, teren aferent) Seriozitate in
derularea contractelor
PUNCTE SLABE:
Insuficienta dotare, Lipsa de omologare (ISO) a produselor,
Sistem de distributie insuficient dezvoltat, Promovarea
insuficienta a produselor.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 26
V.2 DIMENSIUNEA I STRUCTURA PIEEI
n determinarea acestui indicator s-a utilizat metoda analogiei
pentru evaluareapotenialului regional in cadrul pieei interne.
Elementele de baz folosite n cercetareapieei regionale, pot fi
considerate urmatoarele:
Capacitatea pieei efective: volumul tranzaciilor (cantitative)
ce s-au desfurat n cursulanului 2002 la nivelul pietii regionale a
fost de aproximativ 7 880 tone. O crestere acapacitatii pietei
efective cu cca. 11% pentru anul in curs(relativ la indicii globali
decrestere economica avuti in vedere pentru anul 2003 si estimarea
pentru 2004), crestere ceconduce la o valoare a capacitatii pietei
efective regionala estimata la peste 8 700 tone.
Capacitatea pieei poteniale: cercetarea de marketing a pieei
regionale(estimata la cca.3500 tone/2002) exprim aceeasi crestere a
capacitatii de ofertare a pietei(cu cca. 11 %pentru anul in curs),
crestere ce conduce la o valoare a capacitatii de ofertare a
pieteiregionale(fata de anul 2002) estimata la cca. 3 800 tone.
Potenialul de absorbie al pieei: volumul maxim al vnzrilor
(cantitativ) identificate lanivelul anului 2002 pe piata
regional(avndu-se n vedere cererea potenial) a fost decca. 4400
tone. O crestere a capacitatii de absortie a pietei cu cca. 11%
pentru anul incurs(fata de anul de baza - 2002), conduce la o
capacitate de absortie estimata la 4 850tone.
In aceste conditii, pentru anul curent, balance-ul cerere /
oferta pentru produsul supuscercetarii este:
K = 4850 / 3800,
K = 1,276 , ceea ce inseamna ca exista o cerere neacoperita pe
piatade cca. 27,65 % .
Potenialul de export: in situatia in care raportul de mai sus(k)
este subunitar, inseamna caoferta depete cererea interna(de pe
piata locala) si se poate evalua si disponibilitatea deproduse ale
pieei catre export, n raport cu cererile interne de consum.
Avand in vedere situatia actuala, nu se poate pune problema
exportului de materie prima(folie), existand inca suficient teren
de acoperit pe piata regionala.
Cota de pia: reprezinta raportul dintre o subdiviziune a
pieei(in cazul nostru firma pentrucare se desfasoara cercetarea) i
ansamblul acesteia;
Ponderea ce revine ntreprinderii(SC TOPPLAST SRL) pe piaa total
regionala aproducatorilor de folie de polietilena (in anul 2002) a
fost de cca. 1,92 %.
Este de asteptat ca dupa implementarea proiectului - ceea ce
inseamna crestereacapacitatii de productie, atestarea calitatii
produsului finit, recuperararea / refolosireadeseurilor (scaderea
costurilor), cota de piata a intreprinderii la nivelul anului 2005
sacreasca pana la un nivel de cel putin 3 %.
V.3 RECOMANDARI
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 27
Retehnologizarea intreprinderii (prin proiectul de cofinantare
Phare pe care-limplementeaza in prezent) va conduce cu siguranta la
cresterea cotei de piata a acesteia.
Urmare a noilor tehnologii, se va imbunatati atat aspectul
calitativ dar si cantitativ al oferteipe piata, se va reduce
consumul specific de materii prime pe produs(intru-cat
polietilenaHDPE ofera performante de rezistenta superioare la
grosimi mai mici).
Monitorizarea celor cinci judete ale regiunii d.p.d.v. atat al
capacitatii de productie cat si alpotentialului de absortie, indica
clar o repartitie complet disproportionata a
capacitatiloracestora:
judetul Valcea acoperind aproape 78% din productia regionala,
iar in ceea ce privestecererea,
judetul Dolj se situeaza pe primul loc in regiune(cca. 40%). In
aceste conditii, orientarea viitoare a intreprinderii trebuie sa se
focalizeze(pentrucucerirea a noi potentiale piete de desfacere) in
primul rand la nivelul judetului Dolj - avandin vedere costurile
reduse de operare si nivelul mare neacoperit al cererii, dar nu
trebuiescnicicum neglijate judetele Mehedinti (care reprezinta
practic o piata "virgina") si Gorj, cu unpotential economic in
crestere.
Din cercetarea potentialului pietii regionale, reiese clar ca
orientarea intreprinderii pentruinvestitii in modernizarea si
cresterea capacitatii de productie reprezinta o decizieeconomica
inteleapta si luata la timp, atata vreme cat exista un segment
important al pieteineacoperit inca pe plan regional.
Fata de aspectele analizate anterior, un alt aspect deloc de
neglijat(ce trebuie avut invedere in cel mai scurt timp) pentru
dezvoltarea cotei de piata a firmei, este cel depromovare a
produselor.
Metodele propuse pentru acest gen de activitate (prin care firma
TOP PLAST S.R.L. trebuiesa-si promoveze noile produse catre
potentialii clienti), sunt urmatoarele:
Prin contact direct, in cadrul depozitului de produse finite,
Reclame si spoturi publicitare in media locala .
n prima etapa (intervalul dintre lunile a IV-a si a VI-a de la
demararea proiectului), trebuieinitiata o reclama agresiva, zilnic
la posturile locale de radio si in presa, pna cnd se vaatinge
ncarcarea maxima cu comenzi / contracte.
n etapa a doua, reclama poate fi redusa la 1-2 anunturi pe
saptamna, urmnd sa fiepromovat alt sistem care sa urmareasc
mentinerea clientilor atrasi n prima etapa siatragerea eventual a
altora noi:
Pagina web (site) Corespondenta prin posta electronica
Bugetul alocat acestei activitati(estimat la cca.150 Euro/luna)
trebuie mentinut pentru 6 lunide la inceperea activitatilor de
promovare.
Metode de prezentare a produselor:
Prezentarea directa a produselor la targuri si expozitii de
profil(este cea mai eficienta
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 28
metoda de prezentare). Alte metode la fel de eficiente pot fi
:
Tiparirea de cataloage cu produsele comercializate, de inalta
calitate grafica. Prezentarea produselor pe benere si/sau
suporturile publicitare ale clientilor. Pagini publicitare la
posturile locale de radio si televiziune si in presa locala.
Un ultim aspect(dar care nu trebuie sa fie cel din urma) ce
conduce la dezvoltarea afacerii sicresterea vanzarilor este cel al
asigurarii calitatii produselor.
Mentinerea unui standard ridicat de calitate a produselor
trebuie sa constituie o preocuparepermanenta a mangementului
firmei, chiar daca mangementul calitatii este asigurat inprezent
exclusiv prin verificarea fiecarui lot de produse destinate
livrarii, pentru ca acesta sacorespunda normelor romanesti de
calitate:
dimensiuni uniforme cu tolerante admise in STAS 8171/1984
contractie unidirectionala sau bidirectionala cuprinse intre 10% si
60% nivel static redus claritate ridicata infasurare in rola la
tensiune constanta abateri transversale la infasurarea in rola
excluse rezistenta la rupere STAS 6642/73 rezistenta la sfasiere
6127/87 rezistenta la soc STAS 7516/80
Unificarea tuturor acestor criterii de calitate sub un standard
recunoscut international (ISO)trebuie sa fie unul dintre
obiectivele imediate ale firmei. In acest sens, trebuie contactata
oinstitutie (institut) de profil(Ex: LAREX) pentru certificarea
calitatii produselor, cu care sa seincheie un contract pentru
verificarea si certificarea calitatii produselor in conformitate
cunormele UE.
In urma implementarii acestor masuri, se pot obtine produse
diversificate de o calitateridicata, pentru care se pot atrage in
colaborare alti potentiali clienti care in prezent refuzaalti
furnizori pe motivul unei game reduse a produselor.
De o importanta majora este tinerea sub control a unui mediu de
afaceri relativ stabil,identificarea si aplicarea rapida a
metodelor de conjunctura pentru reducerea la minim ainfluentelor
nefaste pe care schimbarea mediului de afaceri sau a cadrului
legislativ le-arputea produce asupra desfasurarii in bune conditii
a activitatilor firmei.
Schimbarea tehnologiei de pocesare va trebui sa constituie si
dupa aceasta etapa opreocupare continua a manegementului firmei,
implementarea in procesul de productie denoi echipamente si
tehnologii adecvate trebuind sa se realizeze prin alocarea
sistematica aunei cote importante din profitul realizat in
activitatea curenta, catre activitati de cercetare-dezvoltare -
retehnologizare a intreprinderii.
-
STUDIU DE PIATA Proiect Phare RO 0108.03.01 - 144
ADR 4 S-V Phare 2001 29