Studiu de Piata Privind Dezvoltarea Turismului German in Romania Din partea Oficiului Roman de Turism din Germania Munchen, 01 Martie 2006 IPK INTERNATIONAL – World Tourism Marketing Consultants GmbH Gottfried-Keller-Str. 20 D-81245 Munich - T.:+49 (89) 829237-0 F.: +49 (89) 829237-26 - www.ipkinternational.com - [email protected]Cercetare turistica – Marketing in Turism– Monitorul European de Calatorii
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Studiu de Piata
Privind Dezvoltarea TurismuluiGerman in Romania
Din partea Oficiului Roman
de Turism din Germania
Munchen, 01 Martie 2006
IPK INTERNATIONAL – World Tourism Marketing Consultants GmbHGottfried-Keller-Str. 20 D-81245 Munich - T.:+49 (89) 829237-0
6.9. Grupurile tinta pentru Romania ................................. 139
6.10. Piete Locale Centrale pentru Romania .................... 140
II. Anexa
• Metoda Monitorului (German) European / International decalatorii
• Chestionar / Metoda Studiului asupra Populatiei
• Tabele aditionale privind studiul populatiei
1
Prefata
In numele Oficiului de Turism din Romania, IPK International a efectuat unstudiu pentru dezvoltarea pietei de turism german in Romania.
Conform ofertei IPK studiul urmator contine :
A. Privire de anamblu asupra Pietei Germane de turism bazata pe studiuteoretic
B. Cercetari asupra ofertelor de vacanta in exteriorul Germaniei si pozitiape piata “ detinuta de Romania din “Monitorul German de Calatorii”
C. Imaginea si interesul potential pentru Romania pe Piata Germana deturism bazata pe o cercetare amanuntita in randul populatiei
D.Cercetari ale Operatorilor de Turism G ermani ca urmare a studiuluiteoretic
E.Concluzii si Recomandari pentru Marketing
Raportul va fi completat de o Anexa ce contine atat che stionare cat sit tabeleaditionale in urma cercetarilor efectuate in randul populatiei .
Munchen, Martie 2006
2
I. Raport
3
A. PIATA GERMANA DE TURISM
1. Tara
Tara este marginita de campii joasein nord, tinuturi muntoase in parteacentrala iar sudul este inconjurat deAlpii Bavarezi.
Germania se gaseste in parteacentrala a Europei, marginitade Marea Baltica si MareaNordului intinsa pe o suprafatade peste 357.023 km² .
Tarile invecinate sunt Austria,Belgia, Cehoslovacia, Danemarca,Franta, Luxemburg, Olanda,Polonia si Elvetia.
Germania se bucura in general de oclima temperata influentata si deexistenta marii, cu cer predominantnoros iar verile si iernile umede;ocazional isi face simtita prezentaasa zisul “foehn”- un vant prietenossi calduros de munte.
Constitutia redactata la 23 Mai 1949
si cunoscuta sub denumirea de Lege
de Baza a fost adoptata de poporul
german in anul 1990.
Sursa: The World Factbook, CIA, 2005; Fischer Weltalmanach 2005
4
2. Populatia
Populatia Germaniei este de aproape 82.4 milioane de locuitori.
Cresterea demografica este de 0,02 % in timp ce densitatea populatiei
atinge cota de 231 locuitori/km².
Limba oficiala vorbita este Germana.
34% din populatia germana sunt Protestanti, alt procent de 34% suntRomano-Catolici, 3,7 % sunt Musulmani iar 28,3% sunt simpatizanti aialtor religii.
3. Orasele
Cel mai mare oras al Germaniei este insasi capitala Berlin (cu aproape3,4 milioane de rezidenti), urmat de Hamburg cu 1,7 milioane de locuitori ,apoi de Munchen cu 1,2 milioane de locuitori si nu in ultimul rand de Kolncu 1 milion de locuitori.
4. Economia
Avand cel mai mare si dezvoltat sistem economic si fiind cea mai
numeroasa natiune din Europa, Germania ocupa in continuare pozitia de
membru cheie in randul organizatiilor continentale economice , politice si
de aparare. Eforturile si forta Puterilor Europene au atras Germania in 2
Razboaie Mondiale devastatoare , in prima jumatate a secolului 20 in urma
carora tara a fost ocupata de fortele unite aliate ale Statelor Unite ale
Americii, Marii Britanii, Frantei si Uniunii Sovietice din 1945.
5
In urma Razboiului Rece, au luat fiinta 2 state germane constituite in anul
1949: Rebublica Federala Germana (RFG) si Republica Democrata
Germana (RDG).
Republica Federala Germana a aderat si a intrat in organizatiile vestic -economice si de securitate , Comunitatea Europeana, NATO, in timp ceRepublica Democrata Germana comunista facea front comun si adera laPactul de la Varsovia laolalta cu Uniunea Sovietica. Declinul UniuniiSovietice si sfarsitul Razboiului Rece au permis unificarea Germaniei inanul 1990.
De atunci Germania a cheltuit fonduri considerabile pentru a aduceproductivitatea estica la nivele si standarde vestice.In ianuarie 1999 ,Germania si alte 10 state membre ale Comunitatii Europene auintrodus in circuitul European o moneda de schimb comuna , numitaeuro. La 1 ianuarie 2002 euro devine moneda unica in care seefectueaza tranzactiile zilnice in interiorul tarilor membre aleComunitatii Europene.
Germania detine o economie libera de piata. Cota parte din produsulintern brut a sectorului de servicii se ridica la 68%; industria la 31%iar agricultura la 1%.
Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost in anul 2004 de USD27, 600 ( comparat cu Marea Britanie de USD 27 , 700 si Italia deUSD 26, 800), o descrestere cu 0.1% fata de anul trecut.
6
C. Calatoriile in exteriorul Germaniei sipozitia pe piata de turism detinutade Romania(Monitorul German de Calatorii )
7
Introducere
Capitolul urmator se bazeaza pe datele furnizate de catre “MonitorulGerman de Calatorii” IPK International.
Aceste date reflecta note despre calatoriile intreprinse de catre turistiigermani in decursul anului 2004. Prin urmare :
• o privire de ansamblu generala asupra calatoriilor intreprinse in afaragranitelor germane,
• descrieri ale vacantelor intreprinse d e turistii germani in Romaniacomparativ cu alte destinatii ca de exemplu Ungaria si Bulgaria.
Datele expuse sunt urmarea unor studii de piata efectuate in randulpopulatiei germane ( n= 36, 000 persoane intervievate) .
Informatiile din "Monitorul de Ca latorie German" sunt pentru uzul exclusival clientilor companiei si pot fi folosite doar impreuna cu acest studiu.Este interzisa utilizarea acestor materiale in alt scop sau furnizareaacestor date altor persoane, organizatii sau mijloace media farapermisiunea prealabila scrisa din partea IPK International.
8
1. Volumul Turismului German in afaraGranitelor Tarii
Numarul calatoriilor intreprinse de turistii germani in afara granitelortarii in anul 2004 a fost de 73. 8 milioane de excursii. In timp cemajoritatea acestor calatorii au fost calatorii de vacanta , pe langaacestea au existat de asemenea si calatorii de afaceri sau de naturaprivata avand ca si perioada de stat intr -o tara straina cel putin onoapte.
Etaland un asemenea volum de calatorii intreprinse Germania estede departe liderul European pe piata de turism in ceea ce privestedestinatiile externe de vacanta si nu numai , si din acest motiv este opiata de desfacere de o importanta major a pe firmamentul turismuluiEuropean.
O urmatoare directie sau orientare pozitiva (cu toate ca nivelul estedeja ridicat) poate fi stabilita in ceea ce priveste destinatiile devacanta externe efctuate de turistii germani
Total in 2004
Calatorii externe: 73.8 milioane
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International
Ca o comparative : Marea Britanie , a doua piata de turism ca marime in Europaa inregistrat 59.3 milioane de calatorii externe in 2004.
9
2. Destinatii externe si Pozitia pe Piatade Turism detinuta de Romania
In 2004, cele mai importante destinatii externe pentru turistii germaniau fost :
Calatorii externeDestinatii
Numarul Calatoriilor Cota depiata
Austria 10.8 milioane 15%
Spania 9.8 milioane 13%
Italia 9.1 milioane 12%
Franta 6.9 milioane 9%
Olanda 4.1 milioane 6%
Turcia 4.1 milioane 6%
Marea Britanie 2.9 milioane 4%
Elvetia 2.8 milioane 4%
Republica Ceha 2.3 milioane 3%
Grecia 2.1 milioane 3%
Polonia 1.9 milioane 3%
Ungaria 1.7 milioane 2%
Croatia 1.6 milioane 2%
Danemarca 1.5 milioane 2%
USA 1.5 milioane 2%
. . . . . . . . .Romania 0.4 milioane 1%
Sursa : Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International
10
• Cu 10.8 milioane de calatorii intreprinse (care corespund uneicote de piata de 15%), Austria a fost destinatia cea mai cautatapentru turistii germani.
• Pe locurile doi si trei se situeaza relativ aproape de Austriadestinatiile catre Spania (cu 9,8 calatorii intreprinse) si Italia (cu9,1 milioane de calatorii intreprinse).
• Urmeaza Franta in topul celor mai cautate destinatii externe .
• De aceea in anul 2004 aproape jumatate din totalul calatoriilorefectuate in afara granitelor Germaniei au fost petrecute in maimult de 4 destinatii.
Pozitia Romaniei pe Piata Germana de Turism
• Romania se situeaza pe pozi tia 27 in topul destinatiilor externealese de turistii germani in anul 2004 cu aproximativ 400.000calatorii efectuate.
• In felul acesta Romania are pe piata germana de turism :
– o pozitie mai scazuta decat Bulgaria, (cu aproximativ650,000 calatorii intreprinse de turistii germani )
– dar o pozitie mai buna decat a Sloveniei sau a Slovaciei (cuaproximativ 250,000 calatorii intreprinse de turistii germani ).
11
3. Propuneri pentru Destinatii Externe
Cotele procentuale referitoare la tipul calatoriilor externe intreprinsede turistii germani sunt dupa cum urmeaza:
Genul calatoriei Destinatii externe
Vacante 70% 51.4 milioane
Alte genuri de calatorii 21% 15.6 milioane
Calatorii de afaceri 9% 6.7 milioane
Sursa : Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International
• in anul 2004, 70% din calatoriile intreprinse de turistii germani inafara granitelor tarii au fost vacante, 21% au fost calatorii privateiar 9% au fost calatorii de afaceri (cu o noapte petrecuta in tararespectiva).
• Vacantele pot fi vazute in acest fel ca fiind segmentulpredominant in alegerea destinatiilor alese de turistii germani .Cifrele vorbesc de la sine in acest caz , mai precis in anul 2004din totalul calatoriilor externe intreprinse de turistii germani inafara granitelor tarii 51,4 milioane au fost calatorii de placere sauvacante.
12
4. Caracterizarea DestinatiilorExterne de Vacanta
In continuare vom arunca o privire in detaliu asupra calatoriilorexterne intreprinse de turistii ge rmani .
Dincolo de caracterizarea vacantelor externe in general, vomconsidera ca obiect de studiu de asemenea si destinatiile de vacantain Sud-Estul Europei (incluzand tari ca Romania, Bulgaria, Croatia,Slovenia, Serbia, Grecia, Turcia si Cipru).
13
4.1. Tipul de vacanta
In anul 2004 turistii germani si -au petrecut vacantele in strainatate inurmatorul mod :
Destinatii de vacanta externeTipul de vacantaTotal Catre Sud-Estul
Europei
Vacante pe litoral 38% 66%
Circuit turistic 13% 11%
Iesire in oras 10% 3%
Vacanta de iarna (ski) 8% *
Vacanta la munte (vara) 7% 1%
Vacante la tara 6% 5%
Calatorie pentru o ocaziespeciala privata 4% 4%
Vacante in statiuni balneo-climaterice 4% 4%
Vacante cu practicareasporturilor de vara 3% 1%
Croaziere 1% 1%
Vacante culturale 1% *
Vizitarea unui parc dedistractii 1% *
Vacante stimulante * 1%
Altele 6% 3%
Sursa : Monitorull German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii * = mai putin de 0.5%
14
• Cu o cota de 38% in 2004, cele mai cautate destinatii de vacantaexterne de catre turistii germani au fost vacantele la mare .
• Urmeaza in pozitia a doua circuitele turistice cu o cota de 13% sivacantele cu scop de vizitare a oraselor , in procent de 10% .
• Dintre calatoriile organizate in zona Sus -Est Europeana seevidentiaza cu precadere predilectia spre vacantele la mare cu o c otaridicata de 66%.
• Comparativ cu vacantele insorite de la mare , circuitele turistice cucota de 11% si vizitarea oraselor cu un procent de 3% au o mai micacautare in spatiile Sud-Est Europene.
• O cerere mai redusa se observa pe segmentul celorlalte oferte devacante la fel ca si pentru destin atiile catre Sud-Estul Europei , ca deexemplu :
– vacante iarna la ski
– vacante la munte sau in zona rurala
– vacante in statiuni balneo-climaterice
– vacante pt.sporturi de vara
– croaziere
– vacante culturale
– vizitarea unui parc de distractii
– excursii stimulatoare.
• Reprezentativa pentru Piata Germana de Turism este cota ridicata acererilor pentru vacantele la mare comparativ cu situatia de pe Piata deTurism a altor tari europene sau a d estinatiilor catre tarile Sud –europene.
15
4.2. Mijloace de transport
In anul 2004 turistii germani au utilizat urmatoarele mijloace de transport pentru
destinatiile de vacanta externe :
Destinatii de vacanta externeMijloace detransport
Total Catre sud-estulEuropei
Avion 43% 74%
Autoturism 43% 17%
Tren 3% 1%
Autocar 8% 6%
Vas 1% 1%
Altele 2% *
Source: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii * = mai putin de 0, 5%
• in anul 2004, 43% din turistii germani au ales ca mijloc de deplasare instrainatate atat avionul cat si autoturismul .
• In ceea ce priveste tarile sud-est europene, avionul a fost principalulmijloc de transport (74%).
• In comparatie cu avionul sau autoturismul celelalte mijloace de transportau o importanta minora.
16
4.3. Tipurile de cazare
Turistii germani au preferat pentru anul 2004 urmatoarele variante decazare
Pentru vacantele organizate in strainatate:
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPKAbateri Internationale de la 100% datorita rotunjirii * = mai putin 0.5%VFR = Vizitarea prietenilor sau a rudelor
Destinatii de vacanta externeTipuri de cazare
Total Catre sud-estul Europei
51% 62%
25% 39%
22% 22%
Hoteluri
- Prima categorie ( 4/5 stele)
- Categoria II ( 3 stele)
- Categoria III (1/2 stele) 4% 1%Casa de vacanta/ Apartament(platit) 14% 7%
Cazare & Mic dejun 8% 5%
Cort/Rulota/Casa mobila 6% 2%
Club de vacanta 1% 1%
Vapor/Barca/Croaziera 1% 3%
16% 20%
9% 12%
Cazare privata (neplatita)
- Alte surse Private/VFR
- Case de vacanta/ Apartamente 7% 8%
Altele 3% *
17
• Turistii germani au preferat in procent de 51% al egerea hotelurilorca mijloc de cazare pentru vacantele in strainatate.
• Cazarea la hotel a fost de asemenea alegerea preferata si chiarintr-un procent mai ridicat (62%) pentru destinatiile de vacantacatre tarile Est-Europene.
• Pentru destinatiile de vacanta in tarile Sud-Europene, in anul 2004s-a remarcat o crestere notabila a alegerii hotelurilor de 4-5 stele inprocent de 39%.
• In general, turistii germani au ales intr -o oareare masura cazareain hotelurile de clasa superioara si nu in hotelurile de clasa mediesau redusa .
• 14% din turistii germani au ales sa-si petreaca vacantele in case devacanta sau apartamente; catre destinatiile Sud-Est Europenealegerea acestui tip de cazare a fost total nesemnificativ (7%).
• In anul 2004, 16% din turistii germani au ales tipul de cazareprivat (neplatite) pentru vacantele in strainatate .
18
4.4. Organizarea Calatoriei
In anul 2004 turistii germani si -au organizat in felul urmator calatoriilede vacanta in afara granitelor tarii :
Rezervari prin intermediul agentiilor deturism
- Pachet complet
- Alte rezervari pentru o singura persoana( ex. Doar zbor sau numai cazare etc. )
43%
27%
16%
66%
52%
13%
Rezervari directe de la furnizori
- Direct cu operatorul de transport
- Direct cu hotelurile
- Biroul de turism
- altele
32%
9%
18%
1%
4%
14%
6%
4%
*
3%Total cu rezervari prealabile 75% 79%
Fara rezervari 25% 21%
Source: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii * = mai putin de 0.5%.
Destinatii de vacanta externePlanul de calatorie
Total Catre sud-estulEuropei
19
• Turistii germani au rezervat in avans a treia si a patra calatorie devacanta externa,
43% din aceste rezervari au fost facute prin intermediulagentiilor de turism
iar 32% au fost efectuate in alt mod decat printr -o rezervaredirecta (de exemplu direct la hotel, direct cu operatorul detransport, etc.).
• Alegerea Pachetului complet de vacanta a fost facut de unprocent de 27% din turistii germani pentru calatoriile in strainatate inanul 2004; acest procent a fost aproape dublat pentru calatoriileintreprinse catre tarile sud-est europene, adica 52%.
20
4.5. Folosirea Internetului
Pentru organizarea vacantele din anul 2004 turistii germani auaccesat internetul dupa cum urmeaza :
Source: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International
• In anul 2004, internetul a fost folosit pentru planificarea si pregatire aa peste 40% din totalul vacantelor externe interprinse de turistiigermani.
In special:
– 21% din persoane au utilizat internetul doar in scopul obtinerii deinformatii,
– 20% din persoane au folosit internetul in scopul de a efectuarezervari pentru vacante.
• Accesul la internet pentru rezervari le de vacante catre sud-estulEuropei a fost scazut – desi exista acceasi necesitate de informatiipentru aceaste regiuni.
Destinatii de vacanta externeFolosirea internetului
Total Catre sud-estulEuropei
Rezervare online 20% 15%
Cautare de informatii 21% 20%Abonat la internet 41% 34%
Fara abonament internet 59% 66%
21
4.6. Modul de informareIn afara accesarii serviciilor de internet turistii germani au apelat si laalte surse de informatii , in vederea planificarii vacantelo r in afaragranitelor Germaniei, cum ar fi :
Agentie de turism 28% 45%
Prieteni/Rude 23% 18%
Oferte ale operatorilor de turism 14% 20%
Ghid de calatorii 14% 10%
Carti/Reviste 3% 4%
Agentii CFR/Aeriene 3% 4%
Televiziune 2% 3%
Ziare 2% 2%
Oficii locale de turism 2% 2%
Oficii nationale de turism 1% 2%
Media/Publicitate (pliante) 1% 1%
Servicii interactive de televiziune 1% 1%
Radio * 1%
Targ de turism * *
Altele * *Surse de informatii folosite pt.calatorii 83% 92%
Fara folosirea surselor deinformatii 17% 8%
Source: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalMai multe raspunsuri posibile; *= mai putin de 0.5%
Destinatii de vacanta externeModul de informare
Total Catre sud-estul Europei
22
• Mai mult de 80% din vilegiaturistii germani au folosit alte sursede informatii in scopul organizarii vacantelor in st rainatate :
– agentii de turism
– prieteni /rude
ca si
– ofertele operatorilor de turism
– si ghiduri sau pliante de calatorie
• Acelasi fapt se intampla si in cazul alegerii de vacante cudestinatii catre tarile sud-europene in timp ce agentiile de turismsi operatorii de turism au o mai mare cautare pentru acest tip decalatorii.
• Celelalte surse de informat ii nu prezinta un interes major . Inconsecinta reiese ca oficiile de t urism si ofertele/brosurileacestora joaca un rol mai putin important in alegerea destinatiilorde vacanta de catre turistii germani.
23
4.7. Cheltuieli de Calatorie
In anul 2004 turistii germani au alocat urmatoarele sume de banipentru petrecerea vacantelor in strainatate :
Source: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii .
Costuri totale de calatorie; de ex.: includ transportul, cazarea, masa, altecosturi extra.
Destinatii de vacanta externeCheltuieli de calatorie *
Total Catre sud-estul Europei
Pana in 250 euro 14% 4%
250 – 499 euro 18% 11%
500 – 749 euro 24% 26%
750 – 999 euro 9% 15%
1000 – 1499 euro 17% 26%
1500 – 1999 euro 7% 8%
2000 – 2499 euro 6% 6%
peste 2500 euro 5% 5%Cheltuieli medii pe excursie(in euro) 870 990
Cheltuieli medii pe noapte(in euro) 90 78
24
• In medie, turistii germani au cheltuit suma de 870 euro depersoana in vacantele petrecute in stra inatate in decursul anului2004. Acest lucru corespunde cu cheltuiala sumei de90 euro/cazare/noapte.
• Cuantumul cheltuielilor pentru vacantele petrecute de turistiigermani in sud-estul Europei sunt peste medie (990 euro) inschimb se situeaza sub medie cheltuielile pentru cazarea penoapte la hotel (78 euro).
25
4.8. Caracteristicile Socio-demografice aleOperatorilor de Turism Extern
Urmatoarele caracteristici socio -demografice definesc turistii germanice si-au petrecut vacantele in stra inatate in perioada anului 2004 :
Destinatii de vacanta externeCaracteristicisocio-demografice
Total Catre sud-estulEuropei
SexMasculin 48% 43%
Feminin 52% 57%
Varsta15 – 24 ani 12% 14%
25 – 34 ani 18% 12%
35 – 44 ani 22% 23%
45 – 54 ani 20% 23%
55 – 64 ani 15% 16%
65 ani si peste 13% 12%
Media de varsta (ani) 44 45
EducatieNivel redus 33% 38%
Nivel mediu 32% 39%
Nivel ridicat 35% 23%
26
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii .
Destinatii de vacanta externeCaracteristici socio-demografice
Total Catre sud-estulEuropei
Venitul familiar
Grup redus 10% 13%
Grup mediu redus 20% 22%
Grup mediu ridicat 33% 33%
Grup superior 37% 33%
Copii in intretinere (sub 15 ani)da 25% 25%
nu 75% 75%
Membrii familiei
Singur 18% 12%
2 persoane 40% 48%
3 – 4 persoane 35% 33%
5 sau mai multe persoane 7% 8%
27
• In anul 2004 un procent aproape egal de turisti de sex masculincat si de sex feminin si -au petrecut vacantele in strainatate. In ceeace priveste vacantele cu destinatie in tarile sud-est europene,procentul turistilor de sex feminin a fost mai ridicat fata de cel alpersoanelor de sex masculin.
• In ceea ce priveste media de varsta se poate observa ca desi inplanul operatorilor de turism sunt c uprinse toate mediile de varsta ,grupurile de turisti cu varsta mijlocie au avut o c ota mai ridicata departicipare: astfel 42% din vilegiaturistii germani au varste cuprinseintre 35 – 54 ani.
Aceasta situatie se reflecta si mai mult in planul vacantelor cudestinatie catre tarile sud-europene, in acest caz procentul ajungandla 46%.
• ln consecinta, media de varsta a vilegiaturistilor germani cecalatoresc in strainatate este de 44 ani iar media de varsta aturistilor ce aleg ca destinatie de vacanta tarile est -europene este de45 ani.
• In ceea ce priveste nivelul de educatie se observa existentatuturor nivelelor de educatie in randul vilegiaturistilor ce calato resc intarile sud-est europene, destinatie in care se observa mai pronuntatnivelul de educatie redus si mediu.
• Referitor la venitul familiar predomina clasa medie si superioarainclusiv la grupurile de persoane ce aleg ca destinatie de vacantatarile sud-europene.
• Un sfert din totalul turistilor germani ce calatoresc in strainatate aucopii cu varste de pana la 15 ani . Majoritatea turistilor germani aleg
sa isi petreaca vacantele in strainatate cat si in tarile est -europenefara copii.
28
4.9. Surse de Piata Locale
Vilegiaturistii germani ce calatoresc in strainatate vin din toate zonele Germaniei,
divizarea procentuala pe orase sau zone pentru anul 2004 facandu -se dupa cum
urmeaza:
Schleswig-Holstein 3% 3%Hamburg 2% 1%
Regiunea Saxona de Jos / Bremen 8% 8%
Rinul de Nord-Westphalia 22% 19%
Hesse 8% 8%
Rhineland-Palatinate / Saarland 7% 4%
Baden-Wuerttemberg 14% 13%
Bavaria 19% 19%
Total - Vestul Germaniei 82% 77%Berlin 4% 5%
Brandenburg 3% 3%
Mecklenburg-Western Pomerania 1% 2%
Saxony 5% 6%
Saxony-Anhalt 3% 4%
Thuringia 3% 3%Total - Estul Germaniei 18% 23%
Source: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% prin rotunjire .
Destinatii de vacanta externeSurse de piata locale
Total Catre sud-estul Europei
29
• Vilegiaturistii germani ce calatoresc in strainatate (inclusiv aceiadintre ei care aleg ca destinatii tarile sud-est europene) vin practicdin toate colturile tarii. Cu toate acestea, datorita volumului diferital populatiei din cateva state federale , ca si sursa de piata pentrudestinatiile de vacanta externe (inclusiv destinatiile catre tarilesud-est europene) domina urmatoarele zone ;
– Nord Rhine-Westphalia
– Bavaria
– si Baden-Wuerttemberg.
• Peste jumatate din totalul vilegiaturistilor germani ce calatoresc instrainatate si in tarile est -europene provin din aceste 3 zoneregionale de piata.
• Aproximativ 80% din calatoriile facute de turistii germani in anul2004 au fost intreprinse de persoanele care provin din partea deVest iar 20% din calatorii de catre germanii din partea de Est , pecata vreme destinatiile de vacanta in sud-estul Europei au relevatintr-o oarecare masura o crestere a mediei de participare printreturistii din partea de est a Germaniei.
30
Tipul Comunitatii
Vilegiaturistii germani locuiesc i n urmatoarele tipuri de comunitati :
Zona rurala 25% 25%
Orase mici 14% 16%
Orase mari 61% 59%
Source: German Travel Monitor 2004 , IPK InternationalDeviations from 100% due to rounding.
• Marea majoritate a vilegiaturistilor germani locuies in metropole.O parte dintre acestia provin insa din zona rurala.
• Acest lucru este valabil si pentru turistii germani ce cala toresc intarile din partea de sud-est a Europei.
Destinatii de vacanta externeMarimea Comunitatii
Total Catre sud-estul Europei
31
5. Calatorii Organizate Catre Romania SiAlte Destinatii Competitive
Capitolul urmator detaileaza calatoriile intreprinse de turistii germani inRomania in comparatie cu alte destinatii, adica spre :
• Ungaria
• si Bulgaria.
In concordanta cu contractorul, aceste doua tari au fost alese ca siprincipali competitori pentru Romania pe piata germana de turism .
Urmatoarele date ilustreaza pozitia detinuta de Romania comparativcu alti competitori din domeniu si in acelasi timp identificareprezentarea avuta de Romania pe segmente individuale depersoane.
32
5.1. Volumul calatoriilor
Clasificarea vacantelor intreprinse de turistii germani in anul 2004catre varii destinatii este ilustrata mai jos:
Numarul si clasificarea calatoriilor externe intreprinsede turisti catre:
1700
650
400
Romania Bulgaria Ungaria
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International
• Turistii germani au intreprins 400.000 de calatorii in Romania in2004.
• 650,000 de calatorii au fost intreprinse de turistii germani inBulgaria in anul 2004 in timp ce spre Ungaria totalul calatoriilor afost de 1,7 milioane.
• In acest fel, Bulgaria si Ungaria au atras mult mai mult turistiigermani decat Romania.
33
5.2. Scopul calatoriei
Procentajul referitor la scopul calatoriilor intreprinse de turistii germanicare diferite destinatii este :
Scopul calatorieiCalatorii in afara Germaniei catre :
Romania Bulgaria Ungaria
Vacante 20% 86% 44%
Vacante combinatecu VFR 49% 3% 26%
Totalul vacantelor 69% 89% 70%
Alte calatorii private / Doar vizite familiare 21% 7% 22%
Calatorii de afaceri 10% 3% 8%
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii *VFR = Vizite ale rudelor sau prietenilor
• Majoritatea calatoriilor intreprinse de turistii germani in Bulgaria aufost calatorii de vacanta (86%) in timp ce calatoriile in Ungaria aufost calatorii de vacanta intr -un procent de 44% combinate intr -unprocent de 26% cu vizite familiare sau ale prieten ilor.
• Turistii germani au combinat vacantele in Romania cu vizitarearudelor si a prietenilor intr -un procent de 49%. In schimb procentulvacantelor intreprinse in adevaratul sens al cuvantului a fost redus ,de doar 20%.
• In anul 2004, 21% din calatoriile intreprinse de turistii germani inRomania au avut ca scop vizitarea rudelor si a prietenilor si doar10% au fost calatorii de afaceri.
• Din totalul calatoriilor intreprinse in Romania un procent de 70% afost atribuit calatoriilor avand ca scop vizitarea rudelor sau aprietenilor, iar 20% au fost vacante in adevaratul sens alcuvantului.
34
5.3. CARACTERIZAREA VACANTELOR
5.3.1. Tipul de vacanta
Turistii germani si-au petrecut concediile de odihna in urmatorul modsi catre urmatoarele destinatii :
Destinatii de vacanta externeTipul de vacanta
Romania Bulgaria Ungaria
Vacante pe litoral 24% 86% 34%
Circuit turistic 10% 3% 15%
Vacante de recreere latara 8% 5% 3%
Vacante de recreere lamunte 8% * 1%
Vizitare oras * * 8%
Croaziere 1% * 3%
Vacante in statiunibalneo-climaterice * * 17%
Calatorie pentru o ocaziespeciala 48% 1% 12%
Altele 1% 4% 7%
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii * = mai putin de 0.5%
35
• Vacantele turistilor germani in Romania au fost de ordin :
– privat cu scopul vizitarii rudelor si prietenilor ( 48%)
– pe langa acestea majoritatea vacantelor intreprinse au fost deodihna si cu destinatie litoralul marii ( 24%)
– celelalte genuri de calatorii au fost intr -un procent nesemnificativiar cele cu scop de circuit turistic au fost intr-un procentnesemnificativ de 10%
• Comparativ cu vacantele catre alte destinatii se poate observaurmatorul lucru :
– turistii germani au ales ca destinatie de vacanta Bulgaria pentrulitoralul marii intr-un procent de 86%
– iar cei ce au ales ca destinatie de vacanta Ungaria pentru apa sisoare au fost intr-un procent de 34%, pe cand 17% din turisti auales ca loc de petrecere a timpului liber v acantele de odihna sitratament , iar 15% din turisti au optat pentru circuitele turistice.
36
5.4. Mijloace de transport
In 2004, turistii germani au folosit urmatoarele mijlo ace de transportpentru destinatiile de vacanta cautate dupa cum urmeaza:
Mijloc de transport Destinatii de vacanta externe catre :
Romania Bulgaria Ungaria
Avion 25% 85% 15%
Autoturism 63% 9% 65%
Vapor 1% * 1%
Autocar/masina 7% 3% 12%
Tren * 2% 4%
Altele 4% 1% 3%
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International* = mai putin de 0.5%
• Majoritatea calatoriilor catre Romania au fost facute cu autoturismulintr-un procent de 63%.
• In contrast cu cele de mai sus, calatoriile spre Bulgaria au fostintreprinse in exclusivitate cu avionul.
• Calatoriile spre Ungaria au fost insa intreprinse in marea lormajoritate cu autoturismul.
37
5.5. Confortul preferat
In 2004, turistii germani au optat pentru destinatiile de vacanta lacatre urmatoarele grade de confort :
Sursa : Monitorul german de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii ; * = mai putin de 0, 5%
• Tipul de confort preferat de turistii germani pentru vacantele inRomania au fost cazarile private intr -un procent de 68% in timp cepentru cazarea la hotelurile de categorie mijlocie (3 stele) au optat26% din turisti.
38
• Spre deosebire de Bulgaria , turistii germani au optat ca si tip deconfort catre cazarea la hoteluri intr -o proportie de 89% iar inceea ce priveste destinatiile catre Ungaria intr -o proportie de 44%.In timp ce in Bulgaria turistii germani au ales confortul hotelurilorde clasa medie, in Ungaria acestia au optat pentru categorii dehotel cu grad superior de confort , de 4-5 stele.
39
5.6. Organizarea calatoriei
In anul 2004 turistii germani si -au organizat vacantele dupa cumurmeaza :
Rezervari prin intermediulagentiilor de turism 22% 87% 33%
- Pachet complet 19% 75% 20%
- Alte rezervari pentru o singurapersoana ( ex. Doar zbor sau numaicazare etc.)
3% 12% 13%
Rezervari directe de la furnizori 5% 8% 24%- Direct cu operatorul de transport 3% 3% 5%
- Direct cu hotelurile 2% 3% 15%
- Biroul de turism - - *
- altele * 2% 4%
Total cu rezervari prealabile 27% 95% 57%
Fara rezervari 73% 5% 43%
Sursa : Monitor German de Calatorii 2004, IPK International* = mai putin de 0.5%
• Majoritatea calatoriilor intreprinse de turistii germani in Romaniaau fost facute fara rezervari prealabile in anul 2004 , intr-unprocent de 73%. 19% din calatoriile intreprinse in Romania au fostcalatorii turistice cu itinerariul prestabilit si cu cost integral achitatin prealabil prin intermediul agentiilor de turism.
Destinatii de vacanta externeOrganizarea calatoriei
Romania Bulgaria Ungaria
40
• Catre Bulgaria insa, marea majoritate a calatoriilor au fostrezervate in prealabil , un sfert din acestea fiind vacante cuitinerariul prestabilit si cu costul achitat integral dinainte prinintermediul agentiilor de turism.
• Spre Ungaria insa turistii germani si -au rezervat in avansvacantele intr-un procent de 60%. Un procent de 33% din turist iigermani si-au rezervat calatoriile prin intermediul agentiilor deturism iar 24% dintre acestia au facut rezervari direct de lafurnizori.
41
5.7. Folosirea internetului
In stransa legatura cu vacantele intreprinse de turistii germani in anul2004 catre anumite destinatii s-a facut si apelarea la serviciile deinternet, dupa cum urmeaza:
Sursa : Monitorul German de Calatorii 2004, IPK International* = mai putin de 0.5%
• In anul 2004 germanii au apelat la serviciile de internet intr -oproportie de doar 15% in scopul organizarii calatoriilor catreRomania: apelarea la aceste servicii s -a facut doar in scopinformativ. Desigur ca acest grad scazut de utilizare este efectulfaptului ca marea majoritate a calatoriilor spre Romania au fost denatura privata sau de vizitare a rudelor si prietenilor.
• Apelarea la serviciile de internet in scopul organizarii calatoriilor spreBulgaria a fost facuta de un procent de 30% de turisti.Pentru 25% din calatoriile organizate au fost stranse informatii inprealabil iar 4% din calatorii au fost rezervate online.
• Ungaria insa a fost cea mai vizionata tara pe internet in scopulorganizarii calatoriilor de vacanta. 35% din turisti au apelat laserviciile de internet in scopul organizarii calatoriilor de vacanta ,27% din turisti au adunat informatii in prealabil iar 8% au facutrezervari online.
Destinatii de vacanta externeFolosireainternetului
Romania Bulgaria Ungaria
Rezervare online * 4% 8%
Cautare de informatii online 15% 25% 27%
Utilizatori internet 15% 29% 35%
Non utilizatori internet 85% 71% 65%
42
5.8. Surse de informare
Pe langa informatiile oferite de apelarea la serviciile de internet ,turistii germani au folosit si alte surse de informatii in scopulorganizarii calatoriilor de vacanta :
Prieteni/Rude 25% 18% 26%
Agentie de turism 20% 81% 28%
Oferte ale operatorilor de turism 15% 57% 18%
Ghid de calatorii 5% 5% 14%
Televiziune/Radio 1% 3% 2%
Oficii locale/regionale de turism 1% * 2%
Reviste/Magazine * 5% 6%
Ziare * 3% 3%
Oficii nationale de turism - * *
Media/Publicitate (pliante) - - 2%
Agentii de transport aerian/CFR - - *
Servicii interactive de televiziune - 1% -
Targ de turism - - *
Altele 3% 5% 7%Surse de informatii folosite pt.calatorii 55% 95% 71%
Fara folosirea surselor deinformatii 45% 5% 29%
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalMai multe raspunsuri posibile; * = mai putin de 0.5%
Destinatii de vacanta externeInformatii de conduita
Romania Bulgaria Ungaria
43
• Majoritatea calatoriilor intreprinse in Romania au fost facute inurma apelarii la informatii de la rude sau familie intr-un procentde 25% la agentiile de turism apeland un procent de 20% dinturisti. Cateva procente au apelat de asemenea si la oferteleoperatorilor de turism. Oricum sursele de informatii folosite pentruorganizarea calatoriilor spre Romania au fost mult mai redusedecat pentru Ungaria si cu atat mai mult pentru Bul garia.
• In ceea ce priveste calatoriile spre Bulgaria , cea mai importantasursa de informatie a fost agentia de turism intr -un procent de81%, urmat de ofertele operatorilor de turism in procent de 57%.Celelalte surse de informatii au avut o utilizare redusa.
• Pentru calatoriile spre Ungaria turistii germani au apelat laserviciile agentiilor de turism sau la sfaturile prietenilor saurudelor. Cataloagele cu oferte ale operatorilor de turism saughidurile de calatorie au jucat de asemenea un rol destul deimportant in alegerile facute de turistii germani.
• Celelalte surse de informatii au fost folosite fie intr -un mod redusfie nu s-a facut uz deloc de acestea , atat in ceea ce privesteRomania ca tara de destinatie cat si pentru celelalte tari. Acestfapt include de asemenea informatiile disponibile oferite deagentiile nationale sau regionale de turi sm .
44
5.9. Cheltuieli de calatorie
Urmatorul tabel ne va specifica rata cheltuielilor facute de turistiigermani pentru calatoriile intreprinse catre anumite des tinatii devacanta pe parcursul anului 2004 :
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii * = mai putin de 0, 5%
• In medie, germanii au cheltuit 650 euro de persoana pentruvacantele in Romania, ce corespunde cu 45 euro/noapte .
*) Totalul cheltuielilor; i.e. includ transport , cazare, mese, alte costuri extra.
Destinatii de vacanta externeCheltuieli de calatorie *
Romania Bulgaria UngariaPana in 250 euro 9% * 8%
250 – 499 euro 31% 12% 26%
500 – 749 euro 22% 29% 24%
750 – 999 euro 18% 30% 16%
1000 – 1499 euro 15% 18% 16%
1500 – 1999 euro 1% 5% 7%
2000 – 2499 euro 4% 4% 2%
peste 2500 euro * 3% 1%Cheltuieli medii pe excursie(in euro) 650 900 660
Cheltuieli medii pe noapte(in euro) 45 75 65
45
• Drept urmare cheltuielile pentru o zi/noapte in Romania au fost:
– Mult mai reduse decat cele facute in Bulgaria ,
– si de asemenea mult mai reduse decat cele facute in Ungaria
• Comparand media ratei de cheltuieli alocate de tur istii germanivacantelor in strainatate (90 euro/noapte), Romania se situeaza pe opozitie inferioara si chiar sub media acestor cheltuieli .
• Desigur ca spesele reduse necesare organizarii vacantelor inRomania sunt datorate faptului ca mijloacele de c azare alese pentruaceasta destinatie sunt cele private.
46
5.10. Caracteristici socio-demografice ale vilegiaturistilor germani
Caracteristicile socio-demografice ale cetatenilor germani ce si -aupetrecut vacantele in diferite destinatii externe pe duarata anului 2004:
Sursa: MonitorulGerman de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii
Destinatii de vacanta externeCaracteristicisocio-demografice
Romania Bulgaria Ungaria
SexMasculin 56% 45% 49%
Feminin 44% 55% 51%
Varsta15 – 24 ani 17% 15% 12%
25 – 34 ani 20% 14% 14%
35 – 44 ani 23% 28% 21%
45 – 54 ani 22% 20% 17%
55 – 64 ani 9% 12% 21%
65 ani si peste 8% 11% 15%
Media de varsta (ani) 39 42 46
EducatieNivel redus 37% 36% 36%
Nivel mediu 40% 40% 42%
Nivel ridicat 23% 24% 22%
47
Sursa: MonitorulGerman de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii
Destinatii de vacanta externeCaracteristici socio-demografice
Romania Bulgaria Ungaria
Venitul familiar
Grup redus 21% 16% 15%
Grup mediu redus 26% 27% 24%
Grup mediu ridicat 25% 27% 29%
Grup superior 28% 30% 33%
Copii in intretinere (sub 15 ani)da 32% 30% 22%
nu 68% 70% 78%
Membrii familiei
Singur 8% 13% 19%
2 persoane 42% 36% 37%
3 – 4 persoane 42% 39% 40%
5 sau mai multe persoane 8% 12% 4%
48
Printre caracteristicile turistilor germani ce au ales sa -si petreaca
vacantele in omania in anul 2004 se di ferentiaza urmatoarele elemente :
• intr-o oarecare masura mai multi barbati decat femei• toate mediile de varsta, cu precadere a tinerilor si a persoanelor de
varsta mijlocie sau chiar a celor ce depasesc varsta de 54 ani
• marea majoritate au nivele de educatie primara sau medie
• toate nivelurile de venit
• mai mult de 80% locuiesc in familii de 2 -4 persoane
• aproximativ o treime din acestia au copii cu varste sub 15 ani .
Comparand Romania cu alte destinatii se observa urmatoarele
aspecte:
• Romania atrage mai mult tineri cu media de varsta de 39 ani pe candde Bulgaria sunt interesate personae cu varsta de 42 ani iar deUngaria persoane in jurul varstei de 46 ani.
49
5.11. Surse regionale de piata
Clasificarea individuala a zonelor de provenienta a turistilor germani ce
au ales in anul 2004 ca destinatii de vacanta locatii in afara granitelor
tarii :
Schleswig-HolsteinHamburgRegiunea Saxona de Jos /Bremen
3% 15% 10%
Rinul de Nord-Westphalia 17% 23% 10%
Hesse 5% 14% 13%
Rhineland-Palatinate / Saarland 41% 8% 12%
Baden-Wuerttemberg 22% 7% 20%
Bavaria 3% 15% 10%
Total - Vestul Germaniei 88% 67% 65%Berlin 1% 5% 7%
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de la 100% datorita rotunjirii.
Destinatii de vacanta externeSurse de piata locale
Romania Bulgaria Ungaria
50
• Cea mai importanta sursa regioanala de piata a fost de departepentru Romania :
– zona Baden-Württemberg.
iar in pozitia secundara aproape la fel de imporatanta a fost sursade piata Bavaria.
In general, marea majoritate a turistilor germani ce au vizitatRomania sunt din partea de vest a Germaniei (90%) pe cand doaro mica parte din germanii din zona de est au ales ca destinatie devacanta Romania.
• Cea mai importanta sursa regionala de piata pentru Bulgaria a fostNorth Rhine –Westphalia si zona de nord a Germaniei ca deasemenea Hesse/Rhineland-Palatinate si partea de Est aGermaniei.
• Pentru Ungaria insa cea mai importanta sursa regionala de piata afost estul Germaniei urmata de Bavaria.
51
Tipul Comunitatii
Turistii germani ce au ales ca ca destinatii de vacanta locurile maisus mentionate locuiesc in diferite comunitati dup a cum urmeaza :
Zona rurala 29% 31% 24%
Orase mici 21% 20% 25%
Metropole 51% 49% 52%
Sursa: Monitorul German de Calatorii 2004, IPK InternationalAbateri de 100% datorita rotunjirii.
• Marea majoritate a turistilor germani ce au ales ca destinatii celetrei tari mai sus mentionate provin din metropole .
• In cazul Romaniei vilegiaturistii provin :
– aproape jumatate locuiesc in metropole
– iar cealalta jumatate locuiesc in zone rurale si orase mici.
Destinatii de vacanta externeMarimea Comunitatii
Romania Bulgaria Ungaria
52
C. Imaginea si potentialul interesal Romaniei pe Piata Germanade Turism in viitor
53
Introducere
Studiile realizate si prezentate in continuare au ca baza un sondajefectuat in randul populatiei germane si a fost definitivat in ianuarie2006.
Un total de 979 de cetateni germani au fost supravegheati pe scaralarga la nivel national. Fiind bazat pe o selectie metodica a celorintervievati, rezultatele acestui studiu au putut fi extrapolate catreintreaga masa a populatiei germane , (de la 14 ani in sus) cecorespunde unei baze de 64, 9 milioane de cetateni germani.
Interviurile s-au realizat personal fata in fata cu persoana in tervievata.(CAPI method = Computer Aided Personal Interviewing).
Mai multe detalii referitoare la acest studiu le vom gasi in continuare intabelele si chestionarele din anexa cat si si metodologia prin careacestea au fost realizate.
54
1. Imaginea/Cunoasterea Romaniei pe Piata Germana de Turism
La intrebarea: ”Daca te gandesti la Romania ca o posibila destinatiede vacanta, ce iti vine in minte in acel moment? , cetatenii germani auraspuns in modul urmator: (ca urmare a sondajelor in randulpopulatiei):
Sursa: Studiu reprezentativ in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPKInternational 2006; Mai multe raspunsuri posibile
• Romania este privita ca si destinatie de vacanta de :
– 63% din turistii germani care au o oarecare idée despre Romania
– si 37% care nu au nici un fel de idee despre Romania
• Acele persoane care au o cat de mica idée despre Romania , oasociaza in mod spontan si frecvent cu :
– Marea Neagra/ Mare,
– saracie / tara saraca,
– tara ieftina pt.vacante / preturi rezonabile .
• Deasemenea o anumita relevanta o au si urmatoarele aspecte :
– Nu ar merge in Romania in vacanta
– Carpatii / muntii,
– tara calduroara/ soare,
– relief frumos / natura,
– si Vampiri / Dracula.
56
• Cateva imagini asociate Romaniei se refera la :
– delicventa / crima / hotia
– tara periculoasa / nesigura
– plaja / plaje frumoase
– tigani
– si Blocul de Est / est.
• Celelalte imagini asociate Romaniei care au fost mentionate mai sus nuau o foarte mare relevanta in randul celor intervievati .
Concluzionand putem observa urmatoarele aspecte :
• Romania nu are o imagine clara in mintea a 40% din populatiagermana.
• Pentru 60% din populatia germana Romania are o imagine
• Pentru acele persoane care au o anumita imagine despre Romania ,aceea este :
– determinata de aspectele turistice (cu frecventa de MareaNeagra si de preturile rezonabile) – pt. doua treimi din populatie
– si determinata de aspectele negative (in special de saracie) –pt. o treime din populatie.
• Imaginile pozitive prezente ale Romaniei in memoria cetatenilorgermani sunt :
– “Marea Neagra”,
– si “tara ieftina / preturi rezonabile pentru petrecerea vacantei ”.
57
2. Potentialul Interes al Romaniei pePiata de Turism Germana
2.1. Volumul de potential Interes pentruRomania
Daca evidentiem ofertele turistice din Romania sau posibilitatile depetrecere a vacantelor (Marea Neagra, Carpatii, Transilvania, cultura)inainte de a intreba persoanele intresate despre dorinta de a isiorganiza o calatorie de vacanta in
Romania in urmatorii ani, vor iesi in evidenta urmatoarele aspecte :
Interesul cetatenilor germani in alegerea unei vacante in Romania inurmatorii trei ani.....
Interesati deRomania
Populatia germanaIn total
DaPoate
Da + Posibil
3% 17%
20%
1.9 m11.0 m
12.9 m
= da- Potential= posibil- Potential
interes potential total
Nu, prefera sa nu. 80% 52.0 m
Populatia Germana(peste 14 ani) in total 100% 64.9 m
Sursa: Studiul in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006
Rezumand ofertele pe care Romania le prezinta , cetatenii germanisi-au aratat interesul fata de acestea in urmatorul fel :
58
• 3% din cetatenii germani sunt interesati in alegerea unei vacante inRomania in urmatorii 3 ani ), care in termeni absoluti corespunde cuun volum potential de 1, 9 milioane de cetateni germani.
• Pentru un alt procent de 17% din cetatenii germani , Romania arputea fi privita ca o posibila destinatie de vacanta , raportat la unvolum de 11 milioane de potentiali turisti germani .
Evaluarea Interesului Potential :
• Comparand interesul potential pentru Romania cu numarul actual alvacantelor intreprinse in Romania de cetatenii germani , concluzia cereiese este :
Doar cand luam in consideratie rasp unsul “da-potential” al celorinteresati de Romania, numarul turistilor germani interesati de apetrece o vacanta in Romania depaseste numarul actual alvacantelor intreprinse deja in prezent in Romania.
“Romania”, ca si destinatie de vacanta prezinta inc a un interescrescut si inca neexploatat si nevalorificat pe piata germana deturism, mai ales cand luam in consideratie numarul celor care auraspuns “poate” la intrebarea legata de interesul de a petrece ovacanta in Romania.
In consecinta, inseamna ca previziunile de crestere a interesuluipentru piata de turism din Romania a cetatenilor germani suntfavorabile.
• Indispensabil pentru cresterea interesului cetatenilor germani pentruRomania ar fi ca Romania :
– sa optimizeze raspandirea ofertelor turistice pe Piata Germanade specialitate
– si sa accentueze prin aceasta aspectele positive ale ofertelorde vacanta din Romania.
59
In plus ar mai putea fi luate in consideratie urmatoarele aspecte legate
de contextul de mai sus :
– Nu orice persoana interesata de petrecerea vacantei intr -oanumita destinatie calatoreste in Romania .
– Si exista o competitie puternica pe plan international insectorul turistic, in mod special pe piata germana deturism.In permanenta exista o crestere si o diversificareextraordinara a ofertelor turistice pentru fiecare turist inparte.
– In scopul de a schimba statutul de persoana interesata incel de vizitator actual este necesara adoptarea de mijloacesi masuri speciale de marketing si in mod special a celorde comunicare.
– In cazul in care aceste masuri nu vor fi luate , interesulpotential pentru Romania va ramane la nivelul de“potential” si nu va fi transformat intr -un real si definitstatut.
60
2.2. Interesul Potential pentru Vacante deanumit tip / Servicii ( Produse)
Germanii intereasati de intreprinderea de calatorii in Romania inviitor, ar putea lua in consideratie urmatoarele posibilitati depetrecere a vacantelor :
Tipul de vacantaInteresul
potential pentruRomania
Vacante pe litoralul Marii Negre 69%
O combinatie de circuit turistic si vacante pe litoral 35%
Vacante cu scop de vizitare a obiectivelor turistice(biserici, manastiri, castele, etc.) 26%
Circuite turistice 21%
Vizitarea Bucurestiului 20%
Excursii in Carpati / Zonele montane din Transilvania 15%
Vacante cu caracter sportiv la Marea Neagra (surfing,navigare, etc.) 13%
Vacante pe urmele lui “Dracula” 12%
Visitarea orasului Sibiu 10%
Barca / canoe / vacante Delta Dunarii 7%
Vacante de recreere in centre specializate 7%
Alte vacante cu caracter sportiv ( tenis, hipism) 6%
Sporturi de iarna- / vacante la ski 5%
Vacante la pescuit 3%
Vacante la vanatoare 1%
Other 1%
Sursa: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006Mai multe raspunsuri posibile .
61
Tipuri de vacante intersante in “Romania”
• La intrebarea adresata despre tipurile de vacanta preferate inRomania, cei intervievati au specificat doua sau trei tipuri de vacantepreferate.
• Marea majoritate a germanilor au fost interesati de petrecereavacantei :
– pe litoralul Marii Negre.
Un procent de aproximativ 70% din germani au fost interesati depetrecerea vacantelor pe litoralul Marii Negre. Acest interes pentruvacantele pe litoralul Marii Negre poate fi regasit in raspunsulpersoanelor intervievate la categoria de raspuns “Da -potential” ca sila categoria mai redusa “Poate -Potential” la acelasi nivel de procentcat si la aceeasi medie de varsta si venituri familiare .
• Pe langa interesul aratat pentru vacantele pe litoralul marii s -aobservat de asemenea o deschidere si pentru :
– o combinatie de vacante pe litoral si circuite turistice (35%)
– vacanta cu vizitarea unor obiective turistice precise (26%),
– circuite turistice (21%)
– ca si vizitarea orasului Bucuresti (20%).
Cu toate acestea, toate aceste tipuri de vacante s -au suprapus pe oscara larga, fiecare persoana interesata optand pentru diferite genuride vacanta. In total, aproape 30% din potentialii turisti sunt interesatide vacantele culturale si de vizitare a obiectivelor turistice cu scopdeterminat.
• Un mai mic interes il prezinta :
– Excursiile in Carpati / zonele montane din Transilvania
– Vacante cu caracter sportiv pe litoralul Marii Negre
– Vacante pe “urmele lui Dracula”
62
– vizitarea orasului Sibiu
si un interes si mai redus a fost aratat pentru :
– vacante in Delta Dunarii
– vacante de recreere in centre specializate
– alte vacante cu caracter sportiv ( calarie, tenis, etc.)
– sporturi de iarna / vacante la ski
– vacante la pescuit
– si la vanatoare.
Rezumand cele enumerate mai sus putem sublinia urmatoareleaspecte:
• Interesul major pentru germani este indreptat cu precadere catrevacantele pe litoralul Marii Negre.
• Un anumit interes potential il reprezinta
– circuitul turistic cultural cu vizitarea de obiective precise
– sau o combinatie de circuit turistic cu vacant e pe litoralul marii.
• Interesul potential pentru alte genuri de vacante in Romani a este maidegraba redus.
63
2.3. Profilul socio-demografic al Interesului potential pentru Romania
Interesul germanilor pentru o calatorie in Romania privit prin relatareaurmatoarelor caracteristici socio -demografice :
CaracteristiciSocio-demografic
Interes Potentialpentru Romania
PopulatiaGermana
IndexRomania
Sex
Masculin 55% 48% 115
Feminin 45% 52% 87
Varsta
Pana in 24 ani 20% 13% 154
25-34 ani 16% 13% 123
35-44 ani 24% 21% 114
45-54 ani 15% 15% 100
55-64 14% 16% 88
65 ani si peste 11% 22% 50
Nivelul de educatie
Primar 38% 48% 79
Mediu 38% 35% 109
Superior 24% 17% 141
Clasa sociala
inferioara 23% 27% 85
Medie 44% 45% 98
Medie superioara 14% 14% 100
Superioara 20% 14% 143
64
CaracteristiciSocio-demografic
Interes Potentialpentru Romania
PopulatiaGermana
IndexRomania
Marimea familiei
1 persoana 21% 20% 105
2 persoane 34% 37% 92
3 sau mai multepersoane 45% 43% 105
Copii (sub 15 ani ) inintretinereda 33% 28% 118
nu 67% 72% 93
Source: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006Abateri de la 100% datorita rotunjirii .
65
Profilul Socio-Demografic al Interesul Potential pentruRomania
• In oarecare masura persoanele de sex masculin sunt interesatemai mult decat cele de sex feminin in petrecerea vacantelor peteritoriul Romaniei.
• In ceea ce priveste media de varsta a celor interesati devacantele in Romania se poate observa :
– interesul din partea persoanelor de or ice varsta
– dar cu precadere se observa un interes crescut din parteapersoanelor tinere si
de varsta medie (pana la 44 ani).
• In ceea ce priveste nivelul de educatie a persoanele interesatede Romania se poate observa un interes potential din parteacetatenilor cu nivele de educatie diferite , pe cata vremepersoanele cu un nivel de educatie superior au o reprezentaremai mare in randul celor interesati.
• In ceea ce priveste nivelul clasei sociale , domina atat clasa mediecat si cea superioara.
• Majoritatea celor interesati de vacantele in Romania fac parte dinfamilii de 2-3 sau mai multe persoane iar 33% din acestia au copiiin intretinere ( sub 15 ani ca varsta).
• In consecinta, germanii interesati de vacantele in Romania sunt :
– persoane tinere si cu varsta medie(aprox.pana la 44 ani)
– si fac parte din clasa medie si superioara sociala .
66
Profilul socio-demografic raportat la tipul de vacantaales
Acesta diferentiaza interesul potential pentru Romania prin urmatoarelegenuri de vacante:
Interes Potential pentru RomaniaCaracteristici
Socio-demograficTotal Vacante pe
litoral
Circuitturistic+
litoral
Vizitareobiectiveturistice
Circuitturistic
Sex
Masculin 55% 57% 49% 55% 58%
Feminin 45% 43% 51% 45% 43%
Varsta
Pana in 24 ani 20% 23% 25% 16% 18%
25-34 ani 16% 17% 18% 10% 8%
35-44 ani 24% 26% 18% 18% 20%
45-54 ani 15% 14% 12% 22% 13%
55-64 14% 13% 15% 18% 18%
65 ani si peste 11% 8% 13% 14% 23%
Nivelul de educatie
Primar 38% 42% 29% 47% 45%
Mediu 38% 39% 38% 33% 30%
Superior 24% 17% 32% 22% 25%
Clasa sociala
inferioara 23% 22% 18% 20% 25%
Medie 44% 47% 38% 41% 28%
Medie superioara 14% 14% 19% 21% 26%
Superioara 20% 16% 25% 18% 21%
67
Interes Potential pentru RomaniaCaracteristici
Socio-demografic Total Vacante pelitoral
Circuitturistic+
litoral
Vizitareobiectiveturistice
Circuitturistic
Marimea familiei
1 persoana 21% 20% 16% 22% 28%
2 persoane 34% 32% 38% 45% 33%3 sau mai multepersoane 45% 48% 46% 33% 40%
Copii (sub 15 ani ) inintretinereda 33% 36% 25% 18% 18%
nu 67% 64% 75% 83% 83%
Sursa: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006Abateri de la 100% datorita rotunjirii.
Profilul socio-demografic al persoanelor interesate de vacantele pe litoralulmarii comparativ cu aceia dintre ei care aleg ca tip de vacanta circuiteleturistice sa cu vizitarea unui obiectiv precis pot fi caracterizate dupa cumurmeaza :
• pentru majoritatea genurilor de calatorii op teaza mai mult persoanelede sex masculin decat dele de sex feminin (exceptie fac circuiteleturistice combinate cu vacantele pe litoral).
• Interesul potential pentru litoralul marii este mai ridicat in randulpersoanelor tinere decat pentru cele orient ate catre circuitele turisticesi vizitarea unor obiectice precise stabilite.
• In ceea ce priveste clasele sociale , preferinta pentru vacantele pelitoralul marii are un nivel mai scazut fata de circuitele turistice .
• Vacantele pe litoralul marii sunt preferate in mare parte de familiile cucopii sub varsta de 15 ani.
68
2.4. Surse Regionale de Piata pentru InteresulPotential al Romaniei
Germanii interesati de intreprinderea de calatorii in Romania locuiesc inurmatoarele regiuni :
Schleswig-Holstein 4% 4% 100
Hamburg 3% 2% 150
Lower Saxony / Bremen 10% 11% 91
Rinul de Nord-Westphalia 21% 21% 100
Hesse 6% 7% 86
Rhineland-Palatinate/ Saarland 6% 6% 100
Baden-Wuerttemberg 11% 12% 92
Bavaria 16% 15% 107
Total - Vestul Germaniei 77% 78% 99
Berlin 4% 4% 100
Mecklenburg-Western Pomerania 3% 2% 150
Saxony 5% 6% 83
Saxony-Anhalt 5% 4% 125
Thuringia 4% 3% 133
Brandenburg 4% 3% 133
Total - Estul Germaniei 23% 22% 105
Sursa: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006Abateri de la 100% datorita rotunjirii.* Comparatie: Cota de populatie totala si indexul rezultant
Surse de regionale de piataInteres
potentialpentru
Romania
PopulatiaGermana*
IndexRomania
69
sub 20,000 rezidenti 40% 44% 91
20,000 – 49,999 17% 21% 81
50,000 – 99,999 10% 6% 167
100,000 – 199,999 9% 8% 113
200,000 – 499,999 13% 10% 130
Sursa: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006Abateri de la 100% datorita rotunjirii .* Comparatie: Cota de populatie totala si indexul rez ultant
Marime orasInteres
potentialpentru
Romania
PopulatiaGermana*
IndexRomania
70
Surse regionale de Piata pentru Interesul potentialpentru Romania
• In general, Germanii interesati de Romania provin din toate zoneleGermaniei.
• In plus, cele mai importante surse regionale de piata sunt :
– North Rhine-Westphalia (21% din cetatenii germani interesatide potentialul Romaniei traiesc in North Rhine-Westphalia)
– Bavaria ( 16%)
– Baden-Wuerttemberg (11%)
– si Saxonia de Jos (10%).
• Un procent de 77% din totalul cetatenilor germani interesati deRomania locuiesc in Vestul Germaniei iar 23% locuiesc in EstulGermaniei..
• Clasificarea persoanelor interesate de Romania in functie de locurilede provenienta :
– 40% din cetatenii germani interesati de potentialul Rom anieilocuiesc in zone rurale (orase cu mai putin de 20, 000 rezidenti),
– aproape 30% locuiesc in orase de marime medie (sub 100, 000rezidenti)
– si aproape din cetateni in metropole (orase cu peste 100, 000rezidenti).
71
Sursele regionale de piata diferentiaza interesul potentialpentru Romania prin tipurile de vacanta ales e dupa cumurmeaza:
Schleswig-Holstein 4% 5% - - -
Hamburg 3% 3% 3% 6% 5%
Lower Saxony / Bremen 10% 10% 6% 6% 8%
North Rhine-Westphalia 21% 21% 22% 27% 18%
Hesse 6% 8% 1% 2% -
Rhineland-Palatinate / Saarland 6% 3% 6% - 8%
Baden-Wuerttemberg 11% 8% 19% 18% 15%
Bavaria 16% 17% 16% 14% 15%
Total - Vestul Germaniei 77% 75% 73% 73% 69%
Berlin 4% 3% 3% 4% 8%
Mecklenburg-WesternPomerania 3% 2% 1% 2% 8%
Saxony 5% 6% 4% 6% 5%
Saxony-Anhalt 5% 5% 6% 6% 8%
Thuringia 4% 4% 6% 4% 3%
Brandenburg 4% 6% 7% 2% 3%
Total - Estul Germaniei 23% 26% 27% 26% 32%
Interes potential pentru RomaniaSurse de regionale de piata
Total Vacantepe litoral
Circuitturistic+
litoral
Vizitareobiectiveturistice
Circuitturistic
72
sub 49,999 rezidenti 57% 63% 60% 61% 55%
50,000 – 99,999 10% 10% 7% 8% 10%
100,000 – 499,999 9% 17% 24% 19% 15%
peste 250,000 24% 10% 9% 14% 23%
Sursa: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006Abateri de la 100% datorita rotunjirii .
Privirea de ansamblu asupra tipurilor de vacanta individuale relevaurmatoarele:
• Sursele regionale de piata principale pent ru vacantele pe litoralul MariiNegre sunt North Rhine-Westphalia, Bavaria si Saxonia de Jos.
• Principalele surse de piata pentru vacantele avand ca scop vizitareaobiectivelor turistice sau circuitul turistic al oraselor sunt: North Rhine-Westphalia, Baden- Wuerttemberg si Bavaria .
Interes potential pentru RomaniaSurse de regionale de piata
Total Vacantepe litoral
Circuitturistic+
litoral
Vizitareobiectiveturistice
Circuitturistic
73
2.5. Folosirea serviciilor de Internet in randulpersoanelor interesate de Romania
Germanii interesati de calatoriile in Romania au accesat serviciile deinternet dupa cum urmeaza :
Interes Potential pentruRomaniaAcces la Internet
Total
Da 73%
Nu 27%
Sursa: Sondaj in randul populatiei ( n = 979) in Germania, IPK International 2006.
• 73% din cetatenii germani interesati de Romania au accesatinternetul.
• In comparatie cu totalul populatiei , 59% din persoane au acces lainternet, majoritatea populatiei cu interes potential pentru Romaniaavand posibilitatea de a accesa serviciile e internet.
74
D. Cercetari ale Operatorilor deTurism Germani
75
Introducere
Operatorii de turism ofera pachete complete ce au incluse serviciile detransfer aeroport-hotel, excursii, etc, Aceste servicii sunt fie furnizatedirect de operatorii de turism ( prin produsele proprii) sau fie de o atreia parte, oricum toate ofertele turistice sunt furnizate de operatoriisau agentiile de turism ce au incluse in prêt toate serviciile.
In felul acesta, serviciile operatorilor de turism includofertelele/achizitiile de servicii combinate , organizarea si realizareaacestora intr-o singura calatorie.
Principalii operatori de turism se disting dupa cum urmeaza :
• Furnizori medii si mari cu categorii complete de servicii /produse (deexemplu TUI, FTI, etc.)
• operatori de turism specializati (de exemplu Air Maritime Seereisen (oferte speciale) sau Atika – Grecia (destinatie speciala).
Cei mai importanti operatori de turism de pe Piata Germana despecialitate sunt aceia ce ofera servicii complete de produse. Numarulrelativ ridicat al specialistilor de turism de pe piata germana joaca un rolspecial pentru grupurile de turisti interesati de aceste servicii , numarulacestora fiind mai degraba insignificant in comparatie cu piata globala ,cu toate ca acestia pot fi indispensabili pentru anumite destinatii alese.
76
Capitolul urmator prezinta rezultatele obtinute de operatorii de turism inurma studiului efectuat pe piata germana de specialitate :
Sursele folosite in acest scop au fost urmatoarele :
1. Asa numita “FVW-Documentation Deutsche Veranstalter” afvw ( fremdenverkehrswirtschaft international) furnizor al celor maivaste informatii de specialitate disponibile pe piata germana deturism.
– Documentarile contin detalii despre cei mai importanti 61 deoperatori de turism de pe piata germana de specialitate.
– Reprezentarile si estimarile sunt examinate atent prin folosireade chestionare si a rezultatelor publicatiilor anuale din randulcompaniilor. Datele obtinute de operatorii de turism suntverificate suplimentar printr-o a treia sursa ( publicatii de presa,companii de publicitate, etc, ).
– Toti operatorii de turism germani din documentatie au fostanalizati de catre IPK International in functie de oferteleacestora cu privire la Romania ca si loc de destinatie.
2. “TID ( Touristik Informationsdienst)” a FVW, unicul manual dereferinta ce cuprinde toate varietatile de oferte din industria deturism. Incluzand aproximativ 3.000 de articole , manualul oferatoate datele de contact si informa tiile necesare despre companii ,organizatii si asociatii expertilor din industria de turism.
– Toti operatorii de turism germani din “TID” of the FVW au fostanalizati de catre IPK International cu privire la ofertele acestorapentru Romania .
3. In plus, IPK International a efectuat o cercetare pe internetpentru identificarea oricaror operatori de turism suplimentari ceprezinta oferte pentru Romania.
Nota Bene:
Cercetarile operatorilor de turism referitoare la agentiile de turism ceau oferte pentru Romania cuprind doar ofertele curente.
77
Din acest, motiv, operatorii de turism ce au avut oferte pentruRomania in trecut sau planuiesc sa aiba aceste oferte in viitor nu suntluati in considerare in aceasta analiza.
Astfel, aparitia anumitor discrepante intre acest anuar al operatorilorde turism si alte anuare de specialitate sunt posibile (ex., anuarulRumänisches Touristenamt).
78
1. Cei mai renumiti operatori de turism dinGermania
Lista celor mai importanti 60 de operatori de turism din Germania infunctie de cifra de afacere anuala :
Cei mai renumiti operatori de turism din Germania prin cifra de afacere
anuala si numarul de clienti detinuti :
Operatori de turismOferte in
Romania
Cifra de afaceriIn milioane
(euro)Numar de clienti
2005
TUI Deutschland da 4,271.10 7,490,000Thomas Cook / Neckermann da 2,990.40 6,038,889
RUF-Jugendreisen 21.2 40,064Olympia-Reisen 19.1 21,900Lernidee 19 6,600Interhome 17.7 72,800H & H Tur Touristik 17 40,000Hauser Exkursionen da 17 7,700Windrose 16.7 5,486Hafermann da 16.6 53,310Kiwi Tours 15.3 5,634Frosch Sportreisen 15 22,553Tischler Reisen 14.4 21,649Sun Trips Reisen 13.9 12,350Orca Reisen 12.6 14,776BG Tours 12 24,000Hirsch-Reisen 11.3 15,381Vamos Eltern-Kind Reisen 9 21,952Welcome Berlin Tours 8.5 62,575SE-Pressereisen 7.6 7,300SFI Sportt.-Kölner Club 6.5 13,255
• Lista celor 60 operatori de turism acopera aproximativ 80% di n piatagermana a operatorilor de specialitate.In ceea ce priveste calatorilecu avionul aproximativ 90% din piata este acoperita.
• TUI Germania este de departe cel mai mare si mai important operatorde turism din Germania cu o cifra de afaceri de 4 ,3 miliarde euro si7,5 milioane clienti.
81
• Al doilea operator de turism important din Germania este ThomasCook (incluzand Neckermann) cu o cifra de afaceri de aproximativ3 miliarde euro si 6 milioane clienti , urmat de Rewe Touristik cu2,8 miliarde euro cifra de afaceri si 5,7 milioane clienti.
• Al patrulea operator de turism important de pe piata germana despecialitatate este, chiar daca la o distanta considerabila , Alltours cuo cifra de afaceri de 1,1 miliarde euro si un portofoliu de clienti de1,5 milioane.
• Acesti patru operatori germani de turism detin impreuna aproximativtrei sferturi din cifra de afaceri totala a intregii p iete de turism dinGermania.
• Urmeaza ceilalti operatori de turism de nivel mediu ca de exempluÖger Tours sau FTI.
• In total, patru din cei 60 de operatori de turism importanti dinGermania au o cifra anuala de afaceri ce depaseste 1 milion deeuro
– urmatorii treisprezece operatori de turism au o cifra de afaceriintre1 miliard euro si 100 milioane euro
– iar urmatorii patruzeci si trei de operatori de turism au o cifra deafaceri intre 98 si 7 milioane de euro pe an.
82
2. Ofertele Operatorilor de TurismGermani pentru Romania
2.1. Prezenta Romaniei in ofertele turistice aleOperatorilor de turism importanti dinGermania
Dintre cei 61 operatori de turism germani importanti mentionati mai sus 18prezinta oferte catre Romania si anume :
Printre cei mai importanti operatori de turism se numara :
• TUI
• Thomas Cook / Neckermann
• REWE Touristik ( ITS, Dertour and ADAC Reisen)
Printre operatorii de turism de clasa medie :
• FTI
• Phoenix Reisen
• Studiosus ( ca si Marco Polo Reisen apartinand operatorului Studiosus)
• L’Tur ( apartinand TUI)
• Gebeco ( apartinand TUI)
Printre operatorii de turism de clasa mica :
• Ikarus tours
• Alpetours
• Wikinger Reisen
• Eberhardt Travel
• Viking Flusskreuzfahrten
83
• Nicko Tours
• Plantours & Partner
• DB Klassenfahrten
• Hauser exkursionen
• Hafermann Reisen
Lista de mai sus demonstreaza ca Romania este inclusa deja in plaja deoferte a unui numar relativ mare de operatori turistici germani import anti.
84
2.2. Alti operatori de turism germani ce prezinta oferte in Romania
In urma cercetarilor intensive bazate pe diferite surse de informatii (veziintroducerea) au fost identificati un numar de 1 41 de operatori de turismgermani ce prezinta oferte catre Romania.
Acestia sunt operatori de turism mai mici (referindu-ne la cifra de afacerisi numarul de clienti) si in marea majoritate a cazurilor sunt operatori deturism specializati pe un anumit s egment sau avand ca tinta o anumitacategorie de persoane.
In total au fost identificati 159 de operatori de turism germani ce prezintaoferte catre Romania.Cum am mentionat si mai inainte sunt :
– trei (TUI, Thomas Cook si REWE)apartinand categoriei de operatoride turism importanti,
– alti cinci (FTI, Phoenix, Studiosus / Marco Polo, L’Tur and Gebeco)apartinand categoriei medii de operatori de turism
– si ceilalti 151 apartinand categorieide operatori de turism de clasa maimica sau a operatorilor turistici specializati pe un anumit segment saucategorie de persoane.
Marea majoritate a operatorilor de turism ce prezinta oferte catreRomania includ in acestea calatorii organizate cu un scop turistic specialadica vizitarea anumitor obiective turistice importante,
– Transilvania
– Moldova (manastiri)
– Delta Dunarii (croaziera)
– Muntii Carpati
– Bucovina
– Banatul
– Maramuresul
85
In contrast, numarul operatorilor de turism ce prezinta oferte in Romania
pe Litoralul Marii Negre este redus.
Desi cei mai mari operatori de turism germani (TUI, Thomas Cook,
REWE) prezinta oferte de vacante pentru litoralul, numarul ofertelor
este net inferior comparativ cu ofertele catre Bulgaria.
In listele urmatoare vom regasi ofertele o peratorilor de turism germanicatre Romania in ordine alfabetica si insotite de informatiisuplimenatare .*
∗ Informatiile detailate referitoare la cifra de afaceri/numarul de clienti , etc nu aufost in permanenta disponibile
Operatori de Turism Germani ce prezinta oferte catre Romania
Africa de Nord si Orient, Distante mari , Italia,Franta, Spania, Portugalia (Europa)Romania: Carpatii, Banatul, Transilvania,Bucovina, Manastirile din Moldova
Da Da 1925 /28 angajati
Operatorde turism
www.pilgerreisen.de
Behringer TouristikBeratung Organis.GmbH,Gießen
Operatii vamalept.grupuri de turisti(de la 12 persoane insus)
Europa si Africa de Nord;Romania: Marea Neagra, Carpatii, Banatul,Transilvania, Bucovina, Manastirile din Moldova,Maramuresul, Delta Dunarii
n.a. Da n.a. Operatorde Turism
www.behringer-touristik.de
BFS “Die Gruppe”Touristik GmbH;Hamburg
Biblische ReisenGmbH;Stuttgart
Circuite turistice cutinta asupra noilorstate federale
Calatorii cu scopeducativ si cu scopculturalin mai mult de40 de tari, pelerinajecroaziere in scopeducativ, specialist fortailor-made group tours;Near East spe- cialist
Tarile Baltice, Belgia, Bulgaria, China, Cuba,Cehia, Franta, Ungaria, Olanda, Polonia, Rusia,Slovacia, Ucraina, VietnamRomania: Transilvania,, Manastirile din Moldova
Austria, Albania, Armenia, Tarile Baltice, Bulgaria,Cambodgia, Canada, China, Croatia, Cehia, Cipru,Dubai/ Oman, Egipt, Etiopia, Fiinlanda, Franta,Germania, Grecia, India, Indonezia, Iran, Islanda,Israel/ Palestina, Italia, Japonia, Yemen, Iordania,Kyrgyzstan, Liban, Libia, Malta, Moroc, Mexic,Olanda, Norvegia, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia,Slovenia, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia,Elvetia, Siria, Tainlanda, Tibet, Tuni- sia, Turcia,Turkmenistan, UK, Uzbekistan Romania:Transilvania, Manastirile din Moldova
Da Nu 1992 /3 angajati,capitalinregistrat:26,100 €
Da Da 1962 /40 angajati,capitalinregistrat:300,000 €
Operatorde Turism(pachetecomplete)
Operatorde Turism
www.bfs-diegruppe.de
www.biblische-reisen.de
Bike Romania,Bielefeld
Circuite in grupuriorganizate cubicicleta catreRomania
Romania: Carpatii, Banatul, Transilvania, Bucovina,Manastirile din Moldova, Maramuresul, DeltaDunarii
Calatorii cu scopeducativ,pelerinaje,excursii inmijlocul naturii, vizitareorase, conferinte,aranjamente individuale
Antarctica, Insulele Azore, Brazilia, Canada, CostaRica, Ecuador, Gomera, Islanda, Madagascar, Mexic,Norvegia, Peru, Polonia, Africa de Sud, Suedia,Spitzbergen, UgandaRomania: Carpatii, Transilvania
Australia, Austria, Insulele Azore, Tarile Baltice, Cuba,Franta, Germania, Grecia, Guyana, Islanda, Italia,Libia, Mexic, Portugalia, Sicilia, Spania, Surinam, Siria,UKRomania: Transilvania, Manastirile din Moldova
Da Da 1995 /5 angajati,capitalinregistrat:companie privata
Da Nu 1979 /15angajati,capitalinregistrat:100,000 €
operator deturism cuagentie deturism
Operatorde Turism
www.colibri-berlin.de
www.conti-reisen.de
Das UrlaubspferdUKR Internationa-le Reiter-Reisen;Weiterstadt
Circuite cu autocarul,vacante peste ocean,vacante studentesti,vacante pt.persoane cuhandicap, vacantept.pensionari, serviciipt.afaceri
Circuite cu autocarul,zboruri aeriene, calatoriide o zi, recreere,culturale,circuite de grup
Africa, Asia, Australia & Noua Zeelanda AmericaCentrala, America de Nord, America de Sud &CaraibeAlbania, Austria, Tarile Baltice, Belgia, Croatia,Cipru, Egipt, Franta, Germania, Grecia, Ungaria,Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta,Muntenegru, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia,Scandinavia, Slovacia, Slovenia, Spania, Elvetia,Turcia, UK, UcrainaRomania: Marea Neagra, Transilvania, Bucovina,Manastirile din Moldova, Delta Dunarii
Case private proprii inTurcia , vacante in scopeducativ social si deschimb de experiente,vacante cu scop deconservare a naturii,excursii botanice, excursiiin parcuri nationaleprotejate, fotografii innatura , circuite
Asia, Africa, America de Sud, Mediul Orient,Europa: Cipru, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria,Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia,Slovacia, Slovenia, Spania, TurciaRomania: Carpatii, Banat, Transilvania,Bucovina, Manastirile din Moldova
La cerere Da 1975 /6 angajati capitalinregistrat:25,565 €
Operatorde turism
www.dr-koch-reisen.de
Kögler Reisedi-enst GmbH,Ohlstadt
Circuite turisticedegrup, calatorii destudii si de cunoasterea unei limbi straine
Circuitul lumii– la cerereRomania
n.a. n.a. 1983 Operatorde turism
www.koegler-reisedienst.de
Komm-Mit Reisen- Morent GmbH &Co. KG,Ofterschwang
Calatorii cu autocarul,circuite, vacante cu vizitaa oraselor,calatoriimuzicale, recreere,excursii scurte,vacantede iarna
Calatorii cu avionul siautocarul, circuite degrup, vacante in orase,croaziere
Austria, Tarile Baltice, Bulgaria, Canada, Croatia,Cehia, Germania, Egipt, Franta, Germania, Grecia,Ungaria, Islanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia,Rusia, Slovacia, Africa de sud, Elvetia, Thailanda,Tunisia, Turcia, UKRomania: Marea Neagra, Carpatii, Transilvania,Manastirile din Moldova, Maramures, Delta Dunarii
da da 1990/40 angajaticapitalinregistrat:250,000 €
Operator deturism siagentieDe voiaj
www.pti.de
Quest-Reisen,Lüdinghausen
Circuite individuale Pe tot globul –Romania
de grup/la cerere
da nu 1984/4 angajati capitalinregistrat:25,564,50 €
operatorde turism
www.questreisen.de
Raiffeisen-ToursRT-ReisenGmbH,Burghausen
Circuite de grup de oricetip, zboruri, hoteluri,inchiriere auto, croaziere
Pe totglobulRomania
da da 1980/160 angajaticapitalinregistrat:409,000 €
agentie de voiajcu activitate deoperator deturism
www.rt-reisen.de
RED TouristikGmbH,Augsburg
Spa, vacante orase,zboruri, circuite,calatorii muzicale,vacante la ski,calatorii cu trenul,croaziere calatoriiscurte, evenimente
Calatorii cu autocarul,circuite de grup, leasingautocare, calatorii de ozi, zboruri , croaziere
Austria, Baltics, Benelux, Bulgaria, Canada, China,Croatia, Czechia, Egypt, France, Germany, Greece,Hungary, Israel, Italy, Malta, Poland, Por- tugal,Russia, Scandinavia, Slovakia, South Africa, Spain,Switzerland, Tunisia, Turkey, UK, Ukraine, USARomania: Black Sea, Transylvania, Moldavianmonasteries, Maramures, Danube Delta
da da 1972/50 angajaticapitalinregistrat:25,565 €
operator deturism silagentie devoiaj
www.reisering-hamburg.de
ReiseserviceVogt,Schrozberg
Ciruite de grup organizate la cerereRomania: Black Sea, Carpathians, Banat,Transylvania, Bucovina, Moldavian monaster- ies,Maramures, Danube Delta, tours
n.a. n.a. 1988 /12 angajati
operator de www.reiseservice-vogt.de
turism
ReiseSpaß,Hamburg
Circuite individuale side grup, culturale si destudii,vizitare orase
Specialist for nature(desert, snow, hiking,mountain, rainforest,island, safari tours),active and adventuretravel, new: running andevents
More than 60 countries worldwideRomania: Danube Delta and Black Sea, Tran-sylvania, Fagaras & Königstein, Natural ParkRetezat, Transylvania and Bucovina, Hirtendorf,Carpathians, Orthodox monasteries
Yes Yes 1990/15 employees
Tour operator www.schulz-aktiv-reisen.de
Seatravel HAM /House of Cruises,Hamburg
Cruises, river cruises WorldwideRomania: Danube Delta
E. Concluzii si Recomandari de Marketing pentru Viitor
117
1. Piata Germana de Turism Extern
• Cu aproximativ 74 milioane de calatorii externe intreprinse ,Germania este de departe sursa princip ala de turism pe piataeuropeana in ceea ce priveste calatoriile intreprinse in strainatate side asemenea o piata turistica de importanta majora.
• Austria, Spania si Italia sunt destinatiile de vacanta preferate deturistii germani. Urmatoarele destinatii de vacanta externe preferatede turistii germani sunt: Franta , Olanda si Turcia.
• Tipul de vacanta preferat de turistii germani este de departe vacantape litoralul marii. La distanta relative mare se situeaza preferintelepentru circuitele de vacanta si cele cu scop de vizitare a oraselor.
• In comparative cu alte piete de turism europene , Germania este opiata tipica pentru destinatiile de vacant ape litoralul marii ( in ceeace priveste destinatiile de vacanta externe) .
• Media cheltuielilor de calatorie a turistilor germani pentru vacanteleintreprinse in strainatate se ridica la suma de 900 euro, carecorespunde cu o medie de 90 euro/noapte petrecuta. Comparativcu alte tari europene, Germania este clasificata ca fiind “o piatamedie-plus pt.cheltuieli” (si nu o piata cu cheltuieli ridicate). Ingeneral, Germania este o piata de turism cu preturi actuale (chiardaca nu este vizibil acest fapt din exterior). Astfel preturile joaca unrol crucial in succesul sau non-succesul de pe piata germana deturism.
118
2. Pozitia Romaniei pe Piata Germanade Turism
• Cu aproximativ 400,000 calatorii intreprinse (in 2004) Romaniadetine o pozitie pe piata germana de turism mult mai scazutacomparativ cu Bulgaria si mai ales fa ta de Ungaria :
– Aproximativ 650,000 cetateni germani calatoresc in Bulgaria
– si aproximativ 1.7 milioane spre Ungaria .
• Privind in ansamblu, Romania (cel putin in prezent) are o pozitiemai putin importanta pe piata germana de turism , mai ales in ceeace priveste destinatiile de vacanta.
119
3. Calatorii Intreprinse de TuristiiGermani in Romania Comparativ cuAlte Destinatii Competitive
• Marea majoritate a calatoriilor spre Romania sunt o combinatie devacante cu scop de vizitare a prietenilor si rudelor. Doar un micprocent din aceste vacante au scop de vacanta in sensul pur alcuvantului (20%).
• In contrast, calatoriile spre alte destinatii competitive ca de ex.Bulgaria si Ungaria au ca destinatii preferate vacantele in adevaratulsens al cuvantului: 86% din calatoriile intreprinse de germani spreBulgaria sunt calatorii de vacanta iar 44% spre Ungaria.
• De aceea Romania este o destinatie pentru vizitarea prietenilor si arudelor si nu o destinat ie de petrecere a vacantei pentru turistiigermani. In contrast, Bulgaria este o destinatie tipica de vacanta ,(vizitarea rudelor si a prietenilor joaca un rol mai putin important) , side asemenea acelasi lucru este valabil si pentru Ungaria.
• Marea majoritate a cetatenilor germani ce aleg Romania cadestinatie de vacanta opteaza pentru petrecerea acesteia lavacantele pe litoralul Marii Negre .
• In ceea ce priveste destinatiile catre Bulgaria si Ungaria putemobserva urmatoarele :
– pentru Bulgaria cetatenii germani aleg ca destinatie vacantele pelitoralul Marii Negre
– pentru Ungaria predomina de asemenea vacantele pe litoral darsi cele cu scop de recreere sau de circuite turistice.
120
• Urmatoarele caracterizari ale calatoriilor intre prinse de germani catreRomania sau catre alte destinatii competitive sunt urmatoarele :
– Principalul mijloc de transport folosit in calatoriile germanilor catreRomania este autoturismul; catre Bulgaria avionul iar spreUngaria de asemenea autoturismul .
– Cazarea preferata in Romania este cea privata (la rude sauprieteni), si la hoteluri intr-un procent mai scazut (de preferintahotelurile de 3 stele). In contrast, in Bulgaria sunt alese hotelurilede categorie 3, 4 si 5 stele. Pentru Ungaria sunt alese hotelurilede categorie 3, 4 si 5 stele ca si cazarile private saucasele/apartamentele de vacanta.
– Organizarea calatoriei : Calatoriile spre Ungaria sunt mareamajoritate intreprinse fara rezervare prealabila. In contrast,calatoriile catre Bulgaria sunt rezervate din timp ( majoritatea suntpachete complete de la agentii de turism) si de asemeneamajoritatea calatoriilor catre Ungaria sunt rezervate din timp de laagentii de turism sau direct de la furnizor .
– Cheltuieli de calatorie: spesele/n oapte sau zi in Bulgaria sunt de75 euro, in Ungaria 65 euro iar in Romania 45 euro. Desigurcheltuielile reduse in Romania sunt rezultatul faptului ca inmajoritatea cazurilor cazarea preferata este la rude sau prieteni.
– Surse de informatii: majoritatea surselor de informatii pentruturistii ce calatoresc in Romania sunt : prieteni/rude, agentii devoiaj, cataloage ale operatorilor de turism si internet, acelasi lucruintamplandu-se si pentru Ungaria. In concluzie, agentiile deturism si cataloagele operatorilor de turism sunt cele maiimportante surse de informatii pentru calatoriile in Bulgaria.
121
• Vizitatorii prezenti pot fi caracterizati dupa cum urmeaza :
Vizitatorii catre Romania provin din
– persoane tinere sau cu varsta medie (pana la varsta de 54 ani)
– si din toate categoriile sociale.
Acelasi lucru este valabil si pentru turistii germani ca calatoresc in
Bulgaria sau Ungaria.
In ceea ce priveste categoria de varsta, turistii ce calatoresc in Bulgaria
si Ungaria au o medie de varsta mai ridicata decat cei ce calatoresc in
Romania.
122
4. Imaginea si Cunoasterea Romanieipe Piata Germana de Turism
• Pentru aceia dintre germani care au o imagine despre Romania,aceea este in mod frecvent determinata de aspectele turisticepositive mai mult decat de cele negative.
• Oricum in urma studiului in randul populatiei s -a observat ca oproportie de 40% din cei intervievati nu au o imagine clara despreRomania.
• Romania are inca un deficit in ceea ce priveste imaginea sicunoasterea pe piata germana de turism. Una peste alta turistiigermani nu asociaza sufficient Romania cu vacantele pe litoralulMarii Negre.
123
5. Prospecte Viitoare ale Romaniei pePiata germana de Turism
Cand rezumam ofertele turistice catre Romania (din punct de vederecultural, pe litoralul Marii Negre, Carpatii sau Transilvania) si apoiintrebam turistii despre interesul petrecerii unei vacante in Romania,reactiile sunt urmatoarele :
– 3% din germani (conform studiului in randul populatiei) spun ca ar fiinteresati de intreprinderea unei calatorii in Romania
– si 17% spun ca poate ar fi interesati.
Daca comparam acest potential interes cu numarul actual al calatoriilorintreprinse de turistii germani in Romania se observa urmatoarele :
Numarul germanilor interesati de petrecerea unei vacante in Romaniadepaseste numarul actual al calatoriilor de vacanta intreprinse deja deacestia, asa ca Romania va avea :
o crestere semnificativa pe piata germana de turism
iar numarul calatoriilor de vacanta catre Romania va creste inmod semnificativ.
Oricum o conditie esentiala pentru cresterea interesului fata deRomania este :
- o mai mare publicitate a ofertelor turistice face ca vacantele pelitoralul Marii Negre sa fie mai cunoscute,
– si imbunatatesc imaginea si cunoasterea acesteia pe piata despecialitate.
124
Desigur, o mai mare publici tate a ofertelor turistice mareste interesulcunoasterii si a imaginii Romaniei pe piata de specialitate si deasemenea :
• a masurilor corespunzatoare de marketing
si
• a previziunilor de marketing pentru buget .
125
6. Recomandari pentru MarketingMasuri / Activitati
Urmatoarele recomandari de masuri de marketing de pe piata germanase refera la urmatorii cinci ani :
6.1. Importana in Viitor pe Piata Germana
Germania este o piata turis tica de importanta majora.
Rezultatele cercetarilor au aratat ca Romania are un mare potential pepiata germana de turism si desigur perspective de crestere in viitor.
Desigur in cadrul activitatilor principale de piata ale Romaniei,
Germania trebuie sa fie o piata prioritara.
126
6.2. Prospecte viitoare ale Romaniei pe Piata Germana de Turism
Prospectele Romaniei pe piata germana de turism constau in :
ofertele pentru litoralul Marii Negre
ca si
calitatea ofertelor cu pret avantajos
In felul acesta Romania este in :
– competitie directa cu Bulgaria,
– dar marimea interesului potential pentru acest tip de oferte devacante permite alegerea a doua categorii de furnizori.
127
6.3. Obiective Primare
Obiectivele principale pentru Romania pe piata germana de turism sunt:
de a face Romania mai cunoscuta ca si destinatie de atractie pelitoralul Marii Negre
si in legatura cu ,
cresterea ofertelor de soare/pla ja pe piata germana de turism.
128
6.4. Pozitionarea Imaginii
Romania ar trebui sa-si consolideze pozit ia pe piata germana ca :
noua destinatie atractiva pe litoralul Marii Negre.
Aceasta ar trebui sa include :
– soare/plaja pe litoralul Marii Negre
– cu plaje minunate si nisip incantator
– hoteluri de buna calitate
– mancare si bautura de calitate
– o vacanta placuta pentru toata familia
– la un pret favorabil.
In mod curent, vacantele la Marea Neagra sunt incluse in ofertele ce aulegatura nu numai cu Romania ci si cu Bulgaria. Oricum Romania poatesa-si formeze un renume ca si loc destina tie de vacanta ideala pentrulitoralul Marii Negre.
Cel putin in urmatorii cinci ani, Romania ar trebui sa -si imbunatateascaaceasta pozitie pe litoralul Marii Negre pentru cresterea ofertelor devacanta catre aceste destinatii. Apoi, imaginea consolida ta poate fiimbunatatita de o componenta culturala.
129
6.5. Tipuri de Vacanta / Produse pentru Piata Germana de Turism
In scopul obtinerii unei cresteri pe segmentul ”calatoriilor de vacanta”Romania trebuie sa isi concentreze atentia pe tipurile de vacanta cu celmai mare interes in scopul de a castiga noi clienti.
Pentru a dezvolta si imbunatati profilul imaginii este de asemeneanecesara prezentarea unei anumite destinatii de vacanta sin u a oferteigenerale pentru “orice t ine de Romania”.
Astfel Romania ar trebui sa -si centralizeze atentia pe ofertele sipromovarea ( cel putin in urmatorii cinci ani) a :
ofertelor de vacanta pe litoralul Marii Negre
Oportunitatile viitoare de marketing pentru Romania constau in genulacesta de vacante, 70% din potentialul interes pentru Romaniaindreptandu-se catre acest segment :
Indicatii pentru “Oferte de vacanta la Marea Neagra”:
– pachete complete pentru una sau 2 saptamani
– zbor + cazare + demi-pensiune
– noi posibilitati de cazare: hoteluri calitative de 3 si 4 stele
– mancare buna
– oferte speciale pentru familii
130
Produse cu Interes Special
Ca si produs de interes special (dar pt.un segment redus de persoane),mai mult ca sigur ca;
circuitul de vacanta
intra in discutie.
Indicatii pentru Circuit de Vacanta :
– Dezvoltarea catorva circuite turistice atractive cu atentia indreptatacatre excursii in mijlocul naturii sau cu scop cultural
– circuite de grup cu autocarul (produsul principal) dar si oferteindividuale ( zbor+oferte de inchirieri auto sau soferi)
– circuit de o saptamana
– cazare: hoteluri calitative de 3 stele
131
6.6. Preturi / Strategie de preturi
Competitia intre destinatiile de vacanta este din ce in ce mai mare inceea ce priveste oferta de pret: Drept urmare trebuie considerat faptulca Germania este o Piata de Turism foarte sensibila la acest capitol.
Romania ar trebui sa isi consolieze pozitia pe piata germana de turismca
o destinatie de vacanta cu oferte de calitate
si preturi rezonabile ( si pentru familiile cu copii).
Acest fapt ar duce la imbunatatirea perspectivelor pentru Romania in
ceea ce priveste pozitionarea pe segmentul de pr et mediu (cu oferte
calitative) decat in segmentul de pret ridicat. In segmentul de pret ridicat
ofertele au facut sa creasca cererea, conducand la o puternica
competitie in ceea ce priveste reducerile de pr et.
132
6.7. Recomandari de distributie
Operatorii de turism si agentiile de voiaj trebuie sa fie pricipalele canalede distributie a ofertelor romanesti pe piata germana de turism.
In prezent, prezentarea Romaniei in cataloagele operatorilor de turismnu este suficienta.
In scopul cresteri i interesului pentru Romania pe piata germana deturism,
Romania ar trebui sa :
coopereze intens cu operatorii de turism ( in special cu operatorii de turism mari si medii)
si
sa-si imbunatateasca oferta din cataloagele operatorilor deturimi cu privire la vacantele pe litoralul Marii Negre .
Printr-o prezenta sporita in randul cataloagelor operatorilor de turism,cunoasterea Romaniei si imaginea de “destinatie de soare/plaja” va fi inmod automata valorificata.
Mai mult, Romania ar trebui sa conlucreze cu operatorii de turismimportanti,
in plasarea pe piata a doua sau trei oferte de maxim interes .
Grupul tinta pentru circuitul turistic este oricum mai mic decat a acelorace aleg vacantele pe litoralul Marii Negre.
133
Pe langa extinderea ofertei, partenerii de lucru ai operatorilor de turismimportanti ar trebui sa includa in oferte :
• mai multe informatii in oferte
si:
• support financiar
Parteneriatul de lucru ar trebui sa includa in viitor agentiile de turism
importante si operatorii de turism de asemenea cu larga raspandire :
De asemenea trebuie luata in consideratie :
• mai multe informatii in oferte
• support financiar/ materiale promotionale (in stransa legatura cuoperatorul de turism)
Servicii Internet
Operatorii de turism insisi maresc ofertele online. Cu toate acestea,Romania trebuie sa-si optimizeze propriul site de internet si sa ofereposibilitatea doritorilor de a face rezervari online atat pentru cazare catsi pentru avion.
134
6.8. Comunicare/Publicitate
a) Implementarea activitatii de publicitate in randul consumatorilor
In scopul de a castiga mai multi clienti pe viitor este absolut necesarapopularizarea imaginii Romaniei ca si “destinatie atractiva de vacantape litoralul Marii Negre”.
Pentru atingerea acestui obiectiv, Romania trebuie sa
devina consummator de publicitate
pe piata germana de turism.
Doar un consumator orientat de publicitate poate face Romaniacunoscuta ca si destinatie atractiva de petrecere a vacantelor pe litoralulMarii Negre. In felul acesta, trebuie retinut ca imaginea Romaniei ca sidestinatie de vacanta este inca in stadiu primar pe piata germana deturism.
Idei de realizare a consumului de publicitate pe piata germana deturism:
• Dezvoltarea campaniei de publicitate (un concept de anvergurapt.urmatorii trei ani)
• Focalizarea campaniei de publicitate pe seg mentul “vacante pelitoralul Marii Negre”
• Angajarea unei agentii de publicitate in Germania pentru a crea sidezvolta campania ( surse de piata) .
135
• Mijloacele principale de publicitate vor fi anunturi in magazine, ziare,etc (oricum o selectie optima facuta de agentiile de publicitate)
• Fara imagine-doar oferte de publicitate de preturi orientative;argumentate de ofertele precise de produse/semnale de pret/de undesa faci rezervarea
• Conducerea partiala a studiului consumului de publici tate ca un passuplimentar cu un important operator de turism
• Grupuri tinta (vezi grupurile tinta si sursele regionale de piata)
• Media de buget : cel putin 0.6 milioane euro/an
136
b) Masuri de Comunicare Suplimentare
In general, publicitatea de consum ar trebui sa constituie punctul focalbugetar absolut al tuturor viitoarelor masuri de comunicare pe pi atagermana.
Ca masuri de comunicare suplimentare / instrumente, recomandam a filuate in considerare urmatoarele:
Internet
Internetul a avut si are o mare importanta ca sursa de informatii pentrupiata de turism din ziua de astazi :
Aproximativ 75% din turistii germani interesati de petrecerea vacantelorin Romania au acces la internet; potentialul Romaniei poate fiimbunatatit chiar acum prin internet la un nivel superior.
Prin urmare, Romania ar trebui sa asigure
un excelent web-site de turism
si ar trebui sa priveasca
internetul ca sursa centrala de informatii pentru consumatori
Aceasta inseamna ca pe piata germana de turism Romania poaterenunta la:
• serviciile oficiilor turistice pentru consumatori
• ca si materialele publicitare scrise (brosuri / pliante, etc.)pentru consumatori.
De asemenea si pentru activitatea comerciala (operatoriituristici/agentiile de voiaj), informatiile tiparite ar trebui inlocuite cu celeonline.
137
Public Relations
Este recomandat ca atentia principala sa fie indreptata catre :
Television PR ( magazine de calatorie)datorita capacitatii de a se adresa in mod activ consumatorilor
ca adaugare:
– Rapoarte in reviste de specialitate cu atentia catre imaginile cu poze
si text minim.
– Rapoarte in revistele specializate de calatorii
De mai mica eficacitate/trebuinta: Rapoartele tipice de calatorii (cu textextins) publicate in ziare la sectiunea calatorii (aceste tipuri de rapoartesunt citite in special de persoane care au d ecis deja unde sa isipetreaca vacanta, prin urmare nu sunt utile pentru castigarea de noiclienti).
Ghiduri de calatorie/Carti
Romania
ar trebui sa fie reprezentata de o editie curenta in randuleditorilor importanti de calatorii .
Romania ar trebui sa sprijine ghidurile de calatorii/publicatiile dinmagazinele de specialitate si de asemenea sa ia initiative in cazurile incare editiile curente lipsesc.
138
Targuri de Turism
Participarea la targurile de turism poate lipsi. Targurile de turism oferacu greu posibilitatea castigarii de noi clienti pentru ca majoritateavizitatorilor sunt deja orientati catre o anumita destinatie inainte de aastepta inceperea targului (fapt confirmat de numeroasele studii). Inconsecinta, targurile de turism tind sa aiba un beneficiu redus.
Oricum, acelasi lucru se aplica si in ceea ce priveste materialelepublicitare (brosuri, pliante), care sfarsesc a cadea in manapersoanelor ce au ales deja unde sa isi petreaca vacantele (faracastigarea unor clienti noi).
Prin urmare: Fondurile bugetare care vor fi alocate dar nu prinmentinerea oficiului de turism pentru consumatori sau prin tiparirea demateriale publicitare sau participarea la targurile de turism ar putea fiinvestite in schimb mult mai efi cient (si mai bine pt. castigarea de noiclienti) .
Sarcina principala pentru Rumänisches Touristenamt din Germania ar fiprin urmare:
• Eforturile semnificative pentru extinderea ofertei pe litoralul MariiNegre in cataloagele operatorilor de turism ( in special a operatorilor deturism germani mari si medii) si astfel sa asigure Romaniei o pozitiemai buna pe piata germana de turism.
• Initierea / monitorizarea / coordonarea masurilor de publicitate deconsum (colaborand cu agentiie de publicit ate, contacte proprii cumedia/editori, etc.)
• Monitorizarea / analizarea pietei germane de turism.
139
6.9. Grupuri tinta pentru Romania
Grupuri tinta pentru “Vacante pe litoralul Marii Negre”
Grupul tinta pe piata germana de turism expu ne urmatoarele profilesocio-demografice:
• Barbati si femei,
• tineri si grupuri de persoane cu varsta medie ( pana la 50 ani),
• nivele de educatie primara si medie,
• venituri mici si medii,
• familii cu copii (14 ani si mai mici): prioritate o au cuplurile; familii: prioritate scazuta.
Grupuri tinta pentru “Circuite turistice”
Grupul tint ape piata germana de turism prezinta urmatoarele profilesocio-demografice:
• Barbati si femei,
• tineri si grupuri de persoane cu varsta medie (de la 35 ani),
• toate nivelele de educatie,
• venituri mici si medii,
• cupluri / familii fara copii.
140
6.10. Piete Regionale tinta pentru Romania
Vacante pe litoralul Marii Negre
Interesul potential pentru Romania in c eea ce priveste vacantele pelitoralul Marii Negre este raspandit in toate zonele Germaniei. Astfel inceea ce priveste distributia (agentiile de calatorii) sau publicitate :
este recomandata prezenta nationala .
Pe deasupra, pietele regionale tinta recomandate sunt:
North Rhine-WestphaliaBavariasi Saxonia Inferioara
Circuite turistice
Pentru circuitele turistice, Romania ar trebui sa -si concentreze atentiaaupra urmatoarelor piete regionale :
North Rhine-WestphaliaBavariasi Baden-Wuerttemberg
• Chestionar / Metoda Studiului in RandulPopulatiei
• Tabele aditionale realizate in urma studiuluiin randul populatiei
MONITORUL EUROPEAN/INTERNATIONALDE CALATORII
PLANIFICAREA SI METODA STUDIULUI
1. Cuvant inainte
Monitorul European/International de Calatorii (WTM) este un studiucontinuu care masoara cererea de calatorii externe sicomportamentul turistic manifestat de locuitorii din mai mult de 50 taridin lumea intreaga. In acest scop, oamenii sunt intervievati pe loturirepresentative, despre excursiile lor externe din ultimele luni , inaproape 200 sondaje pe an. Aceasta inseamna cu aproximatie maimult de 500.000 interviuri pe an. Rezultatele obtinute din acestestudii, realizate pe o populatie reprezentativa , sunt extrapolate laintreaga populatie a fiecarei tari . Conceput ca un instrument de bazapentru deciziile de marketing din turism , MonitorulEuropean/International de Calatorii urmareste sa ofere datecomparabile privind situatia turismului din lume precum si dezvoltareaunor modele de turism la un standard pan -mondial. Marimeamostrelor impreuna cu frecventa studiilor garanteaza fiabilitateadatelor Monitorului European/International de Calatorii . Metodologiafolosita de Monitorul European /International de Calatorii a fostconceputa de IPK International .
Responsabilitatea generala pentru Monitorul European/Internationalde Calatorii ii revine firmei IPK International - The World TravelMonitor Company Ltd.
- 1 -
2. Baza de date
In principal, datele Monitorului European/International de Calatorii cuprinde :
• excursiile facute in afara tarii rezidentului (excursiile efectuate partial intara rezidentului si partial in strainatate sunt considerate excursiiexterne)
• excursiile de la cel putin o noapte petrecuta departe de casa si pana latrei luni (dar nu excursiile de o zi)
• excursiile efectuate in orice scop cum ar fi petrecerea vacantei, calatoriide business, vizite la prieteni si rude si alte calatorii particulare (dar nucalatoriile de studio full time (cu frecventa la zi) sau calatoriile pentrugasirea unui loc de munca.
• excursiile efectuate in timpul unui an calendaristic
Mostra: Rezidenti cu varsta peste 15 ani.
Trebuie mentionat faptul ca toate datele se refera la excursiieffectuate si nu la persoane. Daca o persoana face trei excursii ,acestea sunt luate in calcul de trei ori in volumul total .
3. Tarile incluse in studiu
Studiul Monitorului European/International de Calatorii se efe ctueazain urmatoarele tari: Austria, Australia*, Bahrain, Belarus, Belgia,Bosnia, Brazilia, Bulgaria, Canada, China, Croatia, Cehia,Danemarca, Estonia, Fiinlanda, Franta, Germania, Grecia,Hong Kong, Ungaria, Islanda, India, Irlanda, Israel, Italia,Japonia, Korea, Kuweit, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malaesia,Maroc, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania,Rusia, Arabia Saudita, Serbia-Muntenegru, Singapore, Slovacia,Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Taiwan, Tailanda, Turcia,UAE, Ucraina, Marea Britanie si SUA.
(* in pregatire)
- 2 -
4. Institutiile de cercetare
Monitorul European/International este realizat de catre firmele defrunte din domeniul cercetarii pietei din tarile respective . Fiecare areo vasta experienta atestata in domeniul cercetarii de opinie ,reprezentativa pentru populatie .
In fiecare tara, institutul, insarcinat cu munca de teren , realizeazaverificari regulate ale calitatii interviurilor , fie prin supervizare la olocatie centrala de intervievare prin telefon sau prin verificareainterviurilor personale.
Reglementarile generale de lucru elaborate de IPK International si deinstitutiile respective asigura uniformitate in conducerea interviurilor .Chestionarul este obligatoriu pentru realizatorii interviurilor drept obaza de inregistrare in ceea ce priveste ordinea si formular eaintrebarilor. In plus, cunostintele practice ale institutiilor din fiecaretara garanteaza luarea in considerare a fenomenelor specifice alefiecarei tari in parte.
5. Metoda intervievarii
In majoritatea tarilor din vest , interviurile sunt realizate prin telefon, deobicei, de la o locatie centrala folosind sistemul CATI (ComputerAided Telephone Interviewing – Intervievare prin telefon asistat decalculator).
In alte tari studiile sunt realizate de persoane care iau interviuri , deex. in Europa de Est, China, zona Golfului si Maroc in principal ,datorita faptului ca reteaua de telefon ale acestor tari nu estesuficient de densa.
- 3 -
Datele pentru Monitorul European/International de Calatorii secolecteaza de obicei prin studii c are sunt parte a unor studii completeregulate (multi-client). Fiecare studio aleator este elaborate din noula fiecare perioada de intervievare astfel incat de fiecare data suntintervievate persoane noi . Drept urmare, fiecare perioada deintervievare este reprezentativa in sine. Sunt intervievati indiviziseparati si nu familii .
6. Timpul intervievarii
Interviurile Monitorului European/International de Calatorii serealizeaza intre prima si a doua saptamana dupa perioada dereferinta, astfel incat pierderile datorate memoriei sunt minime .
Interviurile pentru Monitorul European/International de Calatorii suntrealizate in principal in patru moduri diferite de studii :
• O singura perioada de intervievare : la sfarsitul anului turistic , inluna ianuarie (a anului urmator)
• Trei perioade de intervievare : in mai, septembrie si in luna ianuariea anului urmator
• Sase perioade de intervievare : in martie, mai, iulie, septembrie,noiembrie si in luna ianuarie a anului urmator .
• Douasprezece perioade de intervievare : in fiecare luna
Monitorul European/International de Calatorii studiaza asadar toateexcursiile straine din timpul ultimelor douasprezece luni (o singuraperioada de intervievare), din timpul ultimelor patruluni (trei perioadede intervievare), din timpul ultimelor doua luni (sase perioade deintervievare) sau din timpul ultimelor patru saptamani (intervievarelunara).
- 4 -
7. Numarul de probe
Perioadele de intervievare cumuleaza un volum total de probe de maimult de 500.000 interviuri in anul 2004 pentru toate tarile .
Intervievarea standard se realizeaza de trei ori pe an , de fiecare dataexistand probe representative de la 1000 adulti . In pietele marivolumul probelor si a frecventei interviurilor est e crescut (de ex.:36. 000 interviuri pe an). Numai pietele mai mici sunt monitorizate odata pe an.
In Austria, Cehia, Danemarca, Franta, Fiinlanda, Germania,Ungaria, Italia, Norvegia, Polonia, Spania, Slovacia, Elvetia siMarea Britanie, asa numita metoda de suprapunre este folosita inplus la studiile de probe regulate , adica nu numai ultima perioada dereferinta este acoperita ci o perioada de timp mai lunga . Aceastametoda ia in considerare un numar mai mare de excursii absolutedeoarece o perioada de timp mai lunga este acoperita si aceeasiperioada de timp este acoperita mult mai des . Excursiilecorespondente colectate in plus sunt folosite pentru imbunatatireastructurii. Ele nu au effect asupra volumului total .
- 5 -
8. Chestionar
Monitorul European/International de Calatorii se bazeaza pe unchestionar special conceput , standardizat, care ofera datecomparabile pentru toate tarile monitorizate .
Chestionarul standard al Monitorului European/I nternational deCalatorii cuprinde urmatoarele :
• organizarea excursiei(fara rezervareprealabila,cu reervareprintr-o agentie de voiaj,vacanta pachet,rezervaredirecta
• tipul de rezidenta
• perioada rezervarii inavans
• excursii pt.copii• tipul vacantei(soare siplaja,circuit,iesire in oras,lamunte,vacanta pt,ingrijireasanatatii,vacanta de iarna • utilizarea internetului pt.
excursia actuala• intensitatea calatoriei
• continuturile/ activitatile devacanta
• alte surse de informarepentru planificareavacante
• frecventa calatoriei
• cazare folosita • cheltuiala pe excursie/noapte
Intrebari speciale, aditionale, sunt posibile.
- 6 -
9. Aprecierea rezultatelor
Aprecierea probelor: se bazeaza pe sexul, varsta, si zona geograficapentru a reflecta in mod correct profilul populatiei adulte din tararespectiva. Non-raspunsurile precum si deviatiile din clarita teatelefonica referitoare la varsta si urbanizare sunt ajustate in cursulprocesarii datelor.
"Excursiile lipsa" (ëxcursiile care se calculeaza la volumul total darfara descriere): Chestionarul prevede detalii care sa fie culese panala aproximativ trei excursii . Acolo unde cineva a trecut mai mult detrei excursii, excursiile ”omise” sunt evaluate conform cu numarultotal de excursii raportate.
10. Formele de baza ale raportarii
Datele din strainatate: In general, datele din strainatate aleMonitorului European/International de Calatorii cuprind toateexcursiile din strainatate (de o noapte sau mai multe) ale uneianumite tari.
Datele din afara granitelor sunt disponibile
• pe tara in strainatate (de ex.: excursiile germanilor in strainatate ,ale francezilor sau ale canadienilor, etc)
• sau de ex. : pentru toate tarile europene (excursiile in afaragranitelor ale tuturor europenilor sau ale vest/est europenilor)
Datele interne: in general aceste date din MonitorulEuropean/International de Calatorii cuprind toate excursiile (de onoapte sau mai multe) catre o tara anume .
- 7 -
Datele interne sunt disponibile
• pe tara/destinatie (de ex.: toate excursiile germanilor i n Spania,sau mai detailat toate excursiile germanilor spre Mallorca , etc. )
• continent (de ex.: excursiile germanilor catre Africa sau excursiilefrancezilor catre destinatii indepartate , etc. )
• datele interne (cu destinatia intr-o anumita tara)sunt de asemeneadisponibile pentru combinatii de tari (de ex.: toate excursiile vesteuropenilor catre Spania, sau toate excursiile SUA-americanilorcatre Europa, etc. )
11. Excursiile catre mai multe tari
Excursiile in strainatate cu mai mult de o singur a tara de destinatiesunt manipulate dupa cum urmeaza :
• in ceea ce priveste datele excursiilor din strainatate , excursia seconsidera ca o singura iesire in strainatate
• in cea ce priveste datele interne (cu destinatia o anumita tara)excursia se considera ca o singura excursie pentru fiecare taravizitata.
Distribuirea cheltuielilor de calatorie :
Numai partea relevanta dintr -o excursie in strainatate raportatapetrecuta in acea tara specifica este utilizata pentru descriere . De ex.: o excursie externa (cu mai multe destinatii in strainatate) , adica ovacanta touring care dureaza 14 nopti si in care se viziteaza trei tari(tara A: 7 nopti ; tara B: 3 nopti , tara C: 4 nopti) si cu o cheltuiala de1, 400 EUR se va transforma in trei excursii interne :
• Tara A: 7 nopti cu o cheltuiala de 700 EUR
• Tara B: 3 nopti cu o cheltuiala de 300 EUR
• Tara C: 4 nopti cu o cheltuiala de 400 EUR
- 8 -
12. Analiza
Analiza de computer: Prelucrarea pe computer a tuturor datelor esterealizata de LINK Mediasoft, Lucerne, un experimentat institute destudio care lucreaza conform specificatiilor concepute de IPKInternational – World Travel Monitor Company Ltd .
Analiza rezultatelor: Analiza si raportarea rezultatelor se realizeazain Germania de catre IPK International , Munchen - unexperimentat instiut de cercetari in turism impreuna cu o echipa decercetare internationala.
- 9 -
Studiu Romania:Chestionar pentru studiul populatieiCatre toti:
“As dori sa va pun cateva intrebari despre vacanta si destinatii devacanta:
1. “Daca va ganditi la Romania ca o destinatie de vacant ace va vine inminte prima data ?
Nu ma pot gandi la nimic……………….. ………........................
Catre toti:
2. “Dupa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta are omultime de lucruri de oferit : vacante pe litoral la Marea Neagra,excursii in Muntii Carpati sau pe urmele lui Dracula in Transilvaniaprecum si vizitarea bisericilor,manastirilor si castelelor.
Luati in considerare efectuarea unei vacante in Romania in urmatoriitrei ani?(un singur raspuns este posibil )
Da
Poate
Nu, mai degraba nu --> Socio-Demo
1
Intrebarea filtru 2 : Daca “da/poate”
3. “Ce tip de vacanta ati efectua in primul rand in Romania :?
(posibile mai multe raspunsuri )
Vacanta pe litoralul Marii Negre
Vacanta circuit
Vacanta pentru vizitarea atractiilor turistice(biserici, manastiri, castele, etc.)
O combinatie de vacanta circuit cu vacanta pe litoral
Vacanta de drumetii in Carpati / Alpii Transilvaveni
Vacanta cu barca/canoe/vaslit in Delta Dunarii
Sporturi de iarna/ vacante la ski
Excursie in orasul Bucuresti
Vacanta orientate spre ingrijirea sanatatii intr -ostatiune balneara
Vacanta pt.practicarea sporturilor nautice la Marea Neagra(surfing, sailing, etc.)
Studiul este reprezentativ pentru populatia germana de la varsta de14 ani in sus. Asadar rezultatele studiului pot fi extrapolate lapopulatia in varsta de 14 ani in sus (64,9 milioane).
Volumul probelor : 979 interviuri (net)
Metoda prelevarii probelor: proba se bazeaza pe o proba cota.Cotele iau in considerare: sexul, varsta, marimea familiei, marimeacomunitatii, profesia capului familiei, regiunea/statul federal.Proba cota corespunde cotei populatiei, adica nici un segment nueste trecut cu vederea sau este slab reprezentat. In cadrul cotelor,persoanele intervievate sunt selectate aleatoriu.Metoda interviurilor: interviuri fata in fata- system CAPI (interviuripersonale asistate de calcu lator).
Munca de teren: Ianuarie (saptamana 1/2), 2006
Procesarea datelor: codarea, controlul si editarea tabelelor a fostrealizata de catre insitutul care face munca de teren, conforminstructiunilor IPK International.
Institutul de teren: Munca de teren (realizarea interviurilor) a fostrealizata de catre: GfK, Nürnberg.
ROMANIA cercetare ian. 2006 Intrebare. 1 :Daca va ganditi la Romania ca o destinatie de vacant ace va vine in minte prima data?
zona SEX Varsta
Total vest estt barbat femeie 14-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani Basa (100 %) 979 781 198 470 509 131 125 208 142(raspunsuri libere)
ROMANIA CERCETARE ian. 2006 Intrebarea 1 : Daca va ganditi la Romania ca o destinatie de vacanta ce va vine in minte prima data?
CHILDREN IN HH UP TO 1 SITUATIA PROF. EDUCATIA SUBIECT VENIT NET
Total da nu da nu redus mediu superior peste1499 € Base (100 %) 979 271 708 475 504 467 340 167 276 Balkan 2 1 1 2 0 0 1 1 0 0,2 0,3 0,2 0,5 0 0 0,4 0,5 0nu ar merge in vacanta in Romania 82 26 56 42 40 40 31 11 17
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006Intrebarea. 1 : Daca va ganditi la Romania ca o destinatie de vacanta ce va vine in minte prima data?
Total Baze (100 %) 979Nu ar merge in 82vacanta in Romania 8,4Altele 26
2,6 Nu ma pot gandi la nimic 360
36,8 Sum 1393 142,3
30 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
ZONA SEX VARSTA
Total vest est barbati femei 14-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani Baze (100 %) 979 781 198 470 509 131 125 208 142(coduri)Da, ... 192 149 43 105 87 39 31 45 28
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
MARIMEA FAMILIEI
Total Baze (100 %) 979 (coduri)Da, ... 192
19,6Da 25
2,6Poate 166
17Nu, de preferinta nu 787
80,4 Sum 979
100
55-64 ani 65 + ani 1 pers. 2 pers. 3 pers. Sau mai multe157 216 198 362 419
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
COPII IN FAMILIE (Mai mult de 1 copil) SITUATIA PROF. EDUCATIA SUBIECT VENIT NET
Total Da nu da nu redus mediu superior peste 1499 € Baze (100 %) 979 271 708 475 504 467 340 167 276(coduri)Da, ... 192 63 129 114 78 72 73 44 50
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
Total Baze (100 %) 979 (coduri)Da, ... 192
19,6Da 25
2,6Poate 166
17Nu, de preferinta nu 787
80,4 Sum 979 100
36 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
Intrebarea 2 . Intentia de a viztita Romania
Total Da/ Poate Da Poate Nu Baze (100 %) 979 192 25 166 787(coduri)Da, ... 192 192 25 166 0
19,6 100 100 100 0Da 25 25 25 0 0
2,6 13,2 100 0 0Poate 166 166 0 166 0
17 86,8 0 100 0 Nu, de preferinta nu 787 0 0 0 787
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 2 ; Asa cum probabil stiti, Romania ca destinatie de vacanta , are multe de oferit : Soare&Plaja…Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani?
Total Baze (100 %) 979 (coduri)Da, ... 192
19,6Da 25
2,6Poate 166
17 Nu, de preferinta nu 787
80,4 Sum 979 100
40 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006Intrebarea 3 ; Ce tip de vacanta ati prefera in Romania ?
Sub-sample: Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani? (Intrebarea 2)
REGION SEX AGE
Total vest est barbati femei 14-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani Baze (100 %) 192 149 43 105 87 39 31 45 28(coduri)Vacanta pe litoralul 132 101 31 75 57 31 22 34 18Marii Negre 68,9 68 72 72,1 65,1 78,6 70,9 75,7 64,5Circuit de vacanta 40 30 11 23 17 7 3 8 5
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006Intrebarea 3 : Ce tip de vacanta preferati in Romania?
Sub-sample: Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani? (Intrebarea 2)
MARIMEA FAMILIEI
Total Baze (100 %) 192 (coduri)Vacanta pe litoralul 132Marii Negre 68,9Circuit de vacanta 40
20,9Vacanta cu scop de vizitare 49(manastiri, biserici) 25,7Circuit turistic combinat 68cu vacante pe litoral 35,2Alpinism in Carpati/ 28Alpii transilvaneni 14,8Barca-/ Canoe 14Vacanta in Delta Dunarii 7,2Sporturi de iarna-/ ski 10
5,3Vizitarea Bucurestiului 39
20,4Vacanta de recreere 14in centru specializat 7,1Vacante cu sporturi acvatice 24La Marea Neagra (surfing, navigare) 12,8Alte sporturi de vacanta 11(calarie, tenis, etc.) 5,9 Vacanta la pescuit 5
2,6Vacante la vanatoare 2
0,9
55-64 ani 65 + ani 1 pers. 2 pers. 3 pers. sau mai multe27 22 40 65 87
Vacante la pescuit 5 2,6 Vacante la vanatoare 2 0,9 Visit Transilvaniei” 18 (“Transilvania”) 9,5 vacante cu obiectiv 8
Pe urmle lui 23 Dracula 12,1 Alte tipuri de vacante 1 0,6 Sum 487
253,8
2 1 0 3 22,3 2,6 0 1,8 4,6
1 0 1 2 00,9 0 3,2 1,3 0
4 6 3 11 76,2 15,5 7,7 8,2 12,9
5 0 3 6 25 4 7 18 5
7,1 10,5 20,4 12,9 9,90 1 0 0 10 3 0 0 2,1
168 108 90 368 119241,2 301,6 247 263,5 228,2
48 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea. 3 : Ce gen de vacanta ai alege pentru prima data in Romania?exemplu Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani? (Intrebarea 2)
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 iNTREBAREA. 3 : Ce gen de vacanta ai alege pentru prima data in Romania?
EXEMPLU: Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani? (Intrebarea 2)
Total Baza (100 %) 192 (coduri) vacante pe litoralul 132 Marii Negre 68,9 Circuit de vacanta 40 20,9vacante cu vizitare de obiective 49
(biserici, manastiri 25,7 combinatie de circuit 68 si vacante pe litoral 35,2 Plimbari montane in 28 Carpati/ Alpii Transilvaneni 14,8 Barca-/ Canoe-/ vaslire 14 Vacanta in Delta Dunarii 7,2 Sporturi de iarna/ vacante 10 La ski 5,3 Vizitarea Bucurestiului 39 20,4 vacante de recreere 14 in centre specializate 7,1 vacante cu caracter sportiv 24 la Marea Neagra (surfing, navigare, 12,8
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea 3 : Ce gen de vacanta ai alege pentru prima data in Romania? Sub-sample: Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani? (Intrebarea 2
Total Baza (100 %) 192 (coduri) vacante pe litoralul 132 Marii Negre 68,9 Circuite de vacanta 40
20,9 vacante cu vizitare de obiective 49biserici,manstiri 25,7
combinatie de circuit turistic 68 si vacante pe litoral 35,2 plimbari montane in muntii 28 Carpati/ Alpii Transilvaneni 14,8 Barca-/ Canoe-/ vaslit 14 Vacante in delta Dunarii 7,2 Sporturi de iarna/ vacante 10 La ski 5,3 Calatorii in Bucuresti 39 20,4 vacante de recreere 14 in centre specializate 7,1 vacante cu caracter sportiv 24 la Marea Neagra (surfing, navigare si 12,8 alte vacante cu caracter sportiv 11(calorie,tennis) 5,9
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 Intrebarea. 3 : Ce gen de vacanta ai alege pentru prima data in Romania?
Sub-sample: Luati in consideratie o vacanta in Romania in urmatorii trei ani? (Intrebarea 2)
Total Baza (100 %) 192 (coduri) vacante pe litoralul 132 Marii Negre 68,9 Circuit de vacanta 40
20,9vacante cu vizitare de obiective 49
biserici, manastiri 25,7 combinatie de circuit 68 si vacante pe litoral 35,2 plimbari montane in muntii 28 Carpati/ Alpii Transilvaneni 14,8 Barca-/ Canoe-/ vaslit 14 Vacante in Delta Dunarii 7,2 Sporturi de iarna/ vacante 10 la ski 5,3vizitarea Bucurestiului 39
20,4 vacante de recreere in 14 centre specializate 7,1 vacante cu caracter sportiv 24 la Marea Neagra (surfing, navigare 12,8 alte vacante cu caracter sportiv 11 (calarie, tenis, etc.) 5,9 Vacante la pescuit 5 2,6 Vacante la vanatoare 2
19,1 4 pers. 179 18,3 5 pers. Sau mai mult 54 5,5 Sum 979
100 Baza (100 %) 979
66 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 COPII IN INTRETINEREA FAMILIEI CU VARSTA SUB 15 ANI
Intrebarea. 2 Intentia de a vizita “Romania”
Total da/ poate da poate nu da, 1 copil 151 35 3 32 116 15,5 18,5 12,3 19,4 14,7 da, 2 copii 98 24 5 20 74 10 12,6 18,2 11,8 9,4 da, 3 copii 20 3 0 3 17 2,1 1,5 0 1,7 2,2 da, 4 cpii. o. m. 1 0 0 0 1
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 NOI TENDINTE SI EVOLUTII
Intrebarea 2 Intentia de a vizita “Romania”
Total da /poate da poate nu Sut f.interesat de 222 64 9 54 159 22,7 33,1 35,9 32,7 20,2 sunt n mod special 474 96 8 87 378 interesat de 48,4 49,8 33 52,4 48,1 nu ma intereseaza 283 33 8 25 250 28,9 17 31,2 14,9 31,8 Sum 979 192 25 166 787 100 100 100 100 100 Baza (100 %) 979 192 25 166 787
101 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 NOI TENDINTE SI EVOLUTII
Total Sunt foarte interesat de 222 22,7 sunt in mod special 474 interesat de 48,4 nu ma intereseaza 283 28,9 Sum 979 100 Baza (100 %) 979
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 ACCES INTERNET (propriu)
Total da, acasa 514 52,5 da, la servici 147 15 da, la scoala 36 3,7 da, oriunde 44 4,5 nu 402 41 Sum 1143 116,8 Baza (100 %) 979
106 / 114
ROMANIA CERCETARE Ian. 2006 FOLOSIREA INTERNETULUI (propriu)
Intrebarea. 2 Intentia de a vizita “Romania”
Total da/ poate da poate nu zilnic 133 37 6 30 97 13,6 19,1 24,9 18,2 12,3 de cateva ori pe saptamana 196 55 6 49 141
20 28,4 22,8 29,3 18 o data pe saptamana 91 21 3 18 70 9,3 10,9 11,5 10,8 8,9 de 2 ori/ pana la trei ori 57 11 1 10 46 pe luna 5,8 5,9 5,9 5,9 5,8 o data pe luna 16 4 0 4 11