STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L. 1 2011 STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș
93
Embed
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU …apmmm-old.anpm.ro/files/APM_Maramures/Reglementari/Acord...lichid usor. Sarcina termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce inseamna
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
1
2011
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ PENTRU
Centrala Termoelectrica pe biomasă,
anexe si imprejmuiri în comuna
Petova Județul Maramureș
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
2
STUDIU DE EVALUARE
ADECVATĂ PENTRU
Centrala Termoelectrica pe biomasă,
anexe si imprejmuiri în comuna Petova
Județul Maramureș
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Lista cu semnături:
DR. Biolog GUŞĂ DELIA-NICOLETA
Expert evaluator /auditor de mediu
Ing. POPESCU ILEANA
Expert evaluator /auditor de mediu
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
3
Cuprins
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ......................................................... 6
I.1.Informaţii privind proiectul propus: .................................................................. 6
- - Energie electrică 3.000 MWh/an Producţie proprie
- - Energie termică - -
- - Motorină 1.200 l Distribuitor
autorizat
- - Biogaz - -
- - Altele (biomasă) 67.500 t/an unităţi de
prelucrare a
lemnului din
zonă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
15
I.1.e. Informaţii despre materiile prime:
Termenul de biomasă, traducere din engleza a termenului biomass, este
abrevierea pentru masa biologică şi prin aceasta se indică, de obicei, orice
substanţă organică, vie sau moarta, derivată direct sau indirect din fotosinteza
clorofilei.
Din punct de vedere energetic, prin acest termen se indică combustibilul de
provenienţă organică, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformată în
alte forme de combustibil, datorită proceselor termo-chimice si bio-chimice.
Prin urmare, putem să distingem în ceea ce priveşte forma:
• Biomasa folosibilă în forma solidă: cherestea, aşchii, peleţi;
• Biomasa folosibilă în forma gazoasă: biogaz;
• Biomasa folosibilă în forma lichidă: biodiesel, bioetanol;
În cazul proiectului propus, biocombustibilul folosit pentru instalaţia de
producere a energiei va fi exclusiv lemno-celulozic, altfel spus biomasa de origine
vegetală, prin aceasta înţelegându-se toate materialele produse prin procesul de
fotosinteza a clorofilei, cu ajutorul energiei solare, al apei şi al diferitelor substanţe
nutritive.
Biomasele vegetale sunt constituite din toate produsele agricole si forestiere,
reziduurile lucrarilor agricole, ale lucrarilor silvice, ale curatirii albiilor, etc.
Biomasa reprezintă forma cea mai complexă a acumulării energiei solare
care, prin procesul de fotosinteză, permite plantelor să transforme CO2 din
atmosferă în substanţa organică complexă.
In arderea biomasei, dacă cantitatea de CO2 eliminată e aceeaşi cu cea
absorbită în timpul creşterii biomasei însăşi, nu există nici o contribuţie netă în
mărirea de CO2 în atmosferă şi nu se contribuie la efectul sera.
Plecând de la astfel de considerente, se poate afirma ca mărind cota de
energie produsă cu astfel de resursă, deoarece se limitează apelarea la combustibilii
fosili, au loc efecte pozitive asupra bilanţului energetic si se poate contribui în mod
semnificativ la limitarea emisiilor poluante in atmosferă.
Biomasa va proveni de la unităţile de prelucrare a lemnului din zonă şi va fi
constituită din deşeuri care până în prezent nu puteau fi utilizate şi erau haldate
constituind un potenţial pericol pentru mediu şi oameni. Se elimină astfel si gradul
ridicat de ocupare a unor terenuri potenţial productive cu haldarea deşeurilor
lemnoase.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
16
Biomasa va fi adusă la amplasament în camioane de mare capacitate,
cântărită şi apoi depozitată.
Materia prima are un mare procent de umiditate – pana la 20%, acest lucru
împiedică dispersia biomasei sub forma de rumeguş, aşchii sau particule ce pot fi
aspirate de către personalul lucrător sau care se pot dispersa în aer.
TABELUL Nr. 2: Informatii despre materiile prime si despre substantele sau
preparatele chimice Denumirea
materiei
prime, a
substanţei sau
preparatul
chimic
Cantitatea
anuală/existentă
în stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau
preparatelor chimice
Categorie
Periculoase/Nepericuloase
(P/N)
Periculozitate Fraze de
risc
Biomasă
(deşeuri din
lemn)
67.500 t N OUG nr.
200/2000
art. 7 lit.
o din
OUG nr.
200/2000 Motorină 1.200 mc N
*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
Funcţionarea centralei pentru cogenerare biomasa nu utilizeaza substanţe sau
preparate chimice periculoase.
Pentru pornirea initială a centralei va fi necesară o cantitate de motorină de 2
mc stocată într-un rezervor subteran pentru motorină – îngropat în pământ cu
sistem de pompă de transvazare , prevăzut cu bazin betonat pentru a preveni
scurgerea motorinei în sol şi de asemenea cu sondă de observare a eventualelor
scurgeri. Amplasamentul rezervorului de combustibil lichid pentru pornire se va
situa in aproprierea cazanului de abur, astfel ca distanta sa fie minim acceptata de
catre reglementarile PSI in vigoare referitor la acest subiect, si , in acelasi timp, se
va asigura accesul auto pentru alimentare periodica
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor auto și utilajelor care lucreaza
doar pe amplasament se realizează cu ajutorul canistrelor aduse de la staţiile PECO
din zonă. In cadrul unităţii nu există depozite sau rezervoare de combustibil pentru
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
17
acestea. Depozitarea canistrelor de motorină pentru mijloacele auto din dotare se
realizează in cadrul unei magazii de materiale în care sunt amenajate rafturi pentru
materiale şi are pardoseală din beton, cantitatea fiind limitată, numai pentru situaţii
neprevăzute
Grupul electrogen va avea un rezervor metalic de motorină cu V =100 litrii,
parte integrantă a acestuia, îngropat în pământ cu sistem de pompă de transvazare,
prevăzut cu platformă betonată pentru a preveni scurgerea motorinei în sol şi de
asemenea cu sondă de observare a eventualelor scurgeri.
Activitatea propusă a se desfăşura în cadrul obiectivului analizat nu va polua
fizic sau biologic mediul, deci nu vom avea poluare de tipul: zgomot (valori peste
pe structuri din cadre metalice cu diferite deschideri compuse din stalpi metalici de
dimensiuni maxime I30 si rigle metalice cu dimensiuni maxime I36 contravantuite
cu contrvantuiri verticale si orizontale din profile metalice cornier L.
Toate piesele metalice vor fi grunduite la atelier si vopsite dupa montaj.
Bazinul de colectare a apelor pluviale reprezinta cuva din beton armat
alcatuite din pereti si radier din beton armat.
Conform SR 11100/1-1993, amplasamentul este situat in zona de grad VIII
(opt) seismic (MSK), iar conform P100-1/2006, are urmatoarele caracteristici
seismice (IMR–100 ani):
Tc = 0,7 sec,
ag = 0.24
Sistem anti-incendiu
Pentru prevenirea producerii incendiilor, centrala electrică este dotată cu un
sistem de detectare a incendiilor alcătuit din:
• centrală anti-incendiu, care supraveghează incinta, incintă impărţită in 4
zone de supraveghere
• detectoare optice de fum - dotate cu transmiţător pe bază de impulsuri cu
infraroşu, accelerator de impulsuri in faza de detectare şi receptor, izolate optic
intre ele
• detectoare combinate, care au rezistenţă ridicată la interferenţe
electromagnetice, umiditate şi coroziune
• detectoare de gaz
• butoane manuale pentru alarma de incendiu • sirenă alarmă internă
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
47
• panouri ”alarmă incendiu”.
Intervenţia in caz de incendiu se va face din reţeaua de alimentare cu apă
proprie şi din bazinul tampon în care sunt colectate apele pluviale din incintă.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:
a. Circuitul apei de adaos, din faza de prelevare şi până in stadiul
introducerii in degazor, in vederea completarii pierderilor tehnologice.
Necesarul de adaos de apa demineralizata pentru cazan este estimat la
aproximativ 1,8 m3/h, iar cel de apa dedurizata pentru instalatia de racire a
condensatorului, in cazul cel mai defavorizat, cand se folosesc turnuri de racire
clasice si se functioneaza la sarcina maxima in condensatie pura (caz in care
evaporarea este maxima) este de 24,1 m3/h. Pentru asigurarea acestor debite de
adaos este necesar un debit maxim de apa bruta de 30 m3/h. Sursa posibila de
apa bruta care sa poata sa fie utilizate in acest scop este la solicitarea
beneficiarului, Consiliul Local care poate furniza o cantitate de 20.000 litri/ ora;
Apa bruta captata parcurge deznisipatorul,staţia de dedurizare , prin care
parametrii chimici sunt finisati pana la obtinerea apei dedurizate utilizate in
circuitul de racire si a apei demineralizate utilizate in cazan. Stocarea se face in
rezervoare speciale destinate – apa dedurizata si apa demineralizata, separat, din
care, prin sisteme de pompare are loc introducerea apei de adaos in circuitele mai
sus mentionate, in vederea completarii pierderilor tehnologice specifice acestui
proces (purje continui si periodice, neetanseitati, nerecuperarea condensului
agentului termic de incalzire furnizat, etc).
b. Circuitul combustibilului (in acest caz- biomasa), din faza de
descarcare din camion si pana in momentul introducerii in stadiul uscat in cazan si
a initierii fazei de combustie. Biomasa urmeaza sa fie adusa in camioane si
descarcata in spatiile special amenajate in acest sens – depozitul de combustibil. In
aceasta faza umiditatea biomasei depaseste valoarea maxima admisa pentru
introducere in cazan, , este necesar un proces de uscare primara sau chiar initierea
unui proces de uscare fortata, activitate care poate fi desfasurat atat intern sau
externalizata catre o companie terta, specializata in acest sens . Deasemeni,
biomasa va suferi si un proces de macinare in urma caruia dimensiunile finale vor
fi sub cele maxime stipulate de catre producatorul cazanului de abur, la intrarea in
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
48
boiler. Odata introdusa in cazan, se initiaza procesul de ardere a biomasei, in urma
caruia are loc degajarea de caldura si preluarea acesteia de catre fluidul principal,
in vederea cresterii potentialului termic (presiune, temperatura).
c. Circuitul apa-abur (fluxul principal), desfasurat in circuit inchis, pe
baza tranformarii fazei lichide (introduse in cazan din degazor prin intermediul
pompelor de alimentare) in stare de abur saturat si, ulterior, abur viu, in urma
parcurgerii traseelor sub presiune ale generatorului de abur, respectiv economizor,
vaporizator si supraincalzitor. La iesirea din cazan, pe baza caldurii transferate din
arderea biomasei, agentul este sub forma de abur viu cu parametrii inalti, care se
destinde ulterior in turbina cu abur pana aproape de saturatie, corespunzator
presiunii din condensator. In urma acestui proces,
energia termica cedata prin destinderea aburului viu in turbina cu abur este
transformata in energie mecanica, utilizata pentru antrenarea generatorului
electric. In mod normal, in turbina de abur are loc extragerea unui flux de abur (de
parametri termici redusi) pentru alimentarea cu energie termica si utilizarea intr-un
mod superior a potentialului termic (producerea in cogenerare a energiei electrice
si termice, cu efect in cresterea eficientei termice). La iesirea din turbina cu abur,
aburul saturat este condensat in condensatorul de abur prin interventia agentului de
racire, iar condensul principal parcurge traseul retur, pentru intregirea circuitului,
dintre condensator si degazor, prin intermediul pompelor de condens principal.
d. Circuitul energiei electrice produse de generatorul electric:
O parte din energie este consumata intern, in vederea asigurarii serviciilor
electrice interne in vederea alimentarii consumatorilor necesari, parte este
exportata in Sistemul Energetic National, dupa cresterea nivelului tensiunii in
transformatorul ridicator.
e. Circuitul de evacuare al deseurilor rezultate in urma arderii
In urma procesului de ardere rezulta cenusa in diferite stadii
granulometrice; cea grosiera este colectata in partea de jos si stocata in containere
speciale, iar cea mai fina (cenusa zburatoare) este separata din gazele de ardere
prin sisteme speciale de curatare si colectata in vederea transportului. Gazele de
ardere curate sunt evacuate la cos, pe baza tirajului realizat de ventilatoarele de
gaze de ardere.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
49
f. Circuitul de tratare si evacuare a apelor uzate – apele uzate, rezultate
in procesul tehnologic (purjare continua si/sau intermitenta a cazanului de abur in
vederea mentinerii in limitele admisibile a parametrilor chimici, spalarile
acide/bazice ale filtrelor din statia de tratare a apei apei realizate in cadrul
proceselor de regenerare, canalizarile pluviale, menajere, etc) trebuiesc colectate si
supuse unui proces de epurare inainte de a fi deversate in emisar, in vederea
prevenirii poluarii mediului ambiant. Principalele procese se refera la decantarea
apei, separare si filtrare mecanica, respectiv neutralizare din punct de vedere
chimic
g. Descrierea schemei termomecanice de principiu. Bilant termic
Schema termomecanica de functionare este una clasica, in circuit inchis.
Din silozul de biomasa din limita cazanului, combustibilul este preluat de un
sistem hidraulic prin impingere de banda de alimentare cu biomasa (care poate fi
de tip cu racleti, prin rostogolore, etc). Viteza benzii este in corelatie cu sistemul
automat de dozare al biomasei in cazanul de abur, ambele utilaje facand parte din
bucla de automatizare a sarcinii termice a cazanului. Puterea termica a biomasei
arse in cazan, raportata la puterea calorifica inferioara, este de 28624 kWt.
In general, toate cazanele cu ardere pe biomasa functioneaza si cu un
combustibil auxiliar care initiaza arderea biomasei in cazan in faza de pornire. In
cazul concret al centralei de la Petrova, nu exista disponibilitatea gazului natural in
zona, de aceea se va considera ca pornirea cazanului de abur va fi facuta cu
combustibil lichid usor.
Cazanul de abur este cu circulatie naturala a sistemului vaporizator si
tambur, la care s-au considerat (numai pentru realizarea bilantului termic, nu se
considera de referinta si pentru contractarea echipamentului) urmatorii parametri
de intrare: taa=105˚C, paa=74 bar, Daa=27,6 t/h (unde apa – apa de alimentare) si
parametri de iesire a aburului viu: tab=485 ˚C, pab=64 bar, Dab=26,8 t/h (unde ab –
abur viu la iesire din cazan). S-a luat in considerare un debit al purjei continue a
apei din tambur (pentru mentinerea in limite a parametrilor chimici ai cazanului)
de 3% din debitul nominal.
Cenusa rezultata din procesul de ardere al biomasei va fi colectata in
containere speciale care vor preveni procesul de spulberare si vor asigura
transportul acestui tip de deseu in locatii special amenajate, care sa fie in
concordanta cu normativele de mediu.
Gazele de ardere vor fi deasemeni supuse unui proces de curatare prin
trecerea acestora prin instalatii special destinate acestui proces (cicloane,
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
50
electrofiltre, etc), cenusa antrenata va fi deasemeni captata si colectata in
containere, astfel ca gazele de ardere eliberate in atmosfera sa indeplineasca
specificatiile de mediu actuale in ceea ce priveste cuantumul emisiilor poluante
pentru pulberi, CO2, SO2, NOx.
Aburul supraincalzit, la parametri nominali ai cazanului, va fi introdus intr-
o turbina de abur cu condensatie cu priza reglabile de 1,2 bar. Se accepta o scadere
de temperatura dintre iesirea cazanului si intrarea in turbina de 1 ˚C si o diferenta
de presiune de 0,3 bar. Din priza de 1,2 bar va fi furnizat aburul pentru degazare
termica din degazor si pentru uscatorul de biomasa, atunci cand umiditatea
combustibilului depaseste valoarea maxima precizata de catre producator la
intrarea in cazan. Tot odata, aburul de 1,2 bar ar putea fi folosit pe viitor in
furnizarea agentului termic pentru incalzire a institutiilor si locuintelor invecinate,
la solicitatea autoritatilor publice locale.
Aburul destins in turbina , cu potential termic redus (pmax=0,057 bara) intra
in condensatorul de abur; racirea este realizata de un sistem auxiliar de racire, in
circuit inchis sau mixt , care poate fi, din punct de vedere constructiv, cu turnuri de
racire clasice, cu aer sau apa-aer. Constructiv, se recomanda solutia care sa
necesite un debit minim de adaos in circuitul de racire al condensatorului de abur.
Pentru mentinerea nivelului constant, in condensator va fi introdusa apa de
adaos, in vederea compensarii pierderilor prin purja cazanului si a altor pierderi
programate (condensul nereturnat in cazul furnizarii de agent termic) si
accidentale. Apa de adaos va fi demineralizata, cu parametri chimici precizati de
producatorul cazanului de abur si va fi anterior produsa intr-o statie chimica
special destinata acestui scop si stocata in rezervoare speciale.
Condensul obtinut este circulat de catre pompele de condens principal catre
degazorul termic, unde sufera o crestere de temperatura pana la 105˚C, pe baza
aburului de 1,2 bar admis pentru degazare termica, in vederea reducerii cantitatii
de O2 in apa de alimentare. Tot in degazor va fi recuperat condensul de la uscatorul
de biomasa, in caz ca se utilizeaza.
Din degazor, apa de alimentare este introdusa din nou in cazan prin
intermediul pompelor de alimentare, in vederea reluarii ciclului termic.
Capacitatea centralei este: Cproiectat = 48.750 MW/an la o cantitate de
biomasă consumată de 67.500 t/an biomasă cu puterea calorică de
3.000 Kcal/Kg.
Program de lucru: 24 ore/zi, 7 zile/săptămană, 12 luni/an.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
51
Cantitatea de aproximativ 200 t/zi se va aproviziona prin intermediul
transportului auto (autovehicule basculante) de la furnizorul de combustibil;
accesul in centrala va fi precedat de activitatea de evaluare cantitativa si calitativa a
combustibilului primit. Centrala va avea in dotare un cantar auto, care va masura
greutatea vehiculului plin si gol, dupa descarcare in depozit. Diferenta dintre cele
doua masuratori va insemna cantitatea masica de biomasa aprovizionata. Etapele
aprovizionarii pot fi rezumate in urmatorii pasi:
Acces in centrala;
Cantarire masina plina;
Descarcare biomasa in uscatoare
Cantarire masina goala;
Parasirea centralei.
Monitorizarea calitativa a combustibilului va presupune respectarea unei
proceduri elaborate pe baza prevederilor contractului de furnizare biomasa, care se
recomanda fi incheiat intre cele doua parti – S.C. Energy HI-TECH S.R.L. si
compania furnizoare de biomasa- prin care se vor efectua urmatoarele operatiuni
de corectie a calitatii efective a biomasei fata de analiza standard prevazuta in
contract, si anume:
Prelevarea probei reprezentative de biomasa;
Analiza de laborator in vederea determinarilor privind puterea calorifica,
umiditatea si cenusa combustibilului;
Corectie privind valoarea livrarii de energie a biomasei;
Aceste operatiuni vor fi realizate de personal autorizat in laboratorul chimic
propriu, dotat corespunzator pentru astfel de activitati si certificat de autoritati in
domeniu (TUV, SRAC, etc).
Este recomandabil a se avea in vedere depozitarea biomasei ca o rezerva de
functionare a centralei electrice pentru perioadele de alimentare discontinua cu
combustibil ca urmare a conditiilor atmosferice sau tehnice nefavorabile. Acestea
vor trebui acoperite, pentru evitarea cresterii umiditatii biomasei in perioadele
ploiase.
Este apoi obligatoriu a fi respectate prevederile legale in domeniu in ceea
ce priveste modul si conditiile de depozitare, normele de securitate cu privire la
prevenirea si lupta impotriva incendiilor, precum si a normativelor specifice a
calitatii in constructii. Vor indeplini urmatoarele conditii :
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
52
depozitele vor trebui sa fie betonate iar depozitarea biomasei se va face pe
sorturi , asa cum este prevazut in HG 2293/09.12.2004 – privind gestionarea
deseurilor rezultate in urma procesului de obtinere a deseurilor lemnoase;
se vor asigura caile de acces si transport, conform Ordinului nr.
606/30.09.2008 pentru aprobarea Instructiunilor privind termenele, modalitatile si
perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos;
se vor respecta prevederile Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 (*actualizată*)
privind apărarea împotriva incendiilor;
se vor respecta prevederile Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995
(*actualizată*) privind calitatea în construcţii;
se vor respecta instructiunile Hotararii nr. 1.739 din 6 decembrie 2006
pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării
şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu ;
Centrala va fi prevazuta cu instalatii de manipulare si depozitare. In general,
descarcarea biomasei in depozit se va face direct din autobasculata, dar sunt
necesare echipamente si utilaje suplimentare pentru organizarea judicioasa a
spatiului de depozitare si organizare a stivelor pe inaltime, pana la inaltimea
maxima, in vederea optimizarii depozitarii. Astfel vor fi prevazute incarcatoare
frontale cu cupa, care sa efectueze urmatoarele operatiuni:
sa ridice si sa stivuiasca pe inaltime biomasa descarcata din auto basculante
in vederea cresterii capacitatii de depozitare a spatiului afectat in acest scop;
sa alimentaze periodic silozul de alimentare al cazanului de abur;
Centrala electrica va fi prevazuta cu uscator de biomasa pentru cazurile
cand biomasa va fi livrata cu umiditatea peste valoarea maxima a umiditatii
combustibilului precizata de producatorul cazanului. De regula, valoarea maxima a
umiditatii biomasei la intrarea in cazanul de abur este de 55%, pentru majoritatea
tipurilor de cazane care functioneaza pe biomasa. Peste aceasta valoare, deseurile
lemnoase trebuiesc uscate pentru reducerea umiditatii in consecinta.
Agentul primar de uscare este aburul extras din priza de 1,2 bar a turbinei,
cu urmatoarele caracteristici:
Temperatura abur: 105 ˚C;
Presiune abur: 1,2 bar;
Debit de abur care poate fi extras: maxim tehnic posibil;
Reducerea de umiditate a biomasei la debitul maxim de abur considerat mai
sus (la un consum specific de abur pentru uscare – 2,24 kW/kg): 28%, de la 63% la
35% ;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
53
Ca si constructie, uscatorul poate fi de tip abur – aer (agent primar de uscare
- abur, agent secundar de uscare –aer).
Amplasamentul acestuia a fost prevazut in imediata apropriere a cantarului
auto, pentru optimizarea manipularii biomasei, astfel ca, dupa receptia calitativa a
biomasei si evaluarea umiditatii, sa se poata imediat trece la faza de uscare, daca
este cazul.
Pentru eficientizarea acestei activitati, uscatorul trebuie prevazut cu o cuva
de descarcare cu capacitatea unei autobasculante, iar la iesire din uscator sa existe
o banda transportoare mobila de reincarcare a biomasei si transport in locul
destinat stocarii.
Ca alternativa, se poate prevedea uscarea biomasei prin producerea
agentului primar (apei calde sau a aburului) intr-un boiler auxiliar, cu ardere pe
biomasa. Acest lucru va avea ca urmare scaderea sarcinii electrice produse de
centrala prin arderea unei parti din biomasa necesara in cazanul de producere a
agentului primar si presupune probleme auxiliare privind autorizarea cazanului
suplimentar, monitorizarea noxelor emise in atmosfera, etc.
Biomasa destinata uscarii nu trebuie sa contina impuritati ca, de exemplu,
materiale nelemnoase, metale, pietre, pamant, sticla, plastic, etc. Materialul
granular lemnos ce urmeaza a fi uscat trebuie sa fie transportat, dozat si introdus pe
gura de alimentare a uscatorului, in mod continuu , prin mijloace specifice ale
utilizatorului. Optional se pot prevedea diferite sisteme de stocare si dozare pentru
materialul umed ce urmeaza a fi uscat precum si sisteme de transport si alimentare
automata a uscatorului de rumegus. De asemenea se pot avea in vedere si
echipamentele pentru sortarea dimensionala si indepartarea deseurilor nelemnoase
sau a eventualelor materiale metalice.
Sistemul poate fi complet automatizat printr-un sistem de masurare
continua a umiditatii materialului uscat , imediat la iesirea din uscator, compus
dintr-un spatiu de retinere si un sensor ceramic cu masurare prin microunde.
Valorile masurate pot fi citite pe sistemul digital de afisaj electronic si preluate ca
semnal de intrare in bucla de automatizare al tabloului de comanda si automatizare
al uscatorului. Cresterea/scaderea debitului de agent primar poate fi astfel
comandata automat prin incarcarea/ descarcarea cazanului (in cazul in care se
foloseste solutia de ardere a biomasei) sau deschiderea/inchiderea ventilului de
reglaj a aburului de 1,2 bar, in cazul in care se utilizeaza abur din priza de 1,2 a
turbinei de abur.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
54
Instalatiile de alimentare cu biomasa ale cazanului sunt, in general,
compuse din:
Depozitul (buncarul) alimentare, care se constituie ca un depozit de scurta
durata pentru alimentarea cu combustibil. In mod uzual, alimentarea acestui siloz
se face nu mai des de odata pe zi, astfel ca silozul trebuie dimensionat pentru o
functionare continua de cel putin 24 de ore la sarcina nominala. Depozitul zilnic va
trebui prevazut cu indicatie de nivel (maxim, normal, minim), cu transmitere in
camera de comanda, precum si cu conversia acestuia in ore de functionare efective.
Unitate de alimentare, care asigura transferul biomasei din siloz catre banda
de alimentare. Acest sistem este, de regula, de tip hidraulic de mare putere, si
alimenteaza banda de alimentare prin impingere
Banda transportoare, care realizeaza alimentarea focarului cazanului cu
biomasa din silozul intermediar. Viteza benzii trebuie sa fie variabila, in functie de
sarcina cazanului si necesarul de biomasa cerut pentru aportul termic necesar
(echipament inclus in bucla de automatizare a sarcinii cazanului). Viteza maxima a
benzii trebuie sa fie superioara alimentarii cazanului la sarcina nominala, pentru
perioadele in care calitatea biomasei este mai slaba si trebuie compensata prin
cantitate sporita de combustibil.
Grupurile de antrenare ale benzii de alimentare vor fi protejate
corespunzator prin protectii specifice pentru situatiile de blocaj datorate
dimensiunilor necorespunzatoare ale biomasei, a materialelor de natura
nelemnoasa care pot fi prezente in biomasa, precum si a aglomerarilor tehnologice
la intrarea in cazan.
Cazanul de abur va fi cu functionare pe biomasa (structura si compozitia
sunt cele prezentate la punctul 2.1.3.) si pornire pe combustibil lichid usor. Sarcina
termica a combustibilului ars este de 28.624 kW, ceea ce inseamna ca, la un
randament minim acceptat de 88% la sarcina nominala, aburul viu la iesirea din
cazan va avea o putere de 25.189 kW. Cazanul va fi dimensionat astfel sa poata
functiona cu combustibilul a carei compozitie elementara este detaliata la punctul
2.1.3. si cu o umiditate a biomasei cuprinsa intre 25...55%.
Cazanul de abur va fi cu circulatie naturala cu tambur cu cicloane pentru
separarea fractiei gazoase de cea lichida si va contine urmatoarele suprafete de
schimb termic:
Preincalzitor de aer;
Economizor;
Vaporizator;
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
55
Supraincalzitor.
Pentru curatarea aglomerarilor de cenusa care adera in timp pe suprafetele
de schimb de caldura si mentinerea astfel al unui coeficient optim de schimb de
caldura, vor fi prevazute suflatoare de funingine. Suprafetele exterioare precum si
toate conductele de abur si apa vor fi izolate termic pentru micsorarea la minimum
a pierderilor termice spre exterior si protejarea personalului de exploatare
impotriva arsurilor. Deasemeni, cazanul va fi prevazut cu urmatoarele sisteme;
sistem de drenare a tuturor suprafetelor de schimb de caldura si a
conductelor de abur si apa, in vederea golirii cazanului si prevenirii la inghet,
precum si a eliminarii condensului format in faza de pornire pe spatiul de abur.
Drenajele cazanului de abur vor fi conduse in expandorul de purja si/sau in
rezervorul de purja, in functie de parametrii (presiune, temperatura) agentului
termic.
sistem de aerisire a tuturor suprafetelor de schimb de caldura si a
conductelor de abur si apa, in vederea prevenirii loviturilor de berbec, ca urmare a
umplerii incomplete si existenta aerului in instalatie;
sistem de siguranta contra suprapresiunilor (supape de siguranta) pe cazan,
cat si pe conductele de abur viu, cu deschidere in trepte de presiune pentru
protejarea impotriva spargerilor de tevi la cresterile accidentale de presiune ale
cazanului de abur;
sistem de esapare controlata, pentru evacuarea aburului in regim de pornire,
inainte de intrarea cazanului de abur la parametrii nominali;
sistem de transport si colectare a cenusei rezultate in urma arderii biomasei.
Acest sistem trebuie sa previna spulberarea cenusei de vant si sa permita golirea
periodica facila a containerelor de cenusa in vederea transportului catre spatii
special amenajate;
sistem de izolare pe parte de abur si apa de alimentare a cazanului de abur;
Intretinerea arderii prin alimentarea cu oxigen a focarului cazanului se va
face cu ajutorul ventilatoarelor de aer si a canalelor de transport al aerului (primar,
secundar, tertiar, in functie de solutia constructiva) din mediul ambiant catre
spatiul de ardere al biomasei. In vederea arderii cat mai complete a combustibilului
si a reducerii pierderilor de caldura prin ardere incompleta, admisia aerului va fi
controlata prin sistemul de reglare cu clapeti de aer in functie de sarcina cazanului
si debitul de biomasa. Se va avea in vedere monitorizarea oxigenului O2 si a mono
oxidului de carbon CO in gazele de ardere si calculul coeficientului de excess de
aer in vederea optimizarii arderii, astfel incat suma pierderilor de caldura prin
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
56
gazele de ardere evacuate la cos si a pierderilor de caldura prin ardere chimic
incompleta sa fie minima.
Deasemeni, evacuarea gazelor de ardere din cazan va fi facut prin
intermediul canalelor de gaze de ardere si a cosului de evacuare, trecute in
prealabil prin sistemul specific de curatare. Circulatia gazelor de ardere se va face
datorita presiunii in focar (daca cazanul de abur va functiona cu presiune in camera
focara) sau prin intermediului depresiunii realizata de un exhaustor situat , de
regula intre sistemele de curatare a gazelor de ardere si cosul de fum ( in cazul
functionarii cazanului de abur cu depresiune in focar).
Coşul de fum va fi echipat cu sistem de balizaj, folosind corpuri de iluminat
etanşe, pentru semnalizarea lui pe perioada de noapte. Închiderea şi deschiderea lui
se face automat prin intermediul unui dispozitiv electronic cu fotocelulă. Toate
tuburile de protecţie ce protejează cablurile de lumină vor fi legate la priza de
pământ naturală şi capetele vor fi etansate.
Pentru evitarea conditiilor formarii NOx de inalta temperatura si a
incadrarii in normele de mediu actuale, se pot prevedea ventilatoare de gaze de
ardere recirculate, care iau gazele de ardere cu temperatura joasa din zona
economizorului si le recircula in focar, avand ca efect scaderea temperaturii de
ardere.
Temperatura de evacuare a gazelor de ardere la iesire din cazan trebuie sa
fie cat mai mica, pentru utilizarea cat mai judicioasa a caldurii combustibilului si
scaderii pierderilor termice la cos. Totusi, se va avea in vedere ca temperatura
gazelor de ardere la evacuare sa fie superioara temperaturii condensarii vaporilor
de apa din gazele de ardere, pentru evitarea formarii condensului pe partile
metalice ale echipamentelor terminale ale cazanului si corodarea lor in timp.
Cu toate ca, la aceasta putere a centralei electrice, legislatia nu prevede
existenta unui sistem de monitorizare continua a gazelor de ardere la cos (CEMS-
Continuous Emission Monitoring System), este recomandabil ca acest sistem sa
existe si sa afiseze urmatoarele componente din gazele de ardere:
oxigen - O2;
dioxid de carbon - CO2;
monooxid de carbon - CO;
dioxid de sulf - SO2;
oxizi de azot – NO, NO2 - NOx;
particule solide
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
57
Deasemeni, cazanul de abur va respecta reglementarile prevazute in
regulamentele si legislatia specifica echipamentelor sub presiune, respectiv
prescriptiile tehnice ISCIR PTC-1 si cele cu referire la protectia muncii.
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau
aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de
evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată:
In continuarea amplasamentului pe care se va instala si functiona Centrala
Termoelectrica pe biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul
Maramureș a carei titular este S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L. si avand o
suprafata totala de 36.752 mp se va amplasa o adoua Centrala Termoelectrica pe
biomasă, anexe si imprejmuiri în comuna Petova Județul Maramureș a carei
titular este S.C.ENERGY HI-TECH S.R.L.. pe o suprafata de 36752 mp.
In total suprafata ocupata de cele doua centrale termoelectrice este de 67752
mp.
Ambele centrale se afla la o distanta de aproximativ 500 m faţă de limita
sitului Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi aproximativ 550 m de
limita Parcului Natural Munţii Maramureşului.
Din punct de vedere a impactului cumulative generat de cele doua activitati,
va exista un impact redus asupra ariei de protective aflata in vecinatate , in
perioada de construire datorita lucrarilor de fundare. In perioada de functionare nu
va exista impact asupra ariei de protective deoarece echipamentele folosite sunt de
utima generatie, filtrele sunt deasemenea de utima generare si au o capacitate mare
de retinere, iar prin programul de monitaorizare se urmari constant nivelul
emisiilor si al imisii.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
58
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:
II.1. Date generale privind situl Natura 2000
II.1.a. Suprafaţa sitului Natura:
Aria de Protecţie Specială ROSCI0124- MUNTII MARAMURESULUI LOCALIZAREA
SITULUI
Coordonatele sitului
Latitudine N 47º 46' 60''
Longitudine E 24º 33' 53''
2.2.
Suprafaţa
sitului (ha)
2.3.
Lungimea
sitului (km)
Altitudine (m)
Min. Max. Med. Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică
103.391 330 1951 1146 X X
Regiunile administrative NUTS Numele judeţului
RO064 Maramureş 100 %
ROSCI0124 - Muntii Maramuresului se afla pe teritoriul Parcului Natural
Muntii Maramuresului.
Situat în nordul judetului Maramures, în zona localitatilor Borsa, Moisei,
Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte,
Petrova si Bistra, incluzând masivul Muntilor Maramuresului pâna la frontiera
româno-ucraineana.
Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.
Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, între paralele de
47°35'5'" si 47°58'20" latitudine nordica si între meridianele de 24°8'12" si
25°2'38" longitudine vestica. Se întind spre nord de valea Viseului si a Bistritei
Aurii pe o lungime de peste 100 km, însumând o suprafata de circa 1500 de
kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
59
Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan,
Districtul Muntii Maramuresului.
Limite Limitele au fost stabilite si aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural
Muntii Maramuresului include terenuri silvice, pastorale si cu alte utilizari situate
în judetul Maramures, respectiv în Ocoalele Silvice Borsa, Viseu, Ruscova si
Poienile de Sub Munte. Ca urmare, referirile de mai jos au în vedere borne silvice,
unitati de productie si parcele din aceste ocoale silvice, precum si alte elemente din
structura geografica si infrastructura zonei.
Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin vârfurile Ciungii
Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu pâna
la frontiera de stat cu Ucraina. în continuare, limita nordica este data de frontiera
de stat, care trece prin vârfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu,
Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe pârâul Narita în localitatea
Valea Viseului. De aici limita parcului natural este râul Tisa pâna la borna silvica
284.
Limita estica urca pe pârâul Sesuri pâna în Pasul Magura, coboara pe valea
Banarii pana in Salhoi (canton silvic), incluzând rezervatia Stâncariile Salhoi si
micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca în vârful
Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si coboara la borna
silvica 196 din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier pâna la borna silvica 237.
De aici urca pe muchie în Culmea Sarata la borna silvica 236.
Limita sudica este data de Valea Viseului, incluzând perimetrele localitatilor
Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si
Borsa pâna în Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pâna la Sesuri, borna
silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei).
Limita vestica porneste din borna silvics 284 (Unitatea de Productie I Bistra)
aflata pe malul stâng al vaii Tisa, la circa 2,3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa
coboara spre sud, trece prin vârful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre
localitatile Bistra si Valea Viseului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
60
II.1.b. Tipuri de ecosisteme şi habitate:
In urma centralizării informaţiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia că
flora investigată în PNMM prezintă 1521 taxoni. Ştiind că flora României cuprinde
un număr de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane
(Ciocârlan, 2000), cormofitele identificate în Parcul Natural Munţii Maramureşului
reprezintă aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la
nivel naţional, rezultînd astfel importanţa conservării speciilor din Parcl Natural
Munţii Maramureşului, ca eşantion reprezentativ pentru regiunea biogeografică
alpină.
Conform Formularului Standard Natura 2000 ROSCI0124 Muntii
Maramuresului.
Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate
N09 9 321 Pajişti naturale, stepe
N14 5 231 Păşuni
N16 12 311 Păduri de foioase
N17 43 312 Păduri de conifere
N19 25 313 Păduri de amestec
N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte Cod Denumire habitat
4030 Tufărişuri uscate europene
4060 Tufărişuri alpine şi boreale
4070 *Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
6230 *Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la
cel montan şi
alpin
6520 Fâneţe montane
8230 Comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
61
pe stâncării silicioase
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane
4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase
8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase
7110 *Turbării active
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie
1303 Rhinolophus hipposideros – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1304 Rhinolophus ferrumequinum – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1307 Myotis blythii – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1324 Myotis myotis – populatie rezidenta cu o stare de conservare buna
1352 Canis lupus
1354 Ursus arctos
1361 Lynx lynx
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
Cod Specie
1193 Bombina variegata
2001 Triturus montandoni
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1105 Hucho hucho
1122 Gobio uranoscopus
1131 Leuciscus souffia
1138 Barbus meridionalis
1146 Sabanejewia aurata
1163 Cottus gobio
9903 Eudontomyzon danfordi
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
62
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE
1087 Rosalia alpina
4024 Pseudogaurotina excellens
4054 Pholidoptera transsylvanica
1060 Lycaena dispar
4012 Carabus hampei
4015 Carabus zawadszkii
Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1381 Dicranum viride
1758 Ligularia sibirica
1898 Eleocharis carniolica
1902 Cypripedium calceolus
1903 Liparis loeselii
1939 Agrimonia pilosa
4070 Campanula serrata
4116 Tozzia carpathica
II.1.c. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes avifaunistic
Amplasamentul centralei de cogenerare se afla la o distanta de aproximativ
500 m faţă de limita sitului Natura 2000 ROSCI 0124 Munţii Maramureşului şi
aproximativ 550 m de limita Parcului Natural Munţii Maramureşului.
Conform hartii de zonare a Parcului Natural Muntii Macinului, zona
parcului aflat in vecinatatea amplasamentului se incadreaza in zona de dezvoltare
durabila a activitatilor umane.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
63
Conform Hartilor de cartare a vegetatiei din Parcul Natural Muntii
Maramuresului (informatie publica prezenta pe situl parcului) se observa ca zona
de amplasare a centralei de cogenerare se afla in zona cu specificatia de terenuri
agricole/pasunat.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si
imprejmuiri în comuna Petrova Județul Maramureș
Beneficiar: S.C. SPORT STIL WEAR S.R.L.
Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
64
II.1.e. Tipurile de habitate si speciile identificate in teren
Speciile de plante si habitatele
In vederea analizei florei si vegetatiei s-au efectuat deplasari in perimetrul de
referinta in perioada iunie – august si inventarieri floristice in habitatele zonei,
pentru a surprinde diversitatea floristica, evaluarea populatiilor de plante,
identificarea asociatiilor vegetale si a habitatelor.
A fost aplicata metoda releveului fitosociologic, urmata de prelucrari
statistice ale esantioanelor inregistrate.
Perimetrul destinat amplsamentului centralei de cogenerare este ocupat de o
vegetatie puternic ruderalizata.
Pe fondul unor formatiuni de zavoi edificate de salcii si anin negru (Salix
alba, Salix fragilis si arin Aegopodium glutinosa) s-au instalat specii alogene in
cantitate mare inducand un grad avansat de deteriorare a ecosistemului.
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ Centrala Termoelectrica pe biomasă, anexe si