Studiu de caz INNOSOC - sociallab.fer.hrsociallab.fer.hr/wordpress/wp-content/uploads/2017/10/2016-CS8-ext... · This document has been prepared for the European Commission however

- 1 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: [email protected]; web: http://sociallab.education/innosoc

Studiu de caz INNOSOC

sele tat pe tru Zagre 6; versiu e exti să

Titlul studiului de caz:

Re u oașterea odelelor de o ie te o ive î i agisti a edi ală

Cuvinte-cheie: i agisti ă edi ală; re u oaşterea odelelor; pro esarea i agi ilor: tu oare olore tală; e dos opie; ase de sâ ge; e dos opie u lu i ă î a dă î gustă

Pro o are H adresată de a est studiu de az: Să ătate, s hi are de ografi ă și u ăstare

Introducere la studiul de caz

Dete tarea pro le elor edi ale, î spe ial a a erelor, este o a ti itate ostisitoare şi o pli ată. Î are parte, doar o iopsie poate deter i a da ă o tu oare este a eroasă, eea e auzeză i o e ie țe pa ie ților și ris de operație, dar și osturi supli e tare pe tru siste ul

medical. În cazul multor tumori, o imagine non-i azi ă poate oferi i for ații despre atura for ulei, sau el puți î dru are u pri ire la o posi ilă iopsie sau pe tru a î depărta tu oarea urgent sau a o păstra, deoare e î depărtarea poate fi u ris e e esar î azul u ei for ule benigne.

Perso alul edi al este pregătit să ide tifi e tu ori alig e di do e iul lor de spe ialitate, dar o pro esare auto ată a i agi ii poate ușura de izia a estora. Mai mult, în unele cazuri, cum ar fi

a erele de piele, ar putea adăuga o u ealtă î plus și pe tru persoa ele are u su t spe ializate. I agisti a edi ală o -i azi ă [ ][ ] o ți e atât teh i i izi ile de lu i ă u ar fi e dos opiile sau micros opiile , ât și i agisti a azată pe â puri ele tro ag eti e de î altă și joasă fre e ță (cum ar fi razele X sau imaginile bazate pe ecografie). În cazul tumorilor, multe simptome pot fi de la

ariații î eea e pri ește stru tura aselor de sâ ge î jurul for ulei [ ][ ] pâ ă la odelul și uloarea suprafeței polipului î si e [ -10].

Ci i stude ți INNOSOC, supra egheați de ătre profesori INNOSOC, or ola ora despre u TIC pot fi folosite î dete tarea pe ază de i agi i a a erului. A este a ti ități or fi realizate a parte a u ei o ilități ERASMUS+ și or fi fi alizate î ti pul orkshop-ului INNOSOC Zagreb

are a a ea lo la sfârșitul lui Aprilie .

Cu se leagă a est studiu de az de provo area H2020 sele tată?

Procesarea imaginilor edi ale este u ul di efe tele poziti e ale proliferării TIC î toate do e iile so ietății. De e e plu, poate s ădea olu ul de lu ru al perso alului edi al și îl poate

- 2 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: [email protected]; web: http://sociallab.education/innosoc

ajuta să de idă î situații pro le ati e sau atrage ate ția u pri ire la detaliile mai mici unde pot

apărea pro le e. Dete tarea a erului se realizează î ă de ătre oa e i și așa a și ră â e, dar u ajutor izual poate rește efi ie ța, iar depistarea preli i ară poate fi realizată și de perso al ai puți alifi at și de programe de al ulator i telige te, î lo de spe ialiști edi al a tre ați a atare. S opul a estui studiu de az este de a rezu a teh ologiile folosite î dete tarea azată pe i agisti ă a a erelor pe tru a u ite tipologii și de a o para posi ilitatea de aplicare a tehnicilor pentru

azuri diferite. De ase e ea, este e esar să deter i ă e fel de oi etode de pro esare a i agi ilor pot fi folosite. Î ulte azuri, de izia asupra u ei for ule se realizează s urt pe aza u ui răspu s de „da sau „nu . Totuși, se pot apli a ulte teh i i soft de de izie, î soțite de u algorit de î ățare. De a eea, este e esar să trasă algorit ii apli ați de pregătire și efi ie ța a estora. De a eea, a est studiu de az adresează pro o area H u ită „Să ătate, s himbare

de ografi ă și u ăstare”.

Cu se leagă a est studiu de az de proie tul INNOSOC?

A est studiu de az este strâ s o e tat de i o are, i ter ulturalitate și TIC. Î pri ul râ d, aspe tul legat de i o ație se e ide țiază di o pararea ultiplelor metode

de pro esare a i agi ilor are pot du e la o etode o u ă sau o etodă apli ată pe tru u tip de pro le e are poate fi apli ată pe tru alte pro le e.

Î al doilea râ d, deși pro esarea i agi ii edi ale este o pro le ă i ter ațio ală, realizarea i agi ilor are diferite aspe te î diferite ulturi. Î plus, i terpretarea și o u i area rezultatelor au variate aspecte culturale.

Î al treilea râ d, i agi ile edi ale su t pro esate de dispoziti e edi ale și tra s isia lor care multiple sarcini din parte TIC, de la odifi are, o pri are și ideo o feri țe despre rezultate.

Î tre ări la are tre uie să răspu de î ti pul dezvoltării studiului de az:

• Care sunt metodele de realizare a imaginilor folosite în clasificarea tumorilor?

• E istă teh i i spe ial dez oltate de i agisti ă pe tru a u ite aspe te ale dete tării tu orilor u ar fi re u oașterea suprafețelor și i terfețelor tu orilor sau pe tru

ărirea izi ilității aselor de sâ ge ?

• Care sunt cele mai letale forme de cancer din Europa sau din alte continente?

• Care este etoda uzuală de diag osti pe tru ele ai letale tu ori?

• Ce metode de procesare a imaginilor sunt folosite pentru detectarea sau clasificarea

celor mai periculoase tipuri de tumori?

• Ce tipuri de tehnici soft sau clare de decizie sunt folosite în clasificarea tumorilor? Ce

tipuri de algorit i de e oluție sau de î ățare su t apli ate?

- 3 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: [email protected]; web: http://sociallab.education/innosoc

Referi țe

[1] JT Bush erg, JM Boo e, The esse tial ph si s of edi al i agi g [Fizi a ese țială a i agisti ii edi ale], Wolters Kluwer, Philadelphia 2012). [2] J Beutel, HL Ku del, RL Va Metter, Ha d ook of Medi al I agi g [Ma ual de i agisti ă edi ală], , So iet of Photo-Optical Instrumentation Engineers) [3] J. J. W. Tischendorf, H. E. Wasmuth, A. Koch, H. Hecker, C. Trautwein, and R. Winograd, Value of magnifying chromoendoscopy and narrow band imaging (NBI) in classifying colorectal polyps: a prospective controlled study [Valoarea

ăririi ro oe dos opiei și a e dos opiei u lu i ă î a dă î gustă î lasifi area polipilor olore tale: un studiu prospectiv controlat], Endoscopy, Volum nr. 39, Thieme, Stuttgart-New York, 2007, pp. 1092-1096. [4] Robert Folberg, Volker Rummelt, Rita Parys-Van Ginderdeuren, Taekyu Hwang, Robert F. Woolson, Jacob Pe'er, Lynn M. Gruman, The Prognostic Value of Tumor Blood Vessel Morphology in Primary Uveal Melanoma [Valoarea de prognostic a morfologiei vaselor de sânge în melanomul primar uveal], Ophthalmology, Vol. 100, pp 1389–1398 (1993) [5] Rakesh K. Jain, Determinants of Tumor Blood Flow: A Review [Fa torii deter i a ți ai flu ului de sâ ge al u ei tumori: un sumar], Cancer Res, Vol 48; p. 2641, (1988) [6] K. Søreide, B.S. Nedrebø, A. Reite et al., „Endoscopy Morphology, Morphometry and Molecular Markers: Predicting Cancer Risk in Colorectal Adenoma [Morfologie, orfo etrie și arkeri ole ulari î e dos opie: prezi erea riscului de cancer pentru adenomul colorectal], Expert Rev. Mol. Diagn, vol. 9, pp. 125-137, 2009. [7] S. Kudo, S. Hirota, T. Nakajima, et al., Colorectal tumours and pit pattern [Tu ori olore tale și te turi u oase]. J Clin Pathol, vol. 47, pp.880-885, 1994. [8] S. Kudo, S. Tamura, T. Nakajima, et al. Diagnosis of colorectal tumorous lesions by magnifying endoscopy [Diagnosticul leziunilor tumorale colorectale prin endoscopie] Gastrointest Endosc, vol. 44, pp. 8-14, 1996. [9] S. Kudo, C.A. Rubio, C.R., Teixeira, et al. Pit pattern in colorectal neoplasia: endoscopic magnifying view [Textura

u oasei î eoplazia olore tală: edere ărită di e dos opie] E dos op , ol. , pp. 367-373, 2001. [10] J. R. Jass, Classification of colorectal cancer based on correlation of clinical, morphological and molecular features [Clasifi area a erului olore tale azată orelarea ara teristi ilor li i e, orfologi e și ole ulare], Histopathology, Volume 50, Wiley, 2006, pp. 113–130. [11] I. Rácz, M. Jánoki, and H. Saleh, Colon Cancer Detection by Rendezvous Colonoscopy : Successful Removal of Stuck Colon Capsule by Conventional Colonoscopy [Detectarea cancerului la colon prin colonoscopia rendezvous: î depărtarea u ei apsule are lo hează olo oul pri olo os opie o e țio ală], Case Rep. Gastroe terol., Volu e , Karger, 2010, pp. 19–24. [12] Rozenn Dahyot, Fernando Vilarino, and Gerard Lacey, ,,Improving the Quality of Color Colonoscopy Videos [Î u ătățirea alității ideo a olo os opiilor olorate], Hi da i Pu lishi g Corporatio , EURASIP Jour al o I age a d Video Processing. [13] Vipul Sharan, Naveen Keshari, Tanay Mondal, Biomedical Image Denoising and Compression in Wavelet using MATLAB [Eli iarea zgo otului di i agi i și o presia î a elet folosi d MATLAB], I ter atio al Jour al of I o ati e Science and Modern Engineering (IJISME)

Cu oști țe și a ilități e esare pe tru dezvoltarea studiului de az

(N: necesar; D: de dorit, dar nu e necesar)

• Cu oști țe de ază despre etodele de i agisti ă N

• Cu oști țe de ază despre algorit i de î ățare și teh i i soft de de izie D

• Cu oști țe de ază despre pro esarea i agi ilor D

• Cu oști țe de ază despre i agisti a edi ală D

Figuri ce descriu studiul de caz

- 4 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: [email protected]; web: http://sociallab.education/innosoc

Figura 1. Vase de sânge în jurul unui cancer la rinichi

(din coperta online a Science Translational Medicine, Vol 3, nr. 66– credit: C. Bickel / Science Translational Medicine)

Figura 2. Texturile mucoaselor polipilor colorectali

(din: Nikolas Eleftheriadis, Haruhiro Inoue, Haruo Ikeda, Manabu Onimaru, Akira Yoshida, Roberta Maselli, Grace Santi, Shin-ei Kudo, Definition and Staging of Early Esophageal, Gastric and Colorectal Cancer [Defi irea și defi irea stadiului i ipie t a a erului esofagia , gastri și olore tal], Jour al

of Cancer, Vol. 2, pp. 161-178 (2014))

- 5 -

University of Zagreb Faculty of Electrical Engineering and Computing Unska 3, HR-10000 Zagreb, Croatia

e-mail: [email protected]; web: http://sociallab.education/innosoc

Figura . A sor ția lu i ii di e dos opia u lu i ă î a dă î gustă

(din: Olympus, http://www.olympus-europa.com/medical/en/medical_systems/applications/urology/bladder/narrow_band_imaging__nb

i_/narrow_band_imaging__nbi_.html)

This document has been prepared for the European Commission

however it reflects the views only of the authors, and the

Commission cannot be held responsible for any use which may

be made of the information contained therein.