-
Studiu comun România-Bulgaria cu privire la locurile de pescuit
recreaționaniul cultural tangibil și intangibil, unitățile de
cazare și unitățile de servit masa din aria de interes a
proiectului din România și Bulgaria
Pescuitul – oportunitatea turistică transfrontalieră / produs și
utilizare
sustenabilă a patrimoniului natural și a resurselor
-
Către Fundația ,,Natura Vie” Călărași Raport final numărul 3
(Etapa 3) în cadrul realizării unui studiu profesional privind
pescuitul recreativ cu destinație turistică în zonele vizate în
cadrul proiectului „Pescuitul – oportunitatea turistică
transfrontalieră / produs și utilizare sustenabilă a patrimoniului
natural și a resurselor”, cod ROBG 402, cofinanțat de Uniunea
Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Nr înregistrare Cult Market Research CRM1903151 din data de
15.03.2019
Nr înregistrare Fundația ,,Natura Vie” Călărași
Avizat Fundația ,,Natura Vie” Călărași
Raport final nr. 3 – Studiu comun România-Bulgaria cu privire la
locurile de pescuit
recreațional, inventarierea speciilor de pești, patrimoniul
cultural tangibil și intangibil, unitățile de cazare și unitățile
de servit masa din aria de interes a
proiectului din România și Bulgaria Studiul conține 6 propuneri
de pachete turistice care cuprind zone atât din România
cât și din Bulgaria
În cadrul proiectului ” Pescuitul – oportunitatea turistică
transfrontalieră / produs și utilizare sustenabilă a patrimoniului
natural și a resurselor”
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
1
Cuprins
1. Introducere – contextul studiului
.....................................................................
3
2. Metodologie
..............................................................................................
3
2.1. Tip studiu 4
2.2. Etape realizare studiu
.............................................................................
4
2.3. Livrabile 5
3. Descrierea geografică a ariei de interes
................................................. 5
3.1. Județul Teleorman
.................................................................................
7
3.2. Județul Giurgiu
....................................................................................
13
3.3. Județul Călărași
...................................................................................
21
3.4 Districtul Silistra
...................................................................................
33
3.5 Districtul Ruse
......................................................................................
40
3.6 Districtul Veliko Târnovo
..........................................................................
47
4. Localitățile propuse pentru a fi incluse în traseele
turistice din fiecare județ / district .... 53
4.1 Județul Teleorman
.................................................................................
53
4.2. Județul Giurgiu
....................................................................................
56
4.3. Județul Călărași
...................................................................................
59
4.4. Districtul Silistra
..................................................................................
61
4.5. Districtul Ruse
.....................................................................................
62
4.6. Districtul Veliko Târnovo
.........................................................................
64
5. Propuneri pachete turistice
..............................................................
67
Pachet turistic 1. Balta Suhaia, Turnu Măgurele, Nikopol și
Barajul Alexander Stamboliiski 69
Pachet turistic 2. Zimnicea, Lacul Suhaia, Turnu Măgurele,
barajul Alexander Stamboliiski,
Veliko Târnovo și balta Yovkovtsi
....................................................................
73
Pachet turistic 3. Comana, Giugiu, Ruse și Parcul Lipnik
......................................... 78
Pachet turistic 4. Comana, Giurgiu, Ruse, Ștrăklevo, Parcul
Lipnik ............................. 83
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
2
Pachet turistic 5. Iezerul Călărași, Călărași, Silistra, Barajul
Antimovo și Tutrakan .......... 88
Pachet turistic 6. Sărulești, Călărași, Silistra, Tutrakan,
Barajul Antimovo, Balta Boblata.. 93
6. Analiza pachetelor turistice propuse
................................................... 99
Anexă 1 – Bază de date cu locurile de pescuit recreațional din
România ........................ 102
Anexă 2 – Bază de date cu unități de cazare și servit masa din
România ........................ 108
Anexă 3 – Bază de date cu obiective turistice din România
........................................ 134
Anexă 4 – Bază de date cu locurile de pescuit recreațional din
Bulgaria (bălți) ................ 175
Anexă 5 – Bază de date cu unități de cazare din Bulgaria
.......................................... 197
Anexă 6 – Bază de date cu unități de servit masa din Bulgaria
.................................... 210
Anexă 8 – Bază de date cu locurile de pescuit din Bulgaria
(râuri) ................................ 231
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
3
1. Introducere – contextul studiului
Acest studiu asupra locurilor de pescuit recreațional,
patrimoniului cultural
tangibil și intangibil, cât și asupra unităților de cazare și
servit masa din aria de interes
a proiectului din România și Bulgaria este realizat de către
Cult Market Research în
cadrul proiectului ”Pescuitul – oportunitatea turistică
transfrontalieră / produs și
utilizare sustenabilă a patrimoniului natural și a
resurselor”.
Scopul prezentului studiu îl reprezintă realizarea unor baze de
date care să
conțină locurile de pescuit recreațional, patrimoniul cultural
tangibil și intangibil,
unitățile de cazare, unitățile de servit masa din aria
geografică de interes a proiectului
și analiza acestor date pentru a rezulta propunerea a 6 pachete
turistice în aria
proiectului. Acestea au scopul de a valorifica patrimoniul
cultural tangibil și intangibil
împreună cu locurile de pescuit recreațional în vederea
creșterii numărului de vizitatori
și al înnoptărilor în zonă.
2. Metodologie
Metodologia de realizare a studiului a fost elaborată în
conformitate cu
specificațiile cuprinse în solicitarea primită și a servit la
realizarea unui studiu
profesional privind pescuitul recreativ cu destinație turistică
în zonele vizate, pe
teritoriul românesc și bulgăresc. Studiul a fost elaborat pe
baza inventarierii zonelor
de pescuit din zona transfrontalieră, precum și a unităților de
cazare existente, a
unităților de alimentație, a patrimoniilor culturale, a
accesibilității rutiere și a
potențialului de dezvoltare turistică.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
4
2.1. Tip studiu
Metodă cantitativă (anchetă sociologică) pentru a permite
analiza statistică a
datelor.
Arie de interes – județele: Călărași, Giurgiu și Teleorman și
districtele: Silistra,
Ruse și Veliko Târnovo.
Metoda de culegere a datelor – desk research (cercetare de
birou) și solicitări
către instituțiile publice pentru identificarea obiectivelor de
patrimoniu și a locurilor
de pescuit recreațional.
2.2. Etape realizare studiu
Etapa I – Realizare Bază de date cu locurile de pescuit
recreațional pentru aria
de pe teritoriul românesc și bulgăresc.
Etapa II - Studiu asupra patrimoniului cultural tangibil și
intangibil, cât și
asupra unităților de cazare și unităților de servit masa din
județele Călărași, Giurgiu și
Teleorman și din districtele Silistra, Ruse și Veliko Târnovo
din Bulgaria și realizare
Bază de date cu obiectivele turistice, unitățile de cazare și
unitățile de servit masa -
Raport intermediar nr. 2 - întocmire bază de date și studiu
asupra patrimoniului cultural
tangibil și intangibil, cât și asupra unităților de cazare și
servit masa din aria de interes
din România (județele Călărași, Giurgiu și Teleorman) și aria de
interes din Bulgaria
(districtele Silistra, Ruse și Veliko Târnovo).
Etapa III – Studiu comun România-Bulgaria cu privire la
patrimoniul cultural
tangibil și intangibil, cât și asupra unităților de cazare și a
unităților de servit masa din
aria de interes a proiectului. În cadrul acestei etape au fost
coroborate datele din
Studiul asupra ariei de interes din România și Studiul asupra
ariei de interes din Bulgaria
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
5
și au rezultat 6 propuneri de pachete turistice (prezentul
document).
2.3. Livrabile
Livrabilele realizate de către Cult Market Research au fost în
corespondență cu
etapele de cercetare propuse.
1. Raport intermediar nr. 1 - întocmire bază de date cu locurile
de pescuit
recreațional și inventarierea speciilor de pești din aria de
interes din România (județele
Călărași, Giurgiu și Teleorman) – predat pe data de
1.02.2019
2. Raport intermediar nr. 2 – întocmire bază de date și studiu
asupra
patrimoniului cultural tangibil și intangibil cât și asupra
unităților de cazare și a
unităților de servit masa din aria de interes din România
(județele Călărași, Giurgiu și
Teleorman) – Predat pe data de 15.02.2019.
În paralel cu realizarea bazelor de date aferente teritoriului
din România s-au
realizat și bazele de date corespondente pentru teritoriul vizat
din Bulgaria.
3. Raport final nr. 3 - Studiu comun România-Bulgaria cu
privirea la locurile de
pescuit recreațional, inventarierea speciilor de pești,
patrimoniul cultural tangibil și
intangibil, unitățile de cazare și unitățile de servit masa din
aria de interes a proiectului
din România și Bulgaria; studiul cuprinde 6 (șase) propuneri de
pachete turistice care
cuprind zone atât din România, cât și din Bulgaria – prezentul
document, predat pe
data de 15.03.2019
3. Descrierea geografică a ariei de interes
Aria de interes a studiului cuprinde teritoriile județelor
situate în zona de graniță
cu Bulgaria și anume: Teleorman, Giurgiu și Călărași, cât și
zonele corespondente din
Bulgaria: districtele Silistra,
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
6
Ruse și Veliko Târnovo. Zona are un potențial turistic ridicat,
însă nu este valorificat
îndeajuns.
• Județul Teleorman este plasat în totalitate în Câmpia Română,
iar peisajul
cel mai notabil este cel de luncă, din Lunca Dunării.
Potențialul turistic al
județului Teleorman este reprezentat numai prin siturile Natura
2000,
aflate în proximitatea Fluviului Dunărea.
• Județul Giurgiu, aflat tot în Câmpia Română, se evidențiază
prin prezența
Parcului Natural Comana, devenit deja o atracție turistică
consacrată.
Perioadele cele mai propice pentru practicarea turismului sunt
din mai
până în august și perioada noiembrie-decembrie.
• Județul Călărași este situat în sudul Câmpiei Bărăganului și
teritoriul lui
găzduiește numeroase bălți și lacuri. Fiind mărginit de Dunăre
și Brațul
Borcea, peisajul conține ostroave sălbatice, lacuri și bălți
care sunt
exploatate în mare parte în turism de weekend. Potențialul
turistic al
zonei este ridicat.
• Districtul Silistra este un district (oblast) în nord-estul
Bulgariei. Se
învecinează cu districtele Dobrici, Șumen, Razgrad și Ruse. Este
situat la
granița Bulgariei cu România. Capitala sa este orașul
omonim.
• Veliko Tarnovo este un district (oblast) în nordul Bulgariei.
Se învecinează
cu districtele Ruse, Targovishte, Sliven, Stara Zagora, Gabrovo,
Loveci și
Plevna. Este situat la granița Bulgariei cu România. Capitala sa
este orașul
omonim.
• Ruse este un district (oblast) în nordul Bulgariei, lângă
Dunăre. Se
învecinează cu districtele Razgrad, Targovishte și Veliko
Tarnovo. Capitala
sa este orașul omonim.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
7
3.1. Județul Teleorman
Teleorman este un județ din regiunea Muntenia, situat în sudul
României.
Reședința județului este municipiul Alexandria. Se învecinează
cu județele Olt, Argeș,
Dâmbovița și Giurgiu. Populația județului s-a redus cu 24% din
1992 până în prezent.
Potrivit datelor recensământului din 1992, în Teleorman trăiau
483.840 de persoane. În
2011, județul mai număra doar 360.178 de locuitori.
Județul Teleorman este unul dintre județele sudice ale României,
fiind situat în
Câmpia Română. Cu o suprafață de aproximativ 578978 he ctare,
ocupă ca întindere
locul 19 pe ţară, reprezentând 2,4% din suprafaţa ţării. Din
punct de vedere
administrativ, judeţul Teleorman este împărţit în 236 aşezări
umane, organizate în 89
de localităţi, din care cinci localităţi urbane.
Municipiul Alexandria a fost înfiinţat în anul 1834. Situat la
intersecția unor
drumuri comerciale importante din zona de sud a României,
Municipiul Alexandria este,
începând din anul 1968, şi reședința de județ.
Municipiul Turnu Măgurele a fost înfiintat în secolul al XV-lea,
pe ruinele unei
fortărețe romane. Este un oraş portuar la Dunăre.
Municipiul Roşiorii de Vede a fost unul dintre cele mai vechi
târguri ale
României, datând din secolul XIV. Este fosta reşedinţă de judeţ
şi, în prezent, centru
comercial.
Oraşul Zimnicea datează din secolul III î.Hr. Este un oraş
portuar la Dunăre, cu
legături tradiţionale în comerţul cu cereale.
Oraşul Videle este un oraş nou, înfiinţat într-o zonă de
extracţie petrolieră.
Reţeaua de drumuri publice care tranzitează judeţul, totalizând
1518 km,
leagă principalele municipii şi oraşe cu capitala de judeţ,
precum şi cu restul ţării.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
8
Astfel:
Drumuri naţionale sunt: DN 51 - Alexandria – Zimnicea, DN 51 A -
Zimnicea -
Turnu Măgurele, DN 52 - Alexandria - Turnu Măgurele, DN 65 -
Roşiorii de Vede - Turnu
Măgurele şi DN 54 - Corabia - Turnu Măgurele.
Drumurile judeţene traversează judeţul de la Nord la Sud şi de
la Est la Vest.
Legătura între sate şi comune şi a acestora cu centrele
importante se face şi pe drumuri
comunale.
Reţeaua de cale ferată este de 336 km şi traversează judeţul pe
direcţiile Nord
Est - Sud Vest: magistrala nr. 1 Bucureşti – Craiova –
Timişoara, cu cale ferată
electrificată dublă; Sud – Nord - cale ferată simplă
neelectrificată, pe traseele Zimnicea
– Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele – Roşiorii de Vede – Costeşti
(jud. Argeş). Municipiul
Roşiorii de Vede este un important nod feroviar.
Porturi: Dunărea constituie atât graniţa judeţului, cât şi a
ţării cu Bulgaria,
fiind totodată o importantă arteră de navigaţie. La Dunăre
există două porturi: Turnu
Măgurele, la km 597, amenajat cu chei de acostare şi Zimnicea,
la km 553. Între oraşele
Turnu Măgurele şi Nicopole (Bulgaria) există legătura de trecere
pentru pasageri. Pe
viitor se prevede dezvoltarea acestui punct de trecere, ca
urmare a amenajării portului
şi a zonei libere, precum şi construirea bacului, pe o suprafaţă
de 22 ha.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
9
Județul Teleorman
Teritoriul judeţului Teleorman aparţine în întregime Câmpiei
Române,
ocupând partea central-sudică a acesteia. Denivelările locale
sunt mici, nedepășind 20-
30 m. Panta generală a câmpiei, de cca. 1,5 o/oo, are o
orientare NNV-SSE, aceasta
fiind marcată şi de direcţia reţelei hidrografice. Deşi, per
ansamblu, relieful apare
relativ uniform, mai pregnant evidenţiindu-se lunca joasă a
Dunării, totuşi, se relevă o
serie de diferențieri regionale, surprinse în cele trei
subunităţi ale Câmpiei Române, ce
se interferează în lungul văii Vedea: câmpiile Boianu, Burnas şi
Găvanu-Burdea.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
10
Lunca Dunării se detaşează drept o unitate aparte, atât prin
altitudinile sale
mai coborâte (20-24 m), cât şi prin peisajul deosebit. Este
constituită dintr-un întins
şes aluvial. Spre nord, şesul aluvial al Dunării se continuă în
lungul Oltului şi Vedei prin
luncile joase şi întinse ale acestora.
Principalele artere hidrografice le reprezintă fluviul Dunărea,
care formează
graniţa de sud a teritoriului şi Oltul, care drenează numai cu
sectorul terminal partea
de sud-vest a judeţului. Cea mai mare parte a teritoriului este
însă drenată de sistemele
Vedea, Călmăţui (afluentul Argeşului), Glavacioc şi, în foarte
mică măsură, în partea
de nord-est, de Dâmbovnic. Din aceste sisteme fac parte şi
următoarele râuri:
Teleorman, Urlui, Siu, Sericu, Nanov, Bratcov, Burdea, Câinelui,
Claniţa, Densitatea
reţelei hidrografice, în general redusă, variază între 0,2 – 0,3
km/km2 în câmpiile
Boianu şi Găvanu – Burdea şi sub 0,1 km/km2 în câmpia Burnas.
Lacurile sunt
reprezentate atât de lacuri naturale, cât şi artificiale.
Lacurile naturale, numeroase în
trecut de-a lungul Dunării, au fost reduse ca urmare a acţiunii
de îndiguire şi desecare
a luncii fluviului, în prezent rămânând doar câteva. Dintre
acestea, lacul Suhaia este
amenajat ca heleşteu. Lacurile artificiale sunt reprezentate de
numeroase iazuri şi
heleșteie amenajate în luncile râurilor.
În județul Teleorman au fost identificate 55 de locuri în care
se poate practica
pescuitul recreațional. Cele mai întâlnite specii de pești care
se regăsesc în județul
Teleorman sunt: crap, caras, cteno, novac, șalău, biban, somn,
știucă și plătică. Sunt
întâlnite și alte specii de pești cum ar fi: roșioară, oblete,
babuşcă, lin sau chiar cegă.
Cega este o specie de sturion și pescuirea lor pe Dunăre este
interzisă împreună cu
toate speciile de sturioni. Cega poate fi pescuită legal doar în
cadrul crescătoriilor. În
cazul capturilor accidentale din Dunăre este necesară eliberarea
peștelui.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
11
Teleorman – obiective turistice
Sursă date: http://www.hartis.ro/tr/
În județul Teleorman au fost identificate 120 de obiective
turistice.
Principalele monumente și obiective turistice sunt:
• Situl arheologic de la Ciuperceni (Epoca de piatra -
paleolitic)
• Cetatea de pământ de la Frumoasa (sec. XIV, Epoca
medievală)
• Situl arheologic de la Orbeasca de Sus (Epoca bronzului, epoca
fierului)
• Cetatea medievală Turnu (1394-1829)
• Fortificația de pământ de la Putineiu (Epoca romană)
• Fortificația de pământ de la Roșiorii de Vede (Epoca
romană)
http://www.interregrobg.eu/http://www.hartis.ro/tr/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
12
• Așezarea de la Vitănești (Eneolitic, Cultura Gumelnița)
• Situl arheologic de la Zimnicea (Epoca bronzului, Hallstatt,
Epoca
medievală)
• Catedrala Episcopală „Sf. Alexandru” (1869-1898)
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Balaci (1684)
• Conacul Noica din Ștorobăneasa (sec. XIX)
• Biserica „Sf. Apostol și Evanghelist Luca” din Brânceni
(1850)
• Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Bujoreni (1711)
• Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, „Sf. Ioan Botezătorul”
din Săceni
(1843)
• Biserica de lemn „Sf. Dumitru” din Siliștea (1797)
• Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Buzescu
(1860)
• Biserica „Sf. Dumitru” a fostei mănăstiri Drăgănești
(1647)
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Didești (sec.
XIX)
• Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Scurtu Mare
(1859)
• Mănăstirea Plăviceni (Aluniș) din Plopii-Slăvitești (1648)
• Cula lui Costea din Frăsinet (sec. XVIII)
• Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Băbăița (1808)
• Biserica „Sf. Nicolae” din Islaz (1830 - 1837)
• Biserica de lemn „Sf. Împărați” din Purani (1810)
• Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Sârbeni (1778)
• Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Blejești (1812)
• Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Smârdioasa
(1824)
• Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Mârzănești (1815)
• Biserica „Sf. Haralambie” din Turnu Măgurele (1905)
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
13
• Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Turnu Măgurele (1862)
• Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Videle (1782)
• Statuia Dorobanțului din Turnu Măgurele (1907)
În județul Teleorman au fost identificate 67 de unități de
cazare și servit masa.
Acestea sunt distribuite cu precădere în cele 5 orașe din
județ.
3.2. Județul Giurgiu
Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, situat în
sudul României.
Reședința județului este municipiul Giurgiu. Județul Giurgiu se
învecinează cu
Teleorman, Dâmbovița, Ilfov și Călărași. În județul Giurgiu sunt
3 orașe: Giurgiu
(reședința județului), Bolintin-Vale și Mihăilești.
Orașul Giurgiu a fost întemeiat în secolul al IV-lea, ca port la
Dunăre, de către
comercianții genovezi, care s-au aventurat până aici pentru a
construi un mic avanpost
comercial; ei au construit o bancă și o piață pentru mătăsuri și
catifele. Orașul l-au
numit după sfântul protector al Genovei, Sfântul Gheorghe (în
italiană San Giorgio), de
la care se trage numele actual. Giurgiul a fost pentru prima
dată menționat în
documentul Codex Latinus Parisinus din 1394, în timpul domniei
lui Mircea cel Bătrân.
În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să
dețină controlul traficului
pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü".
Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în
războaiele frecvente
dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în
încercările lui Mihai Viteazul
de a stăvili atacurile turcești, iar mai apoi în războaiele
ruso-turce. În 1659 Giurgiul a
fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost
complet distruse, astfel că
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
14
singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe
insula Slobozia, legată de
țărm cu un pod.
Județul Giurgiu
Prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării
Românești a fost
construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu
fiind inaugurată la 1 noiembrie
1869. Până la instaurarea regimului comunist în România, Giurgiu
a fost reședința
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
15
județului Vlașca. Magistrala feroviară pan-europeană, care
pornește de la Ostende
(Belgia), trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Bucureşti,
Giurgiu, Ruse, Sofia, Istambul
şi, prin Salonic, face legătura cu Atena.
Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a
construit Podul Giurgiu-
Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă
România de Bulgaria.
Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Transportul rutier, legătura primă cu municipiul Bucureşti şi cu
restul ţării,
dispune de un drum expres şi drumuri naţionale, în majoritate în
condiţii acceptabile
de drum.
Portul Giurgiu poate deveni o variantă pentru transportul pentru
mărfuri din
portul Constanţa, pe un posibil traseu Constanţa – Giurgiu –
Bucureşti. Această ieşire la
Dunăre este un punct geostrategic important pentru România, prin
acest punct
realizându-se una din legăturile principale ale Vestului Europei
cu Orientul Apropiat,
acest aspect relevând potenţialul ridicat de dezvoltare al
judeţului Giurgiu. Municipiul
Giurgiu este un important port dunărean pe traseul coridorului
de transport nr. 9 Dunăre
- Canal Rinn - Mein Dunau. Este legat pe calea fluvială de nouă
ţări, precum şi de Marea
Neagră şi Marea Nordului.
Județul Giurgiu este străbătut de 8 râuri și un fluviu. Cel mai
important este
fluviul Dunărea. Râurile sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov,
Câlnău, Cocioc, Sabar,
Pasărea, Parapanca.
În județul Giurgiu se află lacul Comana, unde se află și
rezervația cu același
nume.
În județul Giurgiu se găsesc viețuitoarele specifice zonei de
stepă și silvostepă,
precum: orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica,
șopârla, gușterul,
greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul,
vulpea, rațe, gâște,
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
16
berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn,
caras, crap, biban,
caracuda, roșioara.
Judeţul Giurgiu beneficiază de prezenţa a numeroase obiective
turistice pe
teritoriul său. În ceea ce priveşte numărul de sosiri ale
turiştilor, judeţul înregistrează
un număr scăzut, lucru compensat prin faptul că o mare parte
dintre aceştia sunt turişti
străini. O resursă importantă a turismului este constituită din
existenţa unui număr
important de locuri de cazare pe motonave.
Principalele obiective turistice din județul Giurgiu sunt:
Turnul cu ceas, o construcție realizată din piatră în timpul
ocupației turcești.
Structura înaltă de 22 de metri avea scopul de a servi ca post
de observație în cazul
atacului forțelor românești. După retragerea turcilor
construcția a fost modificată, fiind
adăugat un ceasornic.
Podul Prieteniei. Acesta este cel mai lung pod de peste Dunăre.
Este construit
pe două nivele, feroviar și rutier (cu două benzi și trotuar
pentru pietoni). Este singurul
pod mobil, având posibilitatea de a se ridica în cazul în care,
pe sub acesta, este nevoie
să treacă o ambarcațiune mai înaltă. Este construit din oțel,
iar proiectul a fost realizat
de V. Andreev. Construcția a durat 2 ani, inaugurarea
realizându-se la 20 iunie 1954.
Are o lungime de 2,8 km.
Acest pod reprezintă și principalul punct de trecere a
frontierei dintre România
și Bulgaria.
Principalele locuri de vizitat în orașul Giurgiu și în
apropiere:
• Situl arheologic "Malul Roșu"
• Insula Mocanu (vegetație seculară)
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
17
• Strada Tabiei - ruinele fortificației Tabiei
• Biserica Smârda
• Catedrala Adormirea Maicii Domnului
• Strada Gării, Gara centrală (prima gară din Țara
Românească)
• Biserica Greco-Catolică (pictată de pictorul național
Tattarescu)
• Biserica Catolică
• Centrul cultural Ion Vinea
• Ateneul, Schitul Sf. Nicolae
• Gradina Alei (printre primele grădini publice realizate în
România)
• Ruinele cetății medievale
• Podul Bizetz - primul pod în curbă din Europa
• Portul Ramadan
• Canalul Cama (Florilor sau Sf. Gheorghe)
• Gara Giurgiu Sud
• Gara fluvială
• Căpitănia portului
• Portul Giurgiu și faleza
• Ruinele combinatului chimic
Principalele locuri de vizitat în județul Giurgiu:
Mănăstirea Comana, Lacul Comana și Rezervația din pădurea Comana
fac din
localitatea Comana un centru turistic. Rezervația din pădurea
Comana este monument
al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei
Dunării. Unicitatea rezervației
este datorată existenței
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
18
bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea
Bujorului”. În localitatea
Comana se află și un parc de aventură destinat familiilor cu
copii și nu numai. Drumurile
de acces către localitatea Comana sunt asfaltate.
În localitatea Comana există unități de cazare și unități de
servit masa care pot
asigura confortul turiștilor. Localitatea Comana se află la
aproximativ 40 de kilometri
de București.
Giurgiu – obiective turistice
Sursă date: http://www.hartis.ro/gr/
http://www.interregrobg.eu/http://www.hartis.ro/gr/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
19
În județul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă
dezvoltarea vieții
sociale și culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi
timpuri. Săpăturile
arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic și
neolitic.
La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de
mult granițele țării,
se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii
1934-1935 în cinstea victoriei
asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând
capul lui Mihai Viteazul
și stema țării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui
Mihai, monument ridicat
în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe
tronul Țării Românești a
lui Mihai Viteazul.
Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea
Comana
construită în anul 1462 de Vlad Țepeș și refăcută de Radu Șerban
Basarab în anii 1588-
1589.
La Herăști se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa
de piatră” care
a fost construit de Udriște Năsturel în secolul al
XVIII-lea.
Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în
1715, restaurat
și amenajat ca muzeu de etnografie și artă populară, se află în
comuna Florești
Stoenești. Aspectul exterior îl plasează în rândul monumentelor
de arhitectură
brâncovenească.
La Frătești se află Muzeul sătesc numit simbolic „Muzeul școlar
Dacia”, deoarece
o parte importantă din vestigiile materiale aparțin
geto-dacilor, dovedindu-se astfel
continuitatea de milenii a poporului român în această zonă.
Înființat în anul 1967, este
structurat pe mai multe secții predominantă fiind secția de
arheologie-istorie.
Insula Mocanu, având o suprafață de aproximativ 600 ha, cea mai
mare din cele
4 insule din vecinătatea Giurgiului, este un loc neatins de
civilizație, cu vegetație și
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
20
faună asemănătoare Deltei Dunării, cu plaje și lacuri interioare
de un farmec aparte,
unde se pot organiza partide de pescuit și vânătoare.
Teatrul Tudor Vianu a luat ființă în noiembrie 1981. Construit
din salariile
angajaților de la Șantierul Naval Giurgiu, acesta a fost prima
instituție de arta teatrală
din Giurgiu. Prima denumire a fost Teatrul Ion Vasilescu. În
1993 denumirea s-a
schimbat în Teatrul Valah, iar din 2011 se numește Teatrul Tudor
Vianu. Tema sa de
teatru de revistă și comedie s-a schimbat în teatru dramatic și
teatru pentru copii și
tineret. Această instituție are 2 săli, una mare cu o suprafață
de 12m și 480 de locuri,
iar sala mică deține 87 de locuri. Această instituție de artă
teatrală se află în centrul
orașului, în imediata apropiere a Turnului cu Ceas.
Ansamblul Udriște Năsturel este alcătuit din Biserica „Sfânta
Treime” și „Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavriil”, „Casa de Piatră” și „Casa
Stolojan”. A fost ctitorit de
familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând
unul din cele mai
însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica
este zidită din
temelie, pe locul unei biserici mai mici de lemn, de principesa
Elina Năsturel, soția
domnitorului Matei Basarab, cu sprijinul fraților săi, Cazan și
Udriște Năsturel, pe
pământul familiei acestora, în anul 1644. Casa, cu elemente
specifice stilului baroc, a
fost construită de frații Udriște și Cazan Năsturel în anul
1642, și a fost considerată de
Paul de Alep, în jurnalul călătoriilor sale, ca „un palat fără
egal în lume”. Ansamblul
arhitectural a avut mai mulți proprietari: Constantin
Năsturel-Herescu, prințul Miloș
Obrenovici, familia Atanasie Stolojan.
Muzeul județean „Teohari Antonescu” înființat în anul 1934,
funcționează din
1977 în clădirea fostei Prefecturi Vlasca, ea însăși monument
istoric.
Teatrul Valah Giurgiu, Casa de cultură „Ion Vinea”, Școala de
Arte și Muzică
„Victor Karpis” Giurgiu, Centrul Județean de Conservare și
Valorificare a Tradițiilor
Culturale reprezintă, de asemenea, obiective turistice.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
21
În județul Giurgiu au fost identificate 60 de unități de cazare
și servit masa și
101 unități de patrimoniu cultural. Județul Giurgiu are și 55 de
locuri destinate
pescuitului recreațional.
3.3. Județul Călărași
Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din
România. Reședința sa
este municipiul Călărași. Județul Călărași se învecinează cu
Constanța, Ilfov, Giurgiu și
Ialomița. Județul Călărași are în componență două municipii,
trei orașe și 50 de
comune.
Călărași este municipiul de reședință al județului cu același
nume. Este cel mai
mare oraș al județului și unul din cele mai importante municipii
din regiunea de
dezvoltare Sud. Este situat în sud-estul României, pe partea
dreaptă a cursului brațului
Borcea al Dunării. Situat pe terasa inferioară a Dunării (terasa
Călărași), la contactul
cu lunca Dunării, pe malul stâng al brațului Borcea, orașul se
află la o depărtare de 120
km de București, 144 km de Constanța și 25 km de Drajna (unde
există intrare pe
autostrada București–Constanța). Prin oraș trece șoseaua
națională DN3, care îl leagă
spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La
Călărași, din acest drum,
se ramifică șoseaua națională DN21, care duce spre nord la
Slobozia și Brăila; și șoseaua
națională DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni
(județul Ialomița), unde
se termină în DN2A. Municipiul Călărași, port fluvial situat pe
malul stâng al Borcei,
este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă
transfrontalieră cu Bulgaria.
Zona actuală a Călărașiului a fost de multe ori teatrul
războaielor purtate
împotriva turcilor, pentru apărarea luncii Dunării. S-au purtat
multe bătălii aici, încă
de la înființarea localității și până la data de 28 mai 1812,
când la București s-a semnat
pacea ce avea să aducă liniștea locuitorilor. Un moment dificil
pentru locuitori îl
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
22
reprezintă războiul ruso-turc din anii 1828-1829. Ca și cum
pierderile cauzate de război
n-ar fi fost suficiente, în anii 1828-1830 la Călărași a
izbucnit o epidemie de ciumă. În
vara anului 1831 izbucnește holera, adusă de turci.
Refacerea localității Călărași s-a realizat după finalizarea
războiului ruso-turc
prin construirea unui pod stătător peste gâtul Iezerului, pod ce
a facilitat accesul spre
Silistra; s-au ridicat două clădiri, dintre care un grajd mare
pentru 20 de cai, iar pentru
evitarea ciumei și a holerei s-a construit un local imens de
carantină.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Călărași avea statut de
comună urbană și era
reședința județului Ialomița (statut pe care l-a preluat în 1832
de la orașul Urziceni).
Călărași avea în compunere, pe lângă localitatea principală, și
satul Măgurenii care era
în decădere și devenise mahala a orașului, populația totală
fiind de 8125 de locuitori.
Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu același statut și
cu o populație de
13.50 de locuitori. În 1931, orașului îi era arondată și comuna
suburbană Mircea-Vodă,
formată din satul Mircea-Vodă.
În 1950, în urma reorganizării administrative naționale,
Călărași a primit statut
de oraș raional reședință a regiunii Ialomița și a raionului
Călărași din cadrul acestei
regiuni. În 1952, regiunea s-a desființat și raionul Călărași
(cu reședința în continuare
la Călărași) a fost transferat la regiunea București. Orașul a
primit statut de oraș
regional în 1964. Ulterior, comuna Mircea-Vodă a fost
desființată și satul Mircea Vodă
a trecut la comuna urbană Călărași.
În 1968, la noua reorganizare administrativă, Călărași a primit
statut de
municipiu, și a revenit la județul Ialomița, reînființat; deși
era singurul municipiu al
județului, el nu a mai fost și reședință, aceasta fiind mutată
în orașul Slobozia. Tot
atunci, satele Mircea-Vodă și Măgureni au fost desființate și
înglobate în localitatea
Călărași. Orașul a redobândit statut de reședință de județ în
1981, când s-a înființat
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
23
județul Călărași, din jumătatea sudică a județului Ialomița de
până atunci, împreună
cu partea sud-estică a județului Ilfov. Municipiul a avut drept
comună suburbană
comuna Modelu, între 1968 și 1989, când s-a renunțat la
conceptul de comună
suburbană.
O importantă resursă naturală a municipiului Călărași o
reprezintă apele de
suprafață. Fluviul Dunărea mărginește la sud teritoriul
orașului, iar brațul Borcea, ce
se desprinde pe malul stâng în aval de punctul Chiciu, străbate
aria urbană de la sud-
nord spre sud-vest, după ce formează cotul Borcei. Brațul
Borcea, pe care se află
amplasat municipiul Călărași, are 99 km lungime. Punctul de
trecere al Dunării de la
Chiciu – Ostrov este un excelent loc de pescuit și antrenament
pentru sporturile nautice.
Totodată este un loc oportun pentru plimbări cu ambarcațiuni
atât pe Dunăre, cât și pe
brațul Borcea.
Tot în ceea ce privește resursele hidrografice, în județul
Călărași se regăsește
Iezerul Călărași, o rezervație naturală ce aparține teritoriului
comunei Cuza Vodă. Este
o arie naturală ce se întinde pe o suprafață de 2877 ha, în
partea central estică a
județului Călărași, ocupând malul stâng al Dunării, în zona în
care Brațul Borcea se
desparte de aceasta. Iezerul Călărași se află lângă drumul
național DN31 care leagă
orașul Călărași de localitatea Grădiștea. Este o zonă favorabilă
practicării pescuitului,
respectându-se perioada de prohibiție.
Din punct de vedere al agrementului sportiv, municipiul dispune
de un ștrand, 2
piscine, cinci terenuri de fotbal cu gazon artificial și
iluminat corespunzător pentru
desfășurarea de competiții sportive în nocturnă, un complex
sportiv cu terenuri de
fotbal, handbal, sală de sport și un teren de tenis
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
24
Oltenița este un municipiu în județul Călărași, în regiunea
Muntenia. Localitatea
reprezintă al doilea centru urban ca mărime și importanță a
județului Călărași (după
reședința de județ).
Oltenița se află pe malul stâng al Dunării, la vărsarea râului
Argeș în fluviu și
este așezată în Lunca Dunării, în dreptul kilometrului 430, în
aval de confluența Dunării
cu râul Argeș. Este punctul terminus al șoselei naționale DN4,
care o leagă de București.
La Oltenița, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN31,
care duce spre est la
Călărași și șoseaua națională DN41, care duce spre vest la
Giurgiu. De București orașul
este legat și prin calea ferată București-Oltenița.
La Oltenița se află situl arheologic de interes național
„Gumelnița”, aflat la 3
km nord-est de oraș, unde s-au găsit urmele unei așezări
eneolitice, aparținând culturii
Gumelnița.
În rest, alte treisprezece obiective din oraș sunt incluse în
lista monumentelor
istorice din județul Călărași ca monumente de interes local.
Trei dintre ele sunt alte
situri arheologice — situl de la „Valea Mare” și cel de la
„Coada Lupului” (la 3 km de
oraș, în stânga căii ferate) – ce conțin urmele a câte o așezare
din perioada Latène.
Situl de la „Renie” cuprinde urmele unei alte așezări
eneolitice, atribuită culturii
Cernavodă.
Opt monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură:
turnul de apă
(începutul secolului al XX-lea); liceul (1919); policlinica
(1926); hotelul Victoria (1900);
casa Bărbulescu (începutul secolului al XX-lea); muzeul de
arheologie (1925); ansamblul
bisericii „Sfântul Nicolae” (1872), format din biserica
propriu-zisă datând din 1856 și o
cruce de piatră datând din 1872, aflată în curtea bisericii și
clasificată ca monument
memorial și funerar; moara Dunărea (1913). Alte două monumente
sunt clasificate ca
monumente memoriale sau funerare — monumentul eroilor din Primul
Război Mondial,
ridicat în 1930, și monumentul soldaților ruși căzuți în
Războiul Crimeii, ridicat în 1853.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
25
Budești este un oraș în județul Călărași, regiunea Muntenia,
România, format
din localitatea componentă Budești (reședința), și din satele
Aprozi, Buciumeni și Gruiu.
A fost declarat oraș la 18 aprilie 1989. Se află la o distanță
de aproximativ 30 km de
București. Orașul se află în vestul județului, pe malurile
Dâmboviței, acolo unde acest
râu se varsă în râul Argeș. Este traversat de șoseaua națională
DN4, care leagă Oltenița
de București. La Budești, din acest drum se ramifică șoseaua
județeană DJ301, care
duce spre nord la Vasilați, Gălbinași, Plătărești, Fundeni și
mai departe, în județul Ilfov,
la Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se
termină în DN3). Din
DJ301, la Budești se mai ramifică și șoseaua județeană DJ401C,
care duce spre nord la
Sohatu și Plătărești. Prin oraș trece și calea ferată
București-Oltenița, pe care este
deservit de stația Budești.
Trei obiective din orașul Budești sunt incluse în lista
monumentelor istorice din
județul Călărași ca monumente de interes local. Unul dintre ele
este un sit arheologic
reprezentat de rămășițele unei așezări din perioada Latène,
aflat în punctul „Ciocârla”,
pe malul stâng al Dâmboviței. Celelalte două sunt clasificate ca
monumente de
arhitectură: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (datând din
1841) din satul Aprozi și
ruinele conacului Manu (1827) din lunca Argeșului (zona
localității componente
Budești).
Fundulea (în trecut, Crângul-Fundulele) este un oraș în județul
Călărași,
regiunea Muntenia, România, format din localitatea componentă
Fundulea (reședința),
și din satele Alexandru I. Cuza și Gostilele. A fost declarat
oraș la 18 aprilie 1989. Orașul
Fundulea se află la aproximativ 30 km de București. Orașul se
află în colțul nord-vestic
al județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversat de
autostrada București–
Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de
șoseaua națională DN3, care
leagă Călărașiul de București. Din acest drum se ramifică
șoseaua județeană DJ402,
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
26
care duce spre sud la Sărulești, Nana și Luica. Este traversată
și de calea ferată
București-Constanța, pe care este deservită de stația
Fundulea.
Lehliu Gară este un oraș în județul Călărași, Muntenia, România,
format din
localitatea componentă Lehliu Gară (reședința), și din satele
Buzoeni, Răzvani și Valea
Seacă. Orașul se află în câmpia Bărăganului și este traversat de
autostrada București -
Constanța, pe care este deservit de o ieșire, precum și de
șoseaua națională DN3, care
leagă Călărașiul de București. La Lehliu-Gară, din acest drum se
ramifică șoseaua
națională DN3A, care duce la Fetești. Cele două drumuri se
intersectează la Lehliu Gară
cu șoseaua județeană DJ201B, care duce spre sud la Valea Argovei
și spre nord în județul
Ialomița la Sălcioara și Ciochina.
Județul Călărași
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
27
Principalele obiective turistice din județul Călărași
Riveranitatea judeţului Călărași la Dunăre creează o
atractivitate turistică
deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave
cu un peisaj pitoresc
și ramificarea cursurilor principale prin braţe unice creează
atât un cadru natural ce
predispune la relaxare, cât şi condiţii propice pentru
practicarea vânătorii şi a
pescuitului sportiv. În acest sens amintim cele trei rezervaţii
naturale: Ostrovul
Ciocăneşti, Ostrovul Haralambie și Ostrovul Şoimul.
Călărași – Obiective turistice
Sursă date: http://www.hartis.ro/cl/
http://www.interregrobg.eu/http://www.hartis.ro/cl/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
28
La Săruleşti se organizează anual campionatele naţionale de
pescuit sportiv la
crap, iar în anul 2000 a fost organizat campionatul mondial de
pescuit sportiv,
stabilindu-se un record greu de egalat - un exemplar de 40
kg.
Ramurile turistice constituite de fluviul Dunărea, care
delimitează judeţul în
zona de sud şi cea de sud-est pe o lungime de 152 km, sunt
extrem de bogate şi menite
a fi puse în valoare. Incintele îndiguite dintre Fluviu şi
braţul Borcea, în suprafaţă de
cca 30.000 ha, canalele naturale cu zona de vegetaţie
forestieră, floră şi faună pot fi
introduse în circuite turistice cu amenajări şi cu cheltuieli
relativ mici, ce pot arăta
vizitatorului un peisaj mirific asemănător celui din Delta
Dunării. Acest potenţial
turistic insuficient exploatat se află la mai puţin de 130 km de
Bucureşti şi la cca 100
km de municipiul Constanţa şi litoralul Mării Negre, având
legături auto pe DN 3B
(Călăraşi - Feteşti - Cernavodă - Basarabi-Constanţa) şi pe DN
3A (Ostrov-Adamclisi-
Constanţa).
Judeţul Călarași beneficiază de un potenţial turistic ce permite
dezvoltarea unor
forme diverse de turism: cultural, monahal, turism verde şi
agroturism.
O atracție deosebită o reprezintă obiectivele cultural istorice
și arhitectonice,
printre care amintim:
• Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti este monument istoric şi de
arhitectură
religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a
domnitorului Matei
Basarab şi a soţiei sale Elina. A fost refăcută în anul 1777
(s-au refăcut
ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile) și
restaurată în anul
1850.
• Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti este monument istoric şi
de arhitectură
religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei
Basarab, soţia sa Elina
şi alţii. Cuprinde biserica Sf. Mercurie, construită între
1642-1646. Este un
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
29
monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor
arhitecturale și picturi
murale interioare.
• Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la 10 km
est de Călăraşi,
la 123 km S-E de Bucureşti. A fost înfiinţată în 1991 cu hramul
"Sf. Mucenic
Gheorghe", fiind ctitorită de localnici din cărămidă pe temelie
de piatră.
Arhitectura este în stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un
brâu din
cărămidă roşie presată.
Monumentele de arhitectură:
• Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae este monument de arhitectură
religioasă.
Edificiul a fost construit în anul 1838.
• Palatul Prefecturii este monument de arhitectură laică.
Clădirea a fost
construită în anul 1897 în stil neoclasic.
Brațul Borcea din județul Călărași
Brațul Borcea se desparte de Dunăre în regiunea Călărași- Ostrov
și se reunește
cu fluviul în dreptul localității Giurgeni. Acesta are o lungime
de circa 70 de kilometri.
Brațul Borcea ar putea deveni una dintre cele mai importante
atracții turistice
ale tării. Imaginea sa este destul de impresionantă, având o
capacitate de revărsare
mare.
Acesta este unul dintre brațele navigabile ale țării, sute de
vase comerciale
trecând prin această zonă.
Priveliștea sa este faimoasă în dreptul localității Cernavodă.
Zeci de hectare de
pădure însoțesc “călătoria” brațului Borcea încă de la formare
și până la vărsarea
acestuia în Dunăre. Turiștii pot remarca frumusețea ținuturilor
ușor sălbatice, mâna
naturii nefiind încă tulburată de tehnologiile oamenilor.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
30
Localitățile de pe brațul Borcea se mândresc cu un patrimoniu
culinar deosebit.
Se remarcă ciorba de pește și rețetele cu pește. Asemeni
rețetelor de ciorbă de pește
din Delta Dunării, și locuitorii satelor de pe brațul Borcea
folosesc apă din Dunăre și
pește proaspăt pescuit din Dunăre. Diferența dintre ciorba de
pește preparată pe brațul
Borcea și cea din Delta Dunării este că cea de pe Brațul Borcea
este mai bogată în
legume, ceea ce îi conferă un gust aparte mai intens.
Proporția legumelor și tipul peștelui folosit variază de la o
unitate de servit masa
la alta. Ceea ce se repetă în modul de preparare este folosirea
a cel puțin două tipuri
diferite de pește sau fierberea legumelor în aceeași apă în care
au fost fierți inițial alți
pești (de obicei guvizi sau fâțe care sunt prea mici sau au prea
multe oase și sunt fierți
într-un tifon pentru a nu lăsa oasele în apă). În general
această rețetă de pește se
prepară cu crap și încă un alt tip de pește (pentru o savoare
deosebită se folosește
somn – un pește gras la maturitate).
Ca la orice ciorbă de pește, prima dată se taie și se pun la
fiert legumele:
morcov, păstârnac, ceapă, ardei, roșii și alte legume, dacă se
dorește. În timp ce
legumele fierb (aproximativ 10 minute), se pune borșul la fiert
într-un vas separat
(acesta constituie un alt secret culinar al zonei). Borșul fiert
în prealabil se adaugă
peste legume și apoi se pun și bucățile de pește (se pune cel
puțin un cap de pește
deoarece se consideră că acesta oferă savoare și gust). Pentru
un plus de autenticitate,
în această zonă se adaugă și ouă bătute în ciorbă ("se drege
ciorba"). După ce a fiert și
peștele se adaugă verdeață tocată: leuștean și pătrunjel și sare
sau piper. Uneori se
adaugă și o lingură sau două de oțet de vin alb împreună cu
borșul.
Această ciorbă se servește, de obicei, într-un castron sau bol,
iar bucățile de
pește sunt servite separat pe o farfurie. Se servește împreună
cu ardei iute.
Bogăția legumelor provenite din zona de câmpie împreună cu
peștele proaspăt
și caracterul multicultural al zonei (influențe românești,
turcești și bulgărești) a dus la
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
31
crearea unor rețete unice, în mod deosebit cu privire la
rețetele care au ca principal
ingredient peștele.
O altă rețetă specifică zonei Brațul Borcea este rețeta de
Plachie de Crap, care
a fost și ea adaptată la specificul zonei. Plachia de Crap din
această zonă se deosebește
de cea din Delta Dunării prin folosirea mai multor legume (sosul
este mai bogat) și prin
utilizarea ardeiului iute în locul lămâii sau sucului de
lămâie.
Crapul se curăță de solzi, intestine și branhii, se spală și se
crestează pe ambele
părți, după numărul de porții dorite și se freacă cu puțină
sare. Se poate adăuga în tavă
întreg sau bucăți.
Ceapa roșie se taie sub formă de inele și se pune într-o tigaie
cu puțină apă și se
înăbușă până devine sticloasă. Se adaugă ardeii tăiați (capia și
bulgărești) cubulețe sau
peștișori, usturoiul zdrobit, roșiile tăiate cuburi, suc de
roșii sau bulion, puțin pătrunjel
tocat mărunt și se amestecă bine, după care se adaugă vinul alb
sau roze și se potrivește
de sare și condimente. Uneori se adaugă și morcov tăiat rondele
care a fost fiert sau
prefiert în prealabil.
Această compoziție se așază într-o tavă (de preferabil una de
lut), iar peștele se
așază deasupra. Se stropește cu amestecul din tavă și se
introduce la cuptor. Din când
în când se scoate tava din cuptor și se stropește peștele cu
sos. Când peștele este
pătruns și rumenit se adaugă mult pătrunjel tocat. Se servește
atât cald, cât și rece cu
mămăligă.
Pentru pasionații gastronomiei locale există Festivalul Dunării
Călărășene, care
a avut a V-a ediție în anul 2018. Acest festival se organizează
în parcul Dumbrava.
Principalul său obiectiv este promovarea pescuitului ca mod de
relaxare și petrecere a
timpului liber de-a lungul Brațului Borcea, principala atracție
naturală a Județului
Călărași. Participanții la acest festival se pot bucura de
delicatese din pește,
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
32
concursuri, atelier nutrițional pentru copii şi de pescuit,
standuri de promovare, muzică
şi dans popular.
Orașul Călărași, datorită poziționării sale pe Dunăre, are
câteva plaje
amenajate. Plaja Mare este una dintre cele mai căutate plaje cu
nisip fin din oraș,
aproape de parcul central. Plaja Tineretului sau Plaja
Automobiliștilor (la 4 km de oraș)
sunt alte două opțiuni, la fel de ofertante ca prima.
Pentru pasionații de arheologie, Muzeul Dunării de Jos poate fi
o oprire
interesantă și o călătorie în timp, printre cele peste 500 de
artefacte expuse aici.
În județul Călărași, o altă atracție este Lacul Valea Roșie.
Lacul este natural și
are apă bogată în sare, sulfuri, sodiu și nămol sapropelic,
ingrediente cu proprietăți
terapeutice. Aproape de comuna Mitreni, apele acestui lac ocupă
o suprafață de 14
hectare și este un rai al pescarilor amatori. Tocmai de aceea,
mulți împătimiți ai
pescuitului ajung în aceste locuri pentru a se lăuda cu peștele
prins.
Ruinele Cetății Vicina constituie un sit arheologic cu adevărat
impresionant.
Este cel de-al doilea sit arheologic ca mărime din țară, după
Sarmizegetusa, potrivit
specialiștilor. Însă, din vechea Cetate Vicina au mai rămas doar
niște ruine, care și ele
vor dispărea în apele Dunării. Acest loc rupt de civilizație se
află pe insula Păcuiul lui
Soare. Acesta se află în drumul dinspre Călărași spre Ostrov,
aproape de Silistra, la
granița cu Bulgaria. Pe această insulă se află și o plajă
întinsă, cu nisip fin, vegetație
sălbatică și ruinele cetății care sunt în cea mai mare parte
acoperite de ape. Păcuiul
lui Soare este și un excelent loc de pescuit.
În județul Călărași au fost identificate 50 de locuri unde poate
fi practicat pescuitul
recreațional, 59 de unități de cazare și servit masa și 77 de
obiective turistice.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
33
3.4 Districtul Silistra
Districtul Silistra
Silistra este un district (oblast) în nord-estul Bulgariei. Se
învecinează
cu districtele Dobrici, Șumen, Razgrad și Ruse. Este situat la
granița Bulgariei
cu România. Capitala sa este orașul omonim. A făcut parte din
România Mare sub
denumirea de județul Durostor. Face parte din Bulgaria începând
din 6 septembrie
1940, când a fost semnat acordul de la Craiova.
Orașul Silistra sau Dârstor este un oraş port la Dunăre, în
nord-estul Bulgariei.
Este centrul administrativ al Districtului Silistra.
http://www.interregrobg.eu/https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_Bulgarieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Dobricihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_%C8%98umenhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Razgradhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Rusehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Silistrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Durostorhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
34
A aparținut Ţării Româneşti în timpul lui Mircea cel Bătrân,
probabil şi a lui Vlad
Ţepeş, dar pentru scurtă vreme; a revenit României după al
doilea război balcanic, în
1913, până în 1940, când a fost cedată Bulgariei în urma
tratatului de la Cracovia.
În ceea ce privește istoricul orașului, acesta îşi are
rădăcinile în antichitate,
romanii au construit aici, în 29 d. Hr., o fortăreață, pe locul
unei alte construcții
celtice, păstrându-i numele Durostorum (sau Dorostorum). Cetatea
Durostor devine un
important centru militar din Moesia, iar apoi se dezvoltă în
timpul împăratului Marc
Aureliu.
După ce Imperiul Roman se scindează în Imperiul Roman de Răsărit
și Imperiul
Roman de Apus, orașul (cunoscut sub numele de Δορόστολον, adică
Dorostolon în
greaca bizantină) devine parte a Imperiului Bizantin. Ca
localitate a Țaratului Bulgar,
Durostolon este cunoscut pentru bulgarii din perioada medievală
sub numele
de Drăstăr.
În 1412 Drăstărul trece, pentru mai multe veacuri, în stăpânirea
Turcilor
otomani, care o denumesc Silistre în limba turcă otomană.
Cetatea și orașul fac parte
din Eyaletul Rumelia, fiind centrul administrativ al sangeacului
Silistra. Ulterior, spre
sfârșitul secolului al XVI-lea, acest sangeac este transformat
în Eyaletul Silistra, numit
și Özi, care cuprindea Dobrogea, Bugeacul și Edisanul, teritoriu
din litoralul vestic
al Mării Negre.
În perioada 1819-1826, savantul evreu Eliezer Papo (1785-1828)
este rabinul
comunității din Silistra, lucru care transformă localitatea
într-una cunoscută în rândul
evreilor Romanioți. Până în prezent, mormântul său din Silistra
reprezintă un loc de
pelerinaj, aici venind evrei, mulți din Israel, iar unii chiar
din America Latină.
http://www.interregrobg.eu/https://ro.wikipedia.org/wiki/Moesiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Aureliuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marc_Aureliuhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_R%C4%83s%C4%83rithttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_Apushttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_Apushttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aaratul_Bulgarhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otomanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_turc%C4%83_otoman%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Eyaletul_Rumeliahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVI-leahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Eyaletul_Silistrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeachttps://ro.wikipedia.org/wiki/Edisanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Neagr%C4%83https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eliezer_Papo&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Romanio%C8%9Bihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttps://ro.wikipedia.org/wiki/America_Latin%C4%83
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
35
Orașul este cucerit de ruși de mai multe ori în timpul
războaielor ruso-turce și
este asediat de aceștia între 14 aprilie și 23 iunie 1854, în
timpul Războiului Crimeii. În
cele din urmă, Provincia Silistra fuzionează cu provinciile
administrate de
orașele Vidin (astăzi în Bulgaria) și Niș (astăzi în Serbia) în
1864, formându-se Eyaletul
Tonului (Dunării, în turcește). Tot în 1864, Silistra este
retrogradată la statutul de
simplu oraș (kaza) în sangiacul Rusciuk al provinciei nou
înființate.
În urma Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, Silistra intră sub
stăpânirea
Bulgariei, fiind un oraș frontalier cu România.
Între iunie și august 1913 are loc cel de-al Doilea Război
Balcanic, conflict care
se sfârșește cu înfrângerea Bulgariei. Pe 10 august 1913 este
semnat Tratatul de la
București, iar Silistra, împreună cu restul Dobrogei de Sud
(cunoscută și sub denumirea
de Cadrilater), sunt anexate de Regatul României. Alături de
numele original,
localitatea primește și denumirea de Dârstor, dată de
români.
Între 1916-1918, în timpul Primului Război Mondial, orașul este
ocupat de armata
bulgară. După terminarea conflictului și în urma tratatelor de
la București (1918) și de
la Neuilly sur Seine (1919), Cadrilaterul, inclusiv Silistra,
rămâne în Regatul României.
În perioada interbelică, Silistra reprezenta reședința județului
Durostor, unul dintre
cele 71 de județe ale României Mari.
Silistra are statutul de comună urbană (oraș), împreună cu alte
două localități
de pe teritoriul județului Durostor: Turtucaia și Ostrov, a doua
situată în apropiere de
Silistra, iar în prezent făcând parte din județul Constanța.
Silistra a fost oraș românesc timp de aproape trei decenii, până
în anul 1940,
când, în urma Tratatului de la Craiova este restituită Bulgariei
(împreună cu restul
Cadrilaterului) ca urmare indirectă a presiunilor politice
germane asupra guvernului
român.
http://www.interregrobg.eu/https://ro.wikipedia.org/wiki/14_apriliehttps://ro.wikipedia.org/wiki/23_iuniehttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Crimeiihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Vidinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ni%C8%99https://ro.wikipedia.org/wiki/Serbiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rusehttps://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1877-1878)https://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2nieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Balcanichttps://ro.wikipedia.org/wiki/10_augusthttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bucure%C8%99ti_(1913)https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bucure%C8%99ti_(1913)https://ro.wikipedia.org/wiki/Cadrilaterhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2nieihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Bucure%C8%99ti_(1918)https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_pace_de_la_Neuilly_sur_Seinehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Durostor_(interbelic)https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_Marehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Turtucaiahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Ostrov%2C_Constan%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Constan%C8%9Bahttps://ro.wikipedia.org/wiki/1940https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Craiovahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arbitrajele_de_la_Viena
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
36
În a doua jumătate a secolului al XX-lea, Silistra devine un
centru industrial și
agricol al zonei de nord-est a Bulgariei, rivalizând cu Ruse
(datorită poziției strategice
la Dunăre) și cu Dobrici (datorită terenurilor agricole
fertile).
În prezent, Silistra este reședința districtului omonim, unitate
administrativă
din Bulgaria, formată din șapte oraşe: Silistra, Glaviniţa,
Turtucaia, Alfatar, Dulovo,
Kaynardzha, Sitovo.
Oraşul Glaviniţa este un municipiu (obshtina) din districtul
Silistra, nord-estul
Bulgariei, situat de-a lungul malului drept al fluviului Dunărea
în Câmpia Dunării, în
zona regiunii geografice Dobrogea de Sud. Municipalitatea
cuprinde un teritoriu de
481,23 km², cu o populație de 12,610 locuitori, începând cu luna
decembrie 2009.
Drumul principal II-21 traversează zona de la est la vest,
legând centrul provinciei
Silistra de orașul Ruse.
Oraşul Turtucaia (bulgară: Община Тутракан) este o
municipalitate (obshtina)
din districtul Silistra, nord-estul Bulgariei, situată de-a
lungul malului drept al fluviului
Dunărea în Câmpia Dunării. Municipalitatea cuprinde un teritoriu
de 448.35 km², cu o
populație de 16.920 de locuitori, în decembrie 2009. Drumul
principal 21 traversează
zona de la est la vest, legând centrul provinciei Silistra de
orașul Ruse.
Oraşul Alfatar este un mic municipiu (obshtina) din districtul
Silistra, nord-
estul Bulgariei, situat în Câmpia Dunării, în zona geografică
Dobrogea de Sud, la
aproximativ 15 km sud de fluviul Dunărea, având un teritoriu de
248.57 km², cu o
populație de 3.324 locuitori, în decembrie 2009. Drumul
principal "7" traversează zona
de la nord la sud, legând centrul provinciei Silistra de orașul
Shumen și partea de
operare estică a autostrăzii Hemus.
http://www.interregrobg.eu/https://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rusehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83reahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dobricihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_Silistrahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
37
Dulovo este o municipalitate (obshtina) situată în districtul
Silistra, nord-estul
Bulgariei, situată în Câmpia Dunării, la aproximativ 25 km sud
de Dunăre, cuprinzând
un teritoriu de 566,33 km², cu o populație de 28860 de
locuitori, în decembrie 2009.
Drumul principal I-7 traversează zona de la nord la sud, care
leagă centrul provinciei
Silistra de orașul Shumen și de partea estică de operare a
autostrăzii Hemus.
Sitovo este o municipalitate mică (obshtina) din districtul
Silistra, nord-estul
Bulgariei, situată de-a lungul malului drept al fluviului
Dunărea, în Câmpia Dunării, din
zona regiunii geografice Dobrogea de Sud, având un teritoriu de
270.97 km², cu o
populație de 5.810 locuitori, în decembrie 2009. Drumul
principal II-21 traversează zona
central, de la est la vest, care leagă centrul provinciei
Silistra de orașul Ruse.
Districtul Silistra este bogat într-o varietate de resurse
turistice, culturale,
istorice, arheologice și resurse naturale. Totuși, în prezent,
turismul nu este un sector
economic semnificativ pe teritoriul municipalităților din
Bulgaria din districtul Silistra,
conform unui raport referitor la dezvoltarea durabilă a
districtului.
În ceea ce privește baza disponibilă, într-un raport din 2012,
pe teritoriul
întregii zone, Silistra dispunea de 20 de locuri de cazare,
oferind 637 paturi. Aceeași
analiză releva faptul că districtul este orientat mai degrabă
spre vizitatori pe termen
scurt. În perioada 2007-2013 pe teritoriul districtului au fost
realizate mai multe
proiecte, cu semne bilingve, care îmbunătățesc orientarea
turiștilor. Recent, a existat
un interes tot mai mare pentru dezvoltarea activității
turistice, antreprenori privați
prin crearea de locuințe (case rurale), un nou complex hotelier
din Silistra sau prin
reînnoirea celor existente.
Turismul din districtul Silistra are potențial de dezvoltare și
se numără
printre sferele declarate prioritare.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
38
Caracteristicile naturale și istorice ale zonei creează
oportunități pentru a
dezvolta aproape toate tipurile de turism: cognitiv, cultural,
religios, ecologic, rural,
vânătoare, pescuit.
Bogăția siturilor arheologice și a descoperirilor atestă
prezența unor straturi
culturale de la preistorie la istoria modernă. Aproape 2/3 din
teritoriul orașului Silistra
este declarat sit național arhitectural și arheologic
"Durostorum-Drustar-Silistra".
Obiectivele vechi romane și medievale sunt emblematice. Săpături
și studii efectuate
până în prezent au confirmat bogăția și complexitatea acestor
culturi antice ale acestui
teritoriu. Amintim în acest sens următoarele obiective turistice
culturale şi istorice:
- Centrul Cultului Traian Târc, pe râul Taban Valea Sacră a lui
Zalmoxis, Silistra. Acesta
include altare, roci, grupate la 4 km de coasta vechiului râu
Taban în apropierea satelor
Strelkovo, Vassil Levski, Pop Rusanovo și Kutlovitsa.
- Palatul episcopilor Dorostol din secolele V-VI, situat lângă
bazilica creștină timpurie
(în partea centrală a orașului Silistra) într-un complex de
ruine (sec. II-III).
- Catedrala medievală Patriarhul și Templul Mitropolitan,
reședință patriarhală din
secolul al X-lea, o impresionantă basilică cu trei nave la nord
de cetatea zidului Drastar-
Silistra, reconstruită de mai multe ori.
- O parte a coloanei lui Khan Omurtag, expusă la Muzeul
Arheologic Silistra.
- Situl istoric "Ayazmoto" în apropierea satului Ruin. Acolo
este o fortăreață medievală
bulgară din secolele IX-XI, de unde a fost păzit vechiul drum
strategic între capitalele
Pliska și Veliki Preslav și Dunărea.
- Cetatea medievală timpurie Kartal Kale (Orlova krepost),
construită în secolul al XVIII-
lea lângă satul Ruyno. Aceasta este cea de-a doua cetate din
apropierea satului Ruyno,
aflată în apropiere de "Ayazmo".
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
39
- Biserica Apostolică Armeană "Surp Astidzazzin" (Sfânta
Fecioară), Silistra - cel mai
vechi templu armean din Bulgaria (construit în 1620).
- Fortul turcesc "Abdul Medjidi" (Medjidi Tabia). Este situat la
sud de Silistra. Acesta
este cel mai păstrat dintre cele șase puncte ale sistemului de
fortificație de la granița
nordică a Imperiului Otoman, construită între anii 1841-1853,
proiect al unui inginer
militar german von Moltke.
- Moscheea Kurshumu - un monument al culturii locale, situat în
centrul Silistra.
- Mormântul rabinului evreu Eliezer Papo, unul dintre cei
respectați 12 rabini evrei. În
2003, pe malurile Dunării, unde ar trebui să fie mormântul lui a
fost construit un
complex memorial-religios în onoarea lui, fiind inclus în
programele multor operatori
turistici străini și este vizitat în mod regulat de către
pelerini din întreaga lume.
- Fântâna istorică de lângă Kaynardja, legată de semnarea
Tratatului de pace de la
Kyuchuk în 1774. Fântâna a fost construită în 1892, fiind un
monument al culturii.
- Mănăstiri: "Sfântul Mormânt" lângă satul Aydemir (cea mai nouă
mănăstire din
Episcopia Dorostoliană - 1996); mănăstirea din satul Kamentsi,
Kaynardja, vizitate
frecvent.
- Biserici: Sfânta Treime în orașul Alfatar - cel mai vechi
templu creștin din Silistra,
reprezentând o bazilică cu trei nave din 1846, cu decoruri
bogate din icoane și sculpturi
realizate de maeștrii școlii din Tryavna; „Sf. Dimitar "(1847)
în satul Kalipetrovo.
- Rezervația arhitecturală "Ribarska mahala" din orașul
Turtucaia, aflat pe malurile
Dunării, cu un sat de pescuit atractiv, cu o clădire autentică
și cu atmosfera fostului
mijloc principal de trai al Turtucaiei - pescuitul.
- Chitalishte - în aproape toate așezările există chitalishte
construite și funcționale, în
care evenimentele culturale sunt organizate atât la nivel local,
cât și la nivel regional
precum și în unele dintre ele la nivel național și
internațional.
http://www.interregrobg.eu/
-
40
În ceea ce privește resursele naturale, baza diverselor forme de
turism
alternativ ar putea avea în vedere turism de yachturi, pescuit
sportiv, croaziere pe
Dunăre.
Districtul Silistra are un potențialul deosebit pentru
segmentele de turism
bazate pe conservarea, promovarea și valorificarea monumentelor
culturale locale
autentice, tradițiile și resursele naturale.
Districtul Silistra oferă o capacitate de cazare însumând 30 de
unități de cazare,
32 de restaurante și alte unități de servit masa. În ceea ce
privește pescuitul
recreațional, acesta se poate desfășura într-un cadru format din
67 de bălți sau pe
Dunăre.
3.5 Districtul Ruse
Districtul Ruse
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
41
Districtul Ruse este situat în nordul Bulgariei, denumit după
principalul oraș din
district – Ruse – învecinându-se cu România prin intermediul
Dunării. Este împărțit în 8
municipalități cu o populație totală (în 2011) de 235.252
locuitori. Podul Dunărean,
unul dintre cele două poduri ce traversează Dunărea, este situat
în cadrul acestui
district. Cele 8 municipalități din Districtul Ruse sunt:
Borovo, Byala, Vetovo, Dve
Mogili, Ivanovo, Ruse, Silvo Pole, Tsenovo. Ruse și Byala
reprezintă cele mai populate
centre urbane din district.
Ruse reprezintă cel mai populat centru urban din district și al
cincilea centru
urban ca grad de populare din Bulgaria. Este situat pe malul
drept al Dunării, fiind opus
geografic orașului Giurgiu, din România. Datorită amplasării
riverane și dimensiunilor
orașului, Ruse reprezintă unul dintre cele mai importante
porturi riverane, aducând o
mare contribuție la comerțul internațional al Bulgariei cu
celelalte state.
Profilul economic al orașului Ruse este unul industrial și
deține două zone
industriale: zona de est și zona de vest. Ruse deține parcuri
logistice și de afaceri,
industria orașului fiind dominată de industria ușoară:
croitorie, textile și procesare
alimentară.
Infrastructura rutieră din Ruse este dezvoltată și datează din
1867. Transportul
public este reprezentat de aproximativ 30 de linii de autobuz și
troleibuz. Ruse deține
și un aeroport militar și pentru pasageri, cu licență pentru
zboruri de dimensiuni reduse,
de tip cargo. Licența a fost obținută la 21.12.2016.
Podul Dunărean este localizat în estul orașului. Până în anul
2013, acesta era
singurul pod care făcea legătura între România și Bulgaria, la
14 iunie 2013 fiind
inaugurat cel de-al doilea pod la Vidin.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
42
Din punct de vedere turistic, Ruse atrage turiștii datorită
arhitecturii în stil neo-
baroc și neo-rococo, fiind supranumit, din acest motiv, și Mica
Vienă.
Byala este un oraș situat în Districtul Ruse, centrul
administrativ al municipalității
cu aceeași denumire, pe coasta Mării Negre. Orașul este situat
la intersecția drumurilor
care leagă Ruse de Veliko Târnovo și Pleven de Varna și se află
la o distanță de 56 km
de Varna și 70 km de Bourgas. Cel mai apropiat oraș este Obzor,
care se află la doar 5
km distanță. Orașul are dimensiuni reduse și se remarcă prin
amplasarea într-o zonă
deluroasă, având și deschidere către mare, ceea ce contribuie la
crearea unui peisaj
atractiv pentru turiști. Relieful de coastă este caracterizat de
o combinație de stânci și
golfuri mici. Lungimea totală a plajei atinge 14.3 km.
Așadar, turismul, alături de agricultură și viticultură
reprezintă principalele
domenii care contribuie la susținerea economiei locale. Totuși,
orașul este mai puțin
dezvoltat comparativ cu alte zone turistice. Guvernul local
susține câteva proiecte
turistice și de mediu. Din perioada 2003-2006 au început să fie
construite clădiri
rezidențiale, ca urmare a interesului investitorilor și
turiștilor străini.
Vetovo este un oraș din nordul Bulgariei, centrul administrativ
al municipiului
Vetovo, fiind al treilea din cadrul districtului ca număr de
locuitori. Are o suprafață de
363.02 km2. Limitele orașului sunt, după cum urmează: la vest se
învecinează cu
municipiul Ivanovo, la nord cu municipiul Ruse, la nord-est cu
minicipiul Kubrat, la sud-
est cu municipiul Razgrad, iar la sud cu municipiul Tsar
Kaloyan. Vetovo este situat în
partea de vest a câmpiei Dunării de Est. Relieful este
predominant deluros, cu o
altitudine cuprinsă între 100 și 300 m.
Vetovo este traversat de un drum rutier care leagă
Ruse-Samuil-Kaspicham-Varna.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
43
Dve Mogili este un oraș din nordul Bulgariei, fiind situat în
partea de est a câmpiei
deluroase a Dunării. Primele înregistrări scrise care să ateste
existența orașului se
regăsesc în documente turcești, fiind în principal vorba despre
registre fiscale din care
poate fi obținută o imagine a dimensiunii așezării, a
caracterului său național și a
mijloacelor de trai ale populației.
Dve Mogili deține un sistem bun de transport, atât feroviar, cât
și rutier. Acesta
asigură legătura cu orașele vecine și Ruse, Byala și Popovo,
prin linia feroviară.
Economia este susținută de comerț, realizat prin intermediul
micilor comercianți,
comerțul fiind în curs de dezvoltare.
Slivo Pole este situat în nordul Bulgariei și se învecinează cu
următoarele
municipalități: la est cu municipiul Tutrakan, la sud-est cu
municipiul Kubrat, la sud-
vest cu municipiul Ruse și la nord cu România. Orașul este
situat în partea de nord-vest
a câmpiei Dunării de est. Relieful este unul de câmpie, pe
alocuri deluros.
Municipalitatea este traversată de două drumuri, cu o lungime
totală de 37.1
km.
Borovo este un oraș situat în nordul Bulgariei, fiind limitat
geografic după cum
urmează: la nord-est se învecinează cu municipiul Ivanovo, la
est cu municipiul Dve
Mogili, la sud cu municipiul Byala, la vest cu municipiul
Tsenovo și la nord cu România.
Teritoriul municipiului este situat în Câmpia Dunării, ocupând
cea mai înaltă zonă a
intersecției dintre râurile inferioare ale Yantra și Roussenski
Lom. Relieful este unul
plat colinar, cu altitudine de 30-50 m în nord-vest, până la 300
m în sud-est, favorizând
dezvoltarea agriculturii și facilitând construcția
infrastructurii de transport.
http://www.interregrobg.eu/
-
www.interregrobg.eu
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia
oficială a Uniunii Europene.
44
La granița nordică a municipiului cu România, peste 10 km (de la
km 521 până la
km 531), trece o parte a Dunării. Acolo se află, în vecinătatea
satului Batin, cea de-a
doua insulă Bulgărească a Dunării (4.2 km2).
Borovo este traversat de o porțiune de cale ferată ce leagă
Ruse-Gorna
Oryahovitsa-Stara Zagora-Dimitrovgrad-Podkova. Municipiul este
traversat, de
asemenea, de 5 drumuri rutiere. Drumurile municipale sunt, de
asemenea, într-o stare
relativ bună.
Principalele obiective turistice din districtul Ruse
Districtul Ruse oferă multe posibilități de explorare turistică,
beneficiind de o
varietate atât din punct de vedere geografic și al reliefului,
cât și a monumentelor și a
ofertelor de ședere pentru turiști. Îmbinarea dintre urban și un
peisaj mai sălbatic, cum
ar fi cel de coastă de pe litoral, poate constitui un aspect
inedit pentru turiștii care
doresc să realizeze circuite turistice.
În ceea ce privește orașul Ruse, acesta poate stârni
curiozitatea turiștilor
întrucât oferă numeroase monumente arhitecturale de interes:
• Monumentul Libertății, construit în secolul XX de sculptorul
italian Arnildo
Co