STRUCTURA TEHNOLOGICĂ A EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI ŞI COMPETITIVITATEA INTERNAŢIONALĂ Prof.univ.dr.Gheorghe Zaman, McAR Prof.univ.dr.Zenovic Gherasim 15 mai 2019 UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Ştiinţe Economice Bucureşti Conferința Economică Națională - CEN 2019
13
Embed
STRUCTURA TEHNOLOGICĂ A EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI ŞI ...cen.spiruharet.ro/pdf/zaman.pdf · STRUCTURA TEHNOLOGICĂ A EXPORTURILOR ROMÂNEȘTI, ÎN PERIOADELE DE PREADERARE (2001-2006)
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
STRUCTURA TEHNOLOGICĂ A EXPORTURILOR ROMÂNEŞTI ŞI COMPETITIVITATEA INTERNAŢIONALĂ
Prof.univ.dr.Gheorghe Zaman, McAR
Prof.univ.dr.Zenovic Gherasim
15 mai 2019
UNIVERSITATEA SPIRU HARETFacultatea de Ştiinţe Economice Bucureşti
Conferința Economică Națională - CEN 2019
Structura tehnologică a exporturilor românești și competitivitatea internațională
Cuprins
Cap.1. Precizări noționale
1.1. Nivel tehnologic al exporturilor
1.2. Competitivitatea exporturilor, în context internațional, măsurate prin număr de poziții câștigate,pierdute și menținute
1.3. Calculul probabilității pozițiilor câștigate
Cap.2. Analiza evoluției structurii nivelului tehnologic al exporturilor pe 5 categorii (tehnologie înaltă,medie, joasă, produse primare și produse naturale) în perioadele de preaderare(2001-2006)și postaderare (2007-2016)
2.1. Analiza structurată pe cele 5 categorii în cele două perioade
2.2. Analiza structurată pe subcategorii relevante ale nivelurilor tehnologice
Cap.3. Calculul și analiza probabilității de câștigare, pierdere și menținere a pozițiilor exporturilor românești, pe niveluri tehnologice
3.1. Perioada de preaderare (2001-2006)
3.2. Perioada de postaderare (2007-2016)
Cap.4. Remarci finale, concluzii, propuneri
Bibliografie
STRUCTURA TEHNOLOGICĂ A EXPORTURILOR ROMÂNEȘTI,
ÎN PERIOADELE DE PREADERARE (2001-2006)
ȘI POSTADERARE LA UE (2007-2016)
Nr.crtCategorii de produse în funcție de
tehnologie
Valori medii anuale (mii USD) Ponderi in total (%)
2001-2006 2007-2016 % 2001-2006 2007-2016
0 1 2 3 4=3:2 5 6
1 Produse de tehnologie inaltă (HT) 1 206 314 5 456 947 594 5,78 10,0
2 Produse de tehnologie medie (MT) 5 564 016 22 216 732 658 27,0 40,7
3 Produse de tehnologie joasă (LT) 9 011 651 12 439 576 245 42,9 22,8
Sursa: INSSE și calcule proprii pe baza datelor SITC3 UNCTAD
-La toate grupele de export HT s-a deteriorat balanța comercială; -Cele mai mari dezechilibre de sold al balanței comerciale se înregistrează la: medicamente; alte
echipamente de telecomunicații, mașini automate de prelucrare date; -O atenție deosebită în cazul trecerii de la sold pozitiv la cel negativ: turbine cu aburi; instalație
electrică rotativă; mașini generatoare de putere; alte echipamente de telecomunicații; - cel mai mare volum al soldului mediu anual negativ al balanței comerciale în
perioada de postaderare s-a înregistrat la: medicamente; alte echipamente de telecomunicații; mașini automate de prelucrare a datelor și instalație electrică rotativă.
891 Arme si munitii 4,710 8,983 4,082 15,025 629 -6,042
EXEMPLE DE PRODUSE DE TEHNOLOGIE MEDIE (MT)
Sursa: INSSE și calcule proprii pe baza datelor SITC3 UNCTAD
-Sold pozitiv al balanței comerciale, în perioada de preaderare, la: distribuția energiei electrice; nave, bărci și structuri plutitoare; autovehicule transport persoane;
-Sold negativ al balanței comerciale: țesaturi din materiale textile artificiale; preparate de parfumerie, cosmetice; echipamente de incălzire si răcire;
-Trecere de la sold negativ la cel pozitiv: autovehicole transport persoane;
-Creșterea deficitului în perioada de preaderare: motoare cu piston cu combustie interna; preparate de parfumerie, cosmetice; polimeri de clorură de vinil.
Pozitia exporturilor românesti, in topul mondial, in perioada de preaderare a
României la UE 2001-2006, pe categorii de produse, in functie de nivelul
tehnologic, după media locurilor ocupate
Notă: * Probabilitățile pentru pozițiile câștigate, pierdute și menținute s-au calculat ca raport între numărul de ani (evenimente) respectiv, pentru cele trei categorii de poziții și numărul total de ani, minus un an de început, ca evenimente ale seriei statistice.
Sursa: UNCTAD3 și calcule proprii.
Nr.cr
t.Categorie tehnologică
Nr. ani evenimente Probabilitate* (%)
Câștigate Pierdute Menținute Total Câștigate Pierdute Menținute
Pozitia exporturilor românesti in topul mondial in perioada 2007-2016 pe categorii de
produse in functie de tehnologia de realizare, după media locurilor ocupate
Nr.cr
t.Categorie tehnologică
Nr. ani cu poziții Probabilitate* (%)
Câștigate Pierdute Menținute Total Câștigate Pierdute Menținute
1 HT 3 5 1 9 33,3 55,5 11,1
2 MT 2 3 4 9 22,2 33,3 44,4
3 LT 1 1 7 9 11,1 11,1 77,7
4 PP 1 5 4 9 11,1 55,5 44,4
5 RB 4 3 2 9 44,4 33,3 22,2
Notă: * Probabilitățile pentru pozițiile câștigate, pierdute și menținute s-au calculat ca raport între numărul de ani (evenimente) respectiv, pentru cele trei categorii de poziții și numărul total de ani, minus un an de început, ca evenimente ale seriei statistice.Sursa: UNCTAD din 2018 și calcule proprii
Concluzii
- Structura exporturilor românești este dominată de nivelurile tehnologicemedii și scăzute, produse primare și resurse naturale ceea ce înseamnă ovaloare adăugată mică;
- Probabilitatea câștigării de poziții la exporturile de înaltă tehnologie (HT) estemai mică (33,3%) față de cea de a pierde (55,5%), în timp ce probabilitateamenținerii pe aceeași poziție în ierarhia mondială este de numai 11,1%;
- La categoria exporturilor de tehnologii medie (MT) şi joasă (LT) seînregistrează cele mai mari probabilități de pierdere, respectiv 44,4% și77,7%;
- În perioada de postaderare la toate categoriile de exporturi după nivelultehnologic s-au înregistrat ritmuri medii anuale de creștere mai mici decât înperioada de preaderare îndeosebi în cazul MT și HT de respectiv -26,0 pp și19,0 pp.
Bibliografie
1.Allen, David, (2017), Metoda GTD. Arta productiviăţii fără stres, Editura ACT şi Politon, Bucureşti.
2.Cao Humping, Hanson-Rasmussen, Nancy, (2018), Dynamic Change in the Export Technology Structure of China’s Environmental Goods and Its International Comparison, Sustainability 2018, 10(10), 3508; https://doi.org/10.3390/su10103508, https://www.mdpi.com/2071-1050/10/10/3508.
3.Duhigg, Ch., (2016), Puterea obișnuinței. De ce facem ceea ce facem în viață și în afaceri, Editura Publica, București.
4.Gherasim Zenovic, (2010), Competitivitatea în managementul proiectelor de sisteme informatice integrate organizaţionale, Volum cu lucrări, Sesiunea anuală de comunicăriştiinţifice a cadrelor didactice din facultăţile economice, „Competitivitate şi redresare economică postcriză”, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 19 Mai 2010.
5.Goldin, Ian, (2017), În căutarea dezvoltării. Creşterea economică, schimbările sociale şi ideile, Editura Comunicare.ro, Bucureşti.
6.Harari, Y.N., (2018), Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului, Editura Polirom, Iaşi.
7.Olteanu, D., (2006), Specializarea tehnologică a producţiei industriale şi a exportului, la nivel european, http://oeconomica.org.ro/files/pdf/64.pdf
8.Sanjaya, L., (2000), The Technological Structure and Performance of Developing Country Manufactured Exports, 1985-1998, Oxford Development Studies. Oct.2000, Vol. 28 Issue 3, p337-369. 33p.
9. Săvoiu, Gh., (2013), Modelarea economico-financiară. Gândirea econometrică aplicată în domeniul financiar, Editura Universitară, Bucureşti.
10. Sumpter, D., (2018), Outnumbered. From Facebook and Google to fake news and filter-bubbles- the algorithms that control our lives, Bloomsbury Publishing Plc., London, UK.
11.Taleb, N.N., (2014), Antifragil. Ce avem de câştigat de pe urma dezordinii, Editura Curtea Veche, Bucureşti.
12. Toffler, Alvin; Toffler, Heidi, (2006), Avuţia în mişcare, Editura Antet, Bucureşti.
13. Zaman Gh., Georgescu, G. (2016), Gradul de îndatorare a României. Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/70740/MPRA Paper No. 70740, posted 15 April 2016 06:59 UTC.
14.Zaman Gheorghe, Gherasim Zenovic, (2010), Tehnologiile Informaţiei şi ale Comunicaţiilor (TIC) şi CercetareaDezvoltarea-Inovarea (CDI), factori importanţi ai redresăriieconomice post-criză, Volum cu lucrări, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice din facultăţile economice, „Competitivitate şi redresare economică post-criză”, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, 19 Mai 2010.
15.*** BNR, Balanţa de plăţi şi datoria externă, 2018-2019, www.bnr.ro.
16.*** World Bank, (aprile 2019), www.worldbank.com; UNCTAD www.unctad.org