STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALA PANTELIMON 20142020
!!!!!
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALA
PANTELIMON 2014-‐2020
!!!!!!!!!!!
� !C U P R I N S
!1. Referințe normaBve și programare Regională
1.1 Referințe normaBve și programare regională
1.1.1. Strategia de Dezvoltare ca instrument de programare locală
1.1.1. Rolul comunității locale în programare, promovare și administrarea teritoriului
1.2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare
1.2.1. Viziunea integrată a Strategiei de Dezvoltare
1.2.2. Deciziile orientate și selec@ve
1.2.3. Consensul asupra deciziilor
1.2.4. Managementul Strategiei de Dezvoltare
1.2.5. Comunicarea integrată
2. Contextul Local
2.1. Localizarea orațului și aspect administra@ve
2.2. Repere istorice
2.3. Repere geografice
2.4. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
2.5. Demografia
2.6. Economie social
2.7. Servicii și facilități
2.8. Forța de muncă
2.9. Potențialul economic � 2
�2.10. Analiza resurselor natural
2.11. Structura și u@lizarea terenurilor
2.12. Analiza resuselor fizice/ starea așezărilor
2.13. Infrastructura de acces și transport marfuri și persoane
2.14. Infrastructura de mediu
2.15. Alte rețele de infrastructură
2.16. Locuire/starea așezărilor umane
2.17. Infrastructura economic
2.18. Analiza resurselor umane
2.19. Rețelele sociale ale comunității
2.20. Analiza resurselor financiare.
3. Managementul Strategiei și liniile de acțiune pentru comunicarea integrată
3.1. Comunitatea locală și implementarea strategiei
3.2. Funcțiile de comunicare integrată și markeBng teritorial
4. Cadrul operațional al strategiei de dezvoltare
4.1. Proiecte implementate sau în curs de implementare
4.2. Ce ne propune Europa pentru a depăși criza financiară pentru perioada următoare
4.2.1. Strategia Europa 2020
4.3. Propunerile strategice ale României pentru perioada următoare
4.3.1.Acord de Parteneriat propus de România pentu perioada 2014 – 2020;
2. Programe opera@onale finanțate din Fonduri structural;
4.3.3. Alte finanțari disponibile pentru îndeplinirea obiec@velor locale, regionale și naționale
4.4. Propuneri de proiecte viitoare
!!
� 3
�Introducere
Planificarea strategică este procesul de pregă@re și argumentare publică a misiunilor,
priorităţilor de îndeplinit în teritoriu, focalizarea pe problemă și implicarea unui complex de
actori publici, privați și poli@ci naţionale și internaţionale. Tot acest demers are ca țintă
creşterea calităţii vieții.
Planificarea strategică urmarește să mențină o viziune clară a des@nelor comunităţii și a
teritoriului în termeni cât mai concreți și preciși. Are obiec@vul de a orienta ac@vitățile
tuturor celor implicați în des@nele comunităţii în beneficiul și în interesul comunităţii.
Strategia de Dezvoltare Locală se subscrie cerinţelor de dezvoltare ale Comunităţii Europene
pe principii de Dezvoltare Durabilă.
ParBcipare
Fiecare administrație ar dori să guverneze într-‐un mod cât mai bun posibil, deoarece este
conș@entă că u@lizează resursele colec@vității și este responsabilă de acestea. Valoarea
implicării în acest proces devine evidentă atunci când trebuie răspuns unor deziderate
publice ale colec@vității. Oraşul noastru a conceput această strategie ca un prim pas în
construirea unui mediu în care acţiunile locale să se intersecteze cu interesele regionale și
chiar internaţionale pentru a genera valori și resurse și a face față problemelor colec@ve. În
această perspec@vă intră și con@nuarea procesului de descentralizare, inves@ția în resurse
umane și în noi tehnologii care să aducă bunăstare și calitate.
Odată cu momentul integrării României în Comunitatea Europeană, a devenit datoria noastră
să inițiem și să implementăm poli@ci și măsuri adecvate care să ac@veze produc@vitatea și
prin aceasta să crească bunăstarea. Reorganizarea teritorială va fi baza de plecare a unei noi
imagini a orașului nostru, imagine care va genera noi a@tudini economice, implicarea
inves@torilor naţionali și internaţionali în diverse sectoare de ac@vitate, dezvoltarea
turismului și a agroturismului.
Planificarea strategică este un proces de cooperare voluntară între factori publici și privați
care se implică să realizeze un plan de intervenție pe termen mediu și lung. Prezenta
Strategie cuprinde un model inova@v de administrare locală, o modalitate decizională nouă
care implică o rețea compusă din o pluralitate de factori reprezenta@vi.
� 4
�!1. Strategia de dezvoltare locală a Orașului Pantelimon
1.1 Referințe normaBve și programare regională
Prezenta strategie va fi corelată cu Strategia Regională pentru perioada de referință 2014 –
2020. Prezentarea sinte@că a priorităților și orientărilor relevante cuprinse în Strategia
Regională Bucureș@ -‐ Ilfov va completa cadrul de funcționare al prezentului document
programa@c. Pentru a fi validă, Strategia de Dezvoltare a Orașului Pantelimon se subscrie
cerințelor documentelor de programare de nivel regional.
Strategia BucureșB -‐ Ilfov
�
Regiunea Bucureș@-‐Ilfov, cons@tuită din municipiul Bucureș@ -‐ capitala României -‐ și județul
Ilfov, este situată în sudul țării, în partea centrală a Câmpiei Române. Suprafața totală a
Regiunii Bucureș@-‐Ilfov este de 1.821 kmp, din care 13,1% reprezintă teritoriul administra@v
al Municipiului Bucureș@ și 86,9% al județului Ilfov. Cele două en@tăți care alcătuiesc
regiunea sunt, totodată, și cele mai mici unități teritorial administra@ve ale României din
punct de vedere al în@nderii.
� 5
�OBIECTIVE STRATEGICE GLOBALE
Strategia regiunii Bucureş@-‐Ilfov 2014-‐2020 își propune trei obiec@ve strategice globale
puternic interconectate:
✓ Consolidarea compe@@vităţii regionale;
✓ Reducerea disparităţilor intra-‐regionale;
✓ Dezvoltarea urbană şi rurală durabilă.
OBIECTIVE SPECIFICE
Strategia regiunii Bucureş@-‐Ilfov 2014-‐2020 își propune un număr de șase obiec@ve specifice:
✓ Promovarea sistemelor de transport durabile şi reducerea blocajelor din cadrul
reţelelor de transport;
✓ Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
✓ Îmbunătăţirea calităţii mediului şi sprijinirea dezvoltării durabile în regiunea Bucureş@-‐
Ilfov;
✓ Măsuri în vederea creșterii coeziunii sociale și teritoriale în cadrul regiunii;
✓ Creșterea compe@@vităţii IMM-‐urilor;
✓ Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării.
!!!
1.1.1 Strategia de Dezvoltare ca instrument de programare locală
Strategia de Dezvoltare elaborează și conjugă obiec@vele și indicațiile regăsite în
documnetele de programare în vigoare. Strategia este orientată să contribuie la realizarea
unui model de dezvoltare durabilă. În mod par@cular, Strategia de Dezvoltare sprijină
procesul de descentralizare al Administrației Locale și racordează programele de dezvoltare la
� 6
�resursele interne precum și la oportunitățile financiare oferite de Comunitatea Europeană,
alți donori europeni și bugetul de stat.
Din punct de vedere tehnic Strategia va deveni un instrument pentru cei care operează
acțiuni directe (programate individual) care derivă din competentele desemnate de Planul
Na@onal de Dezvoltare.
Strategia de Dezvoltare dorește să creeze unitate între propunerile de dezvoltare pe termen
lung și nevoile imediate ale comunității. Din punct de vedere al sistemului, Strategia de
Dezvoltare este o componentă ac@vă care definește responsabilitățile și responsabili pentru
a@ngerea obiec@velor de dezvoltare durabilă.
1.1.2 Rolul comunității locale în programare, promovare și administrarea teritoriului
Un proces important care duce la maturitate este inițiat prin această Strategie de Dezvoltare
care va promova alte instrumente de programare sectoriale (de exemplu Strategia de
Dezvoltare a Turismului, Strategia de Protecia Mediului, etc).
1.1.3 Priorități și măsuri de dezvoltare regională
a) Promovarea transportului cu emisii scăzute de carbon
Zone de intervenție:
✓ Dezvoltarea transportului electric urban (modernizarea, construcția de linii de
tramvaie, linii metrou, troleibuze, achiziționarea și instalarea echipamentelor specifice
pentru centre de electrificare: substații electrice de tracțiune, etc.);
✓ Creşterea gradului de integrare al sistemelor de transport cu tracţiune electrică;
✓ Dezvoltarea benzilor proprii pentru mijloacele de transport public şi pentru cele de
urgenţă.
✓ Modernizarea și dezvoltarea parcului de mijloace de transport ecologice;
✓ Dezvoltarea serviciului de transport public în judetul Ilfov;
✓ Dezvoltarea rețelelor de ciclism;
✓ Dezvoltare Centura Cicloturis@că Bucureș@; � 7
�✓ Deschiderea circulației feroviare Bucureș@-‐Videle-‐Giurgiu și refacerea podului Vidra-‐
Grădiștea;
✓ Modernizarea și reabilitarea Complexului feroviar Bucureș@ Nord; legătura subterană
Gara de Nord-‐Gara Progresu; legătura subterană Gara de Nord-‐Gara Obor;
✓ Modernizarea liniei de cale ferată Bucureş@ Nord – Aeroportul Internaţional Henri
Coandă;
✓ Modernizarea sistemului integrat de informare a călătorilor;
✓ Soluţii integrate ITS (IT&C) pt. sistemul de transport urban;
✓ Ex@nderea rețelei Drumuri verzi în Bucureș@;
✓ Dezvoltarea unui sistem de informare eficientă a călătorilor integrat cu facilități de
creștere a accesibilității;
✓ Realizarea unui sistem integrat IT pentru plata tarifului de călătorie (automate de
vânzare @tluri de călătorie) şi informarea călătorilor privind traseele, tarifele si alte
informații de interes public;
✓ Modernizarea drumurilor aflate în ges@unea autorităților județene, locale si
comunale, (drumuri județene, străzi orășeneș@, drumuri comunale, șosele de centură,
etc);
✓ Construcția, modernizarea inelelor urbane, pasaje sub/supraterane, supralărgiri străzi
urbane, etc.
✓ Reorganizarea circulației în zonele centrale;
✓ Asigurarea siguranței traficului ru@er: semnalizarea drumurilor, camere video, etc.
✓ Construirea de parcări sub/supraterane;
✓ Construirea de terminale intermodale în scopul interconectarii diferitelor rețele de
transport (realizare conectare la A1, Piața Unirii, Gara de Nord, Gara Progresu, Gara
Obor, Petricani, Răzoare și altele);
� 8
�✓ Realizarea infrastructurii de transport pentru centrul intermodal de marfă la Moara
Vlăsiei.
✓ Amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și
alte scopuri;
✓ Amenajare porturi 1 Decembrie și Glina considerate de catre C.E. ca fiind porturi din
rețeaua comprehensivă.
!b) Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate
sectoarele.
Zone de intervenție:
✓ Reabilitarea termică blocuri de locuințe și clădiri publice;
✓ Individualizarea consumurilor de energie termică cu ajutorul repar@toarelor de costuri
în condominii racordate la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice;
✓ Instalarea sistemelor de energie termică din surse regenerabile pentru clădirile
ins@tuţiilor publice;
✓ Reabilitarea magistralelor de termoficare, a rețelelor termice primare din Municipiul
Bucureș@ (zona Militari, Vitan, CET Pantelimon, etc);
✓ Reabilitarea rețelelor termice secundare aferente a 27 centrale termice din Municipiul
Bucureș@;
✓ Reabilitarea de racorduri aferente Punctelor Termice;
✓ Transformarea centralelor termice în centrale de coregenerare de înaltă eficiență : CT
Floreasca, Casa Presei, etc)
✓ Modernizare centrale termice;
✓ Implementarea soluțiilor eficiente energe@c privind iluminatul public;
� 9
�✓ Reabilitare / modernizare elemente ale sitemului de iluminat public (rețea, stâlpi, corp
de iluminat).
!c). Îmbunătăţirea calităţii mediului şi sprijinirea dezvoltării durabile în regiunea Bucureş@-‐
Ilfov
Zone de intervenție:
✓ Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de u@lități publice – apa – canalizare;
✓ Finalizarea Stației de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare
și a canalului colector Dâmbovița;
✓ Realizarea de instalații de tratarea termică a deșeurilor solide;
✓ Realizarea de stații de compost cu valorificare energe@că;
✓ Realizarea de instalații pentru tratarea termică a deșeurilor periculoase (inclusiv
deșeuri medicale);
✓ Implementarea și informarea populației cu privire la problema@ca specific locală de
protecție a mediului precum și mijloace de acțiune specifice, inclusiv colectare
selec@vă.
✓ Implementare unui sistem informațional opera@v pentru managementul calității
aerului și soluții pentru reducerea nivelului de poluare a aerului;
✓ Protejarea și ex@nderea Centurii verzi a Muncipiului Bucures@;
✓ Protecția biodiversității și a patrimonuiului natural prin sprijinirea ariilor protejate;
✓ Reabilitare urbană a râului Dâmbovița;
✓ Amenajarea luncii Dâmboviței în zona Lacul Morii pentru agrement;
✓ Reabilitarea calității apei salbei de lacuri de pe râul Colen@na (13 lacuri) și a lacurilor
interioare din capitală (6 lacuri);
� 10
�✓ Restaurarea, protejarea şi conservarea Parcului Herăstrău, şi promovarea iden@tăţii
culturale şi istorice a acestuia;
✓ Reabilitarea clădirilor, centrelor istorice și culturale;
✓ Inventarierea siturilor de interes patrimonial;
✓ Crearea unui cadru de sprijin al proprietarilor pentru restaurarea clădirilor de
patrimoniu;
✓ Restaurarea și punerea în valoare a Palatului Voievodal "Curtea Veche";
✓ Modernizare spaţiu public urban piaţa de flori George Coşbuc;
✓ Punerea în valoare a monumentelor de for public;
✓ Ansamblu urban complex – Pod Mihai Voda, pod pietonal şi pentru bicicliş@ peste
Dâmboviţa şi parcaje subterane;
✓ Valorificarea forturilor din județul Ilfov;
✓ Punere în valoare catacombe subteranul centrului istoric al Bucureș@ului;
✓ Reabilitare infrastructura Centru Istoric;
✓ Amenajare zone de recreere, zone tema@ce, sport ;
✓ Realizare BIO PARC ZOO Băneasa;
!d). Măsuri în vederea creșterii coeziunii sociale și teritoriale
Zone de intervenție:
✓ Zone urbane deprivate pana la 20.000 de locuitori;
✓ Creşterea par@cipării @nerilor pe piaţa forţei de muncă şi integrarea durabilă a
acestora;
✓ Sprijinirea creşterii ocupării forţei de muncă, în special a persoanelor vulnerabile şi
expuse riscului de marginalizare socială; � 11
�✓ Promovarea de noi oportunităţi de angajare în zona rurală;
✓ Combaterea abandonului şcolar @mpuriu şi promovarea accesului nediscriminatoriu la
educaţie de calitate: dezvoltarea de programe pentru men@nerea elevilor în sistemul
de educație;
✓ Inves@ţii în competenţele cadrelor didac@ce pentru învațarea centrată pe elev;
✓ Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii regionale educaţionale, mai ales în
zonele defavorizate;
✓ Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (TVET) și prin corelarea ofertei de
formare profesională cu cererea pieței asoel încât să fie acoperite domeniile prioritare
de dezvoltare economică specifice regiunii;
✓ Îmbunaătățirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate;
✓ Creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate;
✓ Asigurarea accesului echitabil la serviciile de sănătate;
✓ Modernizarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.
e). Creșterea compe@@vităţii regionale
Zone de intervenție:
✓ Crearea de parcuri industriale, ș@ințifice, tehnologice, logis@ce, etc., dezvoltarea celor
existente;
✓ Crearea și dezvoltarea incubatoarelor de afaceri;
✓ Facilitarea consolidării şi înfiinţării de IMM-‐uri, inclusiv punerea la dispoziţie a
capitalului de pornire, a garanţiilor, a împrumuturilor şi a capitalului iniţial prin
instrumente financiare, precum şi acordarea de sprijin pentru dezvoltarea planurilor
de afaceri.
✓ Sprijinirea dezvoltării IMM-‐urilor în domeniile, cum ar fi industriile culturale şi
crea@ve, noile forme de turism, serviciile inovatoare şi a altor provocări europene şi
regionale; � 12
�✓ Sprijinirea educației antreprenoriale;
✓ Dezvoltarea de rețele informa@ce și informaționale regionale.
✓ Sprijin pentru dezvoltarea de produse şi servicii inovatoare;
!f). Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării
Zone de intervenție:
✓ Inves@ții în cel mai puternic laser din lume ELI – Extreme Light Infrastructure, orașul
Măgurele;
✓ Crearea de centre de inovare si transfer tehnologic;
✓ Crearea de parcuri ș@ințifice;
✓ Sprijinirea clusterelor, a parteneriatelor de cooperare între actorii din domeniul
cercetării, al educaţiei şi al inovării, dezvoltarea infrastructurilor de C&I în
întreprinderi.
!Dezvoltarea durabilă şi echilibrată a Regiunii Bucureș@ Ilfov prin crearea şi susţinerea unui
mediu economico-‐social compe@@v, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea
economică con@nuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor judeţului este viziunea strategică a
managerilor regiunii și a administrației țării noastre.
!1.2 Structura Strategiei de Dezvoltare a orașului Pantelimon
Obiec@vul Strategiei de Dezvoltare este acela de a instrumenta o serie de acțiuni focalizate
pe imbunatățirea condițiilor economice, coeziunii sociale și ges@unea mediului în teritoriu.
Strategia de Dezvoltare este construită pe baza a cinci principii:
1. Viziune integrată a modelului de dezvoltare
2. Implicarea în deciziile orientate pentru a reduce riscurile de pierdere a resurselor, � 13
�3. Construirea unui amplu consens din partea tuturor celor implicați;
4. Construirea unui sistem de management ac@v al strategiei care să poată implementa
prevederile acestui document pe toata perioada de opera@vitate a sa.
5. Crearea unui sistem de comunicare integrată pentru a face cunoscut permanent
conținutul și acțiunile strategiei către toate părțile implicate și în mod par@cular către
cetățeni.
Strategia de Dezvoltarea a orașului nostru integrează 3 componente:
✓ un model de dezvoltare economică și socială;
✓ modalitățile de interacționare cu cetățenii și alți factori interesați;
✓ un plan de comunicare cu rol informare și promovare.
Un model reprezenta@v este dat de următoarea schemă:
�
� 14
�1.2.1 Viziunea integrată a strategiei
Strategia a fost creată punând împreuna și corelând toate componentele fundamentale care
sprijină dezvoltarea durabilă a unui teritoriu. Componentele de referință care sunt regăsite în
strategie sunt următoarele:
• protecția mediului și a teritoriului;
• dezvoltarea economică;
• coeziunea socială;
• administrație locală.
Tipurile de corelație care se regăsec în aceste componenete vor influența direcțiile de
dezvoltare durabiă a teritoriului. In mod grafic putem exprima aceasta prin urmatoarea
schemă:
�
Aceste componente conduc la construirea unui prim cadru de referință pe baza căruia putem
spune că sunt construite acțiunile prezentei strategii de dezvoltare.
� 15
�!1.2.2 Deciziile orientate si selec@ve
Pentru a fi eficientă o strategie trebuie să fie corect structurată și trebuie să selecteze
anumite direcții. Selecția direcțiilor din strategia de dezvoltare este cea care conduce la
iden@ficarea priorităților care vor determina a@gerea obiec@velor propuse. Metoda de
orientare si selec@e va fi definită ulterior în cadrul documentului.
In mod opera@v deciziile se construiesc pe baza diferitelor priorități existente din punct de
vedere al mediului, dezvoltarii economice, coeziunii sociale si administra@ei publice.
1.2.3 Consensul tuturor asupra deciziilor
Dezvoltarea unui teritoriu trece în mod necesar printr-‐o totalitate de acorduri tacite si valori
impărtășite. Strategia de dezvoltare a fost construită pe baza unui proces care țintea
aspectele principale ale teritoriului și pe baza posibilelor soluții ce vor fi organizate în
documentul de față prin propuneri de proiecte. În acest proces de elaborare a fost în
permanență căutat consensul tuturor celor implicați și a beneficiarilor finali (membrii
comunității).
1.2.4 Manangementul strategiei de dezvoltare
Strategia reprezintă procesul principal care reconenctează toate propunerile și ac@vitățile
administrației locale în direcția dezvoltării teritoriale. Strategia nu este numai un document
programa@c ci și un instrument de management, evaluare și monitorizare. Tehnic, strategia
este organizata in patru faze:
1. Elaborarea documentului și aprobarea redactării (textul de față);
2. Inițierea implementării strategiei concentrată pe realizarea acțiunilor și proiectelor
indicate în documentul de față;
3. Verificarea strategiei concentrată pe analizarea rezultatelor și pe iden@ficarea
eventualelor nevoi apărute ulterior;
� 16
�4. Actualizarea strategiei, în cazul în care va fi necesară aceasta datorită noilor nevoi
apărute. Această fază va da naștere unor posibile noi acțiuni și proiecte. In mod grafic ciclul
de muncă poate fi reprezentat în felul următor:
�
!Schema reprezintă două macrocontexte: acela indicat ca și “zona de dezvoltare” și reprezintă
etapa de programare precum și al doilea macrocontext pe care il denumim “zona de
planificare și ges@une” care iden@fică rezultatele a@nse în urma implementării.
1.2.5 Comunicarea integrată
Poli@ca Comunității Eurpene cu privire la rolul Administrației locale prevede creșterea
transparenței în toate acțiunile administra@ve. Strategia de dezvoltare integrează procese si
instrumente de comunicare care vor fi u@lizate pe toata perioada implementării proiectelor
propuse. Sistemul integrat de comunicare al strategiei este organizat pe urmatoarele canale:
1. transmiterea de iden@tăți și imagini cu privire la iden@tatea locală;
2. relaționarea cu cetățenii și cu agenții economici locali;
3. coordonarea între poli@cile regionale și cele locale.
� 17
�Această structură de comunicare se leagă de acțiunile orientate către verificarea calității
acordurilor între toți actorii implicați. O comunicare integrată este cea care argumentează
cetățenilor și agenților economici necesitățile care sunt iden@ficate în teritoriu precum și
acțiunile intreprinse pentru remodelarea acestuia.
!2. Contextul Local
!2.1. Localizarea oraşului şi aspecte administra6ve
Din punct de vedere administra@v, oraşul Pantelimon se află situat în partea es@că a judeţului
Ilfov şi în imediata apropiere a municipiului Bucureş@. Comuna Pantelimon a fost declarată
oraş în anul 2005, prin Legea 413, el cuprinzând localităţile: Pantelimon, Călugăreni,
Nistoreş@, Pantelimon de Jos şi Runcu.
!Oraşul Pantelimon se învecinează la sud-‐vest cu municipiul Bucureş@. La vest se învecinează
cu comuna Dobroieş@, iar la nord-‐vest cu oraşul Voluntari. În nord, Pantelimon se învecinează
cu comuna Afumaţi, în nord-‐est cu comuna Găneasa, în est cu comuna Brăneş@, iar în sud cu
comunele Cernica şi Glina.
!!
� 18
�
!!!!!!!!!!!!!!!!!!
!2.2. Repere istorice
!Localitatea Pantelimon a fost înfiinţată în secolul al XVII-‐lea, când aici s-‐au aşezat câţiva
oameni care au amenajat„Fântâna Babei Ana”. Numele iniţial al satului a fost Obileş', fiind
ulterior schimbat în Floreş'. Domnitorul Grigore Ghica al II-‐lea a construit apoi în apropiere
de sat o mănăs@re cu spital pentru îngrijirea bolnavilor; clădiri ale acestei mănăs@ri există
� 19
�astăzi pe insula Sfântul Pantelimon de pe lacul Pantelimon şi au funcţionat ca hotel şi
restaurant, acestea fiind la momentul anului 2011, închise pentru renovare de mai mulţi ani.
În 1750, domnitorul a primit din Grecia braţul drept al Sfântului Pantelimon, pe care l-‐a adus
mănăs@rii, denumită Sfântul Pantelimon. De la mănăs@re, satul şi-‐a luat noul nume. În 1901,
localitatea Pantelimon era reşedinţa comunei rurale Pantelimonul-‐Dobroeş@ şi în acelaşi @mp
reşedinţa plasei Dâmboviţa-‐Mos@ştea (după ce fusese reşedinţa plasei Dâmboviţa înainte de
unirea ei la 1 aprilie 1882 cu plasa Mos@ştea) a judeţului Ilfov. Comuna era formată din
Pantelimon şi din satele Aleşi-‐Pasărea, Dobroieş@ şi Mărcuţa.Acesta din urmă este astăzi
parte a car@erului Pantelimon din Bucureş@; Dobroeş@ este sat de sine-‐stătător. Populaţia
localităţii era de 685 de locuitori, iar a comunei Pantelimonul-‐Dobroeş@, în total de 1355. În
comună funcţionau o maşină de treierat, o fabrică de oţet şi o şcoală mixtă cu 36 de elevi
(dintre care 11 fete); până în 1876 funcţionase şi o şcoală de surdo-‐muţi, mutată însă în satul
Tei (astăzi, car@er din Bucureş@). În perioada interbelică, Pantelimonul a avut în con@nuare
statut de reşedinţă de plasă: această plasă era denumită Pantelimon şi era formată din 43 de
sate.
!!!!!!!!!!!!
� 20
�!!Din punct de vedere administra@v, regimul comunist a adus modificarea statutului localităţii.
În 1950, ea a fost arondată oraşului republican Bucureş@, din a cărui structură administra@vă
a fost parte, din structura raionului 23 August. După aceea, în 1968, a fost comună
suburbană a Bucureş@ului, iar în 1981 a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov (subordonat
Bucureş@ului), unitate devenită în 1997 judeţul Ilfov.
!În @mpul regimului comunist, mănăs@rea a fost demolată de Nicolae Ceauşescu, care a
ordonat înfiinţarea pe locul ei a unui complex turis@c de lux, deschis în 1987. După revoluţia
din 1989, complexul a fost retrocedat, în anul 2001, Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta l-‐a
concesionat pe 70 de ani omului de afaceri Nicolae Raţiu, care a demarat un îndelungat şi
amplu proces de renovare, la capătul căruia complexul urmează să facă parte din lanţul
hotelier Corinthia.
!În secolul al XX-‐lea, oraşul Bucureş@ s-‐a ex@ns treptat, înghiţind o parte a vechiului sat. Restul
acestuia a fost organizat în 1968 sub forma comunei Pantelimon, aflată din 1997 în
subordinea judeţului Ilfov. Datorită proximităţii Bucureş@ului, comuna s-‐a ex@ns şi ea la
rândul ei, către est, şi în 2005 a devenit oraş.
! 2.3. Repere geografice
!Din punct de vedere geografic Oraşul Pantelimon se află în câmpia Română (mai precis în
Câmpia Vlăsiei), pe malul stang al râului Colen@na, care il desparte de capitala ţării,
Bucureş@. Acest râu formează în zona oraşului lacurile: Pantelimon I, Pantelimon II şi Cernica.
Principala zonă locuită a oraşului se află în extremitatea ves@că, pe malurile lacurilor
Colen@na. Pe lacul Pantelimon II se află o insulă împădurită, denumită Sfâtul Pantelimon,
� 21
�după Manăs@rea ortodoxă înfiinţată acolo de Grigore Ghica, transformată în anul 1987 în
restaurant şi hotel.
!Cu o suprafaţă de 69 kmp, Pantelimon este cel mai în@ns oraş al judeţului, dar nu mai în@ns
decât comunele rurale: Periş, Snagov şi Vidra, şi al treilea ca populaţie după Voluntari şi
Buvea.
Prin centrul arealului administra@v al oraşului, trece şoseaua de centură a Bucureş@ului. La
est de şoseaua de centură, oraşul con@nuă de-‐a lungul şoselelor DN3 (bulevardul Biruinţei) şi
DJ 301 (soseaua Cernica), limitele sale de est ajungând până în Pădurea Cernica. Mănăs@rea
Cenica, al cărei cimi@r se află pe un Ostrov de pe lacul cu aceeaşi nume, se află în
extremitatea sud-‐es@că a oraşului.
Vecintătăţile conform planului de încadrare în zonă sunt:
• Nord – comuna Afumaţi
• Nord-‐est – comuna Găneasa
• Est – comuna Brăneş@
• Sud – Comuna Cernica si comuna Glina
• Sud-‐vest – Municipiul Bucureş@
• Vest – comuna Dobroieş@ şi oraşul Voluntari.
!Forme de relief
!Teritoriul administra@v al oraşului Pantelimon este amplasat în cadrul marii unităţii
geomorfologice Câmpia Română respec@v în subunitatea acesteia Câmpia Vlăsiei.
!
� 22
�Relieful câmpiei este cons@tuit dintr-‐o succesiune de câmpuri (interfluvii) şi văi (terease şi
lunci) care se succed de la nord la sud.
!Pe teritoriul administra@v al oraşului Pantelimon al@tudinea variază între 60,6 m şi 78,8 m,
al@tudinea nu variază foarte mult sub raport hipsometric. Al@tudinea medie este de 70
metri.
!!!!
Clima
Oraşul Pantelimon se încadrează într-‐o zonă cu climat temperat-‐con@nental cu nuanţe de
excesivitate, datorită al@tudinii reduse regiunea se află în etajul clima@c de câmpie, atenuată
în mare parte prin unele suprafeţe împădurite.
!Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid şi con@nental, fiind
caracterizate prin valori termice ridicate, insolaţie prelungită şi umidiate a aerului redusă.
Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de aer rece est-‐con@nentale, caracterizate prin
scăderea apreciabilă a temperaturii aerului precum şi numeroase zile cu viscol.
!Fauna
Fauna este diferențiată în funcție de caracterele biogeografice ale teritoriului. Aceasta este
bine reprezentată şi se încadrează în domeniul faunei pădurilor, domeniul faunei luncilor şi
domeniul faunei acva@ce.
În zonele de pădure din jurul localităţii, ce aparţin domeniului pădurilor, se întâlnesc: jderul,
mistretul, căpriorul, cerbul, veveriţa, etc. � 23
�Lunca Argeşului, ce aparţine domeniului faunei de luncă, cuprinde subdomenii faunis@ce:
domeniul pajiş@lor şi domeniul zăvoaielor.
Fauna apelor curgătoare-‐se încadrează în domeniul faunei acva@ce, cuprinzând diverse specii
de peş@, printre care cele mai frecvente sunt: scobarul, lipanul si ceanul, alături de care apar
şi moluşte şi alte nevertebrate.
Lumea animală a acestui bio@p se completează pe @mpul călduros odată cu venirea
primăverii cu păsările migratoare, venite din ţările calde, cu specii de rep@le, insect şi viermi,
formând un ecosistem cu un echilibru perfect.
Pe teritoriul administra@v al oraşului se află situl de importanţă comunitară Lacul şi Pădurea
Cernica sit inclus în reţeaua ariilor protejate din România, Natura 2000.
!!!!!!2.4. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
Incepând cu anul 2008 oraşul Pantelimon este membru fondator al Asociaţiei
Intercomunitare de U@lităţi Publice pentru Serviciul de Alimentare cu Apă şi de Canalizare
(ADIA), cons@tuită din unităţile administra@v teritoriale organizate potrivit Legii nr. 2/1968,
reprezentate de primari în baza art.11 si 12 din Legea nr. 215/2001:
!-‐ Judeţul Ilfov prin Consiliul Judeţean
-‐ Oraşul Pantelimon
-‐ Oraşul Bragadiru
� 24
�-‐ Comuna Brăneş@
-‐ Comuna Cernica
-‐ Comuna Cornetu
-‐ Comuna Ciorogârla
-‐ Comuna Domneş@
-‐ Comuna Dobroeş@
!În conformitate cu statutul propriu, Asociaţia este cons@tuită în scopul înfiinţării, organizării,
reglementării, finanţării, exploatării, monitorizării şi ges@onării în comun a serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare pe raza de competenţă a unităţilor administra@v-‐teritoriale
member, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de inves@@i publice de interes zonal
sau regional des@nate infiinţării, modernizării şi ges@onării unor sisteme de u@litate publică
aferente serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
!!2.5. Demografia
Oraşul Pantelimon se află în Regiunea Bucureş@-‐Ilfov, cea mai dens populată regiune a
României. Regiunea are o populaţie de aproxima@v 2.300.000 de locuitori si o densitate de
1200 locuitori pe kmp. Este adevărat ca Bucureş@ul acoperă aproxima@v 8000 locuitori/kmp.,
ceea ce reprezintă 85% din populaţia regiunii. Asoel, în Judeţul Ilfov locuiesc 15% din
locuitorii regiunii.
La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, localitatea Pantelimon
avea o populaţie de 23.306 locuitori reprezentând 15 % din populaţia urbană a Judeţului
Ilfov.
� 25
�În comparaţie cu populaţia înregistrată în anul 2002, creşterea demografică a fost cu 45,5% în
anul 2011, respec@v o creştere cu 7290 locuitori. La data de 1 iulie 2013, populaţia stabilă a
oraşului era de 25.596 persoane.
Alături de oraşele Voluntari, Chi@la, Chiajna si Dobroieş@, oraşul Pantelimon se numără
printre localităţile cel mai dens populate din Judeţul Ilfov. Populaţia oraşului a cunoscut o
creştere accentuata în ul@mii 10 ani, datorită tendinţelor de suburbanizare, de stabilire a
locuitorilor din mediul urban aglomerat într-‐un mediu natural, de schimbare a modului de
locuire de la cel colec@v la cel individual.
Harta distribuţiei populaţiei la recensământul din 2011 arată că oraşul Pantelimon se numără
printre localităţile care au peste 20.000 locuitori. Oraşul Pantelimon a înregistrat a 2-‐a
creştere intercentralizată, respec@v cu 45,5 % în anul 2011 faţă de 2002, dacă comparăm
localităţile urbane ale judeţului Ilfov.
!Densitatea populaţiei
!
!Structura demografică
!Structura pe sexe şi grupe de vârstă
La nivelul Regiunii Bucureş@ Ilfov, structura pe sexe a populaţiei evidenţiază o repar@zare
aproxima@v echilibrată a populaţiei, şi anume 47% bărbaţi şi 53% femei.
În anul 2011, populaţia oraşului Pantelimon avea o structură demografică feminizată,
respec@v 11.417 femei la 10.879 bărbaţi, o pondere a femeilor de 51, 2%. Din graficul de mai
Densitatea populaţiei la recensământul din 2011
Număr locuitori Suprafaţa intravilan (kmp)
Densitate (loc/kmp)
Pantelimon 25.596 27,14 859
� 26
�jos se poate observa un echilibru existent intre sexe până la vârsta de 50 de ani, după care
numărul femeilor este constant mai mare decât al bărbaţilor. Excedentul feminin este
explicat de supramortalitate masculină, speranţa de viaţă mai mare a femeilor şi pierderile
bărbaţilor în cele două războaie mondiale, diferenţa fiind de 610 femei raportate la bărbaţii
de aceeaşi grupă de vârstă (50-‐85 ani şi peste).
!Structura pe grupe de vârstă
Reprezentarea structurii pe grupe de vârstă permite evaluarea gradului de îmbătrânire a
populaţiei. Asoel, populaţie tânără s-‐a considerat între 0-‐14 ani, cea adultă între 15-‐64 ani şi
cea bătrână peste 65 ani conform Ins@tutului Naţional de Sta@s@că.
La nivelul Regiunii Bucureş@ Ilfov, populaţia încadrată în structura de vârstă 0-‐14 aniprezintă
o traiectorie ascendentă, crescând cu 14% intre anii 2005 – 2011, reprezentând 12% din
totalul populaţiei regionale. Numărul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-‐64 de ani a
crescut cu 1% şi acoperă un procent de 73% din totalul populaţiei regionale. Populaţia
cuprinsă in categoria de vârstă 64 de ani şi peste se diminuează ca număr cu aproape 1,2% şi
reprezintă un procent de 15% din totalul populaţiei regionale.
Se poate afirma că nu creşterea numărului populaţiei reprezintă factorul cel mai important în
dezvoltarea socio-‐economică a unei localităţi, ci modificarea structurii pe vârste.
La nivelul localităţii Pantelimon, populaţia cu vărsta peste 64 ani a sporit într-‐o măsură
semnifica@v mai mica (19,1%) compara@v cu populaţia cu vârsta între 15-‐64 ani care a
crescut cu aproape 58% în 9 ani faţă de efec@vul din anul 2002. Acest fapt se explică în primul
rând prin numărul mare de persoane din Bucureş@ care s-‐au stabilit în ul@mii 10-‐15 ani pe
teritoriul oraşului Pantelimon. Numărul mare de persoane adulte este benefic pentru
economia locală, asigurând resurse de muncă pentru inves@@i şi cons@tuind un factor de
creştere demografică în perpec@vă.
!Evoluţia populaţiei
Accesul la infrastructură, atracţia pentru a locui într-‐un mediu mai puţin aglomerat, în
locuinţe de @p pavilion şi ridicat de mobilitate reprezintă factori atrac@vi pentru stabilire în � 27
�zonele suburbane. Sporul migrator a înregistrat valori mai mari decât sporul natural.
Semnifica@v este faprul că fluxurile de stabilitate au fost constant mai mari decât cele
reprezentand plecările din localitate iar sporul natural a fost influenţat pozi@v de stabilitatea
unei populaţii aflate la vârsta fer@lităţii.
Populaţia oraşului Pantelimon creşte în principal prin migrarea pozi@vă şi în măsură mai mica
prin sporul natural pozi@v între nou nascuţii vii şi decedaţi.
!Populaţia oraşului Pantelimon poate fi caracterizată prin următoarele procese sau variabile
demografice :
• Proces recent de revigorare demografică, respec@v număr mai mare de născuţii vii
decât decedaţi ;
• Rata pozi@vă a migraţiei din ul@mii ani care arată un grad mare de atrac@vitate pentru
locuire;
• Structura pe grupe de vârste (pondere mare a populaţiei în vârsta de muncă 15-‐64
ani) este favorabilă pentru dezvoltarea economiei locale;
• Grad redus de îmbătrânire demografică ceea ce înseamnă costuri reduse din punct de
vedere social.
!Structura etnică
La nivelul Regiunii Bucureş@ Ilfov, 86,3% din totalul locuitorilor regiunii este de etnie română.
Următoarea etnie este cea romă, cu o pondere de 1,74% din total. Celelalte trei etnii cu
ponderi importante sunt: maghiarii cu 0,16% din totalul regional, turcii cu 0,13% din totalul
regional şi chinezii cu 0,08% din totalul regional.
Oraşul Pantelimon are o populaţie mul@etnică şi mul@lingvis@că, cu o netă majoritate a
populaţiei româneş@. Ul@mul recensământ surprinde modificări în structura etnică, respec@v
creşteri ale minorităţilor etnice, ponderea populaţiei având româna drept limbă maternă
reducându-‐se la 96,7%. Minorităţile semnifica@ve sunt cele de romi (1,5%) şi maghiari (1,2%)
� 28
�!2.6. Economia locala
!In perioada 2008-‐2012 în oraşul Pantelimon s-‐a evidenţiat o creştere con@nua a numărului
agenţilor economici.
Evoluţia numărului de firme este una pozi@vă în pofida crizei economice care a început în
anul 2008, fapt care arată avantajele proximităţii capitalei şi gradul ridicat de atrac@vitate
pentru inves@ţii.
Locul pe care îl ocupă oraşul Pantelimon în judeţul Ilfov după numărul de firme, este patru
(după Voluntari, Otopeni, Popeş@-‐Leordeni).
Se observă că oraşul Pantelimon are un grad de concentrare teritorială al întreprinderilor mai
mare decât cel pe care îl întâlnim în majoritatea judeţelor ţării, însă sub media judeţului Ilfov.
Conform datelor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe langă Tribunalul Ilfov,
există circa 2080 agenţi economici private, o ins@tuţie publică şi 4 întreprinderi mixte.
Numărul total de firme cu par@cipare străină la capital este de 480.
Structura firmelor după forma juridică,conform datelor furnizate de Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ilfov.
!
!In structura economiei oraşului Pantelimon industria con@nua să fie încă o ramură
importantă datorită în principal trecutului său industrial, specializării forţei de muncă,
avantajele fiind o capacitate ridicată de a asigura locuri de muncă şi contribuţie importantă la
crearea produsului intern brut. Industria s-‐a dezvoltat în principal pe baza plaoormelor
industrial ,,Neferal”, respec@ve ,,Acumulatorul”, amplasate la periferia capitalei şi care a
cons@tuit centre de atracţie pentru forţa de muncă din zona periurbană a Bucureş@ului. În
Tip SRL SA PFA II IF CA SC SCS SNC
Nr. 1733 20 264 49 14 2 1 1 1
� 29
�present, datorită mărimii şi accesibilităţii, acestă zonă generează nave@sm dispre localităţile
limitrofe, polarizand forţa de muncă chiar şi dinspre Bucureş@.
Ramurile industriale reprezentate la nivelul localităţii Pantelimon sunt industria metalurgică,
confecţii metalice, tex@lă, material de construcţii, ateliere meşteşugăreş@, de tâmplărie şi
industria alimentară.
Reprezenta@ve, în prezent pentru industria actuală sunt următoarele întreprinderi:
-‐ S.C. Neferal S.A.-‐parte a Grupului Metanef valorifică deşeurile de metale
neferoase pentru obţinerea de aliaje pe bază de plumb, cupru şi aluminiu;
-‐ IMNR – Ins@tutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi
Rare-‐ac@vităţi de cercetare;
-‐ Acumulatorul S.A. a cărui ac@vitate s-‐a diminuat treptat;
-‐ Complexul de Morărit şi Panificaţie ,,Loulis”;
-‐ Fabrica de bere Tuborg;
-‐ Titan S.A.
Industria mica este reprezentată de secţii aparţinînd industriei metalurgice,
secţia ,,CENTROCOOP” S.A., moara ,,I.P.Grâul Bucureş@”, ateliere meşteşugăreş@ ( tâmplărie,
confecţii metalice, confecţii, tex@le -‐ ,,Anversa” SA).
Poziţionarea în vecinătatea capitalei a generat dezvoltarea ac@vităţii de depozitare pentru
numeroşi agenţi economici. Un alt domeniu de ac@vitate este Acela al ges@unii deşeurilor în
Pantelimon.
Alte societăţi comerciale sunt G. Canale & C S.A. – domeniul @pografic, SC. Superfood S.R.L. ,
Franke România, Gelplast, Heidi, Eisberg SRL, Agrofip Com SRL-‐creşterea porcilor, Ferma
Siliştea SRL, Selgros-‐comert.
Agricultura este specifică zonei naturale din care fac parte oraşul Pantelimon, ac@vităţile
preponderente fiind cultura plantelor şi creşterea animalelor.
� 30
�Compara@v cu situaţia la nivel judeţean, structura fondului funciar a oraşului Pantelimon este
de asemenea dominate de categoria suprafeţelor arabile şi păşuni, fapt reflectat în structura
ac@vităţilor agricole.
!
!Incepand cu anul 2006, în structura fondului funciar a oraşului Pantelimon se remarcă
diminuarea suprafeţelor agricole dar si a celor arabile, des@naţia suprafeţelor scoase din
circuitul agricol fiind de locuire. În anul 2000 a fost înregistrată cea mai mare suprafaţă
agricolă în perioada 1990-‐2011; faţă de acest maxim, în anul 2010 scăderea este de 34%.
!Pe teritoriul oraşului Pantelimon există organizaţii cu profil agricol ( societăţi comerciale,
asociaţii ale producătorilor etc.) cu profil vegetal şi animal. Unul dintre agenţii economici
importanţi din domeniul agricol, specializat pe creşterea animalelor este S.C. Agroindustrială
Pantelimon S.A. (ferma Pantelimon), cu cca. 500 capete şi o producţie zilnică de peste 5000
litri lapte. Profilul mixt asigură prin cele 610 ha deţinute de această societate diversificarea
producţiei.
Pe ansamblu se observă o uşoară scădere a producţiei vegetale şi a efec@velor de animale.
Principalele cause sunt u@lizarea de soiuri de plante inferioare, lipsa rotaţiei culturilor,
sistemul de irigaţii deficitar, fenomene de degradare a solului prin acidifiere, bălţire,
2010 2011 2012 2013
Suprafata agricola dupa modul de folosinta (ha)
2460 2454 2451 2337
Suprafata arabila (ha) 2333 2327 2324 2219
Suprafata l ivezi s i pepiniere pomicole
66 66 66 66
Suprafata vii si pepiniere vi@cole (ha)
22 22 22 22
Suprafete pasuni (ha) 33 33 33 24
Suprafete fanete (ha) 6 6 6 6
� 31
�reoziune, etc. De asemenea, una din cauzele reducerii suprafeţei agricole o cons@tuie şi
autorizaţiile de construire, ce au condus la o ex@ndere necontrolată a zonei construite. Până
în present, mare parte din construcţiile şi amenajările apărute sau ce se intenţionează a fi
înfiinţate, produc discon@nuităţi în suprafaţa arabilă, menţionăm aici depozitele en-‐gross
care, pe lângă spaţii excedentare sau terenuri neproduc@ve, au ocupat suprafeţe importante
din circuitul agricol.
Principalele ac@vităţi sunt legate de legumicultură, cultura cartofilor şi cerealieră (grâu şi
secară). Odată cu declinul pieţei imobiliare, presiunea asupra terenurilor agricole a scăzut,
dar interesul pentru ac@vitatea agicolă a rămas la fel de scăzută ca în perioada boom-‐ului
imobiliar.
O importantă disfuncţie în domeniul agricol este lipsa unui system integrat de colectare,
depozitare şi desfacere pentru produsele agricole, care au ca piaţă de desfacere municipiul
Bucureş@.
Producţia totală şi produc@vitatea muncii nu reflect încă, potenţialul natural al zonei, tradiţia
şi experienţa locală.
!Silvicultura se bazeaza pe fondul fores@er aflat pe teritoriul administra@ve al oraşului
Pantelimon cu totalizarea 2.925 ha şi cuprinde Pădurea Pustnicu (835 ha) şi Pădurea Cernica
(1.955 ha). La acestea se mai adaugă şi vegetaţia arbus@vă şi subarbus@vă de lângă lacuri şi
bălţi.
Desi gradul de împădurire este unul foarte mare pentru o unitate administra@ve de câmpie
(43,5% din suprafaţa totală a acestuia), fondul fores@er este afectat de sursele de poluare
aflate în apropiere. Revitalizarea pădurilor din zona cons@tuie un important obiec@v în
strategia de dezvoltare a localităţii.
!2.7. Servicii si facilităţi
Infrastructura
� 32
�!Apa
Oraşaul Pantelimon este aprovizionat cu apa potabila din surse subterane si de suprafata.O
retea de transport si distribu@e a apei de 43 km asigura conectarea a 82% din u@lizatorii
locali casnici si industriali. 74% dintre locuinte sunt conectate la un sistem public centralizat
sau individual de canalizare (recensamantul 2002).
!Rețeaua de furnizare a energiei și incălzirii
Oraşul Pantelimon este conectat la sistemul național de furnizare a energiei electrice ,
asigurând furnizarea de electricitate în peste 98% dintre locuinte/consumatori locali.
Încălzirea este produsă individual.
!Locuințe
Orașul Pantelimon are un aspect urban, incluzând clădiri deteriorate dar si case individuale
bine intre@nute. In anul 2012 existau 6.120 locuinte, din care un număr de 117 proprietate
majoritară de stat şi 6003 locuinţe proprietate majoritar privată (incluzând atât gospodării cât
şi locuinţe in blocuri cu apartemente). In present sunt în jur de 7.000 de gospodării cu unul
sau dau immobile.Au fost ini@ate inves@@i pentru conservarea locuintelor (reabilitarea
blocurilor).
!Infrastructura de acces si comunicații
Fiind aflat în imediata proximitate a Bucureş@ului, reţeaua de transport a oraşului este strâns
legată de cea a metropolei. Oraşul este asoel deservit de cele două aeroporturi din
Bucureş@.Principalele drumuri din oraş sunt DN3 care traversează oraşul de la vest la est
(fiind denumit, pe teritoriul oraşului, Bulevardul Biruinţei) şi centura oraşului Bucureş@ care
merge de la nord către sud; principala zonă urbană a oraşului se află nord de DN3 şi la vest
de şoseaua de centură. Alte drumuri importante din oraş sunt drumul judeţean 301 care
� 33
�duce spre Budeş@ prin Cernica şi Plătăreş@, şi drumul comunal 29 care leagă Pantelimonul de
Cozieni şi Găneasa scurtând un drum care aloel ar trece prin Brăneş@. Reţeaua de străzi are
112 km, dintre care însă în 2007 doar 18 erau modernizaţi, primăria iden@ficând aceasta ca
fiind una din principalele probleme ale oraşului. În perioada ce a urmat, ex@nderea oraşului
atât spre nord-‐est, cât şi spre sud-‐est, a adus necesitatea ex@nderii reţelei de străzi şi s-‐au
desfăşurat mai multe lucrări în acest sens.Asoel, in prezent exista circa 45 km strazi asfaltate.
Transportul feroviar, în oraşul Pantelimon este reprezentat printr-‐o gară pe calea ferată
Bucureş@-‐Constanţa, gară aflată în partea de nord a oraşului şi în care opresc mai multe
trenuri personale care circulă între una din gările din Bucureş@ (Gara de Nord sau Gara Obor)
şi Constanţa, Olteniţa sau Feteş@, precum şi trenul urban care leagă cele două gări
bucureştene. Întrucât principala zonă locuită este cea foarte apropiată de Bucureş@, localnicii
pot folosi pentru transport feroviar către diferite zone ale Bucureş@ului staţia de metrou
Pantelimon de pe magistrala M1, staţie ce urmează a servi drept capăt al unei noi magistrale
de metrou ce urmează a fi construită până în 2018.
Transportul public este efectuat de numeroşi mici operatori independenţi, care asigură
legături între diverse puncte ale oraşului şi Bucureş@ (zona Cora Pantelimon şi mai departe,
Piaţa Iancului sau car@erul Titan). De asemenea, prin Pantelimon trec şi alte curse regulate ce
fac legătura dintre Bucureş@ şi localităţile din estul oraşului — Fundeni, Plătăreş@, Fundulea,
Cernica sau Brăneş@.
!Serviciile de comunicații includ telefonia fixa digitală, rețele de telefonie mobilă, o rețea
ex@nsă de cablu TV acoperă întreaga localitate.
!Managementul deșeurilor
Colectarea și transportul deșeurilor din localitate este asigurat de către o companie privată
(SC ROSAL ECOLOGIC SRL) care asigură şi depozitarea în depozitele de deșeuri din
împrejurimile oraşului Pantelimon.
!� 34
�!!!Servicii
!Educație
Sistemul educațional din Pantelimon include: o şcoală compusă din două corpuri cu clasele I-‐
VIII, o grădiniţă de stat cu program prelungit având o capacitate de 200 de locuri şi 3
grădiniţe private.
Cultură
În Pantelimon exista 3 biblioteci, biblioteci care nu sunt publice, în care există un număr de
aproxima@v 17.011 volume, având un număr de două persoane angajate. În cadrul școlii
generale există o biblioteca dispunând de un fond de 20.000 de volume.
În localitate există un muzeu, care are 3 angajaţi şi un număr de aproxima@v 1000 persoane
pe an ca vizitatori.
!Sănătate și asistenţă socială
Infrastructura de sănătate a orașului include o policlinică, 2 farmacii, 4 cabinete
stomatologice, 3 laboratoare de tehnică dentară, si 8 cabinete medicale de familie. Serviciul
ambulatoriu de urgenţă este centralizat în muncipiul Bucureş@. Personalul implicat în
infrastructura de sănătate locală numara aproxima@v 35 de persoane.
În ansamblu, starea de sănătate locală este bună, cu excepția câtorva afectați de boli.
Asistenta socială este furnizată pentru ajutor de încălzire (300 de persoane), (ajutore sociale,
venitul minim garantat (20 de persoane), alocaţii privind susţinerea familiei (125 dosare),
asistenţi personali ai persoanelor cu handicap, personal angajat cu contract de muncă (80
� 35
�persoane), indemnizaţii pentru persoane cu handicap (100 persoane), alocaţii de stat pentru
copii (30 dosare anual), indemnizaţii creştere copil cu handicap (30 dosare anual).
!Infracționalitate
Orașul Pantelimon are o circă de poli@e, a cărei ac@vitate acoperă toată localitatea. Peste 140
de evenimente infracționale au fost raportate anual, cele mai multe vizând persoane fizice.
Pe langă circa de Poliţie mai există înfiintaţă Poliţia Locală în scopul exercitarii atribuţiilor
privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private
și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, în următoarele domenii: ordinea şi
liniştea publică, precum și paza bunurilor; circulația pe drumurile publice; disciplina în construcții și
afișajul stradal; ac@vitatea comercială; evidența persoanelor; alte domenii stabilite prin lege.
!Altele
Pe plan local există două azile de bătrâni private și două unități bancare: Raiffaisen și BRD.
!Ins'tuții publice
Primăria Pantelimon este organul execu@v al administrației publice locale; cu un personal
angajat de peste 90 de persoane. Consiliul Local este organul local de decizie și este alcătuit
din 19 membri aleși de populație.
!Rețele sociale
Primăria orașului Pantelimon este afiliată la sindicatul Columna respec@v Pro Lex. Pe
teritoriul local@tăţii există un singur ONG : Asociația Creș@nă Santa Maria Cris@na -‐ Situată în
Str. Răscoalei nr. 21 A.
!2.8. Forţa de muncă
� 36
�!În anul 2012 populaţia ocupată din oraşul Pantelimon a@ngea cca. 30% din numărul total de
locuitori. Structura populaţiei ocupate după statutul profesional pe ac@vităţi economice din
oraşul Pantelimon indică ponderea cea mai mare pentru categoria industriei prelucrătoare
urmată de comerţ şi servicii conexe de mica anvergură: reparaţii casnice, reparaţii auto-‐moto,
construcţii şi servicii de depozitare şi transport.
!Clasamentul împărţirii populaţiei pe domenii de ac@vitate se prezintă asoel:
• Industrie (36,2%)
• Comert (44,9%)
• Agricultură (2%)
• Servicii (1%)
• Alt domeniu (5%)
• Casnic (11,1%).
Profilul educaţional este marcat de aproprierea oraşului de capitală, în localitate fiind
funcţionale doar unităţi de învăţământ preşcolar, primar si gimnazial. În ceea ce priveşte
evoluţia forţei de muncă tot mai puţini @neri doresc să-‐ţi desfăşoare ac@vitatea în localitate,
majoritatea căutandu-‐şi un loc de muncă în capitală sau în străinătate.
În prezent desfășoară ac@vități de producție, servicii și comerț un număr de peste 300 de
societăți (societăți pe acțiuni, societăți cu raspundere limitată și asociații familiale) care
asigură locuri de muncă la peste 60% dintre locuitorii orașului.
!Șomajul
Conform datelor puse la dispoziţie de AJOFM Ilfov, în perioada ianuarie 2009-‐noiembrie
2013, situaţia la nivelul localităţii Pantelinom se prezintă asoel:
� 37
� !
(Sursa A.J.O.F.M.Ifov)
!2.9. Potențialul economic
!Orașul Pantelimon este parte a sistemului reţelei de localităţi naţionale, reprezentând un
important centru cu potenţial de dezvoltare din Regiunea Bucureş@-‐Ilfov. Zona în care se află
oraşul Pantelimon este sub influenţa directă a capitalei şi sub presiunea acesteia de spaţiu,
resurse umane şi produse. Aceasta face ca oraşul Pantelimon să fie inclus prin diferite studii
urbanis@ce în aşa numita Centură verde a Bucureş@ului precum şi în zona metropolitană a
acestuia.
!!!Profilul economic al oraşului Pantelimon
Resursele naturale aflate pe teritoriul administra@v al oraşului Pantelimon sunt reprezentate
de solul cu fer@litate ridicată şi de materialele de construcţie de @pul nisipului şi pietrişului.
Resursele fores@ere există în peisajul delimitat administra@v al oraşului Pantelimon şi sunt
reprezentate de păduri de stejar, ulm, cer, arţar şi tei şi de aliniamentele de @p lizieră.
Vegetaţia arbus@vă şi subarbus@vă mai apare pe malurile lacurilor.
An Media stocului de şomeri Din care femei
2009 143 79
2010 286 139
2011 154 77
2012 148 87
2013 155 92
� 38
�Profilul economic este unul industrial agrar. Se doreşte menţinerea acestor funcţii,
urmărindu-‐se dezvoltarea şi modernizarea lor, corelate cu retehnologizare în vederea
reabilitării mediului (afectat de unităţile poluante ,,Acumulatorul” şi ,,Neferal”).
Printre factorii favorizanţi ai dezvoltării localităţii se numără apropierea de pieţe de
desfacere, oferta forţei de muncă ievină şi calificată, existenţa unei infrastructuri
tehnicoedilitare, apropierea de importante căi de transport ru@ere şi feroviare (de ex. şoseau
de centură).
Printre factorii restric@vi, enumerăm :
• Dependenţa forţei de muncă de cele două unităţi economice Neferal şi Acumulatorul;
• Migraţia forţei de muncă spre Bucureş@, dar şi în afara graniţelor ţării;
• Agricultura slab dezvoltată;
• Insuficienţa valorificare a resurselor proprii în direcţia dezvoltării serviciilor şi al
industriei uşoare, agroalimentare şi prelucrare a lemnului;
• Capitalul uman insuficient pregă@t, fiind necesară iden@ficarea unor metode care să
creeze condiţiile pentru cetăţeni să investească în afaceri în oraşul Pantelimon.
!Puncte tari Puncte slabe
Agicultură
� 39
�
!Datorită faptului că oraşul Pantelimon este limitat ca teritoriu, este dificil de analizat gradul
de integrare a ac@vităţilor economice sau clausterizare. Nu există lanţuri integrate, mai
-‐Agicultura este una din ac@vităţile
economice de bază, existând forţa de
muncă suficientă şi calificată;
-‐condiţii favorabile pentru cul@varea de
cereale şi porumb;
-‐potenţial pentru dezvoltarea sectorului
p r i v a t d i n d om e n i u l a g r i c o l ş i
agroalimentar;
-‐potenţial pentru dezvoltarea sectorului
privat în domeniul exploataţiilor fores@ere
şi prelucrării lemnului;
-‐existenţa resurselor care pot sta la baza
dezvoltării și diversificării serviciilor și
producției agricole.
-‐fragmentarea excesivă a terenurilor
agricole în exploataţii şi parcele, una din
consecinţe fiind îngreunarea fluxurilor
tehnologice de obţinere a producţiei
agricole vegetale;
-‐exploatarea ineficientă a fondului funciar;
-‐folosirea ineficientă a maşinilor agricole;
-‐starea precară a drumurilor de exploatare
agricolă;
-‐marke@ng redus pentru produsele agricole
şi fores@ere;
-‐dezvoltarea insuficientă a sectorului
consultanţei agricole.
Servicii, comerţ, mică industrie
-‐potenţial pentru dezvoltarea unor ramuri la
nivelul industriei mici de prelucrare a
materiilor prime;
-‐potenţial pentru afaceri de interes pentru
populaţia capitalei, având în vedere distanţa
redusă faţă de aceasta;
-‐existenţa unor ac@vităţi variate de comerţ :
produse alimentare şi mixte, medicamente,
materiale de construcţii, etc.
-‐ o g a m ă d i v e r s ă d e s e r v i c i i
prestate:croitorie, fr izerie,transport
persoane şi mărfuri, servicii de poștă, CEC,
TV, cablu, telefonie fixă.
-‐încă nu există create, modernizate şi
reabilitate toate unităţile necesare pentru a
asigura o maximă atrac@vitate a localităţii
pentru agenţii economici, potenţiali
inves@tori;
-‐lipsa de forţă de muncă având calificări
specifice sectorului terțiar și de mică
industrie.
� 40
�degrabă o dispariţie a ac@vităţilor economice din zonă care nu permit realizarea unor
economii de scală.
!!!Silvicultura
Se bazează pe fondul fores@er aflat pe teritoriul adminsitra@v al oraşului Pantelimon care
totalizează 2.925 ha şi cuprinde Pădurea Pustnicu (835 ha) şi Pădurea Cernica (1.955 ha). La
aceasta se mai adaugă şi vegetaţia arbus@vă şi subarbus@vă de lângă lacuri şi bălţi.
Deşi gradul de împădurire este unul foarte mare pentru o unitate administra@ve de câmpie
(cca.43,5% din suprafaţa totală a acestuia), fondul fores@er este afectat de sursele de poluare
aflate în apropiere. Revitalizarea pădurilor din zonă cons@tuie un important obiec@v în
strategia de dezvoltare a localităţii.
!Turismul
Turismul este o altă ac@vitate economică pentru localitatea Pantelimon prin resursele
turis@ce aflate pe teritoriul acesteia. Printre resursele natural se numără pădurea Tanganului
si cele două lacuri Pantelimon şi Cernica.Resursele antropice sunt reprezentate de
monumentele istorice şi de arhitectură de importanţă naţională şi care se cons@tuie în
obiec@ve ale turismului cultural:
• Situl arheologic de la Pantelimon, punct la ,,Lebăda”
• Situl arheologic de la Pantelimon, punct la ,,Ins@tut”
• Asezare vatra satului Grădiştea
• Situl arheologic de la Pantelimon, punct la ,,Pădurea Tânganu”
• Fosta mănăs@re Tânganu
� 41
�• Necropolă
• Mănăs@rea Cernica
• Biserica mare Sf.Gheorghe, Sf. Schimbare la față
• Paraclisul Adormitea Maicii Domnului
• Paraclisul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
• Biserica Sf. Lazăr, în cimi@r
• Biserica Sf. Nicolae din Ostrov, cu parcul
• Muzeu-‐Lapidarium
• Ansamblul cimi@rului mănăs@rii Cernica
• Cavoul Mitropolitului Nifon
• Monumentul funerar al eroului Iorgu Cosma
• Mormântul lui Gala Galac@on
• Mormântul pictorului Ion Ţuculescu
• Monumentul funerar al Mariei Romanoff
• Mormântul lui Ioan Lupaş
• Monumentul funerar al lui Alexandru Nicolescu
• Monumentul funerar al lui Ştefan Urlăţeanu
• Bustul lui Theodor Văcărescu
!Infrastructura turis@că este reprezentată de complexul Turis@c Lebăda în curs de
transformare, ansamblul mănăs@rii Cernica, Ştrandul Cenica, Pădurea şi Cabana Pustnicul.
Unităţile de cazare din oraşul Pantelimon erau reprezentate la nivelul anului 2010 de o
pensiune agroturis@că cu 8 locuri de cazare. Indicatorii turis@ci arată un nivel scăzut al � 42
�indicatorilor turis@ci, respec@ve număr de înnoptări, fluxul touris@c important fiind în sezonul
cald şi mai ales în week-‐end.
Formele de turism prac@cate cu poten@al de dezvoltare sunt turismul de week-‐end, turismul
cultural şi cel de transit. La acesta se adaugă agrementul pentru localnici.
Factorii care ar contribui la dezvoltarea turismului în zonă, şi de care acesta depinde, sunt
infrastructura de transport, specializarea forţei de muncă pe diferite componente turis@ce,
promovarea potenţialului touris@c şi dezvoltarea unor noi capacităţi de cazare.
Sectorul serviciilor cunoaşte o dezvoltare considerabilă în ul@mii ani, fapt pentru care putem
considera că economia se îndreaptă spre sectorul terţiar. Sectoarele din servicii care
predomină sunt comerţul, depozitarea, transporturile şi serviciile publice.
!2.10. Analiza resurselor naturale
Patrimoniul natural, sursa tradi@onala a dezvoltarii locale, evaluarea lui can@ta@va si
calita@va reprezinta scopul acestui capitol. Vom incerca pe baza datelor ob@nute sa descriem
elementele patrimoniul natural local care pot cons@tui o baza a regenerarii durabile locale.
!!!Repere geografice si geologice
Aflată in zona de sud -‐ est a Campiei Bucures@, parte integrantă a Campiei Romane,
localitatea Pantelimon se situează in subdiviziunea denumită Campul Otopeni-‐
Cernica.Relieful este in general caracterizat prin suprafeţe in@nse de campie si luncă. In ceea
ce priveste subsolul, zona prezintă mare răspandire de straturi de pietrisuri, nisipuri si argile
de Colen@na peste care sau asternut marne, argile si depozite loessoide de circa 10 m
grosime. Legată in mod direct de structura straturilor solurilor este si valorificarea nisipurilor
si pietrisurilor in industria materialelor de construcţii.
� 43
�!Clima
Pe teritoriul localităţii clima este temperat con@nentală cu nuanţe excesive (ierni friguroase si
veri fierbinţi), atenuate in parte prin suprafeţele lacustre (lacurile Pantelimon, Cernica,
Fundeni) si cele impădurite (pădurile Pantelimon,Pustnicu, Brănes@, Tangeanu). Asoel
temperatura medie anuală este de 10,3°C, media lunii ianuarie -‐ 3,3°C, iar cea a lunii iulie
22,9 °C (staţia Moara Domnească). Precipitaţiile medii anuale inregistrează valori de 505 mm
cu maximum pluviometric la inceputul verii (64,4 mm) si minimum in iarnă (februarie -‐311,4
mm) conform datelor inregistrate la staţia meteorologica Brănes@. Vanturile dominante bat
in sectoarele NE (21,5 %) si V (21,8 %), urmate de cele dinspre S -‐ E (14,4%). Vanturile de NE
si E transportă iarna aerul rece polar, iar vara pe cel cald, tropical.
!Condiţii hidrografice
Teritoriul localităţii se inscrie in bazinul hidrografic Ilfov. Principalul afluent al raului
Ilfov,colector al reţelei hidrografice in zonă este raul Damboviţa. Afluentul Damboviţei,
Colen@na,care străbate si teritoriul orasului Pantelimon, are o suprafaţă de bazin de 636 km2
si o lungime de 80 km. Este un rau de campie cu o pantă mică (0,8 m/km), de-‐a lungul
cursului fiind realizate prin baraje o salbă de lacuri de vale, care reprezintă o adevărata
valoare atat in peisajul si in economia locală, cat si in cazul zonei periurbane Bucures@
(irigaţii, piscicultura, turism, sport, agreement etc). Pe teritoriul administra@v al localităţii se
desfăsoară lacurile Pantelimon I si II, precum si o parte a lacului Cernica.
!!Condiţiile pedologice
Solurile localită@i sunt predominant brun -‐ roscate la care se asociază cernoziomurile
argiloiluviale, iar in lunci solurile sunt cu precădere aluvionare. Suprafetele mai bine drenate
sunt dominate de solurile brun -‐ roscate. Pe por@unile cu crovuri, acestea se asociază cu
� 44
�soluri pseudogleice, iar unde drenajul este slab, solurile brun – roscate devin umede datorită
panzei frea@ce si se asociază cu cernoziomurile argiloiluviale.
Ca mod de folosintă cernoziomurile si solurile brun -‐ roscate dau bune rezultate in culturile
de cereale si plante industriale (tutun, sfeclă de zahăr, floarea soarelui etc), in @mp ce solurile
aluvionare favorizează legumicultura.
!Fauna si vegetaţia naturală
Fauna – reprezentată de animale mici specifice campiei, mai ales din categoria
rozătoarelor:popandău, dihor, hargiog etc. In păduri au fost aclima@zaţi fazanul si căpriorul,
iar in jurul lacurilor se intalnesc păsările de baltă (raţe, gaste, lisiţa, nagatul, starcul
etc).Asadar, teritoriul localităţii Pantelimon prezintă condiţii favorabile de cadru natural, prin
existenţa unor mari suprafeţe netede, stabile, insorite, cu accese usoare si posibilităţi de
alimentare cu apă, creandu-‐se asoel potenţialul necesar dezvoltării atat in ceea ce priveste
zonele rezidenţiale, cat si in sfera economică, cu deosebire in sectorul serviciilor, mai ales
cele legate de turism, sport, agrement etc. La aceasta se adaugă caracterul polarizator faţă de
capitală, in cadrul zonei periurbane, definit prin interesul pentru zonele de agrement dar si
pentru terenuri in vederea construirii locuinţelor de vacanţă, fenomen mai recent cu
repercursiuni in plan social si comportamental cu influenţe dinspre urban spre rural.
In cadrul peisajului natural vegetaţia ocupă un loc de importanţă majoră (economică,
ecologică),
orasul Pantelimon situandu-‐se in fruntea localităţilor cu suprafeţe impădurite (43 %).
In funcţie si de condiţiile geografice, vegetaţia de pe teritoriul localităţii si din zonele
apropiate
este caracteris@că zonelor de campie si luncă. In jurul lacurilor si a bălţilor Fundeni,
Dobroies@,
Pantelimon si Cernica apare asocierea vegetaţiei spontane acva@ce si palustre, contribuind la
desăvarsirea peisajului si a cadrului ambiental natural asociat altor funcţiuni. Vegetaţia de
campie este reprezentată prin arealul pădurilor de stejar, in amestec cu ulm, carpen, tei,
arţar, jugastru, cer etc. In sub-‐arboretul acestor păduri de foioase se intalnesc arbus@ ca
măcesul, alunul, porumbarul,lemnul cainesc, cornul etc.
!!� 45
�2.11. Structura si u6lizarea terenurilor
Suprafața totală inclusă în limita administra@v teritorială a localităţii Pantelimon este de
6.716 ha.
Structura terenurilor este prezentat în tabelul de mai jos :
!
(Sursa info – Primaria Pantelimon) !Terenuri agricole
Potențialul agricol al localităţii Pantelimon este influențat de fer@litatea naturală a solului. În
mod tradițional, zona este cunoscută ca o zonă predominant de cul@vare a cerealelor –
orientată spre creșterea animalelor. Evoluția în ul@mii ani pe categorii de folosință a
terenurilor agricole nu se schimbă foarte mult, așa cum arată datele prezentate mai jos :
!Principalele culturi agricole și can@tățile care au fost obținute și raportate în zona localităţii
sunt:
!
Terenuri agricole, din care
2337 Terenuri ne_agricole, din care:
4540
Teren arabil 2219 Paduri 3075
Pasuni 24 Cursuri de apa 678
Fanete 6 Drumuri 136
Livezi 66 Cur', construc'i 575
Vii 22 Teren neproduc'v 76
2010 2011 2012 2013
Suprafata agricola dupa modul de folosinta (ha)
2460 2454 2451 2337
Suprafata arabila (ha) 2333 2327 2324 2219
Suprafata l ivezi s i pepiniere pomicole
66 66 66 66
Suprafata vii si pepiniere vi@cole (ha)
22 22 22 22
Suprafete pasuni (ha) 33 33 33 24
Suprafete fanete (ha) 6 6 6 6
� 46
�
!Evoluția producției zootehnice, este prezentat în același format: !
(Sursa info – Primăria Pantelimon) !Aceste date coroborate cu suprafețele agricole, arată un foarte mare regres în domeniul
creșterii animalelor. Ca subdomeniu ale economiei locale, agricultura este caracterizată de
tendițte de scădere a populației implicate în acest sector.
Terenuri silvice
In ansamblul localităţilor din zona periurbană, cu grad ridicat de impădurire, orasul
Pantelimon ocupă un loc de frunte – circa 43,5% din suprafaţa teritoriului administra@v la
care se adaugă vegetaţia spontană de-‐a lungul lacurilor si bălţilor creand cadrul ambiental
necesar recreerii si turismului.
Este recunoscut rolul fundamental al pădurii de protejare si influenţare a celorlalte elemente
de mediu (apă, aer, sol, factor climateric). Privită in ansamblul ei, pădurea reprezintă cel mai
Culturi si canBtaB culBvate/ recoltate si raportate
2010 2011 2012 2013
Suprafata cul@vata cu grau si secara (ha) 10 10 10 10
Produc@a totala de grau si secara (to) 40000 40000 40000 40000
Suprafata cul@vata cu porumb boabe (ha) 10 10 10 10
Produc@a totala de porumb boabe (to) 35000 35000 35000 35000
Suprafata cul@vat cu pomi fruc@feri (ha) 5 5 5 5
Produc@a totala de fructe (to) 25000 25000 25000 25000
Septel si canBtatea de produse zootehnice 2010 2011 2012 2013
Bovine – total (capete 161 161 161 161
Bovine – in gospodariile popula@ei (capete) 161 161 161 161
Porcine – total (capete) 75 75 70 70
Porcine – in gospodariile popula@ei (capete) 75 75 70 70
Ovine si caprine – total (capete) 740 740 740 740
Ovine si caprine– in gospodariile popula@ei (capete)
740 740 740 740
Pasari – total (capete) 136 130 130 125
Pasari – in gospodariile popula@ei (capete) 136 130 130 125
� 47
�complex ecosistem cu posibilităţi de autoreglare si autoregenerare. Cu toate acestea, cu
imprejurările actuale, avand in vedere nucleele poluante in zonă, suprafeţele impădurite au
de suferit. Se impune asadar cons@en@zarea populaţiei asupra preocupării de protecţie si
ex@ndere a zonei de pădure, ca obiec@v priomordial, cu caracter pragma@c, in ac@vitatea
unităţii teritorial -‐ administra@ve.
Revitalizarea zonelor de pădure devine literalmente stringentă, in condiţiile in care acestea
contribuie -‐ acţionand benefic aspra celorlalte componente de mediu -‐ la insăsi calitatea
vieţii, sub toate aspectele sale, inclusiv recreere, turism si agreement.
!Localizare zone silvice
Suprafetele silvice de pe teritoriul localităţii Pantelimon sunt de 2.925 ha aflate în centura
verde a metropolei, mare parte a acestei suprafeţe fiind zonă de agreement a capitalei:
-‐ Pădurea şi zona de agreement Pustnicu – 835 ha;
-‐ Pădurea Cernica – 1.955 ha .
!Spații verzi
Suprafaţa totala a spaţiilor verzi situate in intravilanul localităţii, in anul 2013 (sursa DJS fişa
localităţii -‐ Primaria Pantelimon), era de 1 ha
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon) !A fost întocmit un memoriu tehnic pentru amenajarea unui parc în oraşul Pantelimon, în
suprafaţă totală de 8.550 mp., parc ce va cuprinde:alei carosabile, alei pietonale, spaţii
pentru ac@vităţi spor@ve, spa@i verzi si dale inierbate.
Sunt vizate amenajarea unor zone de joaca pentru copii pe categorii de varste si alte ac@vita@
pentru petrecerea @mpului liber si a unor zone special amenajate pentru persoanele
varstnice.
Parcul propus este amplasat in centrul orasului, in centrul fostei unita@ militare amplasate pe
DN3. Se invecineaza la nord cu o zona de locuinte individuale dezvoltata dupa anii `90.
SituaBa spaBilor verzi 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafata spa@ilor verzi a orasului (ha)
1 1 1 1 1
� 48
�Parcul va fi prevazut cu o retea de iluminat public constand in stalpi de iluminat exterior
(stalpi inal@).
!2.12. Analiza resurselor fizice/ starea așezărilor
Acest capitol studiaza “scheletul” urban al localita@i, care sus@ne ac@vita@le de dezvoltare
locala.
Scopul este iden@ficarea can@ta@va si calita@va a retelelor de acces, u@lita@ publice, spa@ilor
si dotarilor publice care pot sus@ne obiec@vele de dezvoltare locala, asigurand rela@a dintre
celelalte resurse locale si capacitatea de a le transforma in produse si servicii cu valoarea
adaugata cat mai mare.
Procesul de urbanizare a devenit un fenomen general, specific si ireversibil, fiind rezultatul
unor factori obiec@vi cum ar fi dezvoltarea comerţului, a transportului si a industriei. La ora
actuala, judeţul Ilfov deţine 40 de unități administra@v-‐teritoriale, dintre care opt orașe
(Bragadiru, Buvea, Chi@la, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeș@-‐Leordeni și Voluntari) și
32 de comune (1 Decembrie, Afumaţi, Baloteş@, Berceni, Brăneş@, Cernica, Chiajna, Ciolpani,
Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Dărăş@-‐Ilfov, Dascălu, Dobroeş@,
Domneş@, Dragomireş@-‐Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei,
Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneş@i de Jos, Tunari, Vidra).
Orasul Pantelimon este situat la 10 km de municipiul Bucureş@ si are în componenţă o
singură localitate.
Suprafaţa zonei administra@ve a orasului Pantelimon este de 6.716 ha (4,24% din suprafaţa
judeţului) din care 2.714 ha intravilan. Orasul are o populaţie de 25.596 locuitori.
!2.13. Infrastructura de acces și transport mărfuri și persoane
Drumul na6onal DN 3: Bucures@ – Pantelimon – Lehliu – Fetes@ – Cernavoda – Constanta
Drumuri judetene DJ 301: Pantelimon – Cernica – DN 4 – Oltenita; DJ 100A: Centura Ru@era
Bucures@.
Reţeaua ru@eră din intravilan este compusă din două drumuri publice, respec@v DN 3 si DJ
301 la care se adaugă reţeaua de străzi principale si secundare cu o lungime de aproxima@v
� 49
�122 km (străzi aparţinţinând domeniului public şi privat), din care apoxima@v 45 km sunt
asfaltaţi, diferenţa de 77 km fiind doar cu piatră.
Sta@s@c, evolu@a dezvoltarii retelei stradale este prezentata in tabelul de mai jos:
!
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!2.14. Infrastructura de mediu
Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate rela@v scăzută la
impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Asoel au fost
depistate cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele şi SO2 în zona de influenţă a plaoormei
industriale Pantelimon – Neferal.
!Rețeaua publică de distribuție/ alimentare cu apă
Situația sta@s@că a rețelei de alimentare și distribuție a apei în localitate este prezentată în
tabelul următor :
Rețeaua de străzi orășeneșB 2008 2009 2010 2011 2012
Lungimea strazilor orasenes@ – total (km) 103 107 122 122 122
Lungimea strazilor orasenes@ modernizate
(km)
23 25 41 41 45
Reteaua de alimentare/ distribuBe a
apei
2008 2009 2010 2011 2012
Lungimea simpla a retelei de
distribu@e a apei potabile (km)
22 25.4 25.4 41.7 41.9
Capacitatea instala@ilor de producer
a apei potabile (mc/zi)
2000 2000 2419 3520 3520
Can@tatea de apa potabila distribuita
consumatorilor – total (mii mc)
730 730 442 731 623
Can@tatea de apa potabila distribuita
consumatorilor – uz casnic (mii mc)
632 632 440 723 584
� 50
�(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!Rețeaua de evacuare a apelor reziduale (menajere și industriale)
Evolu@a retelei de canalizare locala este prezentata mai jos:
!
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!Evoluţia reţelei de canalizare locală-‐preluată de S.C.APĂ-‐CANAL ILFOV S.A. la data de
29.17.2010 având o lungime de 33,02 km din PVC şi tuburi beton.
Apele uzate sunt deversate în reţeaua de canalizare (collector B7)apar@nand APANOVA
Bucureş@ prin două colectoare :
• Un colector – Dn 1500 mm din beton care deversează pe teritoriul comunei Dobroieş@
• Un colector – Dn 500 mm din beton care deversează într-‐o staţie de pompare
amplasată în imediata apropiere a stadionului Metalul (pe teritoriul sectorului 2 al
capitalei).
!Actualmente lungimea simplă a reţelei de canalizare este de 42,42 km.
!Filtrarea și epurarea apelor reziduale:
Apele reziduale provenite din mediul industrial sunt în majoritate epurate mecanic de către
producătorii acestora.
Apele uzate evacuate de localitate prin cele două colectoare sunt preluate de către colectorul
B7 Apa Nova Bucureş@ şi direcţionate către staţia de epurare Glina.
!Reţeaua de ges@une a deseurilor menajere si industrial
Deşeurile menajere rezultate în urma ac@vităţii SC.APA-‐CANAL ILFOV S.A. sunt preluate de
către SC.ROSAL ECOLOGIC S.A.
!Operatori de salubrizare
Rețeaua de canalizare 2008 2009 2010 2011 2012
Lungimea simplă a rețelei de
canalizare (km)
30.5 32.5 33 36.3 33
� 51
�Colectarea si transportul deseurilor se face de catre SC.ROSAL ECOLOGIC S.A., cu depozitare
în afara localităţii Pantelimon, respec@v deseurile sunt transportate pe rampa de deseuri
menajere a orașului.
!Sisteme de încălzire/ Rețeaua de alimentare cu gaz metan
Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi dotărilor de u@litate publică din orasul Pantelimon, se
face la ora actuală în mai multe moduri:
• cu sobe alimentate pe combus@bil solid (lemne şi cărbuni) şi deşeuri agricole.
• cu gaze naturale u@lizate la încălzirea locală sau în încălzirea centrală
• cu gaze petroliere lichefiate (GPL) şi/sau combus@bil lichid
• electric (într-‐o mică măsură, în cazuri izolate)
Prepararea hranei se face cu gaze naturale şi, într-‐o mică măsură, cu butelii de aragaz şi, în
unele cazuri, în special în perioada de iarnă, cu combus@bil solid şi resturi vegetale (coceni de
porumb).
Pe teritoriul orasului Pantelimon sunt amplasate doua conducte importante (de înalta
presiune) de transport al gazelor naturale:Inel de alimentare a municipiului Bucures@ DN 700
mm;Magistrala ILEANA – BUCURESTI7 Km de retea aflat în exploatare si aproxima@v 25 Km
pusi în func@une în anul 2003, în prezent reteaua de gaze naturale ocupând o suprafata de 43
km.
Datele sta@s@ce ale retelei locale de alimentare cu gaz metan, sunt urmatoarele:
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!!
Reteaua de alimentare cu gaz metan 2008 2009 2010 2011 2012
Lungimea simpla a conductelor de
distribu@e a gazelor naturale (km)
83,8 90,4 100,5 104,5 106,7
Gaze natural distribuite – total (mii mc) 21723 11250 9444 11036 9864
Gaze natural distribuite – uz casnic (mii mc) 4433 3308 6072 6958 7039
� 52
�!2.15. Alte rețele de infrastructură publică
!Rețeaua de furnizare a energiei electrice – acopera toate localitățile orașului asigurând
iluminatul public și al populației. Un proiect de infrastructură al oraşului Pantelimon, cu
scopul de modernizare a iluminatului public prin reducerea consumului energe@c a fost
depus prin Programul Operaţional Regional 2007-‐2013, Axa prioritară 1 – sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul major de intervenţie 1.1 –
planuri integrate de dezvoltare urbană sub-‐domeniul: centre urbane , având ca @tlu
“Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public, cu reţea subterană, în Oraşul
Pantelimon”, SMIS 19913. Acest proiect va dezvolta infrastructura urbană a oraşului
Pantelimon și va crește calitatea vieții, prin dezvoltarea uniformă a infrastructurii u@lităților
de iluminat public urban. ObiecBvele specifice ale proiectului sunt: Înlocuirea și completarea
rețelei publice de iluminat a ZAU, cu un numar de 1407 de corpuri de iluminat; Înlocuirea și
completarea rețelei publice de iluminat a ZAU, cu un numar de 1116 de stâlpi suport;
Reducerea poluarii vizuale prin trecerea in subteran a 18,5 km de retea electrica; Crearea a 5
noi locuri de muncă. Modernizarea și dezvoltarea rețelei electrice prin acest proiect va fi de
aproxima@v 25.999 m.
!Rețeaua de comunica@i – toate localitățile orașului sunt racordate la sistemul digital de
telefonie fixa. Datele sta@s@ce colectate indică un mic regres al numărului de abonamente de
telefonie fixă, ca urmare a ex@nderii telefoniei mobile dar și a emigrației locale, dar o
creștere de abonamente pentru sursele moderne de informare (radio si televiziune), rețelele
de comunicare mass media acoperind tot orașul. Pe teritoriul orașului funcționează stațiile
tuturor operatorilor importanți de telefonie mobilă din țară.
!2.16. Locuire/ Starea așezărilor umane
Situația suprafețelor locuite (intravilan) și a locuințelor din orașul Pantelimon este prezentată
în tabelul următor:
Starea așezărilor umane 2008 2009 2010 2011 2012
Suprafața locuibilă – total (mp) 259580 291219 308309 324656 343931
� 53
�
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!Dinamica construcțiilor
Tendința evidentă a ul@milor ani în domeniul construcțiilor, este migrarea populației cu
venituri peste medie, din muncipiul Bucureş@ înspre zonele liniş@te învecinate, facilitate de
cadrul natural și infrastructură de acces și u@lităţi în ex@ndere. Asoel dinamica proiectelor
reziden@ale este prezentată în tabelul sta@s@c următor:
!
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
Suprafața locuibilă – proprietate majoritar
de stat (mp)
2458 2458 2458 4273 4273
Suprafața locuibilă – proprietate majoritar
privată (mp)
257122 288761 305851 320383 339658
Locuințe existente – total (nr) 5388 5607 5760 5927 6120
Locuințe în proprietate majoritar de stat
(nr)
86 86 86 117 117
Locuințe în proprietate majoritar privată
(nr)
5302 5521 5674 5810 6003
InvesBBi -‐ construcBi 2008 2009 2010 2011 2012
Locuințe terminate – total (nr) 398 222 154 168 200
Locuințe terminate din fonduri publice (nr) -‐ -‐ -‐ 31 -‐
Locuințe terminate din fonduri private (nr) 398 222 154 137 200
Locuințe terminate din fondurile popula@ei (nr) 396 222 154 137 200
Autorizații de construcții eliberate pt cladiri
residen@ale (excl. pt. colec@vități) (nr)
395 188 152 159 184
Autorizații de construcții eliberate pt alte clădiri
(nr)
-‐ 11 15 11 2
Autorizații de construcții eliberate pt cladiri
residen@ale (excl. pt. colec@vități) (mp)
74816 83785 46928 26461 50904
Autorizații de construcții eliberate pt alte clădiri
(mp)
-‐ 13667 10766 5620 1900
� 54
�!2.17. Infrastructura economică
!Agenții economici locali
Datele primite de la compar@mentul impozite şi taxe, contabilitate indică o dezvoltare
importantă a agenților economici, reprezentând spiritul antreprenorial local, numărul
agenţilor locali fiind de 1.327. Printre care cele mai importante societăţi amin@m : S.C. United
Romanian Breweries Bereprod S.R.L., S.C. Lukoil Romania S.R.L., S.C.Heidi Chocolat S.A., S.C.
Superfood Company S.R.L, S.C.Marmura Pantelimon, S.C. Topkapa Interna@onal S.R.L.,S.C.
Maer Import Export S.R.L., S.C. Titan S.A., S.C.G Canale & C S.A., S.C.Phoenix Industries S.R.L.,
S.C. Eisberg S.R.L., S.C.Amrom Industrial Park S.R.L., S.C. Selgros Cash & Carry Pantelimon,SC
Crimbo Gas 2000 S.R.L., S.C. Henkel Romania S.R.L, S.C. Arcelormi�al Construc@on Romania
S.A., S.C.Sano Romania S.R.L., S.C.Invest Prod S.R.L., S.C. Avia Motors S.R.L., S.C. Milbro Tex@le
S.R.L., S.C. Romprix Exim S.R.L., S.C. Compania Indiilor Orientale Prod S.R.L., S.C. Franke
Romania S.R.L., S.C. Sover Op@ca S.R.L, S.C.Carpat Beton S.R.L., S.C.Aluset Romania S.R.L, S.C.
Vrancart S.A., S.C. Rotar Comaliment S.R.L., S.C. Eurial Invest S.R.L., S.C. Adm Farm S.R.L.,
S.C.Holcim Romania S.R.L., S.C. Geplast S.R.L., S.C. Rosal Grup S.A., S.C. Romstal Imex S.R.L.,
S.C. Valrom Industrie S.R.L., S.C.Romken Produc@on S.R.L.,S.C. Novachrom Trading S.R.L,
S.C.Ivon Property S.R.L., S.C. Dialust 2000 Impex S.R.L.
!2.18. Analiza resurselor umane
Acest capitol este dedicate analizei principalei si celei mai sustenabile resurse de dezvoltare
locală.
Aspectele studiate vizeaza mărimea și categoriile de populație, nivelul de educație și starea
de sănătate (inclusiv a infrastructurii specifice fiecărui domeniu).
!Populația, aspecte demografice
Populația totală a orașului înregistrată conform ul@mului recensământ (2011) este de 25.596
locuitori cu o tendință de creştere importantă, faţă de anul 2002, 17.084 locuitori (2002).
Datele furnizate de către Ins@tutul Naţional de Sta@s@că, privind populaţia în ul@mii 5 ani se
prezintă asoel:
PopulaBa 2008 2009 2010 2011 2012
� 55
�
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!Structura populației după etnie și religie
Popula@a stabila – total, la 1 iulie 18898 19972 20959 22296 -‐
Popula@a stabila – femei, la 1 iulie 9645 10208 10735 11417 -‐
Popula@a legala – total, la 1 iulie 18844 19895 20897 22257 -‐
Popula@a stabila-‐total de 1 ianuarie 18341 19384 20468 21904 22800
Popula@a stabile-‐femei, la 1 ianuarie 9366 9904 10484 11223 11679
Nascu@ vii 248 270 300 266 264
Rata natalităţii (nascuţii vii la 1000 de locuitori) 13,2 13,6 14,4 12 -‐
Născuţi morţi 2 4 1 1 1
Rata mortalităţii (născuţii norţi la 1000 de
născuţi vii+morţi)
8,0 14,6 3,3 3,7 -‐
Deceda@ total 203 198 197 211 216
Rata mortalităţii (decedaţi de 1000 de locuitori) 10,8 10,0 9,4 9,5 -‐
Decedaţi sub un an 5 8 3 2 1
Rata mortalităţii infan@le (decedaţi în vârstă de
sub un an la 1000 născuţi vii)
20,2 29,6 10,0 7,5 -‐
Căsătorii 152 144 116 119 138
Rata nupţialităţii (căsătorii la 1000 de locuitori) 8,1 7,2 5,6 5,3 -‐
Divorţuri 32 42 24 16 27
Rata divorţialităţii (divorţuri la 1000 de locuitori) 1,70 2,11 1,15 0,75 -‐
Stabiliri de domiciliu in localitate (incl. migraţia
externă)
1282 1235 1659 -‐ -‐
Plecari cu domiciliul din localitate (incl. migraţia
externă)
318 236 304 -‐ -‐
Stabilire de reşedinţă în localitate la 1 ianuarie 76 134 155 127 136
Plecari cu resedinta din localitate la 1 ianuarie 54 78 86 80 78
Emigran@ 1 -‐ -‐ -‐ -‐
Imigran@ 7 12 11 -‐ -‐
� 56
�Diversitatea etnică accentuată de evenimentele istorice ale secolului XX, au condus la un
mozaic al popula@ei locale și implicit al modului de manifestare a credinței, vieții lor
spirituale. Datele prezentate mai jos confirmă acest lucru:
!
!!
Etnie Nr. Religie Nr.
Români 21773 Ortodoxă 22.663
Maghiari 22 R o m a n o -‐
catolici
98
Romi 1285 Reformaţi 10
Turci 27 Pen@costală 97
R u ş i
Lipoveni
3 G r e c o -‐
catolică
11
Tătari 4 Bap@stă 58
Greci 16 Adven@st de
ziua a şaptea
40
Italieni 3 Musulmană 85
Evrei 7 Martorii lui iehova
11
Chinezi 11 Creş@ni după evanghelie
30
Armeni 12 Creş@n i r i t vechi
17
Macedoneni 10 O r t o d o x ă sârbă
5
Altă etnie 44 Evanghelică 6
Mozaică 3
Altă religie 30
Fără religie 9
Atei 40
� 57
�Educație
Fundamentală pentru susținerea conceptului de dezvoltare durabilă, maximalizarea valorii
adăugate pentru produsele și serviciile create/ furnizate în comunitate, starea educației și a
infrastructurii sale suport este prezentată în datele următoare :
!Starea sistemului educațional
Singurele date care au putut fi colectate cu privire la nivelul educa@onal al popula@ei în
comunitate sunt cele relevate de către recensamântul din 2011, pe care le prezentăm intr-‐un
cadru de referință zonal (oraşul Pantelimon) și județean (Ilfov), conform căruia:
!
Sursa: Recensamant 2011
!!!Nivelul de educație superioară a populației orașului Pantelimon (11,03%) este sub nivelul
mediei județene, dar nu cu un procent foarte mare.
Nivelul minim educațional al populației locale (studii primare 11,50%) se află sub media
județeană.
Corelările trebuie făcute cu infrastructura educațională locală și calitatea actului educațional,
adaptabilitatea acestui act la aspirațiile de dezvoltare locală.
Comunitat
e
Numa r u l
p e r s . c u
nivel inalt
d e
educaBe
(Universita
te)
ca %
din
popu
laBa
total
a
Numarul pers.
C u n i v e l
e d u c a B o n a l
secundar
(liceal,professi
onal, gimnaziu)
c a %
din
popul
aBa
totala
Numaru l
pers. cu
n i v e l
educaBon
al scazut
( s c o a l a
primara)
ca %
din
pop.
totala
F ă r ă
ş coa l ă
absolvit
ă
c a %
din
pop.
totala
O r a ş
Pantelimon
2.823 !11,03
%
15.379 60 ,01
%
2.941 11,50
%
751 2,93%
Judeţ Ilfov 56.539 16,90
%
220.693 65 ,98
%
46.974 14,04
%
11.317 3,38%
� 58
�Orașul Pantelimon, beneficiază de o infrastructură educațională care permite pregă@rea
noilor generații până la nivelul studiilor gimnaziale, asoel:
(Sursa info – DJS IF Fisa localita'i – Primaria Pantelimon)
!!Datele indică același număr al ins@tuţiilor publice de învățământ şi o păstrare a capacității
sistemului: săli de clasă, cabinete școlare, laboratoare, și a personalului didac@c.
Evoluția beneficiarilor sistemului educațional local este prezentată în tabelul de mai jos :
I n v ă ț ă m â n t –
infrastructură/ personal
2008 2009 2010 2011 2012
Unităţi de învăţământ-‐total 2 2 2 1 1
Grădiniţe de copii 1 1 1 -‐ -‐
Şcoli din învăţământul
primar şi gimnazial
1 1 1 1 1
Săli de clasă şi cabinet
şcolare
29 29 29 29 29
Laboratoare şcolare 3 3 3 3 3
Persoanal didac@c-‐total 94 90 89 83 83
Persoana l d idac@c î n
învăţământul preşcolar
16 15 15 13 15
Persoana l d idac@c î n
învăţământul primar şi
gimnazial
78 75 74 70 68
Pe r s o n a l d i d a c @ c î n
învăţământul primar
33 34 26 28 2
Pe r s o n a l d i d a c @ c î n
învăţământul gimnazial
45 41 48 42 41
Invatamant – beneficiari 2008 2009 2010 2011 2012
Copii inscrisi in gradinite
(nr)
200 200 200 200 324
Elevi inscrisi – total (nr) 3454 3412 3474 3360 3650
� 59
�
(Sursa info – DJS IF/ Fisa localita'i -‐ Primaria Pantelimon)
!Servicii sociale
Ajutoarele sociale sunt menite să ajute familiile sărace să mențină un standard de viață
minim. De obicei, ajutoarele sociale sunt oferite în cazul în care nu există disponibilă nici o
altă sursă de venit, de exemplu după ce expiră perioada de acordare a ajutorului de șomaj.
Spre deosebire de măsurile ac@ve și măsurile pasive discutate mai sus, persoanele care
solicită măsuri de asistență socială nu trebuie să fie înregistrate ca șomeri. În general,
asistența socială este oferită în cazul în care este trecut un așa-‐zis test al veniturilor. În
con@nuare vom vorbi despre cele trei @puri de asistență socială: ajutorul social, ajutorul
financiar pentru încălzire și alocațiile familiale.
!Ajutor social
In contrast cu ajutorul de șomaj care se acordă tuturor care au realizat perioada minimă de
muncă pentru a beneficia de șomaj, trăsătura păț@lor de @pul ajutorului social este ca
evaluează beneficiarul pe baza unui așa-‐zis test de venituri. In prac@că, acest test este ca o
anchetă socială. De exemplu, pentru a beneficia de ajutor social, aplicantul trebuie să treacă
acest test care, în România, este efectuat de către Consiliile Locale. Mai exact inves@gheaza
toate resursele. Nu iau în considerare doar venitul pe care îl primește aplicantul din locuri de
muncă ocazională sau temporare, ci și posesiunile aplicantului. Datorită acestor condiții este
posibil ca un număr considerabil de potențiali aplicanți să nu treacă de acel test al veniturilor.
Pentru a beneficia de ajutor social, trebuie demostrat faptul că aplicantul nu acumulează un
“venit” total care să depășească așa-‐numitul venit minim garantat (VMG). Nivelul lunar al
venitului minim garantat, care depinde de mărimea familiei, se raportează la indicatorul
social de referinţă, denumit ISR (500 lei), şi, începând cu data de 1 iulie 2013, este de:
E l e v i i n s c r i s i i n
invatământul primar si
gimnazial (nr)
1727 1706 1737 1680 1825
E l e v i i n s c r i s i i n
invatmanatul primar (nr)
932 883 870 854 986
E l e v i i n s c r i s i i n
invatmanatul gimnazial (nr)
795 823 867 826 839
� 60
�a) 0,271 ISR pentru o persoană singură: 135,50 Lei;
b) 0,488 ISR pentru familiile formate din 2 persoane : 244 Lei;
c) 0,684 ISR pentru familiile formate din 3 persoane : 342 Lei;
d) 0,846 ISR pentru familiile formate din 4 persoane : 423 Lei;
e) 1,009 ISR pentru familiile formate din 5 persoane : 504,50Lei;
f) Câte 0,070 ISR pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face
parte din familie, în condiţiile legii : 35 Lei;
Un membru al familiei, apt de lucru, trebuie să efectueze muncă în folosul comuniăț@i @mp
de maxim 72 de ore pe lună. Cererile pentru ajutor social se depun la Primărie (Consiliul
Local). În 2013 au beneficiat de ajutor social (ra@ficat de Legea 416/2001, cu modificările şi
completările ulterioare), un număr scăzut de persoane, respec@v 20.
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat este de:
a) 0,283 ISR pentru o persoană singură: 141,50 Lei;
b) 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane : 255 Lei;
c) 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane : 357 Lei;
d) 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane : 442 Lei;
e) 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane : 527 Lei;
f) Câte 0,073 ISR pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face
parte din familie, în condiţiile legii : 36,50 Lei;
Cererile pentru ajutor social se depun la Primărie (Consiliul Local).
!Cererile pentru acordarea ajutorului social se soluţionează în termen de maximum 30 de zile
de la data înregistrării de către persoanele din cadrul serviciului public de asistenţă socială
sau, după caz, de persoanele desemnate prin dispoziţie a primarului. Ca măsură prealabilă
soluţionării cererii, primarul dispune, în mod obligatoriu, efectuarea anchetei sociale la
domiciliul sau, după caz, la reşedinţa solicitantului ajutorului social, pentru a verifica situaţia
ce rezultă din datele înscrise în actele doveditoare.
In 2013 au beneficiat de ajutor social (ra@ficat de Legea 416/2001, cu modificările şi
completările ulterioare), un număr scăzut de persoane, respec@v 20.
!Ajutor financiar pentru incalzire
� 61
�În afară de ajutorul social, ajutorul financiar pentru incălzire reprezintă un program
important de asistență socială. Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei se acordă pentru:
-‐ energie termică în sistem centralizat,
-‐ gaze naturale,
-‐ lemne, cărbuni, combus@bili petrolieri,
-‐ energie electrică, în situaţia în care acesta este principalul sistem de încălzire u@lizat,
nou introdus începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 – 31 mar@e 2014.
La stabilirea venitului net mediu lunar pe membru de familie/persoană singură se iau în
calcul toate veniturile nete realizate de membrii acesteia în luna anterioară lunii în care se
solicită dreptul. De asemenea, se ţine cont de bunurile deţinute de familie/persoana singură
cuprinse în lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării ajutorului social.
Ajutorul pentru energie termică, gaze naturale şi energie electrică se acordă la nivelul
compensării/cuantumului ajutorului stabilit prin dispoziţie a primarului, dacă valoarea
consumului este mai mare sau egală cu acest nivel, respec@v la valoarea consumului, dacă
acesta este mai mic decât cuantumul ajutorului stabilit prin dispoziţie a primarului.
Plata ajutoarelor se efectuează la furnizori pentru energie termică, energie electrică şi gaze
naturale, după emiterea de către aceş@a a facturilor.
Pentru ajutoarele de încălzire cu lemne, cărbuni, combus@bili petrolieri, plata se face direct
@tularului şi, începând cu sezonul rece 2013-‐2014 se efectuează o singură dată la începutul
sezonului rece, pentru toate lunile sezonului sau câte luni au mai rămas din sezon, în funcţie
de data la care se depune cererea.
Nivelele de venituri si cuantumurile ajutoarelor acordate de la bugetul de stat exprimate în
lei si raportate la ISR sunt următoarele:
!
� 62
�
!
Limite venituri C o m p e n s a r e
lunară energie
termică
C u a n t um
l u n a r
ajutor gaze
naturale
C u a n t u m
lunar ajutor
e n e r g i e
electrică
C u a n t u m
lunar ajutor
l e m n e ,
c ă r b u n i ,
combusBbili
petrolieri
Lei ISR familii persoan
e singure
lei ISR lei ISR lei ISR
p â n ă l a
155
până la 0,310 90% 100% 262 0,52
4
240 0,48
0
54 0,108
155,1 -‐ 210 0 , 3 1 0 2 -‐
0,420
80% 90% 190 0,38
0
216 0,43
2
48 0,096
210,1 -‐ 260 0 , 4 2 0 2 -‐
0,520
70% 80% 150 0,30
0
192 0,38
4
44 0,088
260,1 -‐ 310 0 , 5 2 0 2 -‐
0,620
60% 70% 120 0,24
0
168 0,33
6
39 0,078
310,1 -‐ 355 0 , 6 2 0 2 -‐
0,710
50% 60% 90 0,18
0
144 0,28
8
34 0,068
355,1 -‐ 425 0 , 7 1 0 2 -‐
0,850
40% 50% 70 0,14
0
120 0,24
0
30 0,060
425,1 -‐ 480 0 , 8 5 0 2 -‐
0,960
30% 40% 45 0,09
0
96 0,19
2
26 0,052
480,1 -‐ 540 0 , 9 6 0 2 -‐
1,080
20% 30% 35 0,07
0
72 0,14
4
20 0,040
540,1 -‐ 615 1 , 0 8 0 2 -‐
1,230
10% 20% 20 0,04
0
48 0,09
6
16 0,032
615,1 -‐ 786 1 , 2 3 0 2 -‐
1,572
5% 15%
7 8 6 , 1 -‐
1082
1 , 5 7 2 2 -‐
2,164
10%
� 63
�În Pantelimon, beneficiază de ajutor pentru încălzire un numar de apoxima@v 300 de familii,
ceea ce înseamnă un sub 10% din populaţia localităţii.
!Alocațiile familiale
Alocaţia familială are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor
condiții mai bune pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, precum și s@mularea
frecventării de către copiii de vârsta școlară aflați în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a
cursurilor unei forme de învățământ, organizate potrivit legii.
Alocaţia de susținere a familiei se acordă lunar pe bază de cerere şi declaraţie @p, însoţită de
actele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile acesteia si, dupa caz, privind
frecventarea cursurilor școlare de către copiii aflați în întreținere care se înregistrează la
primăria localităţii în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi are reşedinţa familia.
Cuantumul alocației
Cuantumul lunar al alocației este stabilit prin raportare la indicatorul social de referință ISR Valoarea ISR este stabilită prin lege la 500 LEI.
Familia formata din soț, soție și copii care locuiesc împreună (alocația complementară)
Venit net mediu lunar pe membru de familie intre :
0 lei si 200 lei 201 lei si 530 lei
Coeficient Cuantum Coeficient Cuantum
familia cu 1 copil 0.08 x ISR 40 lei 0.066 x ISR 33 lei
familia cu 2 copii 0.16 x ISR 80 lei 0.132 x ISR 66 lei
familia cu 3 copii 0.24 x ISR 120 lei 0.198 x ISR 99 lei
familia cu 4 copii si mai mul@ 0.32 x ISR 160 lei 0.264 x ISR 132 lei
Familia formată din persoana singură și copii aflați în ingrijirea acesteia(alocația monoparentală)
Venit net mediu lunar pe membru de familie intre :
0 lei si 200 lei 201 lei si 530 lei
Coeficient Cuantum Coeficient Cuantum
familia cu 1 copil 0.13 x ISR 65 lei 0.12 x ISR 60 lei
familia cu 2 copii 0.26 x ISR 130 lei 0.24 x ISR 120 lei
familia cu 3 copii 0.39 x ISR 195 lei 0.36 x ISR 180 lei
� 64
�
!In anul 2013 în oraşul Pantelimon au fost 125 dosare pentru alocaţie de susţinere a familiei.
!Sănătate
Starea de sănătate a populației este dependent atât de starea și calitatea factorilor de mediu,
de standardul de viață creat de comunitate și de gradul de acces al populației la resursele
comunității.
!Starea sistemului de sanatate
Infrastructura de sănătate publică a orașului Pantelimon include:
familia cu 4 copii si mai mul@ 0.52 x ISR 260 lei 0.48 x ISR 240 lei
OcroBrea sanataBi 2008 2009 2010 2011 2012
Medici-‐sector public-‐persoane 8 7 6 6 4
Din total:Medici de familie-‐sector public-‐persoane 7 7 6 6 -‐
Medici-‐sector privat-‐persoane 4 5 5 7 7
Din total:Medici de familie-‐sector privat-‐persoane -‐ -‐ -‐ -‐ 7
Stomatologi-‐sector public-‐persoane 2 3 3 3 1
Stomatologi-‐sector privat-‐persoane -‐ -‐ 2 2 4
Farmaciş@-‐sector privat-‐persoane 4 5 4 4 7
Personal mediu sanitar-‐sector public-‐persoane 10 10 8 7 5
Personal sanitar mediu-‐sector privat-‐persoane 2 2 2 2 7
Cabinete medicale individuale(de familie) 8 8 8 7 -‐
Cabinete stomatologice(individuale)-‐sector public 3 3 3 2 -‐
Cabinete medicale de specialitate-‐sector privat 2 3 3 4 -‐
Cabinete stomatologice-‐sector privat -‐ -‐ 2 2 4
Laboratoare de tehnică dentară-‐sector privat -‐ 1 1 1 2
Farmacii-‐sector privat 3 3 3 3 3
Depozite farmaceu@ce-‐sector privat -‐ 1 1 1 1
Cabinete medicale de familie-‐sector privat -‐ -‐ -‐ -‐ 8
� 65
�
(Sursa info – DJS IF/ Fisa localita'i -‐ Primaria Pantelimon)
!2.19. Rețelele sociale ale comunităţii
!Rețeaua administra@vă
Structurile de conducere administra@vă ale orașului Pantelimon sunt:
Consiliul Local Pantelimon -‐ structură de conducere delibera@vă -‐ este alcătuit din 19
membri aleși (consilieri locali), membri ai par@delor poli@ce ac@ve la nivel local. Ac@vitatea
Consiliului Local Pantelimon se defașoară în plenul ședințelor ordinare/extraordinare de
dezbatere și decizie, și în cinci comisii de specialitate.
!✓ Comisia pentru programe de dezvoltare economică – socială, buget – finanţe,
agricultură, gospodărie comunală, servicii şi comerţ (5 membri consilieri locali) a carei
sarcini sunt analizarea si avizarea:
-‐ iniţiază studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-‐socială, în domeniul
turismului, serviciilor;-‐ analizează oportunităţile privind par@ciparea municipiului la programe de dezvoltare
judeţeană, regională, zonală, în condiţiile legii;-‐ dezbate şi avizează proiectul de buget, a execuţiei bugetare a municipiului, a ins@tuţiilor şi a
serviciilor publice subordonate; se pronunţă asupra problemelor de natură financiară,
inclusiv asupra propunerilor de stabilire a unor impozite şi taxe locale şi a celor speciale pe
@mp limitat;-‐ iniţiază, avizează, proiectele de hotărâri privitoare la darea în administrare, concesionarea,
închirierea bunurilor proprietate publică şi privată a municipiului, precum şi a serviciilor
publice de interes local, inclusiv a celor care au ca obiect vânzări de bunuri proprietate
privată, supraveghează derularea contractelor încheiate în executarea acestora;
Cabinete medicale de medicină generală-‐sector
privat
1 1 1 1 2
În anul 2012 conform dispoziţiilor Centrului Naţional de Sta@s@că şi Informa@că în
sănătatea public cabinetele medicale individuale (inclusive cabinetele medicale
individuale ale medicilor de familie)societăţile medicale ale medicilor de familie şi
societăţile medicale civile de specialitate au fost trecute în drept privat.
� 66
�-‐ se pronunţă asupra oportunităţii înfiinţării unor societăţi comerciale, ins@tuţii publice sau
servicii publice, după caz; colaborează cu conducătorii societăţilor comerciale pe care le-‐a
înfiinţat, supraveghindu-‐le ac@vitatea;-‐ nominalizează câte un membru în comisiile de licitaţie cu ocazia adoptării unor hotărâri
având ca obiect închirieri, concesionări;-‐ iniţiază şi coordonează studii privind dezvoltarea serviciilor publice şi depune rapoarte, cu
propuneri de măsuri concrete, consiliului privind îmbunătăţirea ac@vităţii acestora;-‐ comisia poate îndeplini şi alte atribuţii stabilite de consiliul local.
!✓ Comisia privind administrarea domeniului public şi privat al oraşului, urbanism,
amenajarea teritoriului şi protecţia mediului (5 membri consilieri locali) a carei sarcini
sunt analizarea si avizarea:
-‐ iniţiază, avizează şi coordonează documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism,
analize pe care să se fundamenteze programele de organizare şi dezvoltare a municipiului din
punct de vedere urbanis@c;-‐ supraveghează punerea în aplicare a Regulamentului general de urbanism, precum şi a
documentaţiilor de urbanism şi de amenajare al municipiului;-‐ avizează şi verifică emiterea cer@ficatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire,
propune termenul minim şi maxim de concesionare a terenurilor propuse pentru amplasarea
construcţiilor de orice fel. În cazul în care opinia execu@vului este contrară opiniei comisiei,
primul va comunica în scris acest lucru comisiei spre a putea organiza o dezbatere în prezenţa
solicitantului, a reprezentantului execu@vului şi a membrilor comisiei;-‐ nominalizează câte un membru în comisiile de licitaţie cu ocazia adoptării unor hotărâri
având ca obiect licitaţii privind achiziţii de lucrări publice de construcţii şi reparaţii la
obiec@vele de interes public, precum şi supraveghează stadiul execuţiei acestora;-‐ supraveghează modul de administrare a domeniului public şi privat al municipiului precum
şi a disciplinei în construcţii;-‐ poate propune măsuri pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea infrastructurii
municipiului;-‐ iniţiază şi coordonează studii şi analize privind protecţia mediului înconjurător, propunând
măsuri pentru implementarea concluziilor acestor studii;-‐ supraveghează protecţia monumentelor istorice de pe teritoriul municipiului împreună cu
� 67
�organele abilitate din judeţ;-‐ comisia poate îndeplini şi alte atribuţii stabilite de consiliul local.
!✓ Comisia pentru învăţământ, sănătate, cultură, acBvităţi sporBve şi de agreement (5
membri consilieri locali) a cărei sarcini sunt analizarea si avizarea:
-‐ colaborează la intocmirea proiectelor de hotărâre cu caracter social;-‐ colaborează cu unităţile sanitare pentru buna deservire a populaţiei municipiului;-‐ colaborează cu reprezentanţii cultelor recunoscute legal de pe teritoriul oraşului
Pantelimon, propunând măsuri în vederea sprijinirii ac@vităţii acestora;-‐ iniţiază proiecte de hotărâre având ca obiect criteriile de finanţare a proiectelor culturale,
ar@s@ce;-‐ supraveghează ac@vitatea ins@tuţiilor de cultură din subordinea consiliului local, elaborează
caiete de sarcini, instrucţiuni privind organizarea concursurilor pe posturile de conducere ale
acestor ins@tuţii;-‐ propune atribuiri de denumiri de străzi, pieţe şi obiec@ve de interes local, pe care le supune
dezbaterii comisiei speciale cons@tuite în acest sens;
-‐ comisia poate îndeplini şi alte atribuţii stabilite de consiliul local.
!✓ Comisia pentru administraţie publică locală juridică, apărarea ordinii şi linişBi
publice a drepturilor cetăţenilor (5 membri consilieri locali) a carei sarcini sunt
analizarea si avizarea:
-‐ analizează legalitatea proiectelor de hotărâre, avizândule pe cele legale;-‐ iniţiază proiecte de hotărâre având ca obiect asigurarea ordinii şi liniş@i publice, în condiţiile
legii;-‐ poate propune măsuri de îmbunătăţire a ac@vităţii gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei,
a pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, conform legii;-‐ analizează propunerile de sancţionare a consilierilor în condiţiile legii;-‐ comisia poate îndeplini şi alte atribuţii stabilite de consiliul local.
!✓ Comisia pentru muncă, protecţie socială, protecţia familiei şi a drepturilor copilului
(4 membri consilieri), care are conform Legii 272/2004, urmatoarele atribu@i principale:
� 68
�-‐stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului; -‐ pronuntarea, in condi@ile prezentei legi, cu privire la propunerile referitoare la stabilirea
unei masuri de protec@e speciala a copilului; -‐ solu@onarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal; -‐ alte atribu@i prevazute de lege.
!Primarul Orașului Pantelimon – Ins@tuția Primăriei
Primarul orașului Pantelimon (persoană independentă) și ins@tuția Primăriei alcătuiesc
structura execu@vă administra@vă a orașului, desfașurându-‐și ac@vitatea în conformitate cu
cadrul legal asigurat de Legea nr. 215/ 2001 (Legea administrației publice locale). În cadrul
ins@tuției se desfașoară ac@vitățile administra@ve și de dezvoltare locală, asigurate de un
număr de 90 de angajaţi, funcţionari publici și personal contractual, coordonate de echipa de
conducere alcătuită din Primar, Viceprimar și Directorul Primăriei.
!Rețele de cooperare cu parteneri externi comunității
Orașul Pantelimon și-‐a dezvoltat în ul@mii ani, un cadru de cooperare zonal. În acest moment
Consiliul Local Pantelimon este membru fondator al unei asociații intercomunitare de
dezvoltare, asoel: Asociaţia Intercomunitară de U@lităţi Publice pentru Serviciul de
Alimentare cu Apă şi de Canalizare (ADIA), cons@tuită din unităţile administra@v teritoriale
organizate potrivit Legii nr. 2/1968, reprezentate de primari în baza art.11 si 12 din Legea nr.
215/2001, alături de Consiliul judeţean Ilfov, Consiliul local Bragadiru, Consiliul local Brăneş@,
Consiliul Local Cernica, Consiliul local Cornetu, Consiliul local Ciorogîrla, Consiliul local
Domneş@ şi Consiliul local Dobroieş@.
!2.20. Analiza resurse financiare
Resursele financiare ale comunității vizează în principal modul și resursele de cons@tuire ale
bugetului local. Aceste resurse pot fi:
Proprii, vizând capacitatea locală publică de autofinanțare, provenite din :
-‐ Venituri: taxe, impozite, creșterea tarifelor;
-‐ Economii: scăderea consumurilor (ex. cele energe@ce)
-‐ Amor@zarea sistemelor, dotărilor, echipamentelor achiziționate;
-‐ Vânzarea de ac@ve.
� 69
�Fonduri publice:
-‐ Bugetul de stat;
-‐ Programe guvernamentale;
-‐ Altele.
ParBciparea sectorului privat;
Finantari externe :
-‐ Granturi (nerambursabile);
-‐ Imprumuturi (rambursabile).
!Resurse proprii
Venituri și cheltuieli
Indicatorii de perfomanță financiară a administrației publice locale a orașului Pantelimon au
fost preluaţi de la Departamentul Contabilitate, impozite şi taxe locale, asoel:
2011 % 2012 % 2013 %
Venituri Planificate 41.618.71
1
100% 49.048.43
7
100% 71,210,95
1
100%
Realizate 40.697.48
0
97 ,79
%
39.846.72
0
81 ,24
%
56,614,13
0
79 ,50
%
I.FISCALE 37.375.51
2
91 ,84
%
38.571.31
3
96 ,80
%
42,058,52
1
74 ,29
%
Impoz i t p e
venit, profit şi
câşBguri din
capital
21,210,69
6
52 ,12
%
21,574,06
9
54 ,14
%
22,128,67
8
39 ,09
%
Impoz i te ş i
t a x e p e
proprietate
9,964,107 24 ,48
%
10,131,26
3
25 ,43
%
12,462,57
5
22 ,01
%
Impoz i te ş i
taxe pe bunuri
şi servicii
6,169,706 15 ,16
%
6,827,237 17 ,13
%
7,420,820 13 ,11
%
� 70
�
Alte impozite
şi taxe fiscale
31,003 0,08% 38,744 0,10% 46,448 0,08%
II.NEFISCALE 2,482,219 6,10% 1,178,017 2,96% 737,692 1,30%
Venituri din
proprietate
751,183 1,85% 330,845 0,83% 284,215 0,50%
Vân z ă r i d e
b u n u r i ş i
servicii
1,731,036 4,25% 847,172 2,13% 453,477 0,80%
III.VENITURI
DIN CAPITAL
726,623 1,79% 0 0
I V .
SUBVENŢII
113,126 0,28% 97,390 0,24% 5,150,356 9,10%
Cheltuieli Planificate 41,618,71
1
100% 49,048,43
7
100% 71,210,95
1
100%
Realizate 39,042,29
6
93 ,81
%
36,004,69
4
73 ,41
%
54,572,11
4
76 ,63
%
I . SERV IC I I
P U B L I C E
GENERALE
2,783,838 7,13% 3,330,782 9,25% 5,308,714 9,73%
A u t o r i t ă ţ i
p u b l i c e ş i
a c ţ i u n i
externe
2,783,838 7,13% 3,122,827 8,67% 5,308,714 9,73%
Alte servicii
p u b l i c e
generale
0 207,955 0,58% 0
II.APĂRARE,
O R D I N E
PUBLICĂ ŞI
SIGURANŢĂ
NAŢIONALĂ
616,435 1,58% 578,548 1,61% 3,607,660 6,61%
� 71
�
O r d i n e
p u b l i c ă ş i
s i g u r a n ţ ă
naţională
616,435 1,58% 578,548 1,61% 3,607,660 6,61%
III.CHELTUIE
LI SOCIAL-‐
CULTURALE
10,723,97
2
27 ,48
%
13,429,83
1
37 ,30
%
17,458,88
5
32%
Învăţământ 7,852,249 20 ,11
%
8,576,189 23 ,82
%
9,418,407 17 ,26
%
Sănătate 96,303 0,25% 88,628 0,25% 200,324 0,37%
Cultură,recree
re şi religie
1,100,000 2,82% 2,736,889 7,60% 5,739,674 10 ,52
%
Asigurăr i ş i
a s i s t e n ţ ă
socială
1,675,420 4,29% 2,028,125 5,64% 2,100,480 3,85%
IV. SERVICII
Ş I
DEZVOLTAR
E PUBLICĂ,
LOCUINŢE,
MED IU Ş I
APE
14,737,52
7
37 ,75
%
13,510,17
8
37 ,52
%
24,465,23
3
44 ,83
%
L o c u i n ţ e ,
s e r v i c i i ş i
d e z v o l t a r e
publică
8,572,709 21 ,96
%
9,351,088 25 ,97
%
22,073,50
1
40 ,45
%
P r o t e c ţ i a
mediului
6,164,818 15 ,79
%
4,159,090 11 ,55
%
2,391,732 4,38%
V.ACŢIUNI
ECONOMIC
E
10,180,52
4
26 ,08
%
5,155,355 14 ,32
%
3,731,622 6,84%
� 72
�
Peste 50 % din venituri provin din sectorul privat, din ac@vita@ comerciale.
!Economii
Incepand cu 2007, tot mai multe iniția@ve ale autorităților locale vizează economisirea
resurselor financiare ale comunității. Criteriile privind analiza costurilor sunt din ce în ce mai
aplicate atât în furnizarea serviciilor către comunitate cât și în cazul achizițiilor publice de
bunuri și/ sau servicii. Inves@țiile privind reabilitarea sistemului de management integrat al
apei în localitate (rețeaua de distribuție a apei și cea de canalizare) și în special modernizarea
sistemului de iluminat public au fost proiectate pentru a permite aducerea de economii
financiare la bugetul local.
!!Amor@smente și vânzări de ac@ve
În lipsa unor date financiare, discuțiile cu reprezentanții autorității locale au condus la
concluzia că aceste @puri de resurse proprii sunt minimale datorită faptului că sistemele de
administrare a u@lităților publice, uzate și depășite tehnologic se află într-‐un amplu proces de
modernizare. Pe de altă parte ac@vele publice (terenuri și spații) sunt extrem de limitate
datorită u@lizării exagerate, ineficiente și ineficace a acestei modalități de atragere a
veniturilor la bugetul local în perioada anilor 90’.
!Fonduri publice
Un fapt comun este par@ciparea bugetului național la cons@tuirea bugetului local în special la
capitolul cheltuieli cu « personalul din invățământ » și în cazul « prestațiilor sociale ».
Programele operaţionale au fost o țintă a proiectelor de modernizare a infrastructurii de
acces și u@lități în/ din comunitate și ele ramân o sursă principală de finanțare pentru
proiecte cu valori mari pentru refacerea infrastructurii locale.
!Par@ciparea sectorului privat
Transporturi 10,170,02
4
26 ,05
%
5,155,355 14 ,32
%
3,731,622 6,84%
Alte acţiuni
economice
10,500 0,03% 0 0
� 73
�Cele 1327 societăţi comerciale de pe teritoriul oraşului Pantelimon, contribuie considerabil la
veniturile bugetului local.
!!!!!!!!!3. Managementul Strategiei și Direcțiile pentru comunicarea integrată
3.1. Comunitatea locală și actualizarea Strategiei de Dezvoltare
Strategia locală prezintă în mod unitar nevoi, propuneri și linii de acțiune care dezvoltă
teritoriul localității noastre. Scopul acestui demers este dublu. Reprezentarea întregii
programări de interes teritorial și iden@ficarea subiecților care trebuie să acționeze pentru a
ajunge la soluții. În interiorul acestui cadru este stabilit rolul comunității noastre și care va fi
caracterizat prin trei exigențe:
1. Prima se referă la organizarea sistemelor de administrare locală și de ges@une a
teritoriului;
2. A doua se referă la realizarea pe baze de competențe și delegări a proiectelor de
dezvoltare locală;
3. A treia se referă la ac@varea și ges@onarea sistemului de relații pentru realizarea
acelor proiecte în pateneriat cu ins@tu@i de nivel județean sau regional.
� 74
�In acest context comunitatea locală intenționează să u@lizeze strategia de dezvoltare ca o
ocazie pentru a demara organizarea propriei structuri și a funcțiilor interne. Pentru acest
mo@v în interiorul strategiei sunt dezvoltate acțiuni de u@lizare a proceselor de modelare și
organizare a administrației pentru a putea asoel contribui la a@ngerea obiec@velor strategiei
de dezvoltare precum și pentru a putea oferi suportul necesar celorlalți actori locali implicați.
Întreaga programare de dezvoltare locală pentru următoarea perioadă se regăsește în
strategia de dezvoltare. Aceasta reprezinta partea esențială a oricăror iniția@ve de dezvoltare
care pot avea loc în teritoriu. Nucleul strategiei va fi reprezentat de proiectele care devin
asoel un instrument al schimbării. Priori@zarea acestor proiecte se va realiza din perspec@va
dezvoltării durabile și integrate.
Comunitatea locală va deveni membru ac@v în cadrul regiunii și va partcipa la procesele
decizionale implicându-‐se în proiecte de anvergură atât pentru dezvoltarea de servicii publice
pentru regiune cât și pentru alte domenii de interes.
Strategia de dezvoltare are în vedere dezvoltarea complexă a teritoriului iar pentru aceasta a
iden@ficat nevoile și problemele și a oferit soluții.
Este important că aceste componente prezentate în strategia de dezvoltare să fie acceptate și
asumate de către toți factorii locali de interes.
!3.2. Funcția de comunicare integrată și marke6ng teritorial
Comunicarea integrată și marke@ngul teritorial reprezintă funcții ins@tuționale pe care
administrația locală și le asumă în scopul promovării teritoriului. Rolul acestor funcții este de
a predispune schimbarea de a@tudine, de a crea coeziune și consens și de a promova
imaginea locală la nivel regional și nț@onal. Pentru a realiza aceasta este nevoie de
conlucrarea mai multor competente de crearea instrumentelor specifice, de relaționarea cu
subiecți diverși asoel încât să fie acoperită o arie cât mai mare din punct de vedere al
sectoarelor de interes dar și al etapelor specifice implementării strategiei. Este indispensabilă
crerea unei structuri care să aiba rolul de a realiza programele de comunicare și marke@ng
teritorial. Această structură odată creată va deține și rolul de a promova imaginea “brandului
local” și se va asigura că toate iniția@vele propuse de strategie vor fi impărtășite și asumate
� 75
�de către toți actorii implicați în dezvoltarea teritorială. Această ac@vitate de promovare
teritorială va avea o abordare transversală acționând ca suport pentru toate celelalte
proiecte care vor fi derulate.
!!!!!!!!4. Cadrul operațional al strategiei de dezvoltare
4.1. Proiecte implementate sau în curs de implementare
Proiectele reprezintă partea cea mai dinamică din strategie și au rolul de a instrumenta
a@ngerea obiec@velor strategice. Iden@ficarea proiectelor necesare este o ac@vitate con@nuă
care este ini@ată în momentul elaborării strategiei și se finalizează la finalul perioadei de
referință a strategiei. Proiectele definesc un nivel de detaliu care conține informații tehnice,
grafice de realizare, es@mări de costuri, precum și o metodologie specifică de implementare.
Dificultatea cu care se confruntă administrația locală este de a ges@ona contemporan atât
liniile generale ale strategiei cât și iniția@vele individuale (proiectele) care conduc la
realizarea obiec@velor strategice. Strategia de dezvoltare se configurează ca un instrument de
ges@une dinamică capabil să coreleze proiecte din domenii diferite și care se realizează in
perioade diferite.
În perioada de derulare a Strategiei de Dezvoltare a orașului Pantelimon 2007 – 2013, în
orașul nostru s-‐au realizat urmatoarele proiecte:
� 76
�!- Modernizarea infrastructurii ruBere si a aliniamentelor stradale din orasul Pantelimon,
judetul Ilfov, proiect finanțat din Programul Operaţional Regional 2007-‐2013, Axa
prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul
1.1 – planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-‐domeniul: Centre urbane, în valoare de
53.976.902 de lei. Acest proiect este incă în derulare.
!- Lucrări de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local din
judeţele Prahova, Giurgiu şi Ilfov, proiect finanțat din Bugetul local si Programul Naţional
de Dezvoltare a Infrastructurii, în valoare de 25.030.444 de lei. Dintr-‐un numâr de 15
străzi predate s-‐a început execuția lucrărilor pe un număr de 7 străzi, lucrările fiind
stopate la faza de turnare a stratului de uzură.
!!
- Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea
siguranţei şi prevenirea criminalităţii în oraşul Pantelimon, proiect finanțat din
Programul Operaţional Regional 2007-‐2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor – poli urbani de creştere domeniul major de intervenţie, Domeniul
1.1 – planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-‐domeniul: Centre urbane, în valoare de
3.538.737de lei.
Proiect finalizat în anul 2013.
!- Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public, cu reţea subterană în oraşul
Pantelimon, judeţ Ilfov, proiect finanțat din Programul Operaţional Regional 2007-‐2013,
Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere
domeniul major de intervenţie, Domeniul 1.1 – planuri integrate de dezvoltare urbană,
Sub-‐domeniul: Centre urbane, în valoare de 15.805.032 de lei. Proiect finalizat.
� 77
� !- Execuție sală de sport şi lucrări conexe, Școală corp A, în oraș Pantelimon, județ Ilfov,
proiect finanțat de la Bugetul local, în valoare de 1.274.366 de lei.
Proiectul este în derulare.
!- Execuție sală de sport şi lucrări conexe, Școală corp B, în oraș Pantelimon, județ Ilfov,
proiect finanțat de la Bugetul local, în valoare de 1.724.107 de lei.
Proiectul este în derulare.
!- Lucrări de intervenție în vederea creșterii performanței energeBce a blocului de
locuințe, proiect finanțat de la Bugetul local și al Ministerului Dezvoltării Regionale,
proiect în valoare de 2.795.044 de lei.
Proiectul este în derulare.
!- Lucrări amenajare Parc Pantelimon, Strada Livezilor – Oraș Pantelimon, proiect finanțat
de la Bugetul local și Consiliul Județean Ilfov, proiect în valoare de 2.199.790 de lei.
Proiect executat în anul 2013.
!Proiecte Asociația de Dezvoltare Intercomunitară apa-‐canal Ilfov (ADIA)
- "Reabilitare si exBndere surse de apa, staBi de tratare, rezervoare si staBi de pompare
in localitaBle Bragadiru, Cornetu, Pantelimon, DobroiesB, DomnesB, Ciorogarla,
BranesB si Cernica, judetul Ilfov
!Finanțare Programul Operațional Mediu.
� 78
�Valoare pentru Pantelimon = 3 620 787 lei fara tva.
!Proiectul este în derulare. Contractul se implementează pe etape până în anul 2015.
- “Reabilitarea si exBnderea retelelor de apă potabilă si canalizare, inclusiv realizarea
staBilor de pompare apă uzată menajeră în comuna Pantelimon judeţul Ilfov”
!Valoare = 23 207 415 lei fara tva
!Solicitarea de a efectua acest contract este aprobată de Guvern. Finanțarea este
asigurată din Programul Operațional Mediu (Viitorul Program Operațional
Infrastructură Mare).
!Master Plan (ADIA)
- alimentare cu apa
retea aduc@une din dobroies@ la gospodaria de apa : 3.3 Km
ex@ndere retea apa : 30.7 Km
Valoare = 3 990 700 Euro
- canalizare
ex@ndere retea canal : 41.1 Km
Valoare = 7 398 000 Euro
Aceste două contracte sunt prevăzute a fi executate în Strategia de Dezvoltare a Județului
Ilfov. A fost iden'ficată sursa de finanțare – Programul Operațional Infrastructură Mare și
proiectele vor fi executate în perioada 2014 – 2020.
!� 79
�4.2. Ce ne propune Europa pentru a depăși criza financiară pentru perioada următoare
4.2.1. Strategia Europa 2020
!STRATEGIA 2020
Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene, al cărei scop trece dincolo de
depăşirea crizei care con@nuă să afecteze multe dintre economiile europene. Strategia îşi
propune să elimine deficienţele modelului nostru de dezvoltare şi să creeze condiţii
favorabile pentru o creştere economică mai inteligentă, mai durabilă şi mai favorabilă
incluziunii.
!Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană şi-‐a fixat 5 obiecBve esenţiale pe care
intenţionează să le a@ngă în următorul deceniu. Ele acoperă domenii precum ocuparea forţei
de muncă, educaţia, cercetarea şi inovarea, incluziunea socială şi reducerea sărăciei şi
energia/clima.
!De asemenea, strategia cuprinde 7 iniţia@ve majore care oferă un cadru prin care UE şi
autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia
Europa 2020, cum ar fi inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă, @neretul,
poli@ca industrială, combaterea sărăciei şi eficienţa energe@că.
!Europa 2020 va fi un succes doar dacă va face obiectul unui efort hotărât şi concertat, atât la
nivelul UE, cât şi la nivel naţional. La nivelul UE se iau decizii esenţiale pentru a defini@va
piaţa unică în domeniul serviciilor, energiei şi produselor digitale şi pentru a realiza inves@ţii
în conexiuni transfrontaliere esenţiale. La nivel naţional, mai sunt încă numeroase obstacole
în calea concurenţei şi a creării de locuri de muncă pe care trebuie să le eliminăm. Aceste
eforturi vor avea impactul dorit numai dacă vor fi combinate şi coordonate.
!Acesta este mo@vul pentru care succesul Strategiei Europa 2020 se bazează, în mare măsură,
pe proceduri şi structuri de guvernanţă noi, pe care UE le-‐a pus în aplicare începând cu 2010.
În centrul lor se află ciclul anual de coordonare a poli@cilor economice, cunoscut sub
denumirea de „semestrul european”. În cadrul acestuia, Comisia Europeană şi Consiliul UE
oferă orientări poli@ce, statele membre se angajează să realizeze reforme, iar Comisia � 80
�furnizează recomandări specifice fiecărei ţări, aprobate la cel mai înalt nivel de către liderii
naţionali reuniţi în cadrul Consiliului European. Statele membre trebuie să ţină cont de
aceste recomandări în elaborarea poli@cilor şi a bugetelor naţionale.
!PRIOTITĂȚI
Uniunea Europeană face eforturi mari pentru a depăşi criza economică şi pentru a crea
condiţiile care să favorizeze dezvoltarea unei economii mai compe@@ve, cu un grad mai
ridicat de ocupare a forţei de muncă.
!Strategia Europa 2020 îşi propune să asigure o creştere economică inteligentă (prin inves@ţii
mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), durabilă (prin orientarea decisivă către o
economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie compe@@vă), favorabilă incluziunii (prin
punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei). Strategia se
concentrează asupra a cinci obiec@ve ambiţioase privind ocuparea forţei de muncă,
cercetarea, educaţia, reducerea sărăciei şi energia/clima.
!Pentru ca Strategia Europa 2020 să dea roade, a fost ins@tuit un sistem de guvernanţă
economică menit să coordoneze acţiunile poli@ce derulate la nivelul UE şi la nivel naţional.
!OBIECTIVE
5 obiecBve europene pentru 2020
1. Ocuparea forţei de muncă
✓ rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
între 20 şi 64 de ani
2. Cercetare şi dezvoltare
alocarea a 3% din PIB-‐ul UE pentru cercetare şi dezvoltare
3. Schimbările climaBce şi uBlizarea durabilă a energiei
✓ reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii
favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990
✓ creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
✓ creşterea cu 20% a eficienţei energe@ce
4. Educaţie
� 81
�✓ Reducerea sub 10% a ratei de părăsire @mpurie a şcolii
✓ creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul
populaţiei în vârstă de 30-‐34 de ani
5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
✓ reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau
riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
!Aceste obiec@ve definesc poziţia pe care ar trebui să o ocupe Uniunea Europeană în anul
2020 din punctul de vedere al unor parametri majori. Ele sunt transpuse în obiec@ve
naţionale, pentru ca fiecare stat membru să-‐şi poată urmări evoluţia
Obiec@vele sunt comune şi nu presupun repar@zarea sarcinilor, urmând a fi realizate prin
acţiuni la nivel naţional şi european. Totodata ele sunt interdependente şi se susţin reciproc:
✓ progresele în plan educaţional contribuie la îmbunătăţirea perspec@velor profesionale
şi la reducerea sărăciei
✓ mai multă cercetare şi inovare şi o u@lizare mai eficientă a resurselor ne ajută să
devenim mai compe@@vi şi oferă condiţii favorabile creării de noi locuri de muncă
✓ inves@ţiile în tehnologii ecologice contribuie la combaterea schimbărilor clima@ce şi
creează noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă.
Iniţia@ve majore
Uniunea Europeană a iden@ficat noi domenii care ar putea impulsiona creşterea economică
şi crearea de noi locuri de muncă. Ele se află în centrul a 7 iniţiaBve majore.
În cadrul fiecărei iniţia@ve, autorităţile europene şi cele naţionale trebuie să-‐şi coordoneze
eforturile pentru a se sprijini reciproc. Majoritatea iniţia@velor au fost prezentate de către
Comisie în anul 2010.
Aceste inițiaBve sunt:
Creştere inteligentă
✓ agendă digitală pentru Europa;
✓ Uniune a inovării;
✓ Tineretul în mişcare;
� 82
�Creştere durabilă
✓ O Europă eficientă din punctul de vedere al u@lizării resurselor;
✓ O poli@că industrială pentru era globalizării;
Creştere favorabilă incluziunii
✓ O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă;
✓ O plaoormă europeană pentru combaterea sărăciei.
!!!!!4.3. Propunerile strategice ale României pentru perioada următoare
4.3.1. Acordul de Parteneriat.
Luând în considerare situația și poli@cile macroeconomice, împreună cu blocajele evidențiate
în creșterea economică națională, Guvernul României a stabilit prioritățile de finanțare pentr
u u@lizarea Fondurilor Europene Structurale și de Inves@ții în Acordul de Parteneriat
2 0 1 4 -‐
2020, cu obiec@vul global de a reduce disparitățile de dezvoltare economică și socială între R
omânia și statele membre ale UE. Acordul de Parteneriat efectuează o analiză riguroasă a
situației existente la nivelul țării, o evaluare a implementării Programelor Operaționle în
perioada financiară care s-‐a încheiat și stabilește orientările strategice naționale finanțabile
din Instrumentele structurale și din Fondurile pe Agricultură.
Analiza arată că există în con@nuare și în unele cazuri chiar s-‐au adâncit disparitățile dintre
România și UE.
Ca atare, în perioada 2014-‐2020 România va face inves@ții folosind resurse FESI în cadrul
tuturor celor 11 obiec@ve tema@ce ale Strategiei Europa 2020.
Selectarea obiec@velor tema@ce este determinată de contribuția lor la susținerea principalel
or provocări de dezvoltare:
� 83
�!Provocări în materie de dezvoltare:
COMPETITIVITATEA
Obiec@ve tema@ce:
1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării
2. Îmbunătățirea accesului, u@lizării și calității tehnologiilor informa@ce și de comunicare
3. Creșterea compe@@vității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a
sectorului pescuitului și acvaculturii
4. Protejarea și conservarea mediului și promovarea u@lizării eficiente a resurselor
OAMENII ȘI SOCIETATEA
Obiec@ve tema@ce:
5. Îmbunătățirea accesului, u@lizării și calității tehnologiilor informa@ce și de comunicare
6. Promovarea ocupării durabile și de calitate și sprijinirea mobilității forței de muncă
7. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării
8. Inves@ții în educație, instruire și formare profesională pentru dobândirea de competențe și
învățare pe tot parcursul vieții
9. Consolidarea capacității ins@tuționale a autorităților publice și părților interesate și o admi
nistrație publică eficientă
INFRASTRUCTURA
Obiecive tema@ce:
10. Îmbunătățirea accesului, u@lizării și calității tehnologiilor informa@ce și de comunicare
11. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura
rețelelor importante
12. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării
RESURSELE
Obiec@ve tema@ce:
13. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele
14. Promovarea adaptării la schimbările clima@ce, prevenirea și ges@onarea riscurilor
15. Protejarea și conservarea mediului și promovarea u@lizării eficiente a resurselor
16. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura
rețelelor importante
17. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării
� 84
� GUVERNANȚA
Obiec@ve tema@ce:
18. Îmbunătățirea accesului, u@lizării și calității tehnologiilor informa@ce și de comunicare
19. Consolidarea capacității ins@tuționale a autorităților publice și părților interesate și o ad
ministrație publică eficientă
!Prioritățile propuse spre finanțare pentru îndeplinirea obiec@velor tema@ce, apar în
programele operaționale care sunt finanțate din fonduri structurale și de coeziune și sunt
propuse Comisiei Europene spre aprobare.
!!4.3.2. Programe Operaționale finanțate din Fonduri structurale.
!Programele Operaționale care sunt de interes pentru o administrație locală de calibrul
orașului nostru sunt:
Programul Operațional Capacitate AdministraBvă (PO CA)
Axa 1: GUVERNARE EFICIENTĂ, PREDICTIBILĂ ȘI TRANSPARENTĂ
1. Îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară la nivelul autorităților și
ins@tuțiilor publice;
2. Îmbunătățirea procesului consulta@v a autorităților și ins@tuțiilor publice precum și a
actorilor relevanți;
3. Îmbunătățirea managementului resurselor umane din autoritățile și ins@tuțiile publice;
4. Creșterea transparenței, integrității și responsabilității la nivelul autorităților și ins@tuțiilor
publice;
5. Îmbunătățirea calității și independenței sistemului judiciar;
Axa 2: ADMINISTRAȚIE ACCESIBILĂ
� 85
�1. Consolidarea capacității de ges@onare a furnizării serviciilor oferite de autoritățile și
ins@tuțiile publice;
2. Accelerarea capacităţii de răspuns a autorităților și ins@tuțiilor publice la solicitările
adresate;
3. Îmbunătățirea accesului la serviciile furnizate de sistemul judiciar;
!Programul Operațional Regional (POR)
Axa 1: CONSOLIDAREA CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE ŞI A INOVĂRII 1.1.
Pomovarea inves@țiior de afaceri în inovare și cercetare, dezvoltarea legăturilor și a sinergiilor
între întreprinderi, centre de cercetare-‐dezvoltare și de educație, în special dezvoltarea
produselor și serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială, networking, clustere.
Axa 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA COMPETITIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII
2.1. Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a
ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
2.2 Sprijinirea creării și ex@nderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea
serviciilor;
Axa 3: EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRILE PUBLICE 3.1 Sprjinirea eficienței energe@ce și
u@lizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul
locuințelor;
Axa 4: SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII URBANE
4.1 Sprjinirea eficienței energe@ce și u@lizarea energiei regenerabile in infrastructura publică,
inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor;
4.2 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate @purile
de teritoriu, în par@cular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de
mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor;
� 86
�4.3 Acțiuni pentru îmbunătățirea mediului urban, revitalizarea orașelor, regenerarea și
decontaminarea siturilor poluate și promovarea masurilor pentru reducerea zgomotului;
Axa 5: DIVERSIFICAREA ECONOMIILOR LOCALE PRIN DEZVOLTAREA DURABILĂ A
TURISMULUI
5.1 Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural;
Axa 6: ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE DE IMPORTANȚĂ REGIONALĂ ȘI
LOCALĂ
6.1 S@mularea mobilității regionale prin conectarea infrastructurilor ru@ere regionale la
infrastructura TEN – T;
Axa 7: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII SANITARE ŞI SOCIALE
7.1 Inves@țiile în infrastructurile sanitare și sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel
național, regional și local, reducând inegalitățile în ceea ce privește starea de
sănătate,precum și trecerea de la
servicile ins@tuționale la serviciile prestate de colec@vitățile locale
Axa 8: SPRIJINIREA REGENERĂRII ECONOMICE ȘI SOCIALE A COMUNITĂȚILOR
DEFAVORIZATE DIN MEDIUL URBAN;
8.1 Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban
și rural;
!Axa 9: DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDUCAȚIONALE
9.1 Inves@țiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea
infrastructurilor de educație și formare;
Axa 10: CADASTRU ȘI ÎNREGISTRAREA PROPRIETĂȚILOR ÎN ZONELE RURALE DIN ROMÂNIA
10.1: Îmbunărățirea cadastrală și a înregistrării proprietăților în zonele rurale din România;
!Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM)
� 87
�Axa 1: DEZVOLTAREA REŢELEI TEN-‐T PE TERITORIUL ROMÂNIEI 1.1. Sprijinirea unui spațiu
european unic al transporturilor de @p mul@modal prin inves@ții în rețeaua transeuropeană
de transport (TEN-‐T);
Axa 2: CREŞTEREA ACCESIBILITĂŢII REGIONALE PRIN CONECTAREA LA TEN-‐T
Axa 3: DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT SIGUR ŞI PRIETENOS CU MEDIUL
Axa 4: PROTECŢIA MEDIULUI ŞI PROMOVAREA UTILIZĂRII EFICIENTE A RESURSELOR
4.1. Inves@ţii în sectorul apă pentru a îndeplini cerinţele acquis-‐ului de mediu al Uniunii şi
pentru a răspunde nevoilor iden@ficate de statele membre pentru inves@ţii suplimentare
acestor cerinţe;
4.2. Inves@ţii în sectorul deşeuri pentru a îndeplini cerinţele acquis-‐ului de mediu al Uniunii şi
pentru a răspunde nevoilor iden@ficate de statele membre pentru inves@ţii suplimentare
acestor cerinţe;
Axa 5: PROTEJAREA SI REFACEREA BIODIVERSITATII, REMEDIEREA SOLURILOR
CONTAMINATE SI MONITORIZAREA CALITATII AERULUI
5.1. Protejarea şi refacerea biodiversităţii, protecţia solului şi refacerea şi promovarea
serviciilor ecosistemelor, inclusiv prin reţeaua NATURA 2000 şi infrastructura verde;
5.2. Decontaminarea terenurilor industriale dezafectate și reducerea poluării aerului;
Axa 6: PROMOVAREA ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE, PREVENIREA ŞI
GESTIONAREA RISCURILOR
6.1. Sprijinirea inves@ţiilor pentru adaptarea la schimbările clima@ce, inclusiv a unor abordări
bazate pe ecosistem;
6.2. Promovarea inves@ţiilor în vederea creşterii rezilienței în faţa dezastrelor şi modernizarea
sistemelor existente;
Axa 7: ENERGIE SIGURĂ ŞI CURATĂ
7.1. Promovarea producției și a distribuției de energie obținută din surse regenerabile de
energie;
7.2. Promovarea u@lizării cogenerării cu randament ridicat a energiei termice și a energiei
electrice, pe baza cererii de energie termică u@lă;
� 88
�7.3. Dezvoltarea și implementarea unor sisteme de distribuție inteligente care funcționează
la niveluri de tensiune joasă și medie;
7.4. Îmbunătățirea eficienței energe@ce și siguranța aprovizionării prin dezvoltarea sistemelor
inteligente de distribuție, stocare și transmisie și prin integrarea produției din resurse
regenerabile distribuite;
!!Programul Operațional CompeBBvitate (POC)
Axa 1: CERCETARE, DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ ȘI INOVARE (CDI) ÎN SPRIJINUL
COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE ŞI DEZVOLTĂRII AFACERILOR
1. Promovarea inves@țiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între întreprinderi,
centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior , în special promovarea
inves@țiilor în dezvoltarea de produse și de servicii, transferul de tehnologii, inovarea soci
ală, ecoinovarea și aplicațiile de servicii publice, s@mularea cererii, crearea de rețele și de
grupuri și inovarea deschisă prin specializarea inteligentă, precum și sprijinirea
ac@vităților de cercetare tehnologică și aplicată, liniilor-‐pilot, acțiunilor de validare
precoce a produselor, capacităților de producție avansate și de primă producție, în
special în domeniul tehnologiilor generice esențiale și difuzării tehnologiilor de uz
general;
2. Imbunătățirea infrastructurilor de cercetare și inovare (C&I) și a capacităților pentru
a dezvolta excelența în materie de C&I și promovarea centrelor de competență,
în special a celor de interes european, prin conectarea acestora cu structuri
existente sau emergente de clusterizare care urmăresc inovarea și
dezvoltarea economică, într-‐un mod care răspunde nevoilor de dezvoltare în care
sunt interesate comunitățile în care acestea se dezvoltă;
Axa 2: TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI COMUNICATIILOR (TIC) PENTRU
O ECONOMIE DIGITALA COMPETITIVA
� 89
�1. Consolidarea aplicațiilor TIC pentru guvernare electronică, e-‐learning, incluziune
digitală, cultură online și e-‐sănătate;
2. Dezvoltarea produselor și serviciilor TIC, a comerțului electronic și a cererii de TIC;
3. Ex@nderea conexiunii în bandă largă și difuzarea rețelelor de mare viteză, precum și spriji
nirea adoptării tehnologiilor emergente și a rețelelor pentru economia digitală;
!!!!Program Operațional Capital Uman (POCU)
Axa 1: : INIŢIATIVA ”LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TINERI”
1. Integrarea durabilă pe piața forței de muncă a @nerilor, în special a celor care nu au
un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusive a
@nerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale și a @nerilor din comunitățile margi
nalizate, inclusiv prin implementarea garanției pentru @neri;
Axa 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA SITUAŢIEI TINERILOR DIN CATEGORIA NEET
2.1.integrarea durabilă pe piața forței de muncă a @nerilor, în special a celor care nu au un loc
de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a @nerilor care se
confruntă cu riscul excluziunii sociale și a @nerilor din comunitățile marginalizate,
inclusiv prin implementarea garanției pentru @neri;
Axa 3: LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TOŢI
3.1.acces la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentr
u persoanele inac@ve, inclusiv pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele cu
șanse mici de angajare, inclusiv prin iniția@ve locale de angajare și sprijin pentru
mobilitatea forței de muncă;
� 90
�3.2.ac@vități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv
a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare;
3.3. adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor şi a antreprenorilor;
3.4. modernizarea ins@tuțiilor pieței forțelor de muncă, precum serviciile publice și
private de ocupare a forței de muncă și îmbunătățind sa@sfacerea nevoilor pieței
forțelor de muncă, prin măsuri de s@mulare a mobilității transnaționale a lucrătorilor și
prin programe de mobilitate și printr-‐o mai bună cooperare între ins@tuții și părțile
interesate relevante
Axa 4: INCLUZIUNEA SOCIALĂ ŞI COMBATEREA SĂRĂCIEI
4.1. Integrarea socio-‐economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii;
4.2. Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii;
4.3.promovarea antreprenoriatului social și a integrării profesionale în întreprinderile sociale
și promovarea economiei sociale și solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă;
4.4.creșterea accesului la servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv
asistență medicală și servicii sociale de interes general.
Axa 5: EDUCAŢIE ŞI COMPETENŢE
5.1. reducerea și prevenirea abandonului școlar @mpuriu și promovarea accesului egal la
învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învățare
formale, nonformale și informale pentru reintegrarea în educație și formare;
5.2. a) îmbunătățirea calității și a eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent
și a accesului la acestea, în vederea creșterii par@cipării și a nivelului de educație, în special
pentru grupurile defavorizate;
b) Sporirea relevanței pe piața forțelor de muncă a educației și a sistemelor de formare,
facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării
și a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme
de an@cipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și ins@tuirea și
� 91
�dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare d
uală și programe de ucenicie;
!5.3. a) creșterea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții pentru toate grupele
de vârstă în cadre formale, nonformale și informale, actualizarea cunoș@nțelor, a
competențelor și a ap@tudinilor forței de muncă și promovarea unor parcursuri de
învățare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională și validarea competențelo dobândite;
b) sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și a sistemelor de formare,
facilitarea tranziției de la educație la piața forțelor de muncă și consolidarea formării și
a sistemelor de formare profesională, precum și a calității lor, inclusiv prin mecanisme de
an@cipare a competențelor, adaptarea programelor de învățământ și ins@tuirea
și dezvoltarea unor sisteme de învățare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învățare
duală și programe de ucenicie;
4.3.3. Alte finanțari disponibile pentru îndeplinirea obiec@velor locale, regionale și naționale
Fondurile structurale și cel de coeziune sunt cele mai mari finanțari pe care România le are la
dispoziție pentru a depași criza financiară și pentru a se dezvolta în perioada următoare.
Aceste finanțări vor fi acompaniate de alte finanțări diponibile, cum ar fi:
!Granturi EEA (Finanțatori: Norvegia, Lichtenstein si Islanda)
RO10 Copii și Bneri în situații de risc și InițiaBve locale și regionale pentru reducerea
inechitaBlor naBonale și pentru promovarea incluziunii sociale
Obiec@v: Întărirea coeziunii economice și sociale la nivel național, regional și local.
Programul se adresează nevoilor specifice ale populației Roma prin iniția@ve inova@ve care să
întărească cooperarea între autoritățile locale, ONG-‐uri și publicul țintă.
Programul poate să abordeze probleme ca: inegalitatea socială, incluziunea socială, crearea
unor noi locuri de muncă, copii și @neri în situații de risc, crearea de creșe, educația inclusiv
din perspec@vă mul@culturală.
Municipalitățile din zone dezavantajate cu un procent mare de populație de etnie Romă vor
avea prioritate.
� 92
�RO02 Biodiversitate și servicii ecosistemice
Obiec@v: Oprirea pierderii biodiversității
Se va organiza o schemă de granturi cu sprijinul ONG-‐urilor.
Granturi Norvegiene
PA20 Violența domesBca și cea bazată pe gen
Aceste finanțări vor fi completate de finanțări de la bugetul de stat și de la bugetul Consiliului
Județean Ilfov.
4.4. Propuneri de proiecte viitoare
Pentru perioada următoare de programare bugetară europeană 2014-‐2020, orașul
Pantelimon intenționează să abordeze proiecte importante de infrastructură mare (apa,
canal, drumuri, immobile), infrastructură socială și de recreere. Avem în vedere realizarea
unor proiecte de inves@ții după cum sunt redate în Anexa 1.
!!
Obiec@v: Prevenirea violenței domes@ce și a celei bazate pe gen
Principalul obiec@v al acestui program este să reducă violența bazată pe gen și să sprijine
vic@mele traficului de ființe umane.
� 93