STRATEGIA DE FINANŢARE A ASOCIAŢIILOR ŞI CLUBURILOR DE FOTBAL MEMBRI AI FMF, DE LA BUGETUL DE STAT ŞI AL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ŞI CENTRALE DE SPECIALITATE I. Măsuri şi acţiuni care urmează a fi întreprinse: 1. Modificarea statutelor Asociaţiilor Obşteşti membri ai FMF, astfel încît acestea să corespundă condiţiilor de obţinere a statutului de utilitate publică; 2. Depunerea dosarelor la Comisia de Certificare de pe lîngă Ministerul Justiţiei pentru a obţine statut de utilitate publică şi certificate de utilitate publică pentru un termen de 3 ani; 3. Elaborarea şi aprobarea unor programe de dezvoltare a fotbalului raional, regional, municipal şi de club pentru finanţare pentru o perioadă de cel puţin 3 ani. 4. Depunerea dosarelor pentru finanţare la Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării, Consiliilor Raionale, Primăriilor locale. (De anexat actele de constituire şi statutul, extras cu privire la conducătorul organizaţiei, certificatul de utilitate publică, programul de dezvoltare, rechizitele juridice şi bancare, alte acte solicitate de către Autoritatea respectivă). 5. Încheierea unor contracte de finanţare a programelor de dezvoltare cu Autorităţile sus-menţionate după aprobarea programelor de dezvoltare şi votarea deciziei corespunzătoare de către Autoritatea Competentă). 6. Înregistrarea membrilor FMF, Asociaţii Obşteşti, în lista beneficiarilor desemnării procentuale la Ministerul Justiţiei în perioada lunii septembrie a anului 2019 pentru a beneficia de 2 % din impozitul pe venit care urmează a fi plătit de către persoanele fizice la bugetul de stat. 7. Promovarea şi publicitatea acestui proiect, căutarea finanţatorilor /plătitori de impozite care să vă redirecţioneze banii de la bugetul de stat către Asociaţia Dumneavoastră.
32
Embed
STRATEGIA DE FINANŢARE A ASOCIAŢIILOR ŞI ......Legislaţia Republicii Moldova aplicabilă acestui plan strategic de acţiuni Legea cu privire la Asociaţiile Obşteşti Articolul
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
STRATEGIA
DE FINANŢARE A ASOCIAŢIILOR ŞI CLUBURILOR DE FOTBAL MEMBRI AI
FMF, DE LA BUGETUL DE STAT ŞI AL AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE ŞI
CENTRALE DE SPECIALITATE
I. Măsuri şi acţiuni care urmează a fi întreprinse:
1. Modificarea statutelor Asociaţiilor Obşteşti membri ai FMF,
astfel încît acestea să corespundă condiţiilor de obţinere a
statutului de utilitate publică;
2. Depunerea dosarelor la Comisia de Certificare de pe lîngă
Ministerul Justiţiei pentru a obţine statut de utilitate publică şi
certificate de utilitate publică pentru un termen de 3 ani;
3. Elaborarea şi aprobarea unor programe de dezvoltare a
fotbalului raional, regional, municipal şi de club pentru
finanţare pentru o perioadă de cel puţin 3 ani.
4. Depunerea dosarelor pentru finanţare la Ministerul Educaţiei
Culturii şi Cercetării, Consiliilor Raionale, Primăriilor locale.
(De anexat actele de constituire şi statutul, extras cu privire la
conducătorul organizaţiei, certificatul de utilitate publică,
programul de dezvoltare, rechizitele juridice şi bancare, alte
acte solicitate de către Autoritatea respectivă).
5. Încheierea unor contracte de finanţare a programelor de
dezvoltare cu Autorităţile sus-menţionate după aprobarea
programelor de dezvoltare şi votarea deciziei corespunzătoare
de către Autoritatea Competentă).
6. Înregistrarea membrilor FMF, Asociaţii Obşteşti, în lista
beneficiarilor desemnării procentuale la Ministerul Justiţiei în
perioada lunii septembrie a anului 2019 pentru a beneficia de 2
% din impozitul pe venit care urmează a fi plătit de către
persoanele fizice la bugetul de stat.
7. Promovarea şi publicitatea acestui proiect, căutarea
finanţatorilor /plătitori de impozite care să vă redirecţioneze
banii de la bugetul de stat către Asociaţia Dumneavoastră.
Legislaţia Republicii Moldova
aplicabilă acestui plan strategic de acţiuni
Legea cu privire la Asociaţiile Obşteşti
Articolul 28. Sursele de formare a proprietăţii Asociaţiilor Obşteşti
Proprietatea asociaţiei obşteşti se formează din:
a) taxe de aderare şi cotizaţii;
b) donaţii şi granturi;
c) încasări din organizarea lecţiilor publice, expoziţiilor, loteriilor,
licitaţiilor, acţiunilor sportive şi de altă natură;
d) venituri realizate din activitatea economică;
e) venituri realizate din actele juridice civile;
f) venituri realizate din activitatea economică externă;
g) mijloace materiale şi financiare donate de sponsori şi filantropi în
conformitate cu Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare;
g1) mijloace financiare obţinute în urma desemnării procentuale;
h) alte încasări neinterzise de legislaţie.
Articolul 33. Principiile şi formele de susţinere a asociaţiilor
obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private cu statut
de utilitate publică
Politica statului de susţinere a asociaţiilor obşteşti, fundațiilor și instituțiilor
private cu statut de utilitate publică se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea dreptului asociaţiilor obşteşti, fundațiilor și instituțiilor
private cu statut de utilitate publică de a participa la formarea şi
realizarea politicilor publice;
b) asigurarea realizării eficiente a programelor şi a proiectelor publice
prin implicarea activă a asociaţiilor obşteşti de utilitate publică;
c) transparenţa şi publicitatea procedurilor de oferire a suportului sub
orice formă, în special prin organizarea concursurilor deschise,
transparente şi publice, şi în condiţii egale de participare la
asemenea proceduri;
d) acordarea de facilităţi fiscale asociaţiilor obşteşti, fundațiilor și
instituțiilor private cu statut de utilitate publică în condiţiile legii;
e) planificarea bugetară a cheltuielilor destinate suportului asociaţiilor
obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private cu statut de utilitate
publică;
f) controlul din partea autorităţilor publice privind utilizarea la
destinaţie a mijloacelor bugetare alocate asociaţiilor obşteşti,
fundațiilor și instituțiilor private cu statut de utilitate publică.
(2) Autorităţile publice centrale şi locale sprijină activitatea asociaţiilor
obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private cu statut de utilitate publică prin:
a) implementarea mecanismelor de deducere şi redirecţionare a
impozitelor pe venit;
b) închirierea, în condiţii preferenţiale, de spaţii pentru activităţi sau darea
lor în folosinţă gratuită;
c) finanţarea şi subvenţionarea programelor, proiectelor şi activităţilor
propuse de asociaţiile obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private cu statut de
utilitate publică;
d) plasarea de comenzi sociale.
(3) Autoritatea publică poate desfăşura, în comun cu asociaţia obştească,
fundația și instituția privată cu statut de utilitate publică, activităţi de interes
public în domeniul social şi în alte domenii în baza acordurilor de colaborare.
Această formă de susţinere nu presupune în mod obligatoriu transferul de
mijloace financiare către asociația obștească, fundație sau instituție privată.
Articolul 331. Procedura de acordare a suportului financiar
sau material asociaţiilor obștești, fundațiilor
și instituțiilor private cu statut de de utilitate
publică
(1) Decizia asupra solicitării de susţinere financiară sau materială a asociaţiei
obşteşti, fundației sau instituției private cu statut de de utilitate publică
se adoptă, în urma desfăşurării unui concurs public, de către o comisie
formată din reprezentanţi ai autorităţii publice, din reprezentanţi ai
asociaţiilor obștești, fundațiilor sau instituțiilor private cu statut de
utilitate publică care nu participă la concursul de finanţare şi din experţi
independenţi.
(2) Autorităţile publice asigură publicitatea şi transparenţa procesului de
organizare a concursului de obţinere a susţinerii financiare sau materiale.
Anunţul şi condiţiile de desfăşurare a concursului se publică în mijloacele
de informare în masă cu cel puţin 2 luni înainte de data limită pentru
depunerea programelor, proiectelor şi propunerilor pentru activităţi.
(3) Criteriile generale de evaluare a solicitărilor de susţinere financiară sau
materială sînt următoarele:
a) caracterul şi gradul de utilitate publică ale scopurilor şi sarcinilor
invocate în solicitarea de susţinere financiară sau materială;
b) importanţa şi eficienţa acţiunilor propuse de asociaţia obştească,
fundația sau instituția privată cu statut de de utilitate publică pentru
realizarea scopurilor expuse în condiţiile de organizare a concursului;
c) suficienţa capacităţilor umane, tehnice şi financiare ale asociaţiei
obşteşti fundației sau instituției private cu statut de utilitate publică pentru
îndeplinirea acţiunilor propuse.
(3) Susţinerea financiară sau materială a programelor, a proiectelor şi a
activităţilor asociaţiilor obștești, a fundațiilor și a instituțiilor private cu
statut de utilitate publică se efectuează în bază de contract, semnat cu
autoritatea publică care a adoptat decizia de susţinere financiară sau
materială. Contractul va conţine clauze cu privire la sumele sau bunurile
acordate, la termenele de valorificare a susţinerii financiare sau
materiale, la obligaţiile părţilor (inclusiv la obligaţia de folosire la
destinaţie a mijloacelor şi la obligaţia de prezentare a rapoartelor) şi la
consecinţele neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor
contractuale.
Articolul 332. Comanda socială
(1) Comanda socială este una din formele de realizare a programelor sociale
organizate de autorităţile publice. Ea reprezintă o totalitate de contracte privind
executarea de lucrări şi/sau prestarea de servicii în interesul comunităţii.
(2) Autoritatea publică întocmeşte lista şi planifică volumul de lucrări şi servicii
care urmează a fi efectuate/prestate prin comandă socială. Comanda se
finanţează de la bugetul autorităţii publice care o iniţiază.
(3) Comanda socială se face prin concurs public, conform legislaţiei cu privire la
achiziţii publice, cu particularităţile stabilite de prezenta lege. La concursurile de
plasare a comenzii sociale participă doar asociaţiile obşteşti , fundațiile și
instituțiile private cu statut de utilitate publică.
(4) Asociaţiile obşteşti , fundațiile și instituțiile private cu statut de utilitate
publică care participă la concursul de plasare a comenzii sociale trebuie să
dispună de condiţiile necesare pentru executarea comenzii ce se plasează,
inclusiv de utilaje şi de alte bunuri, de personal calificat şi cu experienţă în
domeniu şi de o bună reputaţie, capabilă să atragă voluntari şi mijloace
suplimentare.
Articolul 333. Desemnarea procentuală și utilizarea
mijloacelor financiare obținute în urma
acesteia
(1) Au dreptul de a beneficia de mecanismul de desemnare procentuală
asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private care întrunesc cumulativ
următoarele condiții:
a) desfășoară activități de utilitate publică în conformitate cu art.30;
b) activează timp de cel puțin un an pînă la solicitarea înregistrării în lista
beneficiarilor desemnării procentuale;
c) nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale
anterioare.
(2) Cererea de participare la mecanismul de desemnare procentuală se
depune la Ministerul Justiției în modul stabilit de Guvern.
(3) Mijloacele financiare obținute în urma desemnării procentuale pot fi
utilizate pentru:
a) susținerea activităților prevăzute la art. 30, într-un termen ce nu
depășește două perioade fiscale după perioada fiscală în care a fost
efectuată desemnarea, sumele neutilizate în acest termen restituindu-se la
buget;
b) acoperirea cheltuielilor administrative de 50% dacă suma obținută este
de pînă la 50 000 de lei, de 40% dacă suma este mai mare de 50 000 și nu
depășește 100 000 de lei; de 30% dacă suma este mai mare de 100 000 și nu
depășește 500 000 de lei; de 25% dacă suma este mai mare de 500 000 de
lei.
(4) Asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private care au beneficiat
de desemnări procentuale vor prezenta rapoarte de utilizare a mijloacelor
financiare obținute în urma desemnării procentuale, în modul stabilit de
Guvern.
Articolul 334. Răspunderea pentru utilizarea neconformă
sau pentru neraportarea utilizării mijloacelor
financiare obținute în urma desemnării procentuale
(1) Asociațiile obștești, fundațiile, instituțiile private și persoanele cu
funcții de răspundere din cadrul acestora care încalcă prevederile legale
privind utilizarea mijloacelor financiare obținute în urma desemnării
procentuale și nu raportează utilizarea acestor sume poartă răspundere
în conformitate cu legislația și restituie la buget suma utilizată contrar
legislației sau neraportată.
(2) Asociațiile obștești, fundațiile, instituțiile private care încalcă
prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obținute în
urma desemnării procentuale sau nu raportează utilizarea acestora vor
fi excluse de la participare la desemnarea procentuală pentru o durată
de doi ani, cu publicarea listei pe pagina web oficială a Ministerului
Justiției.
Legea cu privire la cultură fizică şi sport
SPORTUL DE PERFORMANŢĂ
Articolul 16. Sportul de performanţă (amatori şi profesionişti)
(1) Sportul de performanţă reprezintă o activitate specifică, desfăşurată în cadrul
unui sistem organizat de selecţie şi pregătire a sportivilor şi orientată spre atingerea
de performanţe şi stabilirea de recorduri.
(2) Pregătirea sportivilor de performanţă se efectuează de către asociaţii, cluburi,
federaţii sportive naţionale şi organizaţii specializate (şcoli sportive, centre
olimpice) pe bază de contract cu autorităţile centrală şi locale de specialitate.
(6) Pregătirea sportivilor de performanţă, membri ai loturilor naţionale, pentru
competiţiile internaţionale se finanţează în limitele alocațiilor prevăzute în bugetul
de stat şi altor surse care nu contravin legislaţiei.
BAZA TEHNICO-MATERIALĂ ŞI FINANŢAREA
CULTURII FIZICE ŞI SPORTULUI
Articolul 29. Baza tehnico-materială
(1) Baza tehnico-materială a culturii fizice şi sportului o constituie edificiile
sportive şi de asanare, alte încăperi cu această destinaţie, terenurile de sport și
stadioanele, echipamentul şi utilajul special, precum şi alte mijloace pentru
practicarea culturii fizice şi sportului.
(2) Statul participă la crearea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a
culturii fizice şi sportului. Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv,
federaţiile sportive naţionale, cluburile sportive pot primi în proprietate
bunuri imobile din patrimoniul public al statului în condiţiile unei legi
speciale.
(21) Autorităţile administraţiei publice, agenţii economici şi persoanele
private, care au dobîndit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sînt
obligate să păstreze destinaţia acestora şi să le menţină în stare
funcţională.
(23) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a include
în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului suprafeţe de teren
pentru construcţia bazelor sportive destinate practicării educaţiei fizice şi
sportului.
Articolul 30. Finanţarea culturii fizice şi sportului
(1) Finanţarea culturii fizice şi sportului, construcţia edificiilor sportive se
efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi bugetelor locale,
din mijloacele instituţiilor, organizaţiilor, întreprinderilor şi asociaţiilor
lor, din mijloacele provenite de la desfăşurarea loteriilor sportive,
desfăşurarea acţiunilor sportive publice, din filantropie şi donaţii de la
organizaţii şi cetăţeni, precum şi din alte surse care nu contravin
legislaţiei. Instituţiile de învăţămînt au dreptul de a contribui, din contul
veniturilor colectate, la dezvoltarea bazei tehnico-materiale a culturii
fizice şi sportului şi de a organiza şi desfăşura diferite activităţi sportive.
(2) Structurile locale pentru cultură fizică și sport asigură finanțarea
programelor de interes local din alocații prevăzute în bugetele locale,
inclusiv din venituri colectate, precum și din alte surse în
conformitate cu legislația.
(41) Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv şi structurile sportive
pot beneficia de alocaţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale
pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se acordă pe
bază de contracte încheiate între structurile respective şi autorităţile
publice centrale şi locale, după caz. Gestionarea sumelor menţionate
şi controlul financiar se realizează în condiţiile legii.
(6) Fondurile asociaţiilor şi cluburilor sportive provin din:
a) alocaţii primite pentru finanţarea programelor înscrise în
contractele cu federaţiile naţionale pe ramuri de sport în scopul
participării la competiţiile naţionale şi internaţionale;
b) alocaţii primite pentru finanţarea programelor sportive de
interes local, înscrise în contractele cu consiliile locale şi structurile
acestora;
c) venituri proprii obţinute din activităţi realizate în legătură
directă cu obiectivul statutar al asociaţiilor şi cluburilor;
d) venituri proprii obţinute din activităţi complementare cu
caracter industrial, profesional sau de prestări servicii, organizate în
condiţiile legii;
e) cotizaţii, penalităţi şi alte contribuţii, încasate de la sportivi,
antrenori, tehnicieni şi alţi membri ai asociaţiilor şi cluburilor
sportive, potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;
f) alte venituri realizate în condiţiile legii;
g) donaţii şi sponsorizări;
h) sumele neutilizate în anii financiari precedenţi.
(8) Federaţiile sportive naţionale, cluburile şi şcolile sportive,
asociaţiile sportive de utilitate publică pot beneficia de mijloace de la
bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste
mijloace se alocă pe bază de contracte de finanţare încheiate cu
autoritatea locală de specialitate.
Legea cu privire la administraţia publică locală
Competenţele consiliilor locale Articolul 14. Competenţele de bază ale consiliilor locale
(1) Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate
problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi
publice.
(2) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice
locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea
administrativă, consiliul local realizează următoarele competenţe:
b) administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului
(comunei), oraşului (municipiului);
c) decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a
bunurilor domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz,
precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
d) decide vînzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă, în comodat ori
în locaţiune a bunurilor domeniului privat al satului (comunei), oraşului
(municipiului), după caz, în condiţiile legii;
j) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice
locale, inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes
public, pentru promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din
ţară şi din străinătate în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
n) aprobă decizia bugetară anuală, precum și decizii privind modificarea bugetului
local;
p1) aprobă, conform necesităţilor comunităţii, programe de dezvoltare a serviciilor
sociale;
v) contribuie la organizarea de activităţi culturale, artistice, sportive şi de
agrement de interes local; înfiinţează şi organizează tîrguri, pieţe, parcuri şi locuri
de distracţie şi agrement, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;
Capitolul VI
AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
ALE RAIONULUI
Consiliul raional Articolul 41. Componenţa consiliului raional
(1) Consiliul raional este autoritatea reprezentativă şi deliberativă a populaţiei
raionului.
Articolul 43. Competenţele consiliului raional
(1) Pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice
locale de nivelul al doilea stabilite la art.4 alin.(2) din Legea privind descentralizarea
administrativă, consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele
competenţe de bază:
c) aprobă decizia bugetară anuală, precum și deciziile privind modificarea
bugetului raional;
d) decide privind administrarea bunurilor domeniilor public şi privat ale raionului;
d)decide, în condiţiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în
arendă ori locaţiune a bunurilor domeniului public al raionului, precum şi a
serviciilor publice de interes raional;
e) decide, în condiţiile legii, vînzarea, privatizarea, concesionarea, darea în arendă,
în comodat ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al raionului;
g) decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi modernizare a
drumurilor, podurilor, fondului locativ în condiţiile Legii cu privire la locuinţe,
precum şi altor obiective din domeniul economic, social, medical, comunal şi de
agrement de interes raional;
j) aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-
economică a raionului, programe de refacere şi protecţie a mediului înconjurător,
programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu, monitorizează realizarea
acestora;
j1) aprobă programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor
raionului, şi identifică sursele financiare necesare;
s) decide organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-educative,
cultural-educative, sportive şi de tineret, de interes raional;
t) decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice
locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări şi servicii
de interes public, promovarea şi protejarea intereselor autorităţilor administraţiei
publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi economici şi asociaţii obşteşti din
ţară şi din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
Codul Fiscal al RM
Articolul 152. Desemnarea procentuală
(1) Contribuabilul persoană fizică rezidentă care nu are datorii la impozitul pe
venit pentru perioadele fiscale anterioare este în drept de a desemna un cuantum
procentual de 2% din suma impozitului pe venit calculat anual la buget către unul
dintre beneficiarii indicați la alin. (4).
(2) Desemnarea procentuală se efectuează începînd cu 1 ianuarie al anului
următor anului fiscal pentru care se face desemnarea procentuală pînă la data-
limită de prezentare a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit, în modul stabilit
de Guvern.
(3) Beneficiarii desemnării procentuale sînt:
a) asociațiile obștești, fundațiile și instituțiile private înregistrate în Republica
Moldova care desfășoară activități de utilitate publică în conformitate cu art. 30 al
Legii cu privire la asociațiile obștești, cu condiția că acestea își desfășoară activitatea
timp de cel puțin un an pînă la solicitarea înregistrării în lista menționată la alin. (4)
și nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare;
b) cultele religioase și părțile componente ale acestora înregistrate în Republica
Moldova care desfășoară activități sociale, morale, culturale sau de caritate, cu
condiția că acestea își desfășoară activitatea timp de cel puțin un an pînă la solicitarea
înregistrării în lista menționată la alin. (4) și nu au datorii la bugetul public național
pentru perioadele fiscale anterioare.
(4) Lista beneficiarilor în drept să participe la desemnarea procentuală se
stabileşte anual de Ministerul Justiţiei şi se publică pe pagina web oficială a acestuia
pînă la data de 31 decembrie a anului pentru care se face desemnarea, conform
modului stabilit de Guvern.
(5) Mijloacele financiare obţinute în urma desemnării procentuale se vor utiliza
în scopurile stabilite de legislaţia în vigoare.
(6) Mecanismul de desemnare procentuală şi de transfer al desemnărilor
procentuale către beneficiari, precum şi de control al utilizării acestor sume, se
stabileşte de Guvern.
(7) Beneficiarii desemnării procentuale poartă răspundere potrivit legii pentru
neraportarea utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale și pentru
utilizarea contrar destinației a acestor sume. Sumele neraportate și utilizate contrar
destinației se restituie la buget.
Articolul 52. Organizaţiile necomerciale
(1) La organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în
conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume:
a) asociaţia obştească – conform Legii nr. 837-XIII din 17 mai 1996 cu privire
la asociaţiile obşteşti;
b) fundaţia – conform Legii nr. 581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la
fundaţii;
c) organizaţia filantropică – conform Legii nr. 1420-XV din 31 octombrie
2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;
d) organizaţia religioasă – conform Legii nr. 125-XVI din 11 mai 2007
privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie;
e) partidele politice şi organizaţiile social-politice – conform Legii nr. 294-
XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice;
f) publicaţiile periodice şi agenţiile de presă – conform Legii presei nr. 243-
XIII din 26 octombrie 1994 şi Legii nr. 221 din 17 septembrie 2010 privind
deetatizarea publicaţiilor periodice publice.
(2) Organizaţiile necomerciale sînt scutite de plata impozitului pe venit în
cazul în care corespund următoarelor cerinţe:
a) sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia şi desfăşoară
activitate în corespundere cu obiectivele prevăzute în statut, în regulament sau într-
un alt document de constituire;
a1) activitatea economică prevăzută în statut, în regulament sau într-un alt
document de constituire corespunde obiectivelor şi scopurilor prevăzute în statut,
în regulament sau într-un alt document de constituire şi rezultă nemijlocit din
acestea;
b) în statut, în regulament sau într-un alt document de constituire este
indicată interdicţia privind distribuirea mijloacelor cu destinaţie specială, a
altor mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau a proprietăţii
între fondatori şi membri ai organizaţiei sau între angajaţii ei, inclusiv în
procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale;
c) mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri rezultate din
activitatea statutară, proprietatea organizaţiei sînt utilizate în scopurile
prevăzute de statut, de regulament sau de alt document de constituire;
d) nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială, alte mijloace şi venituri
rezultate din activitatea statutară sau proprietatea în interesul unui fondator
sau membru al organizaţiei ori în interesul unui angajat, cu excepţia plăţilor
salariale îndreptate în favoarea acestuia;
e) nu susţin partidele politice, blocurile electorale sau candidaţii la funcţii
în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc mijloacele cu destinaţie specială,
alte mijloace şi venituri rezultate din activitatea statutară sau din proprietate
pentru finanţarea acestora.
(3) Restricţiile prevăzute la alin.(2) lit.e) nu se extind asupra partidelor şi altor
organizaţii social-politice.
(4) Dreptul la scutirea de plata impozitului pe venit se realizează din data
înregistrării organizației la Ministerul Justiției.
(6) În cazul în care nu sînt respectate cerinţele prevăzute la alin.(2),
organizaţia necomercială urmează a fi supusă impozitării în modul general stabilit.
(7) Organizaţiile necomerciale care utilizează contrar destinaţiei mijloacele cu
destinaţie specială sau folosesc proprietatea, alte mijloace şi venituri rezultate din
activitatea statutară în scopuri neprevăzute în statut, în regulament sau în alt
document de constituire calculează şi achită impozitul pe venit la cota prevăzută la
art.15 lit.b) din suma utilizată contrar destinaţiei.
(8) Organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cultele religioase şi
părţile componente ale acestora care utilizează contrar destinaţiei mijloacele
financiare obţinute în urma desemnării procentuale restituie în buget suma
utilizată contrar destinaţiei.
CE ESTE STATUTUL DE UTILITATE PUBLICĂ CONFORM LEGII CU PRIVIRE LA
ASOCIAŢIILE OBŞTEŞTI
Articolul 30. Activitatea de utilitate publică
(1) În sensul prezentei legi, activitatea de utilitate publică este
activitatea asociaţiei obşteşti, a fundației sau a instituției private
desfăşurată în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale,
care, fiind realizată în mod gratuit sau la preţ redus pentru persoanele sau
grupurile dezavantajate, contribuie la dezvoltarea sau susţinerea:
C ) sportului pentru amatori, educaţiei fizice şi turismului social;
(2) La decizia Comisiei de certificare, pot fi considerate de utilitate
publică şi alte activităţi decît cele menţionate la alin. (1).
Articolul 301. Condiţii pentru atribuirea statutului
de utilitate publică
(1) Statutul de utilitate publică se atribuie asociației obștești, fundației
sau instituției private care întrunește următoarele condiții:
a) activează de cel puțin un an;
b) statutul asociației obștești, al fundației sau al instituției private
prevede exclusiv scopuri ce vizează desfășurarea activităților de
utilitate publică;
c) beneficiari ai rezultatului activității de utilitate publică a
asociației obștești, a fundației sau a instituției private căreia i s-a
atribuit statut de utilitate publică nu pot fi persoane care au calitatea
de fondator, membru sau angajat al acesteia, precum și persoane care
se află în relații de rudenie pînă la gradul III inclusiv sau de afinitate
pînă la gradul II inclusiv cu una dintre persoanele nominalizate.
(2) Statutul asociaţiei obşteşti, a fundației sau a instituției private care
solicită atribuirea statutului de utilitate publică trebuie să conţină
dispoziţii care să prevadă:
a) imposibilitatea distribuirii proprietăţii şi a venitului între
membrii şi fondatorii săi, inclusiv în caz de reorganizare sau
lichidare, şi folosirea proprietăţii şi a venitului exclusiv în scopuri
statutare;
b) imposibilitatea susţinerii în cadrul alegerilor autorităţilor
publice a vreunui concurent electoral sau candidat la funcţii din
cadrul autorităţilor publice, precum şi imposibilitatea folosirii
venitului sau activelor sale pentru finanţarea acestora.
(3) Structura organizaţională a asociaţiei obşteşti, a fundației sau a
instituției private care solicită atribuirea statutului de utilitate
publică trebuie să corespundă cerinţelor legale şi să întrunească
următoarele condiţii:
a) să fie asigurate supravegherea de către consiliu şi auditul de
către organul de control şi revizie al asociaţiei obşteşti, al
fundației sau al instituției private;
b) organul de supraveghere (consiliul) al asociaţiei obşteşti, al
fundației sau al instituției private care solicită statutul de
utilitate publică trebuie să fie format din cel puţin 3 persoane
care nu sînt afiliate (rude sau afini pînă la gradul III inclusiv) şi
să respecte regulile de evitare a conflictului de interese; membrii
organului de supraveghere (consiliului) nu trebuie să fie
concomitent şi membri ai organului executiv al aceleiaşi asociații
obștești, fundații sau instituții private;
c) organul de control şi revizie trebuie să verifice activitatea
asociației obștești, a fundației sau a instituției private după
necesitate, însă nu mai rar de o dată pe an.
(4) Asociația obștească, fundația sau instituția privată care
solicită statut de utilitate publică trebuie să-şi desfăşoare
activitatea în mod transparent, aceasta manifestîndu-se, în special,
prin publicarea în mijloacele de informare (inclusiv pe pagina web
a asociaţiei, fundației sau instituției private) a rapoartelor anuale şi
prin prezentarea acestora către organul de înregistrare de stat în
cel mult 3 luni de la sfîrșitul anului pentru care se efectuează.
Raportul anual trebuie să conțină:
a) raportul de activitate conform modelului aprobat de Comisia
de certificare, care va conţine şi categoriile de beneficiari ai
rezultatului activităţii de utilitate publică;
b) declaraţia financiară, care va include raportul financiar pentru
ultimul an de activitate întocmit potrivit standardelor contabile,
informaţia despre sursele de finanţare a asociaţiei obşteşti, a fundației
sau a instituției private inclusiv despre mijloacele financiare şi/sau
materiale obţinute, precum şi date despre folosirea acestor mijloace,
inclusiv cheltuielile generale şi cheltuielile administrative.
(5) Asociaţia obştească, fundația sau instituția privată care
solicită statutul de utilitate publică nu trebuie să aibă datorii la
bugetul public naţional.
(6) Condiţiile prevăzute la alin. (1)–(5) trebuie să fie îndeplinite
cumulativ.
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU SOLICITAREA
STATUTULUI DE UTILITATE PUBLICĂ
1. Cererea cu privire la recunoaşterea statutului de utilitate
publică adresată Comisiei de Certificare de pe lîngă M.J.
2. Raportul de activitate.
Raportul pentru anul precedent (în cazul solicitării statutului
de utilitate publică pentru prima dată) sau pentru ultimii trei
ani (în cazul asociaţiilor care au deţinut anterior statutul de
utilitate publică);
Raportul se semnează de către preşedintele şi contabilul
organizaţiei şi se autentifică prin ştampila acesteia.