a PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BĂLŢI Bălţi, 2015 ANEXĂ Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bălţi 2016-2019
a
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BĂLŢI
Bălţi, 2015
ANEXĂ
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Bălţi
2016-2019
1
CUPRINS:
I. INTRODUCERE.............................................................................................3
II. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI DIAGNOSTIC...........................................4
2.1. Analiza situaţiei existente ........................................................................4
2.1.1. Situaţia demografică...........................................................................4
2.1.2. Mediul economic................................................................................5
2.1.3. Sfera locativ comunală......................................................................11
2.1.4. Proprietatea municipală....................................................................13
2.1.5. Serviciile sociale................................................................................16
2.1.6. Finanţele publice................................................................................22
2.2. Analiza SWOT pentru domeniile prioritare de dezvoltare..................26
III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI BĂLŢI –
ORIZONT 2019...............................................................................................35
3.1.Viziunea, misiunea şi obiectivele strategice............................................35
3.2. Obiective şi planul de acţiuni pe perioada 2016-2019 ........................38
3.3. Prognozarea principalilor indicatori economici....................................90
3.4. Prognozarea bugetului municipal.............................................................93
3.5. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.................................................100
3.6. Evaluarea şi gestionarea riscurilor.........................................................109
3.7. Măsuri anticriză........................................................................................112
IV. CONSIDERAŢII FINALE...........................................................................117
2
LISTA ABREVIERILOR
AAC – Alimentare cu Apă şi Canalizare
ADR Nord – Agenţia de Dezvoltare Regională Nord
AITT – Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic
AOFM - Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bălţi
APL – Autoritatea Publică Locală
BNS – Biroul Naţional de Statistică
CAEM - Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei
CCI – Camera de Comerţ şi Industrie
CNAM- Compania Naţională de Asigurări in Medicină
EE- Eficienţa Energetică
FISM - Fondul de Investiţii Sociale din Moldova
FNDR- Fondul Naţional de Dezvoltare Regională
IT – Tehnologii Informaţionale
ÎMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii
MIEPO - Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului din Moldova
MDS – Managementul Deşeurilor Solide
ME - Ministerul Economiei
MTIC – Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor
ODIMM – Organizaţia de Dezvoltarea a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
PI – Parcul Industrial
PPP- Parteneriat Public Privat
PNUD – Progamul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
PRS - Programul Regional Sectorial
RDN- Regiunea de Dezvoltare Nord
SDR Nord – Strategia de Dezvoltare Nord
SNDR - Strategia Naţională de Dezvoltare Regională
USAID – U.S. Agency for International Development
ZEL – Zona Economică Liberă
Примечание [A1]: completat
Примечание [A2]: redactat
Примечание [A3]: completat
Примечание [A4]: completat
Примечание [A5]: completat
Примечание [A6]: completat
3
I. INTRODUCERE
Planificarea strategică este o modalitate complexă de influenţare a viitorului localităţii, un
proces prin intermediul căruia se determină ce anume intenţionează localitatea să facă şi cum îşi
va atinge scopurile propuse.
Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Bălţi pentru perioada 2016-2019 este un
document de referinţă care conţine aspecte de management, viziunea şi obiectivele strategice de
dezvoltare, facilitînd luarea deciziilor importante în toate domeniile de activitate în baza
problematicii teritoriale şi a prognozei bugetare.
Scopul strategiei este de a promova realizarea unei dezvoltări armonioase, prin atingerea
obiectivului de coeziune economică şi socială, asigurarea premiselor necesare poziţionării
municipiului Bălţi printre localităţile dezvoltate din punct de vedere economic şi asigurarea
bunăstării cetăţenilor, prin promovarea valorilor culturale şi creşterea calităţii vieţii.
La elaborarea strategiei de dezvoltare social-economică a mun. Bălţi s-a ţinut cont şi s-a
făcut referire la alte strategii şi programe, pentru asigurarea continuităţii şi evitarea
suprapunerilor de obiective, acţiuni şi costuri. Şi anume:
Strategia Naţională de Dezvoltare (SND) Moldova 2020;
Strategia Naţională de Dezvoltare Regională (SNDR);
Strategia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pentru anii 2012-2020;
Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Economiei pentru anii 2015-2017;
Strategia de Dezvoltare a culturii ,,Cultura 2020’’;
Strategia Sectorială de Dezvoltare pentru anii 2014-2020 ,,Educaţia - 2020”;
Strategia de Dezvoltare a Sistemului de Sănătate pentru perioada 2008-2017.
***
Strategia propusă este orientată spre asigurarea unei dezvoltări durabile, fondată pe un
echilibrul între dezvoltarea economică, echitatea socială, utilizarea eficientă si conservarea
mediului înconjurator.
La prima etapă, a strategiei s-a efectuat o analiză a situaţiei social-economice a mun. Bălţi
pentru perioada 2012-2014, şi s-a constat situaţia actuală pe anul 2015. Principalele direcţii de
analiză au fost: situaţia demografică, domeniul economică, domeniul serviciilor sociale, sfera
locativ comunală, proprietatea municipală, şi finanţele publice.
Prin intermediul analizei SWOT s-a efectuat o sinteză a domeniilor analizate şi s-a
determinat punctele tari, slabe şi eventualele oportunităţi, şi riscuri pe fiecare domeniu în parte.
A doua etapă, a strategiei începe cu capitolul III, şi cuprinde strategia propriu-zisă de
dezvoltare durabilă a municipiului Bălţi. La această etapă s-a determinat viziunea, misiunea şi
obiectivele de dezvoltare a municipiului, pentru perioada anilor 2016-2019, şi s-au descris
obiectivele strategice, ce urmează a fi realizate.
În bază ritmului de creştere a anilor precedenţi, şi în baza metodelor econometrice de
prognozare s-a prognozat principalii indicatori economici la nivel de municipiu. Iar în baza
recomandărilor Ministerului Finanţelor s-a prognozat bugetul municipal pentru anii 2016-2019.
La fel, în capitolul III s-a identificat principalii indicatori de monitorizare şi evaluare a
rezultatului, precum şi potenţialele riscuri, care ar putea influenţa asupra implimentării strategiei.
Reieşind din condiţiile economice actuale, s-a propus un set de măsuri, menite să sporească
eficienţa domeniilor analizate şi să contribuie la evitarea şi minimizare potenţialelor efecte
negative care pot apărea ca urmare a aprofundării crizei economice actuale.
În partea finală a strategiei, sub formă de consideraţii finale, s-a făcut o sistematizare şi o
recapitalizare a strategiei de dezvoltare.
Примечание [A7]: Este necesar de
prezentat care au fost rezultatele strategiei anterioare , a metodologiei de elaborare a
SDD Bălţi , lipseşte pricipiul partipativităţii
actorilor locali în procesul de elaborare a politicii de dezvoltare locală
Примечание [A8]: SDr Nord Programle regionale sectoriale în
domeniile: AAC, MDS, şi EE a clădirilor publice
Примечание [A9]: Nu este clar modul de minitorizare
4
II. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI DIAGNOSTIC
2.1. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE
2.1.1. Situaţia demografică
Populaţia. În municipiul Bălţi, la data de 1 ianuarie 2015, erau înregistrate 150,2 mii
persoane pe suprafaţa de 7801 ha. Densitatea populaţiei la nivelul municipiului Bălţi este de
192,5 locuitori pe km2. Din numărul total al populaţiei, 69006 sunt bărbaţi şi 81236 femei.
În mediul urban locuiesc 145315 de persoane, iar în cel rural 4927 de persoane.
Numărul populaţiei prezente în municipiu este de 127,4 mii persoane, sau cu 22,8 mii
persoane mai puţin faţă de populaţia înregistrată.
Din numărul total al populaţiei înregistrate în municipiului Bălţi ponderea persoanelor sub
vîrsta aptă de muncă (16 ani) reprezintă 17,7% sau 26575 de persoane. Populaţia cu vîrsta aptă
de muncă (bărbaţi 62 ani, femei 57 ani) reprezintă 65,7% sau 98703 de persoane, iar populaţia
inaptă de muncă reprezintă 16,6% sau 24964 de persoane. Din analiza efectuată rezultă, că
numărul populaţiei cu vîrsta aptă de muncă este de 3,7 ori mai mare decît numărul persoanelor
peste vîrsta aptă de muncă şi se apreciază ca o situaţie pozitivă.
Procesul de îmbătrînire a populaţiei din municipiul Bălţi este încă în creştere, la fel ca şi la
nivelul de republică, iar vîrsta medie a populaţiei din municipiul Bălţi este relativ egală ca şi la
nivel de republică, de 38,6 ani, şi respectiv 37,8 ani.
În prima jumătate a anului 2015, numărul născuţilor au constituit 1518 de persoane, iar
numărul decedaţilor a fost de 728 de persoane. Ca rezultat s-a creat un spor natural de 790 de
persoane.
Forţa de muncă. Piaţa forţei de muncă în municipiul Bălţi se află în proces tranzitoriu şi
generează puternice dezechilibre structurale, teritoriale, ocupaţionale şi profesionale. În
comparaţie cu alte regiuni, municipiul Bălţi dispune de un potenţial uman cu înaltă calificare fapt
datorat concentrării unui număr impunător de uzine şi fabrici, care au şi determinat nivelul de
calificare a muncitorilor.
Conform datelor Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă numărul şomerilor înregistraţi la
data de 01.10.2015 a constituit 1392 de persoane. Din numărul total de şomeri circa 3,9 %
beneficiază de ajutor de şomaj şi de alocaţii de integrare.
La moment pe piaţa forţei de muncă există o cerere de 2685 de locuri vacante, dintre care
cele mai solicitate profesii sunt: operatori în sectorul de producţie, lăcătuşi, lucrători auxiliari,
vînzători, măturători şi dădace.
Conform datelor statistice, la data de 01.01.2015, numărul total de persoane angajate a
constituit 39195 de persoane şi reprezintă 39,4% din numărul total de persoane apte de muncă.
Repartizarea populaţiei, ocupate pe tipuri de activităţi, este reflectată în următoarea figură:
Примечание [A10]: La unele subcapitole există concluziile la altele nu
sunt, concluzii care ar evdenţia progresul,
regresul sau problemele care necesită intervenţia din partea APL, comunităţii etc
5
În prima jumătate a anului 2015, cîştigul salarial mediu nominal brut în mun. Bălţi a fost de
4778,9 lei, înregistrînd o creştere cu 8,5 % faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014. În
sfera bugetară cîştigul salarial mediu a constituit 4418,1 lei (+14,7% faţă de luna iunie 2014), iar
în sectorul economic (real) cîştigul salarial a înregistrat 4866,2 lei (+7,5% faţă de iunie 2014).
2.1.2. Mediul economic
Activitatea agenţilor economici. Activitatea antreprenorială este una din cele mai
importante etape de dezvoltate pentru mun. Bălţi. La data de 01.10.2015, în municipiul Bălţi
activează 8770 de întreprinderi, dintre care: 3803 de întreprinderi cu drept de persoane fizice,
4967 de întreprinderi cu drept de persoane juridice. În comparaţie cu începutul anului 2015,
numărul întreprinderilor a scăzut cu 415 de unităţi. Scăderea numărului de întreprinderi este
determinată de scăderea numărului întreprinderilor cu drept de persoane fizice, cu 514 de unităţi.
În acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere a numărului întreprinderilor cu drept de persoane
juridice, cu 99 de unităţi.
Structura numărului de întreprinderi după forma organizatorico-juridică poate fi redată în
felul următor:
După forma de proprietate a întreprinderilor, structura întreprinderilor din mun. Bălţi este
formată din 70,7% întreprinderi private, 25,1% întreprinderi cu altă formă de proprietate
6
(colectivă, obştească), 1,8% întreprinderile publice, 1,4% întreprinderi mixte, 0,6% întreprinderi
străine şi 0,4% alte întreprinderi public-private.
Dinamica agenţilor economici după forma de proprietate este redată în tabelul de mai jos:
Indicatori 2012 2013 2014 2015
(9 luni)
Ritmul de
creştere,%
Total întreprinderi 8950 9098 9185 8770 98,0
Proprietate privată 6304 6507 6594 6203 98,4
Proprietate publică 153 157 156 158 103,3
Proprietate mixtă (publică, privată), fără
participarea străină 33 33 33 32
97,0
Proprietate mixtă cu participarea străină 114 120 125 122 107,0
Proprietate străină 54 58 58 57 105,6
Altă proprietate (colectivă, obştească) 2198 2223 2219 2198 100,0
După mărimea întreprinderilor, structura întreprinderilor în mun. Bălţi este formată din
97,6% întreprinderi mici şi mijlocii, şi 2,4% întreprinderi mari. La rîndul său, întreprinderile
mici şi mijlocii sunt formate din 78,4% micro întreprinderi, 19,2% întreprinderi mici şi 2,4%
întreprinderi mijlocii.
O pondere esenţială în dezvoltarea municipiului o are activitatea întreprinderilor mari.
Conform datelor statistice, întreprinderile mari acoperă 57,0% din numărul total de angajaţi
şi obţin 70,7% din veniturile din vînzări totale.
După valoarea activelor totale, cele mai mari întreprinderi din mun. Bălţi sunt: S.A. ‟‟Red-
Nord‟‟, S.A. ‟‟Floarea Soarelui‟‟, S.A.‟‟Cet-Nord‟‟, S.A.‟‟Incomlac‟‟şi S.A.‟‟Barza-Albă‟‟.
Majoritatea întreprinderilor mari din mun. Bălţi au o capacitate înaltă de autofinanţare,
promovînd o politică financiară conservativă în condiţiile unei instabilităţi a pieţei de desfacere
şi a situaţiei economice din ţară.
Nivelul înalt de autofinanţare se datorează faptului că majoritatea întreprinderile mari din
mun. Bălţi îşi reinvestesc şi nu îşi repartizează o parte din profitul net obţinut. În ultimii anii, la
majoritatea întreprinderilor mari din mun. Bălţi are loc o creştere a valorii activelor totale şi o
creştere a valorii capitalului propriu, ceea ce poate fi apreciată ca o situaţie benefică pentru
stabilitatea mediului de afaceri local şi pentru stabilitatea situaţiei social-economică din
municipiu.
Din cinci întreprinderi, cele mai mari din mun. Bălţi statul deţine o cotă parte de 100 % la
următoarele trei întreprinderi: S.A. ‟‟Red-Nord‟‟, S.A.‟‟Cet-Nord‟‟,S.A.‟‟Barza-Albă‟‟.
În anul curent, în municipiul Bălţi activează circa 8,5 mii de agenţi economici sub formă de
întreprinderi mici şi mijlocii şi crează locuri de muncă pentru 43,0% din numărul total de
salariaţi.
Din numărul total de întreprinderi mici şi mijlocii, 66,1% activează în sfera comerţului şi
serviciilor, 11,7% în sectorul industrial, 6,5% în sfera construcţiilor, 7,1% în domeniul
transportului şi comunicaţiilor şi 8,6% în alte sectoare.
Peste 250 de întreprinderi mici şi mijlocii îşi desfăşoară activitatea în sectorul industrial,
ceea ce denotă faptul, că sectorul industrial se află într-o fază de dezvoltare în rîndul
întreprinderilor mici şi mijlocii, iar factorul principal care ar putea facilita dezvoltarea acestui tip
de întreprinderi este accesul la resursele creditare.
Succesul unei întreprinderi, şi durabilitatea mediului de afaceri depinde în mare parte de
mărimea profitului obţinut. Din numărul total de 2449 întreprinderi incluse în analiza statistică,
doar 46,7% (1142 întreprinderi) au obţinut profit. Situaţia creată este generată de faptul că din 58
7
de întreprinderi mari, doar 55,2% (32 întreprinderi) sunt profitabile, iar din numărul total de de
2389 întreprinderi mici şi mijlocii doar 46,5% (1100 întreprinderi) au obţinut profit.
Structura întreprinderilor care activează în pierderi se menţine pe toată perioada analizată, de
unde rezultă că, mediul de afaceri din mun. Bălţi are un randament redus în comparaţie cu
potenţialul real. Principalii factori economici, care ar putea justifica situaţia creată în mediul de
afaceri, este acomodarea lentă a întreprinderilor locale la schimbarea bruscă a pieţei şi/sau lipsa
competitivităţii pe piaţa internă şi externă.
O analiză detaliată a rezultatului din activitatea economico-financiară pe tipuri de activităţi,
este redată în următoarea figură:
Din analiza efectuată, se poate constata сă după domeniul de activitate, cele mai mari
profituri au fost obţinute în sfera comerţului şi industria prelucrătoare. Reieşind din analiza
structurii întreprinderilor din mun. Bălţi, în domeniul comerţului profitul mare se datorează
numărului mare de întreprinderi, iar în industria prelucrătoare mărimea profitului este
determinată de un număr redus de întreprinderi, însă, cu profitul mari.
Analiza rezultatului din activitatea operaţională poate fi efectuată în baza ratelor de
rentabilitate a veniturilor din vînzări, calculate şi redate în figura de mai jos:
În baza calculelor efectuate, rezultă că cel mai înalt nivel de eficienţă a activităţii comerciale
fost înregistrat în domeniul transportului şi telecomunicaţiilor (22,91%), în domeniul agriculturii
8
(22,03%) şi în domeniul construcţiilor (20,68%). La fel, se poate menţiona un nivel înalt de
rentabilitate comercială la întreprinderile din sfera comerţului şi din industria prelucrătoare, care
a fost de 18,02%, şi respectiv 18,0%.
În acelaşi timp, în urma calculării indicatorului de rentabilitate a activităţilor operaţionale se
poate observa un nivelul scăzut de eficienţă în toate domenile analizate.
În concluzie, se constată un decalaj foarte mare dintre eficienţa activităţii comerciale şi
eficienţa activităţii operaţionale, ceea ce indică asupra nivelul redus de eficienţă în gestionarea
cheltuielilor operaţionale.
Industria. Industria reprezintă sectorul principal al economiei din municipiul Bălţi.
Municipiul încă păstrează o serie de întreprinderi care anterior serveau ca model de referinţă.
În anul 2014, volumul producţiei industriale fabricate de întreprinderile industriale din mun.
Bălţi a constituit 3899,3 mil. lei. În medie pe anii 2012-2014, volumul producţiei industriale a
crescut cu 107,9% (în preţuri comparabile).
În primul trimestru al anului 2015, întreprinderile industriale din municipiul Bălţi au fabricat
producţie în valoare de 2121,0 mil. lei, sau cu 14,6% mai mult faţă de perioada precedentă.
Conform datelor statistice, în prima jumătate a anului 2015 acest indicator a constituit 67,0% din
valoarea producţiei industriale fabricate pe RDN şi 12,2% din valoarea producţiei industriale
fabricate pe republică.
Din totalul volumului producţiei industriale fabricate pentru prima jumătate a anului 2015,
87,0% este producţie industrială şi 13,0% - producţie energetică.
Volumul producţiei livrate de către întreprinderile din sectorul industrial în perioada
ianuarie-iunie a constituit 2123,4 mil. lei, dintre care 41,2 % au fost livrate pe piaţa externă.
Evoluţia ritmului de creştere a valorii producţiei industriale fabricate de către întreprinderile
industriale din mun. Bălţi este redată în următoarele figuri:
Din analiza efectuată rezultă că, ritmul de creştere a volumului producţiei industriale
fabricate este influenţată de ritmul de creştere a volumului producţiei fabricate din industria
prelucrătoare, care la rîndul său este determinată de ritmul de creştere a volumului producţiei din
industria alimentară. Această situaţie poate fi justificată prin existenţa raioanelor adiacente
specializate în producţia agricolă şi a materii prime pentru industria alimentară.
Investiţiile. Municipiul Bălţi se bucură de o infrastructură relativ dezvoltată în comparaţie
cu alte oraşe din ţară, ceea ce este un factor esenţial pentru atragerea investiţiilor străine.
Existenţa unei Zone Economice Libere în teritoriu, precum şi potenţialul de extindere al
9
sectoarelor industriale în Parcului Industrial, reprezintă unul dintre factorii strategici de atragere
a investiţiilor străine.
Municipiul Bălţi este al doilea centru, după mun. Chişinău, din republică, la volumul
investiţiilor în capitalul fix.
În anul 2014, întreprinderile locale au efectuat investiţii în active materiale pe termen lung în
sumă de 790,0 mil. lei. În medie pentru anii 2012-2014, ritmul de creştere a investiţiilor în
mijloace fixe a fost de 95,0% (în preţuri comparabile).
În primul trimestru al anului 2015, volumul investiţiilor efectuate a atins cifra de 184,7 mil.
lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 31,0% (în preţuri comparabile) faţă de perioada analogică a
anului 2014.
Ponderea investiţiilor totale efectuate în municipiu, în perioada ianuarie-iunie 2015,
reprezintă 26,2%, din volumul total al investiţiilor pe RDN, şi 2,9% - pe republică.
După forma de proprietate, structura investiţiilor este formată din 43,3% investiţii private,
30,2 % investiţii publice, 14,0% investiţii mixte cu participare străină, 10,2% investiţii străine şi
2,2% investiţii mixte fără participare străină.
Dinamica investiţiilor după forma de proprietate este redată în diagramele de mai jos:
După structura investiţiilor efectuate, ponderea cea mai mare o are investiţiile în utilaje şi
maşini (30,5%), în mijloace de transport (24,1%), în clădiri (cu exepţia celor de locuit) (17,6%)
şi în alte mijloace fixe (17,8%).
Dinamica investiţiilor în active materiale pe termen lung se prezintă astfel:
10
În anul 2014, organizaţiile din domeniul construcţiilor din municipiul Bălţi au efectuat
lucrări de construcţii-montaj în valoare de 396,0 mil. lei. În mediu, pe anii 2012-2014, lucrările
de construcţii au crescut cu 0,9% (în preţuri comparabile).
În ianuarie-iunie 2015, valoarea lucrărilor de construcţii-montaj au constituit 77,5 mil. lei şi
reprezintă o scădere cu 0,7% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iunie 2014.
Principalul volumul de lucrări de antrepriză au fost realizate de către agenţii economici cu
forma de proprietate privată, care în prima jumătate a anului 2015 au efectuat lucrări de
antrepriză în sumă de 47,7 mil. lei (61,5% din volumul total al lucrărilor în antrepriză executate)
sau 97,3% faţă de ianuarie-iunie 2014.
Structura lucrărilor de antrepriză este redată în următorul tabel:
Comerţul. În municipiul Bălţi sfera comerţului este destul de dezvoltată. Factorul principal
care a determinat o concentrare mare a întreprinderilor locale în sfera comerţului este adaosul
comercial, simplitatea şi flexibilitatea domeniului dat. Din numărul total de 1105 de întreprinderi
incluse în analiza statistică, doar 503 de înreprinderi au obţinut profit, iar 566 de înreprinderi au
suportat pierderi.
După tipul de mărfuri comercializate, majoritatea magazinelor din mun. Bălţi sunt magazine
industriale (53,5%) şi magazine alimentare (33,4%).
Structura magazinelor după tipul de mărfuri comercializate în mun. Bălţi este prezentată în
figura de mai jos:
11
Majoritatea magazinelor din mun. Bălţi sunt concentrate în zona Centru, Dacia şi Gara de
Nord.
Transportul. În perioada 2012-2014, activitatea de transport a fost în scădere. În mediu,
volumul mărfurilor transportate a scăzut cu 2,7% (în preţuri comparabile), numărul pasagerilor
transportaţi cu trasportul auto a scăzut cu 12,4%, iar numărul pasagerilor transportaţi cu
transportul electric a scăzut cu 5,3%.
În I-ul semestru 2015, volumului mărfurilor transportate a atins cifra de 264,8 mii tone, şi
este în creştere cu 5,7 mii tone sau cu 2,2%, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului
precedent. Acest indicator a constituit 37,5% din totalul de mărfuri transportate de către
întreprinderile pe RDN şi 8,4% din totalul pe ţară.
În primele 6 luni ale anului 2015, numărul pasagerilor transportaţi cu autobuze şi microbuze
s-au majorat cu 0,6% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2014 şi a constituit
2534,3 mii pasageri (pentru ianuarie-iunie 2014 - 2,519,7 mii. pasageri).
Numărul pasagerilor transportaţi cu transportul public electric a crescut cu 46,4%, faţă de
perioada precedentă anului 2014 şi a atins cifra de 8280,8 mii pasageri.
După structură, 76,6% din numărul total de pasageri sunt transportaţi cu transportul public
electric şi 23,4% - cu transportul public de autobuze şi microbuze.
Dinamica activităţii transportului public în mun. Bălţi este descrisă în următoarea figură:
2.1.3. Sfera locativ-comunală
Serviciile comunale. Din dinamica de realizare a serviciilor comunale pentru anii 2012-2014
denotă o reducere a volumului serviciilor comunale în 2013 (cu excepţia canalizare şi export a
deşeurilor menajere). În acelaşi timp, în 2014, majoritatea întreprinderilor de prestare a
serviciilor comunale, au înregistrat o creştere în comparaţie cu anul precedent (cu excepţia
comercializării de gazelor naturale).
Dinamica serviciilor comunale în municipiul Bălţi este redată în următorul tabel:
12
Denumirea indicatorilor U.m. 2012 2013 2014 9 luni
(2015)
Energia electrică furnizată în reţele mil. kwt/oră 228,4 220,1 230,3 162,9
Energia termică furnizată mii. Gcal 164,23 148,02 149,09 102,0
Volumul de gaze naturale furnizate mil.m3 71,3 64,7 64,1 42,6
Volumul de apă consumată mii.m3 3735,1 3681,2 3840,0 2991,6
Volumul de apă drenată mii.m3 3277,7 3319,4 3604,2 2692,0
Volumul deşeurilor menajere
colectate mii.m
3 236,1 318,9 337,7 268,2
Veniturile din serviciile comunale. În 9 luni ale anului curent, veniturile totale încasate din
furnizarea serviciilor comunale au atins cifra de 721,45 mil. lei. Majoritatea veniturilor încasate
din serviciile locativ-comunale sunt venituri din furnizarea energiei electrice (39,1%) şi venituri
din furnizarea gazului natural (36,3%).
Dinamica veniturilor încasate din furnizarea serviciilor comunale este redată în următorul
tabel:
Denumirea indicatorilor 2012 2013 2014 9 luni (2015)
Gazul furnizat 426,8 395,1 392,0 262,15
Apa furnizată 55,4 54,0 56,8 43,6
Servicii de canalizare acordate 26,5 25,1 34,4 21,2
Energie electrică furnizată 296,2 286,6 319,1 282,1
Energie termică furnizată 186 166,9 168,2 112,4
Total 990,9 927,7 970,5 721,45
La moment, sfera locativ-comunală necesită investiţii capitale în sumă de 52126,7 mii lei,
ceea ce reprezintă 19,8% din totalul cheltuielilor capitale. Din suma totală a cheltuielilor capitale
- 25669,9 mii lei sunt cheltuieli necesare pentru gospodăria drumurilor şi 26456,8 mii lei pentru
gospodăria comunală.
Nivelul de asigurare a fondului locativ cu servicii comunale. Fondul locativ din municipiul
Bălţi este asigurat în proporţie de 100% cu energie electrică, 100% cu servicii de transportare a
deşeurilor menajere, 94,0% cu apă, 81,0% cu drenaj a apelor reziduale şi 76,0% cu gaze
naturale.
Parteneriatul public-privat. În prezent, autoritatea publică locală are încheiate următoarele
contracte de parteneriat public-privat: SRL ”Salubrity Solutions” –prestarea serviciilor de salubrizare a municipiului Bălţi;
SRL “Global Prestservice” – prestarea serviciilor de salubrizare şi curăţire a teritoriului
municipiului Bălţi;
SRL “Glorin Inginering” - modernizarea şi reutilarea tehnică a echipamentului prin darea
în concesiune a serviciului public de pompare şi epurare a apelor uzate în mun. Bălţi;
SRL “Avtouragan”- prestarea serviciilor prin dotarea tehnică a mun.Bălţi cu aparatură de
fixare foto/video;
S.C. Imunotehnomed S.R.L. – prestarea serviciilor de laborator al IMSP Spitalul clinic
municipal Bălţi ;
SRL “Ecorecycle” – prestarea serviciilor de gestionarea, recepţionarea, sortarea,
prelucrarea, recuperarea, depozitarea şi neutralizarea deşeurilor solide menajere pe
teritoriul municipiului Bălţi.
13
2.1.4. Proprietatea municipală
În condiţiile actuale, cînd există riscul scăderii veniturilor bugetare şi transferurilor de stat,
precum şi creşterea cheltuielilor bugetare, apare necesitatea gestionării eficiente a proprietăţii
municipale, ca sursă alternativă de venit şi de finanţare a deficitului bugetar.
Registrul de stat al persoanelor juridice include 23 de întreprinderi municipale, dintre care
doar 14 întreprinderi funcţionează.
Capitalul statutar al întreprinderilor municipale constituie 3416,8 mii lei, inclusiv: 3089,7
mii lei (90,4%) – mijloace fixe şi 327,1 mii lei (9,6%) – mijloace financiare
În prezent, în proprietatea municipală se află în gestiunea a 14 întreprinderi municipale, 3
instituţii publice, 17 instituţii bugetare, SRL “Glorin Inginering” şi S.A.“Teleradio - Bălţi”.
Conform catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, structura proprietăţii
municipale este următoarea:
Anual volumul proprietăţii municipale se modifică din cauza uzurii şi a modificării preţului.
Valoarea proprietăţii municipale, la data de 01 ianuarie 2015, este de 3910,7 mil. lei şi se
află în administrarea:
întreprinderilor municipale – în sumă de 1 474,8 mil. lei;
societăţilor pe acţiuni – în sumă de 1, 5 mil. lei;
societăţilor cu răspundere limitată – în sumă de 107,6 mil. lei;
instituţiilor bugetare – în sumă de 2 131,9 mil. lei;
instituţiilor publice – în sumă de 194,9 mil. lei.
Pe anii 2013-2014, valoarea proprietăţii municipale s-a micşorat cu 211360,5 mii lei.
Factorii de bază, care au influenţat asupra micşorării valorii proprietăţii sunt:
excluderea apartamentelor privatizate din fondul locativ municipal şi din Registrul Proprietăţii Municipale;
casarea mijloacelor fixe uzate moral şi fizic;
vînzarea activelor neutilizate în procesele de activitate statutară. Inventarierea anuală a mijloacelor fixe certifică necesitatea investiţiilor importante pentru
înnoirea activelor pe termen lung, prevenirea distrugerii obiectelor de proprietate municipală şi
restaurarea lor. În general, starea proprietăţii municipiului poate fi apreciată ca fiind una
satisfăcătoare, indiferent de scăderea înregistrată în ultima perioadă.
Gradul de uzură a proprietăţii este prezentat în tabelul de mai jos:
14
Denumirea
întreprinderii/instituţiei/
SA/SRL
Clă-
diri
Con-
strucţii
Dispozi-
tive de
transfer
Maşini
şi
utilaje
Tran-
sport
Instrumente şi
inventar
gospodaresc
Întreprinderi municipale, % 16,1 69,5 45,0 81,2 66,6 80,3
SA/SRL, % - - 21,0 65,1 - 75,6
Instituţii bugetare, % 55,6 57,9 75,8 82,6 89,3 88,8
Instituţii publice, % 41,4 85,7 82,1 59,7 64,3 2,0
La momentul actual, sunt valabile 194 contracte de locaţiune, cu suprafaţa totală de
19875,62 m2, costul 1 m
2 pe mun. Bălţi în medie constituie 389,18 lei.
Conform acordurilor-memorandum, aprobate prin deciziile Consiliului mun. Bălţi, au fost
încheiate 13 contracte de comodat cu eliberare de plată pentru locaţiune. Suprafaţa totală a
încăperilor transmise fără plată constiuie 2068,9 m2.
Proprietatea municipală - terenuri. Confrom datelor cadastrului funciar al
municipiului Bălţi, la data de 01.01.15 teritoriul municipiului Bălţi (luînd în considerare satele
Sadovoe şi Elizaveta) cuprinde 7800,6 de ha, dintre care: 42,0% terenuri cu destinaţie agricolă,
34,0% terenuri din intravilanul localităţilor, 12,8% terenuri destinate industriei, transporturilor,
telecomunicaţiilor, 6,7% terenuri ale fondului silvic, 3,5% terenuri ale fondului apelor şi 0,7%
alte terenuri.
Fondul funciar după formele de proprietate se împarte în:
terenuri proprietate publică a statului - 1375,7 ha, (18% );
terenuri proprietate publică a municipiului - 2512,1 ha, (32%);
terenuri proprietate privată - 3912,9 ha, (50%).
Primordial, 84,6% din totalul suprafeţei se atribuie terenurilor în hotarelor zonelor populate
cu valoarea normativă a pămîntului de 1761,7 mil.lei.
Numai în prima jumătate a anului 2015, s-au permis spre vînzare 38 de locturi de teren, cu
suprafaţa totală de 2,03748 ha, în sumă de 1875,3 mii lei.
Veniturile în bugetul municipiului Bălţi din vînzarea loturilor de teren la situaţia din
01.08.2015 au constituit 8340,2 mii lei.
Veniturile din darea în arendă a terenurilor reprezintă o sursă de venit stabilă şi permanentă
în bugetul local. În prima jumătate a anului 2015, veniturile în bugetul municipal din arenda
terenurilor şi din achitarea plăţilor pentru folosinţa terenurilor cu destinaţie neagricolă au
constituit 1630,6 mii lei.
La data de 01.08.2015, se numără 2365 contracte de arendă a terenurilor, ceea ce prezintă cu
33 de contracte mai mult decît la data de 1 ianuarie a anului curent. Această creştere este
influenţată de încheirea contractelor cu proprietarii de garaje din teritoriile CCG. Suprafaţa totală
a terenurilor, atribuite în arendă, constituie 104,9731 de ha.
Din numărul total de contracte, 44,4 % sunt contracte pe termen scurt şi 55,6 % - pe termen
lung, cu perioadă de la 5 la 20 ani de arendă.
Pentru sfera publică au fost atribuite următoarele loturi de teren:
15
Terenurile Suprafaţa terenurilor (ha)
Terenurile satelor, oraşelor,
municipiilor:
staţii publice;
parcuri;
străzi şi pieţe;
plantaţii verzi.
1,00
127,9545
333,0407
90,00
Total 551,9952
Activitatea întreprinderilor municipale. La moment actual, activitatea
întreprinderilor municipale din sfera locativ-comunală este caracterizată prin nivelul redus de
eficienţă economico-financiară. La unele întreprinderi costurile şi cheltuielile activităţii de bază
nu pot fi acoperite prin veniturile din activitatea de bază, iar pierderile înregistrate nu pot fi
acoperite ca urmare a optimizării şi înstrăinării activelor nefolosite.
Totodată, din numărul total de întreprinderi municipale din sfera locativ-comunală doar ÎM
"Gospodăria locativ-comunală Bălţi" şi ÎM "Direcţia reparaţii şi construcţii drumuri Bălţi"
obţin venituri din activitatea de bază ce acoperă costul vînzărilor şi cheltuielile operaţionale. La
ÎM "Direcţia de troleibuze", ÎM "Hotelul Bălţi" şi ÎM " Amenajarea teritoriului şi spaţiilor verzi"
veniturile din activitatea de bază acoperă doar costul vînzărilor şi o parte din cheltuielile
operaţionale. La ÎM "Regia Apă Canal Bălţi" şi ÎM "Termogaz-Bălţi" veniturile din activitatea de
bază nu acoperă nici costul vînzărilor şi nici cheltuielile operaţionale.
O analiza mai detaliată a situaţiei financiare şi a eficienţei activităţii operaţionale la
principalele întreprinderilor municipale din mun. Bălţi, poate fi redată prin următorul tabel:
Întreprinderile
Venitul din
vînzări, mil. lei
Profitul brut
(pierdere), mil.
lei
Profitul
operaţional,
mil lei
Rentabilitate
vînzărilor,
(%)
Rentabilitate
operaţională
(%)
1.10.
2014
1.10.
2015
1.10.
2014
1.10.
2015
1.10.
2014
1.10.
2015
1.10.
2014
1.10.
2015
1.10.
2014
1.10.
2015
ÎM "Gospodăria
locativ-comunală
Bălţi " 20,81 22,97 0,61 6,04 -3,55 0,62 2,9 26,3 -17,0 2,7
ÎM "Direcţia
reparaţii şi
construcţii
drumuri Bălţi" 11,14 13,03 1,68 3,41 0,03 1,43 15,1 26,2 0,3 11,0
ÎM "Direcţia de
troleibuze" 22,37 29,55 2,03 1,75 -1,37 -3,17 9,1 5,9 -6,1 -10,7
ÎM "Termogaz-
Bălţi" 6,24 7,01 -0,71 -0,54 -1,63 -1,38 -11,4 -7,7 -26,1 -19,7
Regia Apă Canal
Bălţi 42,33 43,62 0,172 -4,07 -4,94 -9,96 0,4 -9,3 -11,7 -22,8
ÎM "Hotelul
Bălţi" 2,63 2,19 0,57 0,28 0,02 -0,36 21,7 12,8 0,6 -16,3
ÎM " Amenajarea
teritoriului şi
spaţiilor verzi" 5,2 7,3 0,93 1,4 -0,62 -0,67 17,9 19,2 -11,9 -9,2
16
Datoria publică a bugetului local. La data de 01.10.2015, datoria publică a bugetului
local constituie 187625,1 mii lei. Comparativ cu începutul anului 2015, suma datoriei publice a
crescut cu 33955,0 mii lei, iar ca factor principal, de creştere a datoriei, este fluctuaţia cursului
valutar.
Datoria primăriei mun. Bălţi constituie 4281,5 mii lei, ceea ce reprezintă 2,3% din datoria
publică totală, iar restul datoriei reprezintă creditele întreprinderilor municipale, unde Primăria
mun. Bălţi este în calitate de garant.
În mare parte, datoria publică este formată din 82,9% datoria ÎM „Regia Apă Canal Bălţi” şi
15,8% - ÎM „Direcţia de troleibuze Bălţi” .
Structura datoriei totale după valuta creditului contractat este formată din 6060,7 mii dolari
SUA, 2721,09 mii euro şi 4281,5 mii lei.
De condiţii avantajoase de creditare beneficiază ÎM „Regia Apă Canal Bălţi”. Însă eficienţa
redusă a gestionării acestor credite şi fluctuaţia cursului valutar din ultima perioadă a generat
costuri suplimentare, care la moment, reprezintă o povară şi se răsfrînge negativ asupra situaţiei
financiare. Pe partea cealaltă, ÎM „Direcţia de troleibuze Bălţi” dispune de condiţii de creditate
mai puţin avantajoase, şi anume: valuta creditului, procentul dobînzii şi termenul de rambursare,
ceea ce necesită o gestionare mai eficientă.
În 9 luni ale anului 2015, datoria debitoare a Primăriei mun. Bălţi constituie 612,5 mii lei, şi
este în scădere cu 712,8 mii lei faţă de începutul anului 2015. În acelaşi timp, datoria creditoare
constituie 22536,7 mii lei şi este cu 927,8 mii lei mai mică faţă de începutul anului 2015.
Astfel, în perioada 9 luni ale anului 2015, datoria creditoare este mai mare decît datoria
debitoare cu 21924,2 mii lei.
2.1.5. Serviciile sociale
Medicina. În subordinea Primăriei municipiului Bălţi sunt următoarele instituţii medicale:
Spitalul Clinic Municipal, Centrul Medicilor de familie şi Centrul Stomatologic.
Spitalul Clinic Municipal (IMSP SCM) oferă consultanţă de specialitate în Centrul
Consultativ cu implicare a 78 de medici specialişti şi stationar cu 1050 de paturi.
În anul 2015 numărul medicilor în Spitalul Clinic Municipal Bălţi a constituit 277 de
persoane, iar personalul medical inferior 674 de persoane.
Numărul funcţiilor aprobate în state este de 2161,25 unităţi de personal, iar numărul real de
funcţii ocupate este de 2012,50 unităţi de personal.
În prima jumătate a anului 2015 au fost tratate 16896 de persoane, iar durata medie de
spitalizare şi utilizare a patului a constituit 7,88 de zile, şi respectiv 142,29 de zile.
Prestarea serviciilor medicale la nivel de asistenţă medicală primară în cadrul IMSP ,,Centrul
Medicilor de Familie Municipal Bălţi” este asigurată de 6 Centre de Sănătate.
În cadrul IMSP ,,Centrul Medicilor de Familie municipiul Bălţi” activează 562 de
colaboratori, din care 107 medici (inclusiv 79 medici de familie) şi 304 de asistente medicale.
Numărul funcţiilor aprobate în ştate este de 660,25 unităţi de personal, iar numărul real de
funcţii ocupate este de 580,75 unităţi de personal.
La moment Centrul Medicilor de familie are necesitatea de cadre medicale în mărime de 29
de persoane, dintre care 11 medici de familie şi 18 asistente medicale de familie.
Principiul fundamental în asigurarea sănătăţii populaţiei la nivelul medicinii primare este
profilaxia.
În present în Centrul Stomatologic Municipal Bălţi activează 81 de colaboratori, dintre care
26 medici. Numărul funcţiilor aprobate în ştate este de 87,0 unităţi de personal, iar numărul real
de funcţii ocupate este de 100,75 unităţi de personal.
17
Serviciile medicale private în mun. Bălţi sunt acordate de către SRL ,,Incomed”, SRL
,,Magnific Nord”, SRL ,,Sinega” şi 57 întreprinderi private dintre care 35 stomatologii.
La moment, instituţiile de medicină subordonate Primăriei mun. Bălţi necesită investiţii
capitale în sumă de 47030,6 mii lei, ceea ce reprezintă 22,2% din cheltuielile totale pentru
reparaţii capitale. Principalele lucrării de reparaţie necesare în instituţiile de medicină sunt:
lucrări de extindere, de reconstrucţii, de reparare a fasadei şi lucrări de amenajare. După volumul
cheltuielilor, cele mai mari cheltuieli de reparaţie capitală necesită sălile de operaţii din blocul
central al IMSP Bălţi (12000,0 mii lei, sau 25,5% din total cheltuielilor capitale necesare pentru
instituţiile de medicină).
Instituţiile de medicină aflate în gestiune mun. Bălţi necesită utilaje medicale specializate, iar
o parte din dispozitive medicale existente sunt uzate şi nu fac faţă cerinţelor de rigoare.
Învăţămîntul. La începutul anului 2015, în municipiul Bălţi funcţionează 35 de instituţii
preşcolare, 30 de instituţii de învăţămînt primar/secundar general, 5 instituţii de învăţămînt
secundar profesional, 6 colegii şi 2 instituţii de învăţămînt superior.
Din numărul total de personal managerial şi didactic calificat 90% sunt deţinători de grade
didactice.
Conform datelor statistice din totalul cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt primar
şi secundar general din mun. Bălţi, aproximativ 57,0% reprezintă cadrele didactice cu o vechime
în munca pedagogică de peste 20 de ani.
În instituţiile preşcolare din mun. Bălţi sunt încadrate 1156,8 unităţi de personal. Instituţiile
preşcolare sunt frecventate de 6452 de copii, şi la fiecare educator îi revine 15 copii.
În instituţiile de învăţămînt general îşi fac studiile 12716 elevi şi activează 1504 de persoane,
dintre care 885 de profesori. Din numărul total de elevi, la un profesor îi revine 14 elevi.
La moment sfera învăţămîntului necesită reparaţii capitale în sumă de 49879,9 mii lei, ceea
ce reprezintă 23,5% din cheltuielile totale necesare pentru reparaţii capitale în instituţiile publice,
şi 18,9% din cheltuielile totale capitale. Din cheltuielile totale necesare pentru instituţiile de
învăţămînt, 19750,0 mii lei sau 39,6% sunt cheltuieli necesare pentru instituţiile de învăţămînt
preşcolar. Principalele lucrării de reparaţie necesare în instituţiile de învăţămînt preşcolar sunt:
reparaţia capitală a acoperişului, reparaţia capitală a sistemului de canalizare şi încălzire, şi
schimbarea geamurilor şi uşilor. Conform volumului, cele mai mari cheltuieli sunt necesare
pentru reparaţia capitală a Grădiniţei nr.2 (32000,0 mii lei sau 16,6% din total cheltuielilor
capitale necesare pentru instituţii preşcolare).
Cheltuielile totale necesare pentru instituţiile de învăţămînt general constituie 30129,9 mii lei
sau 60,4% din cheltuielile totale necesare pentru instituţiile de învăţămînt. Pe lîngă cheltuielile
menţionate la instituţiile preşcolare, la instituţiile de învăţămînt general se mai adaugă şi
cheltuieli pentru reparaţia sălilor de sport, reparaţia faţadelor şi schimbarea podelelor.
Cultura. În anul 2015 în subordinea Secţiei Cultură a Primăriei mun. Bălţi funcţionează 22
de instituţii. Secţia Cultură a Primăriei Bălţi îşi desfăşoară activitatea susţinînd, coordonînd şi
implementînd diverse proiecte şi programe culturale naţionale şi locale. Astfel, în anul 2015 au
fost organizare, conform planului de activitate al instituţiilor şi Secţiei Cultură, peste 1500 de
activităţi 832 de acţiuni din acest indice revin Caselor şi Căminelor de Cultură.
În cele 6 Case şi Cămine de Cultură urbane şi două din localităţile săteşti activează 101 de
formaţiuni, avînd 2181 de membri, inclusiv 24 de formaţii cu titlul onorific „model” cu 793 de
membri. În casele de cultură municipale, o atenţie deosebită se acordă tinerii generaţii, 1495 de
copii şi adolescenţi activează în 65 de formaţii, inclusiv formaţii cu titlul onorific model - 13,
membri - 586 de copii. Din numărul total de formaţiuni activează: 15 uniuni de amatori şi cluburi
după interese, 523 membri, inclusiv 6 sînt pentru copii şi adolescenţi 141 de participanţi; 7
18
cercuri de creaţie tehnică şi aplicativă 71 de membri, 6 sînt pentru copii şi adolescenţi 59
membri; 79 de formaţii de creaţie artistică, care includ 1587 membri, inclusiv 53 pentru copii şi
adolescenţi 1295 de membri.
În Casa de Cultură din satele Elisaveta şi Sadovoe anual se desfăşoară circa 60 de activităţi
culturale, aici activează respectiv cîte 4 şi 3 formaţii.
Secţia Cultură a înregistrat în domeniul activităţii artistice în 2014 circa 70 de participări la
festivaluri şi concursuri, dintre care 27- locale, 17- republicane, 25- internaţionale; locuri
premiante şi menţiuni obţinute -100.
În cele 3 instituţii de învăţămînt artistic activează 100 de profesori. Şcoala de Muzică “C.
Porumbescu” 31 clase, 240 elevi; ŞAP – 25 clase, 319 elevi; Şcoala “G. Enescu” – 27 clase, 316
elevi.
Valorile patrimoniului monumentalistic reprezintă un semnificativ instrument educativ şi de
prestigiu al localităţii. În Bălţi sunt 70 de monumente de arheologie, istorie, artă şi arhitectură
din diverse epoci. Din numărul total - 42 de monumente sunt incluse în Registrul Monumentelor
de importanţă naţională şi 25 de monumente înregistrate în Registrul Monumentelor
municipiului Bălţi de importanţă locală.
Patrimoniul cultural administrat de Muzeului de Istorie şi Etnografie din Bălţi este în
continuă dezvoltare şi a ajuns la finele anului 2014 la 35527 de înregistrări, dintre care în fondul
de bază – 23575, iar în fondul auxiliar – 11952 de unităţi. Muzeul a înregistrat un număr total de
30509 de vizitatori, dintre care 6720 în grupe organizate, cărora li s-au oferit 336 de ghidaje în
cadrul celor 7-8 expoziţii. 2080 de persoane au participat la cele 25 de activităţi muzeografice şi
cultural- educative.
Activitatea expoziţională a Pinacotecii „A. Cantemir” cunoaşte diverse vernisaje, însoţite de
lecţii video, concerte de cameră, teatralizări literare, matinee-spectacole, dialoguri cu oameni din
domeniul culturii, master-class. Manifestările culturale, în număr de 60, au bucurat privirile a cca
22000 de vizitatori, în cadrul a 450 de excursii.
La 1 ianuarie 2015, colecţia Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coşeriu” totalizează 546.210
documente, faţă de 549.243 de documente la 1 ianuarie 2014. Din buget au fost alocaţi 155.152
lei pentru abonarea la ediţiile periodice şi 1190 de lei pentru achiziţia de carte.
În anul 2014, în Bibliotecă au fost consultate 562.876 de documente. Documentele
împrumutate pe cap de populaţie constituie 23,7 de documente per utilizator activ. Biblioteca a
înregistrat 42,856 de utilizatori înscrişi, dintre care activi – 26.656. Cifra utilizatorului activ
unic este de 23,783. Indicele de lectură este de circa 33,7.
Conform datelor obţinute în urma recensămîntului din anul 2004, populaţia înregistrată în
mun. Bălţi sunt reprezentanţi ai 58 de etnii.
Reprezentarea grafică a populaţiei pe naţionalităţi în municipiul Bălţi este următoarea:
19
Secţia Cultură, avînd misiunea de a asigura în teritoriu armonizarea relaţiilor interetnice,
cooperează cu 14 organizaţii etnoculturale, care activează în municipiu. Pentru anul 2015 din
bugetul Primăriei s-au alocat 90 mii de lei pentru susţinerea a 22 de activităţii etnoculturale.
Protecţia socială. Sitemul de protecţie socială este compus din două componente:
asigurare socială şi asistenţă socială.
La nivel local, organizarea sistemului de protecţie socială se bazează pe următoarele
instituţii: Casa Teritorială de Asigurări Sociale, Direcţie Asistenţa Socială şi Protecţia Familiei,
şi instituţii publice din sfera socială.
Asigurarea socială. La data de 01.10.15, numărul total de beneficiari de asigurare socială de
stat a constituit 31868 persoane, dintre care: 26886 beneficiari de pensii, 3009 beneficiari de
indemnizaţii adresate familiilor cu copii, şi 1973 beneficiari de alocaţii sociale,
Din numărul total de beneficiari de asigurări sociale, 73,6% sunt persoane pensionare (după
vîrstă), 22,9% persoane cu dizabilităţi şi 2,1% persoane cu drept de pensie de urmaş.
Suma totală alocată pentru plăţile asigurării sociale de stat, pentru 9 luni a anului 2015, a fost
de 37629,8 mii lei. Din suma lunar alocată, 91,5% sunt îndreptate spre plata pensiilor de
asigurări sociale, 1,8% spre alocaţii sociale de stat şi 6,6% spre indemnizaţii adresate famililor cu
copii.
Pentru anul 2015, pe municipiul Bălţi au fost planificate încasări din servicii de asigurare
socială de stat în sumă de 550,0 mil. lei, ceea reprezintă o creştere cu 9,5% faţă de anul 2014, şi
o pondere de 6,6% din totalul încasărilor prognozate pe republică.
Informaţia privind beneficiarii de servicii de asigurare de stat, precum şi plata prestarea
serviciilor pe teritoriul municipiul Bălţi, la data de 01.10.2015, este redată în tabelul de mai jos:
Indicatorii Nr. de
beneficiari
Mărimea
medie
(lei)
Suma
stabilită
lunar, mii lei
Ponderea, %
Nr. de
beneficiari
Suma
lunară
Total pe municipiu 31868 2458,56 37629,8 100 100
Pensii de asigurări sociale 26886 1281,31 34449,3 84,4 91,5
Pensii pentru limita de vîrstă 19785 1350,99 26729,3 73,6 77,6
Pensii de dizabilitate 6150 972,91 5983,4 22,9 22,4
Pensii de urmaş 575 641,59 368,9 2,1 1,0
... ... ... ... ... ...
Alocaţii sociale de stat 1973 349,17 688,9 6,2 1,8
Indemnizaţii adresate
famililor cu copii 3009 828,08 2491,7 9,4 6,6 Cu excepţia sumei contribuţiilor pentru compensarea diferenţei de tarife de asiurarări sociale de stat obligatorii în
sectorul agrar de 6%.
Asistenţa socială. Asistenţa socială este compusă din două elemente importante: plăţi
sociale şi servicii sociale.
Începînd cu anul 2002, în mun. Bălţi este asigurat dreptul la călătorie gratuită în
transportul public electric (troleibuz) pentru pensionarii după limită de vîrstă. În 9 luni ale
anului curent, de dreptul la călătorie gratuită în transportul public electric au beneficiat 15850 de
persoane.
Pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi se realizează plata compensaţiei
pentru călătorii în transportul public în mărime de 45 lei lunar şi plata compensaţiei anuale
20
de 800 lei pentru o persoană, privind cheltuielile de deservire cu transport a persoanelor cu
dizabilităţi ale aparatului locomotor. În 9 luni ale anului 2015, mărimea compensaţie pentru
transport a constituit 2922,9 mii lei (7274 beneficiari), iar mărimea compensaţiei pentru
persoanele cu dizabilităţi ale aparatului locomotor a constituit 425,6 mii lei (526 beneficiari),
În sezonul de încălzire, se acordă compensaţie nominativă. Pe perioada rece a anului 2014
– 2015, suma compensaţiilor nominative din bugetul municipal a constituit 3277,0 mii lei (3397
beneficiari), iar din bugetul de stat 4658,9 mii lei (3440 beneficiari).
În 9 luni ale anului 2015, din fondul de rezervă s-a acordat ajutor material în sumă de 880,3
mii lei (529 beneficiari).
În scopul susţinerii invalizilor şi participanţii celui de al doilea război mondial (56 persoane)
se acordă ajutor material pentru achitarea serviciilor comunale în mărime de 10,0 mii lei pe
an, a cîte 2500 lei trimestrial.
Categoria de populaţie social-vulnerabilă şi cu venituri mici beneficiază de ajutor în formă
bănească precum şi de servicii de cantină socială. În 9 luni ale anului curent, de ajutorul
material prin intermediul cantinelor sociale a beneficiat 562 de persoane, ceea ce este cu 16
persoane mai mult faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014.
Totodată, suma medie a ajutorului material din fondul de susţinere socială a populaţiei a
constituit 3743,1 mii lei (4938 beneficiari), ceea ce este mai mare faţă de perioada
corespunzătoare a anului 2014, cu 769,7 mii lei (+221 beneficiari).
După structura ajutorului material din fondul de susţinere socială a populaţiei, ponderea
cea mai mare îi revine ajutorului material acordat după cereri (28,9%), aniversării victoriei
asupra fascismului (18,3%), 1 iunie ,,Ziua Copiilor” (10,3%), represiunilor (9,4%) şi asigurării
cu cantine sociale (10,0%).
În muncipiu sunt create şi activează servicii sociale primare specializate şi servicii sociale
cu specializare înaltă:
serviciul de îngrijire socială la domiciliu,
serviciul de Asistenţă Socială Comunitară,
acordarea ajutorului material şi servicii de cantină socială prin intermediul Fondului
Social
de Susţinere a Populaţiei,
serviciul social „Asistenţă personală”,
serviciul de ortopedie şi protezare,
servicii de reabilitare balneo-sanatoriale,
Casa de Copii de tip familie (3 copii),
serviciul „Asistenţă parentală profesioniostă”
9 instituţii publice în sfera socială.
Din cele 9 instituţii publice din sfera socială, 7 instituţii sunt finanţate din bugetul municipal
şi 2 instituţii din mijloacele sponsorilor.
Instituţiile publice de prestare a serviciilor sociale specializate, sunt:
CCSM- servicii de reabilitare pentru persoanele cu dizabilităţi mintale;
”Drumul spre casă” – servicii de plasament pentru copii în situaţie de dificultate;
”Reîntoarcere”- servicii de plasament pentru persoanele fără loc permanent de trai;
”Respiraţia a doua” – servicii de plasament si de zi pentru persoanele în etate;
”Socium”- servicii de ergoterapie pentru persoanele cu dizabilităţi mintale;
”Evrica”- serviciu de plasament în regim de urgenţă pentru copiii străzii;
”Sotis”- servicii pentru victimele violenţei domestice.
21
În municipiu funcţionează Centru Social Regional «Viaţa cu speranţă», care prestează
servicii pentru persoanele infectate şi supuse virusului HIV/SIDA, şi Centrul de îngrijire la
domiciliu «Rebeca», pentru susţinerea dezvoltării serviciilor medico-sociale de îngrijire la
domiciliu (Home Care) funcţionează
Serviciul social de îngrijire la domiciliu prezintă în sine prestarea serviciilor complexe
acordate de către lucrători sociali. În 9 luni ale anului 2015, numărul beneficiarilor a constituit
882 de persoane şi au fost asiguraţi de 72,4 de lucrători sociali.
În ultimi ani, prin intermediul Serviciului Asistenţă Socială Comunitară (27 persoane) se
observă accesul sporit al categoriilor de familii social vulnerabile. Fiecărui asistent social îi
revine un sector teritorial (în total 16 sectoare în acelaşi timp s.Sadovoe - 1 şi s.Elizaveta - 1). În
9 luni ale anului 2015, de serviciul asistenţei sociale comunitare au beneficiat 2650 de
persoane, ceea ce reprezintă o creştere cu 850 faţă de perioada analogică a anului 2014.
Serviciile sociale cu specializare înaltă privind reabilitarea balneo-sanatorială se prestează
în baza biletelor gratuite sau în condiţii de înlesniri eliberate de DASPF. De servicii de
reabilitare balneo-sanatorială beneficiază persoane cu grad de dizabilitate şi persoane pensionari
cu limita de vîrstă. În 9 luni ale anului curent de tratament balneo-sanitar au beneficiat 261 de
persoane.
Serviciile sociale cu specializare înaltă de protezare şi ortopedie sunt prestate persoanelor
cu probleme ale aparatului locomotor şi cu necesităţi speciale. În 9 luni ale anului 2015, de
serviciile sociale de protezare şi ortopedie au beneficiat 279 de persoane.
În mun. Bălţi este creat serviciul de mediator comunitar pentru asigurarea accesului la
servicii de medicină, educaţie, angajare în cîmpul muncii pentru persoanele din categorii social
vulnerabile din rîndul romilor. În 9 luni ale anului 2015, de serviciile mediator comunitar au
beneficiat 75 de persoane, şi este în creştere faţă de perioada corespunzătoare a anului 2014, cu
15 persoane.
Pe lîngă Direcţie funcţionează serviciul social specializat „Asistenţă personală” cu scopul
de a oferi asistenţă şi îngrijire copiilor şi adulţilor cu dezabilităţi severe, şi integrarea lor în
societate. În 9 luni ale anului curent de serviciul ,,Asistenţă Personală” au beneficiat 30 de
persoane, ceea cee este cu 4 persoane mai mult faţă de perioada analogică a anului 2014.
Pe perioada de 9 luni a anului 2015, numărul total de persoane care au beneficiat de asistenţă
socială a constituit 36092 persoane, dintre care 5027 beneficiari de servicii sociale.
Activitatea sectorului neguvernamental. Soluţionarea problemelor sociale şi
economice la nivel local şi naţional depinde în mare parte de dezvoltarea sectorului
neguvernamental. Domeniul, în care iniţiativa civică a populaţiei se manifestă deosebit de
pronunţat este domeniul de activitate a organizaţiilor obşteşti. În mare parte, ONG-urile apar ca
rezultat la reacţiile oamenilor privind problemele sociale, care nu pot fi soluţionate de stat.
La momentul actual, în Republica Moldova sunt înregistrate 3970 de organizaţii
nonguvernamentale, dintre care 341 de organizaţii (inclusiv cu statut de utilitate publică 13
organizaţii) sunt înregistrate în mun. Bălţi.
Organizaţiile nonguvernamentale acordă diverse servicii veteranilor şi invalizilor, familiilor,
copiilor orfani, copiilor rămaşi fără ocrotire părintească, precum şi a familiilor cu mulţi copii.
Principalele domenii de activitate a sectorului neguvernamental sunt: domeniul social, educaţie
şi dezvoltarea comunitară.
În ultima perioadă de timp, direcţiile şi secţiile Primăriei mun. Bălţi au efectuat interacţiune
cu mai mult de 70 de organizaţii non-profit. În ultimii 3 ani au fost înregistrate 27 de organizaţii
non-profit şi-au încetat activitatea 19 organizaţii.
22
Dezvoltarea ONG-urilor din municipiu a început din anul 2013, în care a fost aprobat
Regulamentul cu privire la activitatea de voluntariat pe teritoriul mun. Bălţi. La fel, în acel an a
fost aprobat Regulamentul cu privire la activitatea consiliului coordonator municipal al
asociaţiilor obşteşti.
2.1.6. Finanţele Publice
Veniturile bugetare . În perioada a 9 luni ale anului 2015, în bugetul municipal au fost
încasate venituri totale în sumă de 294,8 mil. lei, ceea ce reprezintă 74,0% din volumul total al
veniturilor estimate pe anul 2015, şi 87,0% din veniturile totale din anul 2014.
Dinamica veniturilor municipale pentru anii 2012-2014, precum şi în primele 9 luni ale
anului curent, este redată în următoarea diagramă:
În cele 9 luni ale anului 2015, veniturile proprii deţin 12,4 % din volumul total al bugetului.
Partea dominantă în veniturile bugetului municipal o constituie defalcările de la impozite şi
taxe de stat ponderea cărora în bugetul municipal este de 22,3%. În decursul a 9 luni ale anului
2015, încasările din defalcările de la impozite şi taxe de sta s-au obţinut 65,8 mil. lei.
Transferurile în bugetul municipal constituie 181,8 mil. lei. Ponderea transferurilor în
volumul total al bugetului municipal reprezintă 61,7 %.
Mărimea granturilor în bugetul municipal a constituit 1,1 mil. lei.
Încasările mijloacelor speciale a instituţiilor publice, ponderea cărora în bugetul municipal
constituie 3,0 % se cifrează la suma de 8,8 mil. lei.
Veniturile fondurilor speciale, ocupă 0,2 % din volumul total a bugetului municipal şi sunt
acumulate în volum de 0,7 mil. lei.
Ca urmare a modificărilor introduse în legislaţie, ponderea veniturilor proprii în structura
veniturilor totale s-a redus, şi ca rezultat a crescut ponderea transferurilor şi defalcărilor de la
impozite şi taxe de stat. O comparaţie în acest sens poate descrisă în baza figurilor de mai jos:
23
Taxele locale, ca parte componentă a veniturilor proprii, pe parcursul perioadei de 9 luni au
constituit 6,0 % din volumul total a bugetului sau 17,7 mil. lei.
Volumul veniturilor încasate în bugetul municipiului depinde de normativele defalcărilor în
bugetul local al impozitelor şi taxelor de stat, stabilite în conformitate cu legislaţia bugetară a
Republicii Moldova. În anul 2014, în bugetul municipal Bălţi s-au încasat 100% din impozitul pe
venitul al persoanelor fizice şi 50 % din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător şi
taxe pentru folosirea drumurilor achitate pentru autovehiculele înmatriculate în Republica
Moldova.
Din data de 01.01.2015, în bugetul municipal Bălţi sunt aprobate, prin Lege, 45 % din
impozitul pe venit al persoanelor fizice, şi 50 % din taxa pentru folosirea drumurilor achitate
pentru autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova. Ca rezultat, o parte importantă de
venit va ocoli bugetul municipal, iar primăria mun. Bălţi va fi nevoită să caute noi surse de
finanţare pentru acoperirea eventualelor dezechilibre bugetare.
Cheltuielile bugetare. În perioada 2012 – 2014, cheltuielile bugetului municipal au
crescut în medie cu 10,8 %, sau cu 34,4 mil. lei.
24
Pe perioada de 9 luni ale anului 2015, partea de cheltuieli a bugetului municipal este
executată în mărime de 298,0 mil. lei, ceea ce reprezintă 68,1% din suma planului anual precizat.
Sfera socială a fost finanţată cu 209,0 mil. lei, sfera economică cu 76,6 mil. lei, şi alte sfere
cu 12,4 mil. lei.
Pentru acoperirea cheltuielilor curente s-au alocat 94,9 % resurse din bugetul municipal
(282,9 mil. lei), iar pentru acoperirea cheltuielilor capitale s-au alocat 5,1% (15,1 mil. lei).
Dinamica cheltuielilor bugetului municipal este redată în următorul tabel:
Cheltuielile
2012 2013 2014 2015 (9 luni)
Executa
rea de
casă,
mil. lei
Pond
erea,
%
Executa
rea de
casă,
mil. lei
Pond
erea,
%
Executa
rea de
casă,
mil. lei
Pond
erea,
%
Execut
area de
casă,
mil. lei
Ponde
rea,%
Total 317,1 100 314,7 100 351,5 100 298,0 100
Sfera socială 236,2 74,5 232,5 73,9 248,8 70,8 209,0 70,1
Sfera
economică 45,9 14,5 62,1 19,7 79 22,5 76,6 25,7
Alte ramuri 35 11 20,1 6,4 23,7 6,7 12,4 4,2
Pentru 9 luni ale anului 2015 cheltuielile sferei sociale sunt executate în mărime de 70,6%
faţă de cheltuielile aprobate, inclusiv: învăţămîntul cu 69,6% (160,7 mil. lei), cultura, arta,
sportul şi activităţile pentru tineret cu 72,8% (23,2 mil. lei), ocrotirea sănătăţii cu 33,3% (0,3 mil.
lei), asigurarea şi asistenţa socială cu 74,8% (24,8 mil. lei).
Cheltuielile executate pe 9 luni ale anului 2015 în sfera socială este redată în următoarea
figură:
Pentru finanţarea activităţii curente a instituţiilor preşcolare, pînă la finele anului, există o
lipsă de surse bugetare în suma de 4,0 mil. lei, care în caz de nealocare se vor transforma în
datorii creditoare.
Din cheltuielile totale pentru sfera socială pentru 9 luni ale anului 2015, 62,7% reprezintă
cheltuielile de personal (salarii, contribuţii de asigurări sociale şi medicale).
Dinamica cheltuielilor de personal din bugetul municipal Bălţi este reflectată în tabelul de
mai jos:
25
Denumirea 2012
executat
2013
executat
2014
executat
9 luni
(2015)
Total cheltuieli (mil. lei) 317.2 314.7 351.5 298,0
Cheltuieli de personal (mil. lei) 150.4 141.3 154.0 137,6
Ponderea cheltuielilor de personal
în volumul cheltuielilor total (%) 47.4 44.9 43.8 46,2
Din cheltuielile totale pentru sfera economică, pentru 9 luni ale anului 2015, majoritatea
cheltuielilor sunt cheltuieli pentru dezvoltarea transportului public electric (21,7%), cheltuieli
pentru curăţarea sanitară (21,2%) şi cheltuieli pentru reparaţie şi întreţinere a gospodăriei
drumurilor (20,2%). În 9 luni ale anului 2015, cheltuielile sferei economice au constituit 76,6
mil. lei, dintre care 44,0 mil. lei cheltuieli pentru gospodăria locativ-comunală şi 31,9 mil. lei
cheltuieli pentru transport şi gospodăria drumurilor. În total, aceste două direcţii constituie 75,9
mil. lei, sau 99,1% din totalul cheltuielilor din sfera economică.
Cheltuielile executate în sfera economică pe 9 luni ale anului 2015, este redată în figura
următoare:
***
Примечание [A11]: Lipseşte anliza factorilor de mediu, ca parte componentă a
dezvoltării durabile, propus în prima parte a strategiei
26
3.2. ANALIZA SWOT PENTRU DOMENIILE PRIORITARE DE DEZVOLTARE
Analiza SWOT a Sectorului Economic Puncte tari Puncte slabe
Potenţial înalt în atragerea investiţiilor străine,
datorită parcului industrial ''Răut'' şi a zonei
economice libere ‟‟Bălţi”
Ponderea relativ redusă a sectorului prioritar în economia locală
Potenţial industrial ridicat şi o specializare
înaltă a întreprinderilor locale în industria
alimentară şi a băuturilor
Capacitatea redusă a întreprinderilor mici şi
mijlocii în crearea noi locuri de muncă şi
dezvoltarea social-economică
Prezenţa, în apropierea mun. Bălţi, importanţi
furnizori de materie primă pentru sectorul
industrial alimentar
Structura întreprinderilor mici şi mijlocii
dezechilibrată
Existenţa unui centru specializat de instruire
şi susţinere a femeilor în afaceri Pro-Busines
Nord
Numărul mare de întreprinderi care suportă
pierderi
Disponibilitatea unei forte de muncă calificată
în industrie Eficienţa redusă a întreprinderilor locale
Poziţionarea fizico-geografică favorabilă Sectorul IT subdezvoltat
Existenţa unei instituţii de cercetare, şi a unui
incubator inovativ
Reducerea numărului de întreprinderi mijlocii
şi mari
Existenţa unor mari investitori străini
specializaţi în producerea sistemelor de cablaj
pentru industria auto mondială
Lipsa unui incubator de afaceri
Existenţa proiectelor de Parteneriat Public
Privat
Motivaţia redusă a agenţilor economic de a
participa la programe de instruire
Existenţa Agenţiei de Dezvoltare Regională
Nord, cu sediul în or. Bălţi Ponderea redusă a întreprinderilor inovative
Infrastructura de învăţămînt dezvoltată
(universităţi, colegii şi şcoli profesionale)
Valoarea redusă a investiţiilor străine, în
comparaţie cu potenţialul existent
Lipsa unei infrastructurii de spijin în
dezvoltarea afacerii şi inovăţii
Mun. Bălţi face parte dintr-o regiune
teritorială dezvoltată, specializată şi echilibrată
Oportunităţi Riscuri
Existenţa realţiilor de cooperare şi înfrăţire cu
22 oraşe Modificarea actelor legislative
Mun. Bălţi este membru al Asociaţiei
Euroregiunii „Prutul de Sus” şi Asociaţiei
„Euroregiunii Siret-Prut-Nistru”
Instabilitatea economică şi politică din ţară, şi
din regiune
Existenţa programelor de susţinere a
întreprinderilor mici şi mijlocii
Reducerea competitivităţii municipiului Bălţi
faţă de alte regiuni
Primăria mun. Bălţi este membru al
Convenţiei privind eficienţa energetică
Concurenţa sporită privind atragerea
investiţiilor
Gradul înalt de prioritate acordat de Guvern în
reformele de dezvoltare regională şi
descentralizare
Migraţia şi lipsa personalului calificat
Примечание [A12]: Analiza SWOT
putea fi grupată în 3 domenii, Social,
economic şi mediu, la părerea noastră este prea voluminoasă şi greu de asimilat. Este
necesară o generalizare.
27
Dezvoltarea de parteneriate publice-private Scumpirea resurselor energetice, şi creditare
Analiza SWOT a Fondului Locativ Comunal Puncte tari Puncte slabe
Existenţa rezervelor
Nivelul înalt de depreciere a fondului locativ
şi a sferei comunale
Coeficientul de eficacitate redus şi pierderi în
reţea peste normă stabilită
Mijloacele bazei tehnico-materială Nivelul majorat al datoriilor de debitor şi
creditor
Deservirea stabilă a serviciilor locativ
comunale Calitate nesatisfăcătoare a serviciilor acordate
Sfera GLC atrăgătoare pentru investitori
Sistema neefectivă de conducere şi lipsa
interesului privind îmbunătăţirea calităţii
serviciilor acordate
Mijloacele de reînoire tehnică, elaborării
ştiinţifice pentru majorarea eficienţei GLC Nivelul scăzut de calificare a cadrelor, nivelul
scăzut de salarizare
Oportunităţi Riscuri
Implementarea sistemului de asigurare socială
a populaţiei şi desfăşurarea manifestărilor de
informarea a populaţiei Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei –
beneficiarilor de servicii a GLC
Suportul de stat privind realizarea proiectelor
de investiţii (garanţii de stat investitorilor
privaţi, PPP)
Imperfecţiunea bazei legislative în sfera
gestionării tarifare, îmbunătăţirea ramurei
financiare, conducerea privată (APLP,
concesionare, reparaţie capitală ş. a.)
Implementarea inovărilor tehnice,
elaborărilor ştiinţifice, manifestărilor privind
păstrarea resurselor – reducerea consumului
Lipsa concurenţei şi nivelul majorat de monopolizare a ramurii
Calificarea personalului Nivelul redus de investire
Majorarea efectivului financiar GLC şi
crearea sistemului de finanţare transparent a
ramurei
Majorarea numărului de accidente
Îmbunătăţirea metodelor de conducere a
mijloacelor financiare municipale în cadrul
GLC
Dependenţa ramurii de tariful pentru energie
termică şi electrică
Lipsa posibilităţilor APL în acordarea
suportului administrativ întreprinderilor
complexului energetic, care se supun
Ministerului Economiei RM
28
Analiza SWOT a Proprietăţii Municipale şi Relaţii Funciare Puncte tari Puncte slabe
Existenţa loturilor de teren libere, destinate
pentru construcţie
Lipsa drumurilor şi comunicaţiilor către
teritoriile date
Existenţa loturilor de teren libere, de expunere
la licitaţia publică pentru construcţia
structurilor comerciale
Lipsa agenţilor economici, care dispun de
investiţii pentru dezvoltarea noilor sectoare de
teren
Oportunităţi Riscuri
Formarea operativă şi calitativă a sectoarelor
de teren şi deetatizarea lor
Lipsa mijloacelor băneşti pentru încheierea contractelor corespunzătoare cu
întreprinderile licenţiate în domeniul
executării lucrărilor cadastrale
Existenţa experienţei de organizare în
petrecerea licitaţiilor publice
Lipsa cererii la patrimoniul expus pentru
vînzare prin intermediul licitaţiei publice
Analiza SWOT a Asistenţei Sociale Puncte tari Puncte slabe
Servicii sociale diversificate, care cuprind toate grupele de beneficiari
Dezvoltarea acţiunilor de voluntariat
insuficient
Existenţa sistemului de protecţie socială Mecanismul de prestare a serviciilor slab
dezvoltat
Prezenţa ONG-lor Lipsa unui mecanism de colaborare cu ONG
Existenţă agenţilor economici – potenţiali
sponsori de prestare a serviciilor sociale
Insuficienţa unei baze legale de motivare a
activităţilor de binefacere
Cadrul legal modern în domeniul asistenţei
sociale
Lipsa implicării sectorului privat în acordărea
serviciilor sociale
Existenţa formelor de protecţie a copilului Lipsa condiţiilor de facilitare a accesului unor
categorii de persoane în locurile publice
Spor natural pozitiv pe municipiu Suport financiar limitat în scopul prevenirii
abandonului
Lipsa unui program de susţinere financiară a
familiei care au trei şi mai mulţi copii
Legislaţie imperfectă la programa de ajutor
social şi imposibilitatea verificării veridicităţii
informaţiei declarate de beneficiari
Oportunităţi Riscuri
Creşterea şi diversificarea serviciilor sociale
prestate de ONG Creşterea numărului de beneficiari
Angajarea în domeniul social a specialiştilor
licenţiaţi Migraţia personalului
Existenţa serviciului social pentru susţinerea
persoanelor dependente de îngrijirea altor
persoane
Venituri insuficiente la buget, care pot duce la
anularea suport financiar
Existenţa posibilităţilor de susţinerea
financiară a famililor prin acordarea ajutorului
social
Înrăutăţirea situaţiei economice şi scăderea
nivelului de trai al populaţiei
29
Existenţa unui sistem de protecţie socială la
nivel local bine dezvoltat
Scăderea calităţii serviciilor sociale în
comparaţie cu nevoile beneficiarilor
Existenţa posibilităţilor acordării ajutorului
material familiei în situaţie de dificultate din
fondul municipal de susţinere a populaţiei
Aplicarea insuficientă a legislaţiei la acordarea
serviciilor primare in dependenţă de
necesităţile familiei depistate.
Analiza SWOT a Serviciului Medical Puncte tari Punte slabe
Spitalul dispune de o structură hotelieră, care
asigură îndestularea spitalizării pacienţilor
din mun. Bălţi şi nordul republicii în
conformitate cu cerinţele HG Nr. 663 din
23.07.2010
Lipsa unui management al calităţii şi lipsa
indicatorilor de management al calităţii în
conformitate cu standardele ISO-2009
Spitalul dispune de un număr suficient de
specialităţi
Lipsa actelor legislative referitor la procurarea
echipamentului medical
Experienţa şi pregătirea înaltă a corpului
medical
Lipsa unui sistem informaţional integrat, care să
interconecteze toate serviciile medicale
Conlucrarea activă cu organizaţiile
nonguvernamentale Lipsa condiţiilor optime hoteliere
Serviciile prestate acoperă necesităţile zonei
deservite (mun. Bălţi şi nordul republicii) Echipament medical uzat moral şi fizic
Dotarea laboratoarelor de analize medicale,
radiologie - imagistică cu prioritate în
domeniul perinatologic şi în serviciu de
staţionar al copiilor
În centrul Consultativ de specialitate şi Staţionar
Blocul Central există un deficit de aparatură
medicală
Existenţa programelor şi proiectelor în
derulare pe termen lung
Necesită reconstrucţie şi reparaţie capitală a
instituţiei
Accesibilitatea populaţiei din mun. Bălţi şi
din nordul republicii, datorită existenţei unei
reţele dezvoltate a drumurilor şi a rutelor
interurbane
Lipsa reglementării în deservirea cazurilor de
spitalizare programată din nordul republicii
Creşterea costurilor asistenţei medicale din
cheltuielile implimentării programelor
informaţionale integrate
Nesatisfacerea completă a aşteptărilor
pacienţilor
Oportunităţi Riscuri
Prezenţa serviciului AVIASAN asigurat
financiar şi cu transpor medical specializat Migraţia personalului medical
Relaţii bune cu proiectele internaţionale
perinatologice şi ,,REPEMOL"
Creşterea costului serviciului medical din contul
cheltuielilor de formare profesională
Concurenţa spitalelor publice şi private
Costuri de spitalizare minore la unele servicii
medicale
Creşterea costurilor asistenţei medicale din
cheltuielile fluide
30
Analiza SWOT a Sferei de Învăţămînt Puncte tari Puncte slabe
Implimentarea politicilor de protecţie a
copilului în mediul educational
Competenţe insuficiente ale managerilor în
domeniul planificării
Existenţa serviciilor ce facilitează
implimentarea curriculum-ului
Lipsa unui sistem de responsabilizare a
managerilor bazate pe rezultate
90% din personalul managerial şi didactic
calificat, deţinător de grade didactice
Fluctuaţie sporită şi deficit în rîndurile
persoanlului auxiliar
Extinderea numărului de instituţii de
învăţămînt preuniversitar care studiază în baza
planurilor individuale, aprobate de ME
Insuficienţa cadrelor specializate ca logopezi,
defectologi, tiflopedagogi, kinetoterapeuţi,
psihologi
Desfăşurarea activităţilor de susţinere pentru
cadre didactice debutante
Insuficienţa softurilor educaţionale moderne în
instituţiile de învăţămînt
Implimentarea formulei de finanţarea per elev
permite reabilitarea şi dotarea spaţiilor în
instituţiile de învăţămînt preuniversitar
Utilizarea iraţională a spaţiilor nefolosite în
procesul de instruire şi educaţie şi lipsa
atractivităţii pentru arendatori
Locul II în top-ul republican la concursuri şi
olimpiade republicane şi în domeniul artelor şi
sportului
Colaborarea ''unilaterală'' cu Inspectoratul de
Poliţie, Direcţia Situaţii Excepţionale, Centrul
Medicilor de Familie ş.a
Premii de gradul I anual la diferite categorii la
concursul republican ,,Pedagogul anului''
8% din instituţiile de învăţămînt nu sunt
adaptate la necesităţile persoanelor cu
dizabilităţi
Repartizarea eficientă a componentei
municipale asigură renovarea bazei tehnico-
materiale a institţiilor de învăţămînt
Principiul rezidual de finanţare a instituţiilor
preşcolare nu acoperă satisfacerea necesităţilor
minimale
Existenţa fondului pentru educaţia incluzivă Baza tehnico-materială moral-fizică uzată
Instituţiile de învăţămînt conectate la internet
Dotarea insuficientă a sălilor şi terenurilor
sportive, aferente instituţiilor de învăţămînt
Parteneriat cu instituţii de învaţămînt şi de
cultură din municipiul Bălţi În anul 2014 nu au fost finanţate 9,3 mln.de lei
în domeniul învăţămîntului primar, gimnazial,
liceal Acorduri de colaborare internaţionale
Oprtunităţi Riscuri
Posibilitatea utilizării formării profesionale Reducerea populaţiei de vîrsta şcolară
Posibilitatea crescîndă a copiilor reintegraţi
din instituţiile de tip rezidenţial de a studia în
cele de tip general
Planificarea ineficientă a resurselor financiare,
din cauza preţului instabil la materialele
didactice şi la alte materiale
Oferirea posibilităţilor de formare profesională
continuă
Neparticiparea instituţiilor în organizarea
concursului de achiziţii afectează calitatea şi
aşteptările ofertantului
Aplicarea unui nou mecanism de finanţare în
învăţămîntul preşcolar per-copil Atitudinea civică pasivă a comunităţii privind
dezvoltarea instituţiilor educaţionale
Parteneriat eficient cu Agenţia Oficiului Forţei
În cazul optimizării instituţiilor de învăţămînt
cu deficit bugetat va apărea problema păstrării
şi întreţinerii edificiilor neutilizate
Crearea centrelor de resurse pentru educaţia
incluzivă în instituţiile din municipiu
Arenda spaţiilor neutilizate
Reorganizarea instituţiilor de învăţămînt
Atragerea surselor financiare extrabugetare
Reconceptualizarea învăţămîntului liceal
31
Analiza SWOT a Sferei Culturii Puncte tari Puncte slabe
Colaborarea Secţiei Cultură cu asociaţii
concertistice naţionale Inexistenţa unei direcţii strategice clare
Abilităţi în materie de inovare Lipsa cadrelor de specialitate tinere
Existenţa unui spectru larg de cercetare a
patrimoniului local
Lipsa unui edificiu special construit şi modern
pentru
Existenţa unui ansamblu divers de bunuri cu
valoare de patrimoniu cultural mobil şi imobil,
de importanţă locală şi naţională
Lipsa specialiştilor atestaţi de Ministerul
Culturii
Prezenţa unei politici de editare a revistei de
specialitate ,,Biblio-info''
Insuficienţa unor programe pentru cercetarea,
conservarea şi restaurarea monumentelor
istorice
Participarea BMB ,,E. Coşeriu'' la diverse
proiecte de extindere a colecţiilor şi serviciilor
de bibliotecă, şi de promovare a instituţiei
Insuficienţa resurselor financiare pentru
protejarea, conservarea, restaurare şi punerea
în valoare a patrimoniului cultural imobil
Colaborarea strînsă a BMB ,,E. Coşeriu'' cu
Biblioteca Naţională a Republici Moldova şi
cu alte biblioteci locale
Lipsa unei preocupări sistematice privind
integrarea monumentelor istorice în spaţiul
comunitar
Existenţa culturii instituţionale Absenţa unei educaţii în domeniul pro-
patrimoniu
Existenţa unui sistem bine organizat de planificare
Insuficienţa unor programe pentru susţinerea activităţii bibliotecilor
Încadrarea secţiei şi instituţiilor de cultură în
cadrul proiectelor ,,Să ne păstrăm trecutul
pentru a ne crea viitorul''
Lipsa unei politici naţionale în achiziţia de
surse informaţionale în biblioteci
Includerea BMB ,,E. Coşeriu'' în proiectul Novateca şi ,,Multiculturalitate - Aici şi
Acum''
Lipsa tehnologiilor informaţionale în acces
liber pentru utilizatori
Oportunităţi Riscuri
Existenţa cererii de noi servicii Migraţia tinerilor
Posibilităţi de încheiere a unor contracte de
leasing
Adoptarea unor regulamente legislative sau
normative cu impact negativ
Elaborarea noilor proiecte de dezvoltare Procesul intens de globalizare
Poziţionarea geografică favorabilă Vandalismul şi furtul
Mass-media locală, care poate disemina informaţii referitoare la evenimente şi acţiuni
culturale Lipsa de controlui asupra noilor construcţii
Potenţial ridicat pentru atragerea tinerilor din mediul educaţional
Pierderea interesului public
Manifestarea interesului din partea
autorităţilor pentru dezvoltarea sferei
culturale
Lipsa de claritatea în atribuirea
responsabilităţilor
Lipsa unui parteneriat viabil între mediul cultural şi cel educational
Inexistenţa unei colaborări între mediul cultural şi agenţii economici
32
Analiza SWOT a Sectorului Neguvernamental Puncte tari Puncte slabe
Sprijin din partea autorităţilor locale Numărul mare de ONG-uri cu o componenţă
redusă
Posibilitatea obţinerii mini-granturilor Lipsa abilităţilor de utilizare a bazei tehnice şi
de informaţii
Participarea activă a tinerilor în ONG-uri Informarea redusă a societăţii civile cu privire
la activitatea ONG-uri din mun. Bălţi
Existenţa experienţei şi a specialiştilor în planificare, elaborarea proiectelor şi punerea
lor în aplicare Lipsa partenerilor de consultanţă
Experienţă în realizarea proiectelor Atenţei redusă a societăţii faţă de activitatea
ONG-uri
Prezentarea ONG-urilor în diferite domenii de activitate din mun. Bălţi
Gradul redus de activitate a ONG-uri
Existenţa partenerilor (de cooperare) la nivel naţional şi internaţional
Gradul redus de atragere a investiţiilot
Obţinerea finanţării din partea donatorilor cu
renume Insuficienţa de informare
Integrarea diferitelor segmente ale populaţiei Activitatea scăzută a ONG-urilor şi a
participării populaţiei
Existenţa unei baze tehnice şi informaţionale Cunoaşterea slabă a limbilor străine
Soluţionarea problemelor care rămîn în afara
cîmpului de vedere al municipiului
Lipsa fondului de stat şi programe în sprijinul
ONG-urilor
Acordul donatorilor internaţionali de a lucra
cu organizaţiile obşteşti din municipiu Lipsa de lideri, instruiţi de time-management
Colaborare cu Corpul Păcii Lipsa fondurilor publice, a planului strategic
de ONG-uri
Prezenţa unui număr mai mare de voluntari
străini
Lipsa de coordonare în utilizarea de resurse
umane ( voluntari)
Existenţa unui centru de pregătire şi instruire a
personalului ONG-uri
Lipsa de informare a locuitorilor cu privire la
activitatea organizaţiilor obşteşti
Oportunităţi Riscuri
Elaborarea strategiei de dezvoltare a ONG-urilor din mun. Bălţi
Contradicţii între politica în domeniul ONG-
urilor, autorităţilor administraţiei publice
locale
Creşterea nivelului de conştientizare a
societăţii civile, prin intermediul mass-
MEDIA
Mediu economic instabil
Organizarea de consolidare a tuturor ONG-
urilor din mun Bălţi, pe baza de parteneriat al
consiliului ONG-urilor din municipiul Bălţi
Creşterea continuă a migraţiei
Crearea centrului de resurse pentru ONG-uri
din municipiului Bălţi
Încetarea finanţării ONG-urilor din mun. Bălţi,
care activează în domeniul HIV-SIDA,
tuberculozei astfel de donatori fondul Global
Organizarea de reprezentare a consiliului de
parteneriat în organele de stat, asociaţiile
obşteşti RM şi internaţionale, asociaţii, ONG
Modificarea politicii fiscale
33
Reacţionarea promptă la problemele social-
vulnerabile ale societăţii Posibilitatea de a rămîne fără donatori
Punerea în aplicare a planului strategic,
propriile idei şi proiecte Lipsa încrederii din partea donatorilor
Posibilitatea autorealizării a membrilor ONG-
uri, atragerea cetăţenilor activi
Capacitatea limitată a organizaţiei privind
atragerea resurse financiare
Posibilitatea schimbului de experienţă cu
difeirte ţări Scăderea numărului de voluntari
Continuarea dezvoltării centrului didactico-
metodic pentru instruirea personalului şi
partenerilor locali
Utilizarea incorectă a mini-granturilor
Analiza SWOT a Bugetului Municipal Puncte tari Puncte slabe
dezvoltarea socio-economică a municipiului,
în mare parte, este determinată de eficienţa şi
performanţa utilizării mijloacelor financiare
bugetare
bugetul municipal Bălţi este orientat spre
sfera socială şi reprezintă garantul în
prestarea serviciilor publice în domeniul
educaţiei, culturii, sportului şi asistenţei
sociale
cheltuielile publice sunt utilizate în baza indicatorilor de performanţă
audienţa publică şi transparenţa cheltuielilor publice, la elaborarea proiectelor de buget şi
execuţia acestora
alegerea corectă şi asigurarea priorităţilor de finanţare existente în sistemul bugetar
monitorizarea eficientă a direcţiilor de cheltuieli bugetare
persistă instabilitatea legislativ fiscală şi
bugetară, precum şi menţinerea actualului nivel
de centralizare a resurselor financiare de la
nivelele superioare ale sistemului bugetar a ţării,
cu atît mai mult, creşterea lui înseamnă
scăderea ponderii veniturilor proprii în bugetul
municipal
gradul ridicat de dependenţă a bugetului municipal de transferurile de stat, se datorează
imperfecţiunii cadrului legal, şi influenţează în
mod direct asupra condiţiilor de relaţii
interbugetare
neasigurarea eficientă a procesului de delegare a
împuternicirilor din partea autorităţilor publice
centrale şi evaluarea propriilor competenţe a
autorităţilor publice locale
lipsa investiţiilor interne şi externe pentru
renovarea calitativă a obiectelor exploatate de
întreprinderile locativ-comunale
nivelul scăzut de amenajare a municipiului,
uzura înaltă a infrastructurii tehnice şi
inginereşti, discrepanţa calitativă şi cantitativă a
parametrilor sferei sociale faţă de necesităţile
locuitorilor
Oportunităţi Riscuri
34
bugetarea pe programe permite gestionarea
eficientă a bugetului, contribuie la procesul
de selectare a priorităţilor de luare a
deciziilor privind alocarea resurselor
bugetare în funcţie de rezultatele obţinute în
cadrul programelor
bugetarea pe programe oferă posibilitatea de îmbunătăţire a planificării bugetare şi de
executare a bugetului la nivelul standardelor
internaţionale, care necesită îmbunătăţiri de
cunoştinţe şi experienţă
reţeaua stabilă şi ramificată de instituţii,
asigură o gamă largă de prestări de servicii
publice, şi implementează cu succes
programele şi proiectele sociale
nivelul înalt de calificare a personalului
dezechilibrul bugetului pe o anumită perioadă
de planificare, poate duce la creşterea globală a
riscurilor financiare, investiţionale şi sociale, şi
reducerea capacităţii financiare a municipiului
creşterea nivelului inflaţiei
creşterea avansată a tarifelor, fără surse de
acoperire în buget
lipsa la nivel local a pîrghiilor funcţionale de
stimulare a politicilor monetar-fiscale
excluderea bugetului municipal din formula de
calcul general a transferurilor creează condiţii
de dezechilibru
***
Примечание [A13]: Lipseşte capitolul ce ţine de problemele identificate în baza
analizei situaţiei socio-economice şi SWOT, pentru a face o legatură logică a
prblemelor cu obiectivele, măsurile de intervenţie la rezolvarea problemelor
identificate
35
III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
MUNICIPIULUI BĂLŢI - ORIZONT 2019
3.1. VIZIUNEA, MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE
Viziunea
Strategia de dezvoltarea a mun. Bălţi este un document prin care se propune formularea unei
viziuni de dezvoltare durabilă, fondată pe un echilibru între creşterea economică, conservarea şi
punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural, pe respectul faţă de mediul înconjurător şi
calitatea vieţii.
Lipsa unei viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata
oportunităţi, şi consumul iraţional de resursele existente. Formularea viziunii de dezvoltare
constituie diferenţa dintre ceea ce reprezintă astăzi şi ceea ce trebuie să devină mun.Bălţi.
Reieşind din situaţia social-economică existentă a municipiului şi avînd la bază tendinţele de
dezvoltare demografică, social-economică şi a serviciilor publice, viziunea strategică de
dezvoltare a municipiului Bălţi pentru perioada 2016-2019 este următoarea:
Municipiul Bălţi – o comunitate urbană modernă, dinamică şi durabilă
Misiunea
Modernizarea continuă a municipiului se va realiza prin valorificarea şi dezvoltarea
potenţialului investiţional, industrial şi inovaţional. Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea
comfortului pentru locuitori se va realiza prin amenajarea zonelor verzi şi de agrement, iar
perfecţionarea calităţii serviciilor sociale şi culturale se va realiza prin crearea condiţiilor
corespunzătoare unei activităţi eficiente şi rezultative.
Principiile
Principiul de bază al strategiei de dezvoltare a municipiului Bălţi este dezvoltarea
sustenabilă. Strategia definită doreşte să identifice căile prin care să asigure condiţii de viaţă
rezonabile pentru toate categoriile de venituri, să sprijine dezvoltarea economică locală prin
asigurarea serviciilor care să facă din municipiul Bălţi un loc iubit de locuitorii, dorit de
vizitatori şi atractiv pentru investitori. Principiul dezvoltării sustenabile reprezintă angajamentul
autorităţii locale pentru acţiuni durabile, utilizarea prudentă a resurselor şi protejarea mediului,
îndeplinind nevoile actuale ale localităţii fără a prejudicia posibilitatea generaţiilor viitoare de a-
şi satisface propriile nevoi. Din principiul fundamental, enunţat mai sus, rezultă celelalte
principii care stau la baza dezvoltării strategice a municipiului Bălţi.
36
Eficienţă şi Eficacitate Trebuie să se asigure o dimensiune optimă a raportului determinat între efortul financiar şi
efectele cuantificabile satisfacerii nevoilor sociale pentru a oferi locuitorilor municipiului servicii
în concordanţă cu nevoile şi aşteptările lor.
Principiul Universalităţii
Autoritatea locală va promova şi respecta în totalitate politicile şi practicile nediscriminatorii
asigurînd dreptul fiecărui individ de a juca un rol în atingerea viziunii, de a fi mîndru de
localitatea sa şi de a beneficia de progresele realizate.
Prin principiul universalăţii toţi locuitorii municipiului, au dreptul să aibă acces deplin la
serviciile publice, să propună şi să iniţieze idei de dezvoltare într-o manieră deschisă şi să poată
influenţa deciziile care afectează municipiu şi viaţa locuitorilor.
Mun. Bălţi are nevoie de un mediu curat, de calitate, prietenos, atrăgător pentru comunitate,
vizitatori, investitori, obţinut ca urmare a protejării şi conservării resurselor, astfel încît să se
asigure condiţiile pentru o înaltă calitate a vieţii şi pentru o dezvoltare durabilă.
Principiul planificării şi implementării strategiei de dezvoltare pe baza datelor reale Acest principiu reprezintă cheia spre obţinerea unor performanţe de cel mai înalt nivel. În
baza analizei detaliate a nevoilor, se va asigura că dezvoltarea va avea un impact pozitiv şi
sustenabil asupra localităţii. Acest lucru conferă totodată posibilitatea unui management
îmbunătăţit, a unei planificări eficace şi eficiente, a evaluării şi monitorizării implementării
strategiei pe linia obiectivelor şi priorităţilor.
Valorile
Respectarea dreptului la informaţia publică, transparenţă şi consultare
Acţiunile întreprinse de administraţia publică locală vor avea în centrul atenţiei locuitorii,
nevoile lor şi mediul în care aceştia trăiesc.
Fiecare persoană va avea acces liber şi imediat la informaţii, privind drepturile sale
fundamentale şi alte drepturi stabilite prin lege, precum şi şansa de a influenţa deciziile, care îi
pot afecta viaţa.
Respectarea independenţei şi individualităţii fiecărei fiinţe umane Fiecare persoană are dreptul de a fi parte integrantă a comunităţii şi, în acelaşi timp, să îşi
menţină propria independenţă şi individualitate. Această valoare urmăreşte să promoveze
normalitatea, permiţînd tuturor persoanelor cu nevoi speciale să trăiască o viaţă normală cu
evitarea etichetărilor sau a tratamentelor diferenţiate.
Respectul pentru demnitatea umană, libertatea alegerii şi egalitatea de şanse
Viitorul strategic al municipiului Bălţi se bazează pe respectul pentru demnitatea umană,
garantînd dezvoltarea liberă şi deplină a fiecărui individ. Opţiunea fiecărei persoane cu privire la
rolul pe care doreşte să îl joace în dezvoltarea municipiului va fi respectată. Toate persoanele vor
beneficia de oportunităţi egale, privind accesul la serviciile publice şi de tratament egal prin
eliminarea oricăror forme de discriminare.
37
Asumarea responsabilităţii Dezvoltarea locală va fi abordată cu responsabilitate, astfel încît să se asigure fiecărui
locuitor condiţii optime de viaţă, să crească atractivitatea muncipiului pentru tineri şi oameni de
afaceri. Autoritatea publică locală îşi va îndrepta atenţia asupra găsirii unui echilibru
corespunzător între flexibilitate şi responsabilitate.
Pentru realizarea Viziunii strategice activităţile tuturor factorilor, implicaţi în procesul de
dezvoltare locală, vor fi orientate spre atingerea a NOUĂ OBIECTIVE STRATEGICE (ÎN
CONTINUARE O.S.):
1. DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA SECTORULUI ECONOMIC
2. VALORIFICAREA ŞI SPORIREA EFICIENŢEI ADMINISTRĂRII
PROPRIETĂŢII MUNICIPALE
3. ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII FIZICE EXISTENTE ŞI
CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR PUBLICE
4. ASIGURAREA LOCUITORILOR CU SPAŢIU LOCATIV ŞI
INFRASTRUCTURĂ CORESPUNZĂTOARE
5. ÎMBUNĂTĂŢIREA ŞI DIVERSIFICAREA SERVICIILOR MEDICALE
6. EXTINDEREA ACCESULUI LA EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI
ASIGURAREA CONDIŢIILOR OPTIMALE PENTRU UN PROCES EFICIENT ŞI
REZULTATIV
7. SPORIREA GRADULUI DE INTEGRARE SOCIALĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA
CONDIŢIILOR DE PRESTARE A SERVICIILOR DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
8. DEZVOLTAREA ŞI ASIGURAREA UNUI MEDIU CULTURAL DURABIL
9. CONSOLIDAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR SECTORULUI
NEGUVERNAMENTAL ÎN SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR EXISTENTE DIN
MUNICIPIUL BĂLŢI
Fiecare obiectiv strategic va încorpora obiectivele sale specifice, prin care, în conţinutul
prezentei Strategii, se vor subînţelege rezultatele specifice prognozabile şi măsurabile, realizate
prin intermediul programelor de dezvoltare, proiectelor şi activităţilor incluse în Planul de
acţiuni, privind implementarea Strategiei.
38
3.2. OBIECTIVE ŞI PLANUL DE ACŢIUNI PE PERIOADA 2016-2019
OS. 1. DEZVOLTAREA ŞI MODERNIZAREA SECTORULUI
ECONOMIC
Strategia de dezvoltare a sectorului economic pe anii 2016-2019 (în continuare – Strategia)
şi Planul de acţiuni privind implementarea acestei Strategii, oferă cadrul de politici pe termen
scurt şi mediu privind dezvoltarea întreprinderilor locale, şi valorificarea potenţialului
investiţional, industrial şi inovaţional.
Municipiul Bălţi se bucură de o infrastructură relativ dezvoltată în comparaţie cu alte oraşe
din ţară, fiind practic pivotul economic al întregii regiuni de nord. Însă, acest calificativ nu
asigură şi o dezvoltare durabilă în continuare. Infrastructura existentă ar putea contribui la
atragerea investiţiilor, însă, în mare parte nu este valorificată.
Principalele probleme existente în sectorul economic din mun.Bălţi sunt:
volumul redus al investiţiilor interne şi externe ;
potenţialul industrial şi investiţional nevalorificat;
nivelul redus de diversificare a activităţii antreprenoriale;
gradul scăzut de utilizare a inovaţiilor în mediul de afaceri local;
numărul redus de întreprinderi mari şi mijlocii:
competivitatea redusă a mediului de afaceri local;
capacitatea joasă a întreprinderilor mici şi mijlocii în dezvoltarea social-economică a
municipiului;
gradul redus de eficienţă a întreprinderilor locale.
Principalii factori care influenţează negativ asupra sectorul economic din mun. Bălţi sunt:
infrastructura de afaceri slab dezvoltată. În localitate nu există un incubator de afaceri, un
centru modern de servicii consultative şi de promovare a mediului de afaceri local, ceea ce nu
permite crearea unui mediu de afaceri durabil. Ca rezultat, întreprinderile locale au un nivel
redus de competitivitate, şi nu sunt capabile să genereze un profit suficient pentru autofinanţare.
Dacă pînă în prezent, lipsa acestei infrastructuri de afaceri nu s-a făcut resimţită, afectînd în mare
parte doar micul business, atunci o dată cu aprofundarea crizei economice la nivel naţional şi
local, efectul nedezvoltării infrastructurii de afaceri locale va avea o influenţă negativă şi asupra
întreprinderilor mari şi mijlocii.
lipsa unei politici clare de promovare a potenţialului economic şi industrial. Neelaborarea
şi neimplementarea politicii menţionate la timp, generează costuri vizibile şi invizibile atît pentru
stat - ca investitor cît şi pentru autoritatea publică locală - ca beneficiar. Astfel, există riscul că
investiţiile efectuate în crearea condiţiilor de atragere a investiţiilor să se transforme în cheltuieli
şi active nerentabile;
accesul limitat la resursele financiare. Problema nominalizată este determinată de costul
ridicat al resurselor financiare şi de neincluderea mun. Bălţi în Componenta II a Programului de
Abilitate Economică a Tinerilor, care prevede finanţarea proiectelor investiţionale cu excepţia
mun. Bălţi. Costul ridicat al resurselor creditare şi posibilităţile de finanţare limitate, precum şi
pregătirea managerială joasă şi-a lăsat amprenta negativă în dezvoltarea întreprinderilor mici şi
39
mijlocii din sectorul industrial. Ca urmare, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt
concentrate în domenii precum comerţ, servicii şi transport;
nivelul scăzut al calităţii manageriale în prezentarea şi promovare afacerii, precum şi în promovarea producţiei fabricate, nu le permite întreprinderilor locale să-şi diversifice piaţa de
desfacere şi să-şi lărgească aria parteneriatelor de afaceri;
infrastructura neracordată la standardele europene nu oferă posibilitatea agenţilor economici locali să-şi mărească cota pe piaţa externă, iar potenţialii investitori străini nu sunt
motivaţi să investească în sectorul economic local.
nivelul redus de standardizare şi certificare a mărfii locale, în conformitate cu cerinţele
europene, împiedică penetrarea întreprinderilor locale pe pieţele externe;
lipsa unei politici de dezvoltare a abilităţilor inovaţionale şi antreprenoriale în rîndul
tinerilor şi managerilor întreprinderilor locale, nu le permite întreprinderilor să obţină un avantaj
competitiv şi să-şi asigure o dezvoltare durabilă.
Reieşind din situaţia creată în domeniul economic din municipiul Bălţi, precum şi din
eventualele oportunităţi existente, obiectivul de bază al prezentei strategii este: dezvoltarea şi
modernizarea sectorului economic.
Prioritatea de bază pentru mun. Bălţi este formarea unui sector economic dinamic şi
competitiv.
Pentru următorii ani, municipiul Bălţi îşi propune dezvoltarea unui model de creştere
economică bazat pe investiţii şi exporturi, iar principalele direcţii de dezvoltare vor fi
întreprinderile producătoare şi exportatoare.
Prezenţa unui număr important de întreprinderi industriale serveşte ca o premisă bună pentru
dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din mun. Bălţi, dar şi pentru întreaga regiune prin
integrarea în lanţurile de furnizori a întreprinderilor mari. Realizarea acestei politici va fi posibilă
prin implicarea activă a partenerilor externi de dezvoltare, precum şi a organizaţiilor de susţinere
a întreprinderilor mici şi mijlocii.
Prin creşterea competitivităţii întreprinderilor locale, se urmăreşte creşterea investiţiilor în
activele pe termen lung, şi crearea unui mediu de afaceri durabil. Nevalorificarea la timp a
investiţiilor în mediul de afaceri local, se pot reflecta negativ asupra situaţiei economice din
municipiu prin scăderea volumului producţiei fabricate, scăderea volumului mărfurilor
transportate, creşterea numărului de şomeri şi încetinirea activităţii antreprenoriale din
municipiu.
Totodată, se va miza pe dezvoltarea şi implementarea inovaţiei şi transferul tehnologic în
mediul de afaceri local, pe dezvoltarea întreprinderilor IT, pe diversificarea activităţii
antreprenoriale cu înaltă valoare adăugată, pe intensificarea relaţiilor de cooperare şi promovare,
pe atragerea şi menţinerea specialiştilor de înaltă calificare, şi pe îmbunătăţirea relaţilor dintre
mediul de afaceri şi autoritatea publică locală.
Obiectivul strategic dat a fost elaborat în concordanţă cu Strategia Naţională de Dezvoltare
Moldova-2020, Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Economiei pentru anii 2015-
2017, Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul dezvoltării sectorului privat 2016-2018, şi
Strategia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.
Principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea obiectivului strategic din domeniul
economic sunt: Primăria mun. Bălţi, Administraţia PI ‟‟Răut‟‟, Administraţia ZEL ‟‟Bălţi‟‟,
Ministerul Economiei, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale, ADR Nord, MIEPO, ODIMM,
Camera de Comerţ şi Industrie (fil. Bălţi), Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, agenţii
economici, misiunile diplomatice şi alte organizaţii cu activitate de suport în domeniul
economic.
Reieşind din viziunea de dezvoltare a mun. Bălţi pentru anii 2016-2019, şi avînd la bază
problemele existente în sectorul economic local, s-au propus următoarele obiective specifice :
40
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse potenţiale
de finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
1.1. Obiectiv specific: Crearea condiţiilor necesare pentru atragerea investiţiilor
1.1.1.
Elaborarea studiului de
fezabilitate privind
modernizarea drumurilor
6,0 mil.
lei
APL,Surse
externe (PNUD,
USAID)
2016-
2019
APL
Rezultatul
obţinut în
urma
implementării
studiului
1.1.2.
Elaborarea Planului
Urbanistic General al
Municipiului
Se
evaluează
APL, Prin
programul de
cooperare
transfrontalieră
Ucr.-R.M.- -
Rom., USAID
2016-
2019
APL
Rezultatul
obţinut în
urma
implimentării
studiului
1.2. Obiectiv specific: Promovarea şi dezvoltarea potenţialului investiţional al municipiului
1.2.1.
Elaborarea ghidului
investiţional al
municipiului Bălţi
500,0 mii
lei
APL, Misiuni
diplomatice,
Surse externe
2016-
2017
APL, Misiuni
diplomatice,
Surse
Nr. de tiraj
1.2.2.
Crearea unei pagini web
a sectorului economic
din mun. Bălţi
Se
evaluează APL
2016-
2019
APL,
Ambasade,
Consulate
Nr. de articole
1.2.3.
Organizarea forumului
economic local şi
regional al exportatorilor
Se
evaluează
ME, MIEPO,
ADR Nord,
Asociaţiile,
Surse externe
2016-
2019
APL, ME,
MIEPO,
ODIMM ADR
Nord, fil. Bălţi
Nr de
forumuri
organizare
Nr. de agenţi
Примечание [A14]: Indicatorii SDD pot fi de produs, rezultat, impact/strategici
41
şi producătorilor (USAID) CCI economici
1.2.4.
Organizarea unui forum
economic internaţional
cu implicarea activă a
întreprinderilor
producătoare,
exportatoare, şi IT
Se
evaluează
APL, Agenţii
economici,
Ministerul
Economiei
2016-
2019 APL
Nr. de
forumuri
organizate
Nr. de
întreprinderi
participante
1.2.5.
Susţinerea participării
anuale a unei
întreprinderi
producătoare cu potenţial
investiţional înalt la o
expoziţie internaţională
Se
evaluează
APL, Ministerul
Economiei
2016-
2019
APL,
Ministerul
Economiei
Nr. de
întreprinderi
participante
1.2.6.
Promovarea seminarelor
de instruire a agenţilor
economici în elaborarea
unei prezentări eficiente
la tîrguri şi expoziţii
Se
evaluează APL, CCI fil.
Bălţi
2016-
2019
APL, CCI fil.
Bălţi
Nr. de
seminare
organizate
1.2.7.
Promovarea seminarelor
orientate spre elaborarea
şi prezentarea ofertelor
investiţionale
Se
evaluează
APL, CCI fil.
Bălţi
2016-
2019
APL, CCI fil.
Bălţi
Nr. de
seminare
organizate
1.3. Obiectiv specific: Valorificarea potenţialului investiţional şi industrial
1.3.1.
Elaborarea unei
programe comune cu
ADR Nord în direcţia
procesării producţiei
agroalimentare la
întreprinderile din
municipiu orientate spre
export, cu dezvoltarea
infrastructurii de
transport feroviar, fluvial
(Giurgiuleşi) şi
aerian(‟Bălţi‟‟ şi
‟‟Mărculeşti‟‟)
Se
evaluează APL, FNDR
2016-
2019
APL, ADR
Nord,
Ministerul
Economiei
Nr. de
întreprinderi
beneficiare
1.3.2. Crearea parcului IT
Se
evaluează
ME, MTI, Surse
externe
2016-
2019
APL,
Administraţia
PI ''Răut'', ME,
MTI
Nr. de
întreprinderi
create
1.3.3.
Crearea întreprinderilor
sociale în domeniul
alimentaţiei publice
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici,
asociaţii de
binefacere,
surse externe
2016-
2019 APL
Nr. de
întreprinderi
create
Nr. de
beneficiari
1.3.4.
Crearea Centrului
Regional de Afaceri si
4,0 mil.
euro
Agenţii
economici,
Surse externe
2016-
2019
APL,
Administraţia
PI ''Răut'',
Nr. de
întreprinderi
beneficiare
42
Expozitii ''Business
Event Expo Center''
(conform Agendei
strategice urbane pentru
Zona Centru
municipiului Bălţi,
aprobata de Consiliul
municipal în cadrul
realizării proiectului
transnaţional (STATUS)
ZEL ''Bălţi''
1.3.5.
Crearea unui incubator
de afaceri pentru
întreprinderile mici şi
mijlocii
Se
evaluează
Ministerul
Economiei,
ODIMM
2016-
2019
APL,
Ministerul
Economiei,
ODIMM
Nr. de
întreprinderi
ÎMM-uri
create
1.4. Obiectiv specific: Sporirea competivităţii şi consolidarea întreprinderilor locale
1.4.1.
Promovarea proiectelor
de creştere a accesului
IMM-urilor pe pieţele
externe
Se
evaluează
CCI, (Surse
externe«Orizont
2020», PAC II)
2016-
2019
APL, INSM,
CNAcreditare,
ODIMM,
CCI,
Ministerul
Economiei
Nr. de
întreprinderi
1.4.2.
Crearea unei bazei de
date a ÎMM-urilor din
municipiu
Se
evaluează
APL, Surse
externe(USAID,
PNUD),
ODIMM
2016
APL, Agenţii
Economici,
ODIMM
Nr. de
întreprinderi
1.4.3.
Chestionare de anchetare
a întreprinderilor locale
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016-
2019
APL,ONG-uri
Nr. de
întreprinderi
1.4.4.
Elaborarea unui program
de promovare şi
susţinere a producţiei
fabricate de către
întreprinderile locale în
rîndul consumatorilor
Se
evaluează
APL, AE, CCI
filiala Bălţi,
USAID
2016-
2019
APL, Agenţii
economici,
CCI filiala
Bălţi
Nr. de
întreprinderi
1.4.5.
Colaborarea în cadrul
Euroregiunilor “Prutul
de Sus” şi “Siret -Prut-
Nistru”
Se
evaluează
APL, ODIMM,
Agenţii
economici
2016-
2019
APL, ME,
Agenţii
Economici,
ODIMM
Nr. de
întreprinderi
1.4.6.
Organizarea şi
desfăşurarea regulată a
expoziţiilor şi a tîrgurilor
specializate
Se
evaluează
APL, CCI
filiala Bălţi
Agenţi
economici
2016-
2019
APL, CCI
filiala Bălţi
Nr. de tîrguri-
expoziţii,
Nr. de
întreprinderi
participante
1.4.7.
Instruirea şi creşterea
culturii antreprenoriale
Se
evaluează
APL, CCI
filiala Bălţi,
ODIMM
2016-
2019
APL, CCI
filiala Bălţi,
ODIMM
Nr. de agenţi
economici
1.4.8. Promovarea proiectelor
de creştere a eficienţei
Se
evaluează
APL, CCI
filiala Bălţi,
2016-
2019
APL, CCI
filiala Bălţi,
Nr. de
seminare şi
43
gestionării costurilor de
producere
ODIMM ODIMM conferinţe
organizate
1.4.9.
Proiect de promovarea a
afacerilor şi
antreprenoriatului în
sectoarele turism şi
cultură în cadrul
Programului operaţional
comun Bazinul Mării
Negre 2014-2020
0,3 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
comun Bazinul
Mării Negre
2014-2020,
Primăria mun.
Bălţi
2016-
2019
Primăria mun.
Bălti, Agenţii
economici
locali
Nr. de
afacerilor în
sectoarele
turism şi
cultură
promovate
1.4.10
Proiect de creştere a
oportunităţilor
comerciale
transfrontaliere şi
modernizarea sectorului
agricol şi a celor conexe
în cadrul Programului
operaţional comun
Bazinul Mării Negre
2014-2020
0,3 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
comun Bazinul
Mării Negre
2014-2020,
Primăria mun.
Bălţi
2016-
2019
Primăria mun.
Bălti, Agenţii
economici
locali
Nr. de
oportunităţilor
comerciale
transfrontalier
e promovate
1.4.11
Continuarea
implimentării strategiei
în domeniul protecţiei
consumatorului pentru
anii 2014-2020
Se
evaluează Bugetul local
2016-
2019
APL, Serviciul
Comerţ
Nr. de
activităţi
1.5. Obiectiv specific: Susţinerea şi popularizarea activităţiilor inovaţionale
1.5.1.
Crearea centrului
inovaţional
Se
evaluează
AITT ,
ODIMM, Surse
externe
2016-
2019 APL, AITT
Nr. de
beneficiari
1.5.2
Promovarea inovaţiei în
mediul de afaceri
Se
evaluează
APL, AITT ,
ODIMM,
2016-
2019
APL, AITT ,
AO
,,Inovatorul‟‟
Nr. de
întreprinderi
1.5.3.
Organizarea
concursurilor de
susţinere a inovaţiilor
Se
evaluează
APL, AITT ,
ODIMM,
2016-
2019
APL, AITT ,
AO
,,Inovatorul‟‟
Nr. de
concursuri
1.5.4.
Organizarea seminarilor
pe tematică inovaţională
Se
evaluează
APL, AITT ,
ODIMM,
2016-
2019
APL, AITT,
AO
,,Inovatorul‟‟
Nr. de
seminare şi
conferinţe
1.5.5.
Proiect de promovare şi
sprijin pentru cercetare şi
inovare din cadrul
Programului operaţional
România – Republica
Moldova 2014-2020
0,7 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
România –
Republica
Moldova 2014-
2016-
2019
Primăria mun.
Bălti,
Ministerul
Educaţiei
Nr. de
cercetari si
inovaţii
sprijinite si
promovate
44
2020, Primăria
mun. Bălţi,
Agenţi
economici
Efectul scontat:
Sporirea atractivităţii investiţionale a municipiului Bălţi;
Redresarea situaţiei economice din mun. Bălţi prin menţinerea şi dezvoltarea ramurilor industriale orientate spre export;
Dezvoltarea unei industrii moderne, fără emisii nocive pentru mediu;
Creşterea numărului de întreprinderi exportatoare şi producătoare;
Asigurarea unui mediu de afaceri competitiv şi inovativ;
Soluţionarea problemei dezechilibrului pe piaţa forţei de muncă, prin racordarea
sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă;
Majorarea cotei angajaţilor în sectorul ÎMM;
Majorarea ponderii veniturilor din vînzări a sectorului ÎMM în volumul total al veniturilor
din vînzări;
Reducerea numărului întreprinderilor care suportă pierderi.
Примечание [A15]: Indicatorii propuşi nu sunt cuanificaţi, ce ar îngreuna
monitorizarea
45
OS. 2. VALORIFICAREA ŞI SPORIREA EFICIENŢEI ADMINISTRĂRII
PROPRIETĂŢII MUNICIPALE
În condiţiile economice actuale, cînd cheltuielile bugetare cresc mai repede decît veniturile
bugetare, iar sursele de venituri sunt limitate, apare necesitatea gestionării eficiente a proprietăţii
municipale şi a fondului funciar.
Principalele probleme existente în gestionarea proprietăţii municipale şi a fondului funciar
din mun. Bălţi sunt:
utilizarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale moderne în gestionarea proprietăţii municipale;
lucrările nefinisate de identificare a terenurilor, atribuite proprietăţii publice;
stabilirea parţială a hotarelor terenurilor, ocupate de APAP, CCL, ACCL;
scăderea valorii de piaţă a proprietăţii municipale, şi respectiv, ratarea unor venituri
bugetare suplimentare în urma înstrăinării proprietăţii municipale;
nivelul de eficienţă redus al întreprinderilor municipale;
gradul înalt de uzură al mijloacelor fixe la întreprinderile muncipale;
numărul mare de întreprinderi municipale care suportă pierderi;
cheltuieli ridicate pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţelor
consiliului municipal Bălţi (volum ridicat de cheltuieli pentru hîrtie şi întreţinerea tehnicii
de imprimare şi copiere în stare funcţională);
nivelul redus de informatizare şi programare a activităţii primăriei mun. Bălţi.
Principalii factori care au determinat situaţia creată în domeniul proprietăţii municipale şi a
fondului funciar din mun. Bălţi sunt:
nesoluţionarea problemelor existente acumulate din ultimii ani la întreprinderile municipale şi anume, scăderea eficienţii activităţii de bază a dus la lipsa autofinanţării şi
modernizării bazei tehnico-materiale. În rezultat, s-a creat un nivel înalt de uzură a activelor
pe termen lung, ceea ce contribuie la scăderea eficienţei şi calităţii serviciilor prestate.
Menţinerea şi în continuare a situaţiei existente, ar putea duce la scăderea valorii proprietăţii
municipale, creşterea cheltuielilor bugetare şi scăderea atractivităţii investiţionale a
municipiului Bălţi;
lipsa resurselor investiţionale la întreprinderile municipale. Atît timp, cît întreprinderile
municipale au un grad redus de eficienţă, contractarea creditelor nu este o soluţie, ci din
contra, ar putea contribui şi mai mult la înrăutăţirea situaţiei economice şi financiare;
lipsa unor proiecte şi politici de eficientizare şi optimizare a cheltuielilor necesare pentru
activitatea primăriei mun. Bălţi.
Instrumentul de bază în valorificarea proprietăţii municipale şi creşterea eficienţei
administrării este îmbunătăţirea procesului de inventariere şi evidenţă, precum şi maximizarea
veniturilor şi minimizarea cheltuielilor la întreprinderile municipale.
Modul de gestionare şi evidenţă a proprietăţii municipale şi a fondului funciar este reflectat
în valoarea proprietăţii municipale şi în preţul de vînzare şi de arendă.
Scopul principal, urmărit de autoritatea publică locală, este de a spori eficienţa activităţii
întreprinderilor municipale, ca sursă principală de autofinanţare.
46
Obiectivul strategic pe anii 2016-2019 în domeniul proprietăţii municipale este:
valorificarea şi sporirea eficienţei administrării proprietăţii municipale.
Principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv strategic sunt:
Primăria mun. Bălţi, Întreprinderile municipale şi Partenerii externi de dezvoltare.
Reieşind din viziunea de dezvoltare a mun. Bălţi pe perioada 2016-2019 şi avînd la bază
problemele existente în gestionare proprietăţii municipale şi fondului funciar, s-au propus
următoarele obiective specifice:
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse potenţiale
de finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
2.1. Obiectiv specific: Eficientizarea activităţii întreprinderilor municipale
2.1.1.
Elaborarea unui plan
de perspectivă a
sferei locativ-
comunale, care ar
permite ridicarea
nivelului de
competivitate a
întreprinderii, şi
sporirea calităţii
serviciilor prestate
Se
evaluează
APL, Surse
externe (USAID,
PNUD)
2016-
2019
APL,
Întreprinde-
rile
municipale
Rezultatul
economico-
financiar
Сalitatea
serviciilor
prestate
2.1.2.
Efectuarea studiului
de fezabilitate a
principalilor
întreprinderi
municipale
Se
evaluează
APL, Surse
externe (USAID,
PNUD)
2016-
2019
APL,
Întreprinde-
rile
municipale
Nr.
întreprinderilor
incluse în
studiu
47
2.1.3.
Perfectionarea
managementului
întreprinderilor
municipale
Se
evaluează
APL, Surse
externe (USAID,
PNUD)
2016-
2019
APL,
Întreprinde-
rile
municipale
Nr. de
manageri
instruiţi
2.1.4.
Construcţia reţelelor
de distribuţie cu gaze
naturale de presiune
joasă
Se
evaluează
S.R.L. ,,Bălţi-
Gaz”
2016-
2019
S.R.L.
,,Bălţi-Gaz”
Lungimea
reţelelor
construite
2.1.5.
Modernizarea şi
repararea capitală a
gospodăriei pepinieră
şi a altor mijloace
importante, aflate la
balanţa interprinderii
500,0 mii
lei
anual
APL, Surse
externe, investiţii
2016-
2019
ÎM «SV şi
AT Bălţi»
Volumul
lucrărilor
2.1.6.
Reutilarea şi
modernizarea uzinei
de beton asfaltic
8,0 mil. lei
APL, Investiţii 2017
ÎM «DRCD
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
2.1.7.
Reutilarea tehnică a
cazangeriilor ÎM
«Termo - Gaz Bălţi»
Se
evaluează
APL, Surse
externe, investiţii 2016-
2019
APL,
Administrare
întreprinderi
Volumul
lucrărilor
2.1.8.
Lărgirea,
modernizarea şi
reconstrucţia reţelelor
existente
Se
evaluează
APL, Surse
externe, investiţii 2016-
2019
APL,
Administrare
întreprinderi
Lungimea
reţelelor
reconstruite
2.2. Obiectiv specific: Modernizarea şi eficientizare a activităţii primăriei mun. Bălţi
2.2.1.
Dotarea sălii de
şedinţă a consiliului
municipal Bălţi cu
tehnică necesară
(microfoane,
calculatoare,
internet);
Se
evaluează
APL, Surse
externe (USAID,
PNUD)
2016-
2019
APL
Nr. de
tehnică
instalată
2.2.2.
Elaborarea unui
progam de control
asupra modului de
executare a actelor
normative
Se
evaluează
APL, Surse
externe (USAID,
PNUD)
2016-
2019
APL
o
programă
instalată
2.2.3.
Elaborarea planului
de reformare
institutionala a
primariei muncipiului
Bălţi
Se
evaluează
Surse externe
(USAID, PNUD)
2016-
2019
APL
Rezultatul
2.2.4.
Efectuarea analizei
funcţionale a
Primăriei, si a
Se
evaluează
Surse externe
(USAID, PNUD)
2016-
2019 APL
Subdiviziunil
e analizate
48
subdiviziunilor sale
2.2.5.
Crearea în primăria
mun. Bălţi a unei
secţii în domeniul
tehnologii
informaţionale
Se
evaluează APL
2016-
2019 APL
Volumul
lucrărilor
2.2.6.
Crearea în primăria
mun. Bălţi a unei
secţii în domeniul
relaţii externe şi
atragere a investiţiilor
Se
evaluează APL
2016-
2019 APL
Volumul
investiţiilor
atrase
2.2.7.
Introducerea
sistemului de
management
electronic a
documentelor E-Balţi
Se
evaluează
APL, Surse
externe (USAID,
PNUD)
2016-
2019
APL
Rezultatul
2.3. Obiectiv specific: Îmbunătăţirea procesului de inventariere şi evidenţă a proprietăţii
municipale şi a fondului funciar
2.3.1
Crearea unei baze de
date computerizate
speciale, de evidenţă
a fondurilor fixe,
unificată cu
programele de
evidenţă în instituţiile
publice şi
întreprinderile
municipale
Se
evaluează Bugetul local 2016
DGEF, Direcţia
Evindenţă
Contabilă a
primăriei, DPM
şi RF
Actualizarea
Registrului
proprietate
publică şi
lipsa
diferenţelor
cu rapoartele
contabile
2.3.2.
Asigurarea cu tehnică
necesară pentru
efectuarea inventariei
computerizate
Se
evaluează Bugetul local 2016
DGEF, Direcţia
Evidenţă
Contabilă a
primăriei, DPM
şi RF
Actualizarea
Registrului
proprietate
publică şi
lipsa
diferenţelor
cu rapoartele
contabile
2.3.3.
Determinarea
hotarelor şi
suprafeţelor
terenurilor APAP,
CCL, ACCL
200,0 mii
lei anual
Bugetul local 2016-
2017
DPM şi RF,
Inginer licenţiat
Evidenţa
autentică a
deţinătorilor
de terenuri
2.3.4. Deetatizarea
proprietăţii publice
300,0 mii
lei anual
Bugetul local 2016-
2017
DPM şi RF,
Inginer licenţiat
Îmbunătăţi-
rea utilizării
fondului
funciar după
destinaţie
49
Efectul scontat:
1. Activitatea întreprinderilor municipale:
Creşterea valorii de bilanţ a întreprinderilor municipale;
Reducerea cheltuielilor activităţii de bază;
Creşterea capacităţii de activitate a întreprinderilor municipale;
Îmbunătăţirea serviciilor prestate;
Creşterea profitului şi eficienţa activităţii operaţionale;
Creşterea atractivităţii şi capacităţii de plată a întreprinderilor municipale.
2. Activitatea primăriei mun. Bălţi:
Creşterea eficienţii activităţii primăriei mun. Bălţi;
Creşterea nivelului de informatizare şi programare a activităţii primăriei mun. Bălţi;
Creşterea eficienţei activităţii consiliului municipal;
Reducerea cheltuielilor privind organizarea şi desfăşurarea şedinţelor consiliului municipal;
Simplificarea volumului de lucru a secţiei administrare publică locală a primăriei mun.
Bălţi;
Asigurarea controlului asupra modului de executare a actelor normative.
3. Proprietatea municipală şi fondul funciar:
Reducerea numărului subiecţilor proprietăţii municipale;
Elaborarea unei politici eficiente şi transparente privind gestionarea şi realizarea proprietăţii
municipale;
Creşterea nivelului de transparenţă în evidenţa proprietăţii municipale;
Reducerea volumului activelor municipale nefolosite;
Creşterea veniturilor în bugetul municipal.
50
OS. 3. ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII FIZICE ŞI CREŞTEREA
CALITĂŢII SERVICIILOR PUBLICE
Obiectivul strategic respectiv, este setat reieşind din planul de acţiuni al întreprinderilor
municipale şi din problemele existente la capitolul infrastructură şi calitatea serviciilor publice.
Problemele existente în sfera locativ-comunală sunt printre principalii factori, care frînează
dezvoltarea socială şi economică a municipiului Bălţi. Soluţionarea problemelor din fondul
locativ necesită costuri importante pe termen scurt, însă pe termen mediu şi lung ar putea
contribui la dezvoltarea municipiului Bălţi şi la raţionalizarea cheltuielilor bugetare.
Principalele probleme existente în sfera locativ comunală din mun. Bălţi sunt:
în fondul locativ municipal timp de 20 ani nu au fost efectuate reparaţii capitale. Unele
elemente constructive şi tehnici de inginerie interioare a blocurilor locative, construite cu
20-60 ani în urmă, au ajuns la 100% uzură. Ca rezultat, anual cresc cheltuielile pentru
efectuarea operaţiunilor tehnologice, legate de reparaţiile capitale, în rezultatul căreia are loc
majorarea costului de producţie pentru reparaţii şi întreţinerea blocurilor locative. Astfel,
mijloacele financiare acordate pentru întreţinerea GLC-lui, din bugetul local, sunt folosite
neefectiv, iar devizile privind executarea lucrărilor sunt exagerate.
gradul de uzură a suprafeţei drumurilor este de 80%, 6 din 11 poduri sunt într-o stare
nesatisfăcătoare, iar pentru renovarea obiectelor menţionate sunt necesare 2,3 mlrd. lei, dintre
care 289,1 mil. lei în regim de urgenţă;
absenţa marcajelor rutiere, inclusiv pe porţiunile de drum din preajma instituţiilor de
învăţămînt, ceea ce reduce siguranţa traficului rutier;
fondul locativ asigurat în proporţie de 75,0% la reţelele de gaze naturale;
pierderile de energie termice la distanţe mari, precum şi pierderile de căldură din motivul
izolării necorespunzătoare a reţelelor;
lipsa concurenţei sănătoase în domeniul termoenergetic;
uzura medie a sistemului de apă şi canalizare este de 55%-60%;
serviciul de drenare a apei şi curăţirea scursoarelor, precum şi instalaţiile de epurare din 1
decembrie 2013 au fost date în concesiune partenerului privat. Procedura menţionată prevede
restabilirea, reutilarea tehnică şi modernizarea sistemului de drenare a apei şi curăţirea
scursoarelor, inclusiv a instalaţiilor de epurare. Ca rezultat, îmbunătăţirea situaţiei ecologice
în municipiu nu a avut loc. Pînă în prezent, lucrările de modernizare/reconstrucţie a
instalaţiilor de epurare nu au început, ceea ce a adus la înrăutăţirea situaţiei ecologice;
în urma transmiterii în concesionare a serviciilor de salubrizare a municipiului, acumulare şi
transportare a deşeurilor menajere, partenerii privaţi nu sunt cointeresaţi în îmbunătăţirea
51
calităţii serviciilor prestate, unde volumul şi calitatea serviciilor prestate lasă de dorit.
Compania-concesionară în procesul de colectare, transportare şi prelucrare a gunoiului în
mun.Bălţi, nu a efectuat nici o investiţie. Lipsa uzinei de prelucrare a deşeurilor, construcţia
căruia era prevăzută în preambulul contractului de concesionare, crează probleme ecologice
stricte atît municipiului, cît şi regiunii de nord a republicii;
vîrsta medie a arborilor pe teritoriul municipiului atinge 30 ani, din acest motiv fondul
forestier al oraşului necesită reînoire în mod de urgenţă şi în proporţii importante;
situaţia ecologică în municipiu se înrăutăţeşte din an în an. Malurile rîului sunt neamenajate
şi într-o situaţie nesatisfăcătoare.
Principalii factorii de influenţă asupra situaţiei din fondul locativ sunt:
lipsa sistemului efectiv de curăţire a resturillor lichide, şi lipsa uzinei de prelucrare a gunoiului înrăutăţeşte şi mai mult starea mediului din municipiul Bălţi şi din întreaga
regiune de nord;
începînd cu anul 2011, municipiul Bălţi nu a mai beneficiat de investiţii capitale din bugetul
de stat, iar bugetul local cu greu face faţă cheltuielilor curente, care sunt mereu în
creştere.Ca urmare, mărimea investiţiilor capitale în fondul locativ sunt reduse la minim;
datoriile existente la ÎM «Regia Apă-Canal-Bălţi» privind apeductul Soroca-Bălţi,
împiedică soluţionarea problemei privind asigurarea cu apă în regim normal şi de calitate;
alocarea prevăzută anual pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor, nu acoperă nici cea mai
mică parte din mijloacele financiare necesare pentru a readuce magistrale municipiului în
stare de exploatare, la fel şi drumurile dintre cartiere şi din interiorul cartierelor;
activitatea întreprinderilor concesionare ineficiente, precum şi insuficienţa legislativă
privind reglementarea parteneriatului public-privat, nu permite soluţionare problemelor
existente în sfera locativ comunală.
Obiectivul strategic pe perioada 2016-2019, în domeniul sferei locativ comunale este :
îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi creşterea calităţii serviciilor publice
Principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv strategic sunt:
Primăria mun. Bălţi, Întreprinderile municipale, Agenţii economici şi Partenerii externi de
dezvoltare.
Reieşind din problemele existente şi din eventualele oportunităţi în domeniu dat, s-au propus
următoarele obiective specifice:
52
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse potenţiale
de finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabil
ă
Indicatori de
performanţă
3.1. Obiectiv specific: Protecţia mediului ambiant şi utilizarea raţională a resurselor energetice
3.1.1.
Implementarea a
planului de acţiuni
municipal de
îmbunătăţire a
eficienţei energetice
2011-2020, conform
deciziei nr. 1/49 din
26.01.2012
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016-
2017 APL
Rezultatul
obţinut
(volumul
energiei
economisite)
3.1.2.
Izolarea pereţilor
exteriori ai blocului
locativ din panouri
mari cu 5 etaje
2000,0 mii
lei
2700,0 mii
lei
Surse externe
(PNUD, USAID),
Agenţi economici
2016-
2017
ÎM ''GLC
Bălţi''
Nr. blocurilor
locative
izolate
3.1.3.
Izolarea pereţilor
exteriori ai blocului
locativ din panouri
mari cu 9 etaje
2700,0 mii
lei
3700,0 nii
lei
Surse externe
(PNUD, USAID),
Agenţi economici
2016-
2017
ÎM ''GLC
Bălţi''
Nr. blocurilor
locative
izolate
3.1.4. Conectare grădiniţelor, Se Surse externe 2016- APL, Nr. de
Примечание [A16]: Corelarea cu PRS în EE
53
şcolilor şi spitalelor la
sistemele autonome de
încălzire
evaluează (PNUD, USAID),
Agenţi economici
2019 Agenţii
economici
instituţii
conectate
3.1.5.
Îmbunatăţirea
sistemului de
monitorizare în comun
a mediului in cadrul
Programului
operaţional comun
Bazinul Mării Negre
2014-2020, Primăria
mun. Bălti
0,3 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
comun Bazinul
Mării Negre
2014-2020,
Primaria mun.
Balti
2016-
2019
Primăria
mun. Bălti,
Servicii
desconcentr
ate de resort
Sistemul
municipal de
monitorizare a
mediului
3.1.6.
Proiect de sprijin
pentru activităţi
comune în vederea
prevenirii dezastrelor
naturale şi antropice,
precum şi acţiuni
comune în timpul
situaţiilor de urgenţă in
cadrul Programului
operaţional
România – Republica
Moldova 2014-2020
0,7 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
România –
Republica
Moldova 2014-
2020, Primăria
mun. Bălti,
Ministerul
Mediului,
Serviciul
protectiei civile si
situatiilor
excepţionale
2016-
2019
Primăria
mun. Bălti,
Ministerul
Mediului,
Serviciul
protectiei
civile si
situatiilor
exeptionale
Nr. de
activităţi
comune
realizate în
vederea
prevenirii
dezastrelor
naturale şi
antropice
3.1.7.
Proiect de promovare a
responsabilităţii faţa de
mediu, energie,
inovaţii şi
responsabilitate sociala
în cadrul Programului
Transnaţional Dunarea
2014-2020
0,3 mil.
euro
UE prin
Programul
Transnaţional
Dunarea 2014-
2020, Primăria
mun. Bălti,
Guvernul
R.Moldova
2016-
2019
Primăria
mun. Bălti,
Guvernul
R.Moldova
Nr. de
activităţi
realizate
3.2. Obiectiv specific: Ameliorarea situaţiei ecologice din municipiu
3.2.1.
Majorarea numărului
de puieţi de copaci şi
tufişuri
100,0 mii
lei
APL, Surse
externe, investiţii
2016-
2019
ÎM «SV şi
AT Bălţi»
Nr. de puieţi
de copaci şi
tufişuri
3.2.2.
Curăţirea albiei rîului
Răut în limitele
municipiului
Se va
determina
APL, Surse
externe
2016-
2019 APL Rezultatul
3.2.3.
Modernizarea
instalaţiilor de epurare
vechi sau construcţia
noilor instalaţii
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016-
2019 APL Rezultatul
3.2.4. Proiect de Promovare
în comun a unor
0,3 mil.
euro
UE prin
Programul
2016-
2019
Primaria
mun. Balti,
Nr. De actiuni
realizate de
54
acţiuni având ca scop
conştientizarea privind
deşeurile riverane in
cadrul Programul
operaţional comun
Bazinul Mării Negre
2014-2020
operaţional
comun Bazinul
Mării Negre
2014-2020,
Primaria mun.
Balti
Servicii
desconcentr
ate de resort
ameliorare
situatiei in
domeniul
managementul
deseurilor
3.3. Obiectiv specific: Modernizarea sferei locativ-comunale
3.3.1.
Implementarea
sistemului «GLC
Electronic» sau
analogiс lui, care va
permite de a efectua
monitorizarea sferei
GLC
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016-
2019 APL Rezultatul
3.4. Obiectiv specific: Creşterea zonele luminoase ale municipiului
3.4.1. Lărgirea reţelelor de
iluminare publică
3000,0 mii
lei
APL, Surse
externe, investiţii 2016-
2019
ÎM «DCC şi CU»
Nr. de lumini
instalate
3.5. Obiectiv specific: Creşterea gradului de securitate si confort în transportul de pasageri
3.5.1.
Reutilarea staţiilor cu
tablouri de informare
electrice
235,0 mii
lei
APL, Surse
externe, investiţii 2018
ÎM «DRCD
Bălţi»
Nr. statiilor
reutilate
3.5.2.
Implementarea
sistemului electronic
pentru recalculul
fluxului de pietoni
480,0 mii
lei
APL, Mijloacele
ÎM „DT Bălţi”,
investiţii 2016
ÎM „DT
Bălţi”
Nr.
dispozitivelor
implementate
3.5.3.
Implementarea GPS-
electronic a traficului
transportului electric
210,0 mii
lei
APL, Mijloacele
ÎM „DT Bălţi”,
investiţii 2016
ÎM „DT
Bălţi”
Nr.
dispozitivelor
implementate
3.5.4. Crearea parcului
municipal de autobuze
37500,0 mii
lei APL, Investiţii
2017-
2018
ÎM „DT
Bălţi”
Nr. de
autobuze
3.6. Obiectiv specific: Îmbunătăţirea calităţii drumurilor municipale şi îmbunătăţirea
siguranţei rutiere
3.6.1
Implementarea
programului de
reabilitare a străzilor
din municipiul Bălţi în
perioada 2015-2020,
din decizia Nr. 5/60 din
31.04.2014
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016-
2019 APL
Lungimea
drumului
reabilitat
3.6.2.
Finalizarea
programului de
eficienţă energetică,
privind schimbarea pie
semafoarelor
2,0 mil. lei
APL, Investiţii 2016
ÎM «DRCD
Bălţi»
Nr de
semafoare
schimbate
Executarea lucrărilor 150,0 mil. 2016- Volumul
55
3.6.3. de reparare a gropilor
în asfalt a drumurilor
de cartier
lei APL, Investiţii 2019 ÎM «DRCD
Bălţi»
lucrărilor
efectuate
3.6.4.
Repararea capitală a
str.Decebal cu
reînnoirea porţiunilor
de drum mai
importante
35,6 mil. lei
APL, Investiţii 2019
ÎM «DRCD
Bălţi»
Lungimea
drumului
reparat
3.6.5.
Repararea podurilor
din str.Libertăţii,
Babinski, Chişinăului
(1000 de mărunţişuri),
Decebal, Gogol,
Soroca.
20,0 mil. lei
APL, Investiţii 2017-
2019
ÎM «DRCD
Bălţi»
Lungimea
drumului
reparat
3.6.6.
Repararea capitală a
str.Victoriei, Şt. cel
Mare, începînd cu
str.31 August, pînă la
Molodova
80,6 mil. lei
APL, Investiţii 2016
ÎM «DRCD
Bălţi»
Lungimea
drumului
reparat
3.6.7.
Posibilitatea
construcţiei drumurilor
în str. Dovator:
începînd cu subzona
nr. 1 ZEL Bălţi, unde
activează SRL«DRA
Draexlmaier
Automotive», pînă la
intersecţia cu str.
Kievului(2)
Se
evaluează
APL, Investiţii 2016
ÎM «DRCD
Bălţi»
Lungimea
drumului
reparat
3.6.8.
Proiect de dezvoltare a
infrastructurii de
transport transfrontalier
în cadrul Programului
operaţional
România – Republica
Moldova 2014-2020
0,7 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
Romania –
Republica
Moldova 2014-
2020, Primaria
mun. Balti,
Ministerul
Transportului
2016-
2019
Primaria
mun. Balti,
Ministerul
Transportul
ui
Nr. de obiecte
de
infrastructura
de transport
transfrontalier
dezvoltate
3.7. Obiectiv specific: Sporirea calităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare
3.7.1.
Reabilitarea sistemului
de aprovizionare cu
apă (Apeduct de la str.
Testimiţeanu pe str. V.
Puiu pînă la str. Calea
Ieşilor)
1726,0 mii
lei
S.A. ,,Ceproser-ving‟‟
2016
S.A.
,,Ceproser-
ving‟‟
Lungimea
tronsonului
(530,0) D,mm (PE-
100,D-400)
3.7.2.
Reabilitarea sistemului
de aprovizionare cu
apă (Apeduct de la
825,0 mii
lei
IPS ,,Iprcom‟‟
2016
IPS
,,Iprcom‟‟
Lungimea
tronsonului
(204,0),
Примечание [A17]: Corelarea cu PRS în AAC
56
str.Chişinău pe str. V.
Lupu pînă la str.
Gagarin)
D,mm (PE-
100,D-315)
3.7.3.
Scoaterea în rezervă a
staţiei de pompare
pentru ridicarea
presiunii în str. Conev
46; Bulgară 118,
Stamati; m. Dacia (4
buc)
Se
evaluează
Mijloacele ÎM
Regia «Apă-
canal-Bălţi»,
Investiţii
2016-
2019
ÎM Regia
«Apă-canal-
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.4.
Schimbul pompei
SPU, str.1 Mai cu
transformatorul de
curăţire
450,0 mii
lei
Mijloacele ÎM
Regia «Apă-
canal-Bălţi»,
investiţii
2019
ÎM Regia
«Apă-canal-
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.5.
Reconstrucţia reţelelor
de apeduct din str.
Victoriei; Aldea-
Teodorovici; Darvin;
Cahulului; Al. cel Bun;
Ceapaev; T.
Vladimirescu,
Feroviarilor; Chievului
22,0 mil. lei
Mijloacele ÎM
Regia
«Apă-canal-
Bălţi», Investiţii
2016-
2019
ÎM Regia
«Apă-canal-
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.6.
Reconstrucţia
apeductului de la staţia
Copăceanca: pe
str.Puiu; Chişinăului;
Lazo; Şt. cel Mare de
la SA «Cet-Nord» pînă
la SA «ABA»; str.
Conev
18,0 mil. lei
Mijloacele ÎM
Regia «Apă-
canal-Bălţi»,
Investiţii
2016-
2016
ÎM Regia
«Apă-canal-
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.7.
Reînoirea reţelelor de
apeduct de cartier
5000,0 mii
lei
Mijloacele ÎM
Regia «Apă-
canal-Bălţi»,
Investiţii
2016-
2019
ÎM Regia
«Apă-canal-
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.8.
Reînoirea apeductului
de la apeductul de Sus
din str. Soroca pînă la
str. Feroviară
8000 mii lei
Mijloacele ÎM
Regia «Apă-
canal-Bălţi»,
Investiţii
2019
ÎM Regia
«Apă-canal-
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.9.
Modernizarea
apeductului Soroca-
Bălţi
8,2 mil.
euro
APL, BERD şi
BEI
2016-
2019
APL, BERD
şi BEI
Volumul
lucrărilor
3.7.10.
Construcţia canalizării
pluviale din str. G.
Ureche
2500,0 mii
lei
APL, Investiţii 2018
ÎM «DRCD
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.7.11.
Reconstrucţia
canalizării pluviale pe
bul. Eminescu
3100,0 mii
lei
APL, Investiţii 2017
ÎM «DRCD
Bălţi»
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.8. Obiectivul specific: Asigurarea managementului gestionarii deseurilor menajere solide Примечание [A18]:
57
conform standardelor europene
3.8.1.
Crearea unei staţii de
sortare a deşeurilor 6,0 mil, lei
APL, FNDR,
Surse externe
2016-
2019
APL,
Ministerul
Mediului,
ADR Nord
Volumul
lucrărilor
efectuate
3.8.2.
Amenajarea locurilor
de colectare şi sortare a
gunoiului
Se
evaluează APL, FNDR,
Surse externe
2016-
2019
APL,
Ministerul
Mediului.
ADR Nord
Nr. locuri
amenajate
3.8.3.
Realizarea programului
de instruire a populaţiei
privind sortarea şi
colectarea ecologică a
gunoiului
Se
evaluează APL, FNDR,
Surse externe
2016-
2019
APL,Minist
erul
Mediului.
ADR Nord
Nr.
materialelor
informative
Efectul scontat:
Soluţionarea problemei gestionării deşeurilor;
Reconstrucţia şi renovarea reţelelor de apeduct;
Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor;
Reducerea nivelului de poluare a aerului;
Ameliorarea situaţiei ecologice.
Примечание [A19R18]: Corelarea cu PRS în MDS
58
OS. 4. ASIGURAREA LOCUITORILOR CU SPAŢIU LOCATIV ŞI
INFRASTRUCTURĂ CORESPUNZĂTOARE
Principalele probleme existente în asigurarea locuitorilor municipiului cu spaţiu locativ şi
crearea unei infrastructuri corespunzătoare sunt:
lipsa spaţiului locativ pentru familiile tinere;
nivelul redus de atractivitate arhitecturală şi turistică a mun. Bălţi;
zonele de agrement într-o stare nesatisfăcătoare;
insuficienţa zonelor de recreere;
nevalorificarea potenţialului canalului de canotaj;
lipsa reţelelor de piste pentru ciclism;
lipsa terenurilor de joacă pentru copii;
lipsa unei infrastructuri sportive necesare dezvoltării diferitor genuri de sport;
gradul înalt de uzură a terenurilor de joacă şi a infrastructurii sportive.
Principalii factori de influenţă asupra asigurării locuitorilor municipiului cu spaţiu locativ şi
crearea unei infrastructuri corespunzătoare din municipiu sunt:
rezerva terenurilor destinate pentru construcţia caselor individuale de locuit pe teritoriul
mun. Bălţi este epuizată;
lipsa programelor de asigurare cu fond locativ;
investiţii reduse din partea agenţilor economici privind asigurarea cu spaţiu locativ;
extinderea activităţilor comerciale în zona centrală a municipiului - zonă cu un potenţial
înalt de atractivitate pentru turişti şi oaspeţi ai municipiului;
proprietatea municipală este numai terenul, iar zonele şi masivele forestiere din împrejurul
iazurilor sunt proprietate de stat, ceea ce constituie un obstacol pentru crearea şi amenajarea
zonelor de odihnă;
resursele financiare insuficiente pentru susţinerea activităţilor sportive şi asigurarea cu
terenuri de joacă;
gradul înalt de concentrare asupra dezvoltării unui îngust spectru de genuri de sport.
Obiectivul strategic pe anii 2016-2019 în domeniul infrastructură şi asigurarea cu spaţiul
locativ este: asigurarea locuitorilor cu spaţiu locativ şi infrastructură corespunzătoare.
Principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv strategic sunt:
Primăria mun. Bălţi, Întreprinderile municipale, Guvernul Republicii Moldova, Agenţii
economici şi Partenerii externi de dezvoltare.
Pentru soluţionarea problemelor existente la capitolul infrastructură şi asigurarea cu spaţiul
locativ s-au propus următoarele obiective specifice:
59
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse potenţiale
de finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
4.1. Obiectiv specific: Elaborarea şi implementarea programului de acordare a spaţiului locativ
social
4.1.1.
Implementarea
programei de asigurare
a fondului locativ, prin
valorificarea
construcţiilor aflate în
gestiunea instituţiilor
de învăţămînt, în baza
acordului Guvernului
Se
evaluează
APL, agenţii
economici,
beneficiarii
fondurilor
locative
2016-
2019 APL
Nr. de
beneficiari
4.1.2.
Modificarea Planului
General de Dezvoltare
a Municipiului cu
privire la terenul cu
suprafaţa de 2,0 ha,
situat în zona
teritorială Bălţul Nou,
prin schimbarea
destinaţiei utilizării şi
atribuirii statutului de
construcţii rezidenţiale
cu puţine nivele
Se
evaluează APL
2016-
2019
Direcţia
Proprietatea
Municipală şi
Fondul
Funciar
Schimbarea
destinaţiei
utilizării şi
atribui
statutului de
constructie
rezidential cu
puţine niveluri
4.2. Obiectivul specific: Crearea şi modernizarea zonelor de agrement şi de recreere
4.2.1. Crearea unei zone de 5,0 mil. Fondul Ecologic 2016- - APL, Acces la
60
agrement in regiunea
Canalului de Canotaj"
(conform Agendei
strategice urbane
pentru Zona Centru a
municipiului Bălţi,
aprobata de Consiliul
municipal în cadrul
realizării proiectului
transnaţional
(STATUS))
euro Naţional.
Fonduri de
Finanţare
Europene
2019 Federaţia
de canotaj
serviciile
publice de
turism şi
sport, ecologie
4.2.2.
Crearea unei grădini
botanice în zona
lacului Ivanescu
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici,
Ministerul
Mediului, Surse
externe
2016-
2019
APL, Agenţii
economici,
Academia de
Ştiinţe a
Moldovei,
ONG-uri
Nr. de
vizitatori
Volumul
lucrărilor
4.2.3.
Crearea unui parc în
cartierul Dacia (BAM)
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
APL
Volumul
lucrărilor
4.2.4.
Crearea unui parc de
divertisment pentru
copii
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
APL
Nr. de
beneficiari
4.2.5.
Modernizarea taberei
de vară “Olimp”
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
APL
Nr. de
beneficiari
4.2.6.
Crearea zonelor de
odihnă moderne în
jurul iazurilor din
municipiu
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019 APL
Nr. de iazuri
amenjate
Volumul
lucrărilor
efectuate
4.2.7. Construirea estradei de
vară în parcul Victoria
500,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
ÎM "
Amenajarea
teritoriului şi
spaţiilor
verzi"
Volumul
lucrărilor
4.2.8. Instalarea urnelor şi
băncilor în parcuri
150,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
ÎM "
Amenajarea
teritoriului şi
spaţiilor
verzi"
Nr. de urne şi
bănci instalate
4.2.9.
Construcţia capitală a
gardului în scuarul
jubiliar
800,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
ÎM "
Amenajarea
teritoriului şi
spaţiilor
verzi"
Lungimea şi
calitatea
gardului
instalat
61
4.3. Obiectivul specific: Sporirea atractivităţii zonei centru a municipiului
4.3.1.
Crearea unei zone
cultural-turistice (de la
str.N. Iorga –
bd.Eminescu – Piata
Independentei – Piata
V.Alexandri – pina la
str. Puschin,) (conform
Agendei strategice
urbane pentru Zona
Centru municipiului
Bălţi, aprobata de
Consiliul municipal în
cadrul realizării
proiectului
transnaţional
(STATUS)
3,0 mil.
euro
Programele de
finanţare
Europeană,
Fondul Naţional
de Dezvoltăre
Regională
2016-
2019
ADR Nord, Î
M”GLC
Bălţi”
ÎM
„Amenajarea
teritoriului şi
spaţii verzi”
Nr. de obiecte
amenajate şi
renovate
4.3.2.
Transferarea gheretelor
comerciale, amplasate
pe piaţa V.Alecsandri,
în altă zonă
comercială, cu
amenajarea teritoriului
Se
evaluează Bugetul local 2017
DAC,
Direcţia
juridică,
DGFE
Nr. gheretelor
comerciale
transferate
4.3.3.
Evacuarea gheretelor
comerciale, amplasate
pe străzile centrale ale
mun.Bălţi, pe măsura
expirării termenilor de
arendă a terenurilor
Se
evaluează Bugetul local
2016-
2019
DPM şi RF,
DAC
Nr. gheretelor
comerciale
evacuate
4.4.4.
Demontarea panourilor
publicitare, amplasate
în zona centrală a mun.
Bălţi şi în zonele de
protecţie a
monumentelor de
arhitectură
Se
evaluează Bugetul local 2017
DPM şi RF,
DAC
Nr. panourilor
publicitare
demontate
4.4.5.
Repararea faţadelor şi
iluminarea decorativă
a monumentelor de
arhitectură din mun.
Bălţi
Se
evaluează Bugetul local 2017
DAC, DGFE,
ÎM ,,GLC-
Bălţi”
Nr. faţadelor
reparate
Nr.
monumentelor
iluminate
4.4. Obiectivul specific: Asigurarea muncipiului cu infrastructură sportivă corespunzătoare şi
terenuri de joacă
4.4.1.
Crearea unei reţele de
piste pentru ciclism,
(conform Agendei
strategice urbane
pentru Zona Centru
1,0 mil.
euro
Agentia de
Dezvoltare
Regionala Nord
Programul de
fininantare
Europeana
2016-
2019
ATL, ADR
Nord,
Ministerul
Tineretului şi
Sportului,
Federaţiile
Lungimea
62
municipiului Bălţi,
aprobata de Consiliul
municipal în cadrul
realizării proiectului
transnaţional
(STATUS)
Sportive
4.4.2.
Construcţia unui
complex sportiv mixt
150,0 mil.
lei
APL, MTS,
Federaţiile
Sportive, Agenţi
economici, Surse
externe
(programe
europene)
2016-
2019
ATL,
Ministerul
Tineretului şi
Sportului,
Federaţiile
Sportive
Nr
evenimentelor
sportive
Nr. de copii
care
frecventează
4.4.3.
Construirea in cartiere
a mini-terenurilor de
fotbal artificiali
5,0 mil. lei
APL, Agenţii
economici,
Federaţia de
Fotbal surse
externe
2016-
2019
APL,
Federaţia de
Fotbal
Mărimea şi
calitatea
terenului
4.4.4. Instalarea noi terenuri
de joacă
Se
evaluează
APL, Agenţi
economici, surse
externe
2016-
2019 ATL
Nr.de terenuri
de joacă
instalate
Efectul scontat:
Ameliorarea situaţiei asigurării cu spaţiu locativ;
Asigurarea familiilor tinere cu loturi de teren;
Creşterea nivelului de atractivitate a zonei de centru a municipiului;
Asigurarea locuitorilor cu condiţii corespunzătoare pentru odihnă, divertisment, şi petrecere
a timpului liber în zonele special amenajate;
Existenţa unei reţele de piste pentru ciclism;
Creşterea numărului terenurilor de joacă;
Apariţia de noi secţii sportive şi dezvoltarea celor existente;
Creşterea numărului populaţiei implicate în activităţi sportive;
Creşterea nivelului de educaţie fizică în rîndul tinerilor.
63
OS. 5. ÎMBUNĂTĂŢIREA ŞI DIVERSIFICAREA SERVICIILOR
MEDICALE
Sistemul de sănătate este parte componentă a sferei sociale, care are ca scop asigurarea
sănătăţii întregii societăţi şi a fiecărui locuitor în parte, precum şi prelungirea longevităţii vieţii
omului. Acesta este un sistem compus care include în sine toate instituţiile şi întreprinderile
medicale, personalul medical, serviciile suplimentare şi de întreţinere, precum şi cel mai
important component – omul cu sănătatea lui individuală.
În mun. Bălţi, domeniul sănătăţii este şi va fi domeniu strategic, care va contribui la
formarea unei generaţii sănătoase şi prospere.
Principalele probleme existente în domeniul sănătăţii din mun. Bălţi sunt:
echipamentul medical uzat moral şi fizic;
necesitatea de reconstrucţii şi reparaţii capitale a instituţilor,
lipsa condiţiilor hoteliere optime;
lipsa managementului de calitate;
calitatea joasă a serviciilor medicale;
necesitatea implimentării programelor speciale, şi diversificarea serviciilor medicale.
Principalii factori de influenţa asupra domeniului sănătăţii din mun. Bălţi este insuficienţa
resurselor financiare pentru reparaţii capitale şi de modernizarea bazei tehnico-materiale.
Nesoluţionarea problemelor existente în domeniul sănătăţii se răsfrînge negativ asupra
activitatea instituţiilor medicale şi asupra calitatea servciilor prestate. Ca urmare, obiectivul
strategic în domeniul sănătăţii din mun. Bălţi, pentru anii 2016-2019, este: îmbunătăţirea şi
diversificarea serviciilor medicale.
Pe anii 2016-2019, bugetul municipal nu are capacitatea financiară de a soluţiona toate
problemele existente din domeniul sănătăţii. De aceea, pe lîngă Primăria mun. Bălţi principalii
subiecţi care ar putea contribui la realizarea obiectivului strategic sunt: Ministerul Sănătăţii,
Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Administraţia instituţiilor medicale, Asociaţii de
binefaceri şi Partenerii externi de dezvoltare.
La elaborarea strategiei în domeniul sănătăţii s-a ţinut cont de Strategia de Dezvoltare a
Sistemului de Sănătate pe perioada 2008-2017, de Planul de Acţiuni pe anii 2016-2019 a
Serviciului Sănătate din cadrul Primăriei mun. Bălţi şi de oportunităţile de finanţare oferite de
partenerii externi.
Reieşind din problemele existente şi din eventualele oportunităţi în domeniul sănătăţii, s-au
propus următoarele obiective specifice:
64
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse
potenţiale de
finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
5.1. Obiectiv specific: Modernizarea şi renovarea instituţiilor medicale
5.1.1.
Dotarea tehnico-
materială a
instituţiilor medicale
6,5 mil.
anual
Bugetul local,
surse externe 2016-2019
DGFE /DEAB,
Serviciul
sănătate Medicii şefii ai
IMSP
Numărul de
utilaje,
inventar
medical
5.1.2.
Reparaţia capitală a
secţiilor hoteliere;
Reparaţia capitală şi
restabilirea sistemei
de ventilare din
instituţii;
Asigurarea cu apă
caldă curgătoare
5,7 mil. lei Bugetul local,
surse externe
2016-
2019
DGFE,
DEAB, SS
Serviciul
sănătate
Medicii şefii
ai IMSP
Suma alocată
şi valorificată
de către
instituţiile
medicale
5.1.3.
Reproiectarea şi
reconstrucţia
Blocului „‟B‟‟
(nefinisat) cu
predislocarea
Centrului
Perintologic
11,0 mil.
lei
Partener privat
ABH Invest
Compani SRL
2016
APL, IMSP
SCMB
Asigurarea
normelor de
suprafaţă
pentru
pacienţi,
standarde de
înzestrare cu
utilaj
65
5.1.4.
Deschiderea
Centrului de
radioterapie pentru
pacienţii oncologici
din mun. Bălţi şi din
raioanele de nord din
R.M.
2,4 mil. lei
APL-200,0 mii
lei
MS RM - 2,2
mil. lei
2018
MS,
Institutul
Oncologic,
Adminiraţia
spitalului
Protocoale
clinice de
tratament
5.1.5.
Deschiderea
Centrului
Colonoscopie pentru
efectuarea”Screening
” examenărilor de
depistare a cancerului
de colon
Se
evaluează
APL, MS
RM,IMSP
SCMB
2016
MS RM,
APL, IMSP
SCMB
Numărul de
investigaţii,
Numărul de
pacienţi
depistaţi pe
stadii
5.1.6.
Sporirea calităţii
tratamentului
pacienţilor cu calculi
ai sistemului
urogenital prin
procurarea aparatului
”Litotriptor”
300,9 mii
lei
200,0- mii lei
Fondul de
dezvoltare a
CNAM
2016
CNAM,
Adminitraţia
IMSP SCMB
Numărul de
intervenţii
5.1.7.
Centralizarea
pregătirii alimentaţiei
curative în blocul
alimentar central
pentru Centrul
Perinatologic,
Departamentul
Pediatrie, Dispensarul
Pneumoftiziologic
100,0 mii
lei
Surse proprii
ale IMSP
SCMB
2016
Administraţi
a IMSP
SCMB
Optimizarea
cheltuielilor
5.1.8.
Creşterea esenţială a
calităţii procesului
diagnostic-curativ
prin procurarea unui
tomograf
computerizat
20,0 mil.
lei
APL, Surse
externe 2016
APL, IMSP
SCMB
Numărul de
investigaţii
5.1.9.
Sporirea activităţii
chirugicale şi calităţii
intervenţilor prin
efectuarea lucrărilor
de reparaţie capitală a
blocului operator şi
înzestrarea lui cu
utilaj modern
6,0 mil. lei
APL, MS,
Surse externe
2017
APL, IMSP
SCMB
Rata
complicaţiilor
post operatorii
5.1.10.
Procurarea de
dispozitive medicale
pentru Departamentul
Pediatrie
33,0 mii
dolari
SUA
''Cusanony''
japonia
2016
Adminitraţia
IMSP SCMB
Standarde de
înzestrare
5.1.11. Proiect de 3,0 mil. lei Fondul locativ 2016 Serviciul Spaţii folosite
66
reconstrucţie a
galeriei în Centrul de
Sănătate nr.1
tehnic şi
gospodăresc,
IMSP CMF
pentru chirie,
şi majorarea
veniturilor
5.1.12.
Proiect de
reconstrucţie a
clădirii Centrului de
Sănătate nr.3
3,2 mil. lei Fondul locativ 2016
Serviciul
tehnic şi
gospodăresc,
IMSP CMF
Volumul
lucrărilor
5.1.13.
Proiect de
reconstrucţie a
clădirii Centrului de
Sănătate nr.4
(ridicarea cu un nivel
a obiectului)
3,2 mil. lei Fondul locativ 2016
Serviciul
tehnic şi
gospodăresc,
IMSP CMF
Volumul
lucrărilor
5.2. Obiectiv specific: Asigurarea implementării programelor municipale în domeniul
sănătăţii
5.2.1.
Proiect de sprijin
pentru dezvoltarea
serviciilor de sănătate
şi a accesului la
sănătate în cadrul
Programului
operaţional
România – Republica
Moldova 2014-2020
0,7 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
Romania –
Republica
Moldova
2014-2020,
Primaria mun.
Balti,
Ministerul
Sanatatii
2016-
2019
Primaria
mun. Balti,
Ministerul
Sanatatii
Nr. de servicii
de sănătate
sprijinite şi
dezvoltate
5.2.2.
Implimentarea
Programelor
Teritoriale în
domeniul sănătăţii în
baza Progamelor
Naţionale, din care:
500,0 mii
anual
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016-
2019
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Suma de bani
eliberate
pentru
programe
municipale.
Numărul de
programe
implementate.
5.2.2.1
Continuarea
implimentării
programului
municipal privind
controlul alcoolului
Se
evaluează
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016-
2019
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
5.2.2.2
Continuarea
implimentării
programului
municipal antidrog
Se
evaluează
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016-
2018
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
5.2.2.3
Continuarea
implimentării
programului
municipal de
alimentaţie a copiilor
Se
evaluează
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016-
2019
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
67
sugari
5.2.2.4
Continuarea
implimentării
programului
municipal privind
controlul şi
prevenirea bolilor
cardiovasculare
159,0 mii
lei
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016-
2019
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
5.2.2.5
Continuarea
implimentării
programului
municipal privind
controlul tutunului
Se
evaluează
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
5.2.2.6
Continuarea
implimentării
programului
municipal de
securitate
transfuzională şi
autoasigurare cu
produse sanguine
Se
evaluează
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
5.2.2.7
Continuarea
implimentării
programului
municipal de sănătate
mintală
Se
evaluează
Bugetul local,
Ministerul
Sănătăţii al
R.M.
2016
SS; Consiliul
Municipal,
Medicii şefi
ai IMSP
Nr. de
beneficiari
Efectul scontat:
Modernizarea bazei tehnico-materiale;
Reparaţii capitale ale secţiilor hoteliere;
Reparaţia şi restabilirea sistemei de ventilare;
Asigurarea cu apă caldă;
Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor medicale;
Ameliorarea situaţiei în domeniul sănătăţii datorită implementării programelor municipale
în domeniul sănătăţii.
68
OS. 6. EXTINDEREA ACCESULUI LA EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÎNT ŞI
ASIGURAREA CONDIŢIILOR OPTIMALE PENTRU UN PROCES
EDUCAŢIONAL EFICIENT ŞI REZULTATIV
Performanţa sistemului educaţional din municipiul Bălţi este stimulată şi, în unele cazuri,
atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local,
regional, naţional şi internaţional, şi de progresul social intern.
Principalele problemele existente în domeniul învăţămîntului din mun. Bălţi sunt:
baza tehnico-materială moral şi fizică uzată;
insuficienţa softurilor educaţionale moderne;
adaptarea insuficientă a instituţiilor de învăţămînt la necesităţile persoanelor cu
dizabilităţi,
insuficienţa cadrelor specializate ca logopezi, defectologi, tiflopedagogi, kinetoterapeuţi,
psihologi;
dotarea insuficientă a sălilor şi terenurilor sportive aferente instituţiilor de învăţămînt;
implicarea pasivă a tinerilor în activităţile complimentare procesului educaţional;
fluctuaţia sporită şi un deficit de personal auxiliar;
competenţe insuficiente ale managerilor în domeniul planificării;
utilizarea iraţională a spaţiilor nefolosite în procesul de instruire şi educaţie şi lipsa
atractivităţii pentru arendatori.
Principalul factor care a influenţat negativ asupra domeniului învăţămîntului din mun. Bălţi
este insuficienţa resurselor bugetare pentru reparaţii capitale şi dotarea a instituţiilor de
învăţămînt.
Obiectivul strategic pe anii 2016-2019 în domeniul învăţămîntului este: extinderea
accesului la educaţie şi învăţămînt şi asigurarea condiţiilor optimale pentru un proces
educaţional eficient şi rezultativ.
Obiectivul dat este orientat spre dezvoltarea şi modernizarea serviciilor educaţionale
existente.
Sistemul de educaţie, îşi propune să ofere o educaţie de calitate, relevantă pentru societate şi
economia localităţii, prin asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor din municipiu la
învăţămînt.
Misiunea în domeniul educaţiei este îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, în
contextul implementării standardelor de modernizare, prin asigurarea unui parteneriat eficient
între actanţi, întru formarea cetăţeanului conştient şi activ în viaţa social-economică a
municipiului şi a ţării.
Printre principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea obiectivelor din domeniul
învăţămîntului sunt: Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport a Primăriei mun. Bălţi, instituţiile de
învăţămînt, Ministerul Tineretului şi Sportului al RM, Ministerul Educaţiei al RM, organizaţiile
nonguvernamentale, asociaţiile de binefaceri, şi partenerii externi de dezvoltare. Printre proiecte
importante de susţinere şi realizare a obiectivelor din domeniul învăţămîntului ar putea fi Fondul
de Investiţii Sociale din Moldova (FISM).
Principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea obiectivelor din domeniul
învăţămîntului din mun. Bălţi sunt: Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport a Primăriei mun. Bălţi,
69
Instituţiile de învăţămînt, Ministerul Tineretului şi Sportului al RM, Ministerul Educaţiei, ONG-
uri, şi Partenerii externi de dezvoltare. Printre proiectele importante de susţinere şi realizare a
obiectivelor din domeniul învăţămîntului ar putea fi proiectele promovate de către Fondul de
Investiţii Sociale din Moldova (FISM), creat cu suportul Băncii Mondiale şi al ţărilor donatoare.
Reieşind din problemele existente şi din eventualele oportunităţi în domeniul învăţămîntului
s-au propus următoarele obiective specifice:
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse
potenţiale de
finanţare
Termen Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
6.1. Obiectiv specific: Dotarea şi modernizarea instituţiilor educaţionale
6.1.1.
Modernizarea
infrastructurii şi a
bazei tehnico-
materiale a
instituţiilor de
învăţămînt din
municipiu
După evaluare
Germania
Elveţia GOPA
2016-
netermin
ată
Adminitraţia
LT ,,D.
Cantemir''
Eficientizarea
energetică a
încăperi LT
,,D. Cantemir''
6.1.2.
Dotarea gradiniţilor
cu echipament
necesar
Se evaluează Proiectul
Romînia-
Moldova,
Agenţia
2016-
2019
APL,FISM,
Asociaţii de
binefaceri
Nr. de
Grădiniţe
dotate
70
Elveţiană pentru
Dezvoltare şi
Cooperare
(SDC),
6.1.3.
Adoptarea
instituţiilor de
învăţămînt la
necesităţile
persoanelor cu
dizabilităţi
Se evaluează
APL, Proiectul
Romînia-
Moldova,
Asociaţii de
binefaceri
2016-
2019
APL,FISM,
ONG-uri,
Nr. de
instituţii
adoptate
6.1.4.
Dotarea sălilor şi a
terenurilor sportive
aferente instituţiilor
de învăţămînt
Se evaluează FISM, ONG-
uri, Federaţii
Sportive,
Asociaţii de
binefaceri
2016-
2019
APL,FISM,
ONG-uri,
Federaţii
Sportive
Nr. terenuri
sportive
6.1.5.
Dotarea instituţiilor
cu echipament şi
mobilier modern
adecvat domeniului
de specializare (în
cadrul învăţămîntului
vocaţional/tehnic)
Se evaluează
Ministerul
Educaţiei,
Fonduri
Europene
2016-
2017
APL,
Ministerul
Educaţiei
Nr. instituţii
dotate
6.1.6.
Dotarea cu softuri
educaţionale moderne
în instituţiile de
învăţămînt
Se evaluează
Ministerul
Educaţiei,
MTIC,
2016-
2017
APL,
Ministerul
Educaţiei,
MTIC,
Nr. de
instituţii
dotate
6.1.7.
Cooperare
instituţională în
domeniul educaţional
în vederea creşterii
accesului la educaţie
şi a calităţii acesteia
din cadrul
Programului
operaţional
România – Republica
Moldova 2014-2020
0,7 mil. euro
UE prin
Programul
operaţional
Romania –
Republica
Moldova 2014-
2020, Primaria
mun. Balti
2016-
2019
Primaria mun.
Balti,
Ministerul
Educaţiei
Nr. De
parteneriatelor
stabilite si
institutiilor
renovate
6.2. Obiectiv specific: Asigurarea educaţiei parentale eficiente în vederea îmbunătăţirii
practicilor de îngrijire şi educaţie a copiilor
6.2.1.
Proiect: ,,Educaţia
parentală”
Se evaluează
Managerii
instituţiilor
preşcolare din
subordinea
DÎTS, SAP
2016-
perioada nedeter
minată
Ministrul
Educaţiei,
UNICEF,
Centrul
Naţional
Educaţie
Timpurie
Informarea
Familiei
Pedagogizarea
părinţilor,
formarea continuă a
cadrelor
didactice
6.3. Obiectiv specific: Promovarea şi asigurarea educaţiei incluzive la nivel de sistem
71
educaţional din municipiu
6.3.1. Proiect: ,,Educaţia
incluzivă” Se evaluează
Mangerii
instituţiilor
preşcolare din
subordinea
DÎTS, SAP
2016-
perioada
nedeter
minată
Ambasada
Cehă
Dezvoltarea şi
spijinirea
educaţiei
incluzive
6.4. Obiectiv specific: Extinderea accesului la educaţia timpurie de calitate
6.4.1.
Deschiderea a cel
puţin a 3 grupe pentru
instituţionalizarea a
75 copii, suplimentar,
anual
2016-670,0
2017-705,9
2018-741,1
2019-741,1
(mii lei)
-Şeful DÎTS
-Specialist
principal de
educaţie
timpurie
-Conducătorii
instituţiilor
preşscolare
2016
Transferurile
cu destinaţie
specială,
mijloace
speciale
(plata
părinţilor,
chiria)
Rata de
înrolare, %;
Majoararea
numărului de
grupe şi copii
faţă de anul
precedent, %
6.4.2.
Îmbunătăţirea calităţii
alimentaţiei copiilor,
prin achiziţionarea
serviciilor de
alimentaţie la
întreprinderile
specializate, şi
majorarea normei
financiare cu cel
puţin 5% anual
2016-16220,3
2017-17077,4
2018-17934,4
2019-17934,4
(mii lei)
-Şeful DÎTS
-Specialist
principal de
educaţie
timpurie
-Contabil şef
2016
Transferurile
cu destinaţie
specială,
(plata
părinţilor,
chiria)
Costul mediu
pentru
alimentaţia
unui copil pe
zi, lei;
majorarea
costului
mediu faţă de
anul
precedent, %
6.4.3.
Asigurarea scutirii de
plată pentru
întreţinerea în
instituţiile preşcolare
a nu mai puţin de 500
copii din familiile cu
mulţi copii şi
socialmente-
vulnerabile, anual
2016-536,3
2017-565,1
2018-593,9
2019-593,9
(mii lei)
-Şeful DÎTS
-Specialist
principal de
educaţie
timpurie
2016
Transferurile
cu destinaţie
specială,
bugetul
municipal
Nr. de copii
scutiţi de
plată;
Costul mediu
al scutirii unui
copil pe an, lei
6.4.4.
Îmbunătăţirea bazei
tehnico-materiale a
instituţiilor preşcolare
prin achiziţionarea
bunurilor (de uz
casnic, veselă, ş.a.) şi
materialelor de
construcţie
2016-1157,2
2017-666,3
2018-378,7
2019-378,7
(mii lei)
-Şeful DÎTS
-Specialist
principal de
educaţie
timpurie
-Contabil şef
-Conducătorii
instituţiilor
preşcolare
2016
Transferurile
cu destinaţie
specială
Volumul
alocaţiilor
6.4.5.
Repararea/reabilitarea
clădirilor,
modernizarea
reţelelor tehnice, cel
puţin o instituţie din
proiecte, fonduri,
2016-300,0
2017-350,0
2018-400,0
2019-500,0
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Specialist
principal de
educaţie
timpurie
-Conducătorii
2016 Proiecte,
fonduri
Numărul
instituţiilor
reabilitate,
volumul
alocaţiilor
atrase din
72
anual instituţiilor
preşcolare
proiecte,
fonduri
6.5. Obiectiv specific: Sporirea accesului copiilor la educaţie
6.5.1.
Asigurarea
şcolarizării 13000
elevi anual
2016-132602,8
2017-140555,9
2018-147735,1
2019-147735,1
(mii lei)
-Şeful DÎTS
-Şef secţie
IPPGI
-Specialist
principali al
DÎTS
-Conducătorii
instituţiilor
2016
Transferurile
categoriale,
bugetul
municipal
Nr. de elevi
şcolarizaţi,
Rata de
şcolarizare, %
Nr. de elevi
faţă de anul
precedent, %
6.5.2.
Menţinerea
numărului de
instituţii de
învăţămînt primar,
gimnazial, liceal, prin
suportul instituţiilor
cu deficit bugetar de
APL şi prin
încherierea/reorientar
ea spaţiior neutilizate
în procesul educativ
2016-2108,4
2017-2542,3
2018-2846,5
2019-2846,5
(mii lei)
-Şeful DÎTS
-Şeful adj.
DÎTS
-Contabil şef -
Conducătorii
instituţiilor
-APL
2016 Bugetul
municipal
Nr. de
instituţii
funcţionale în
raport cu
numpărul de
instituţii cu
deficit
bugetar.
Volumul
alocaţiilor
6.5.3.
Asigurarea cu
prînzuri gratuite a cel
puţin 9% din numărul
total al elevilor din
cl.5-12, din familii
social-vulnerabile,
anual
2016-938,3
2017-989,0
2018-1038,0
2019-1038,4
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şeful adj.
DÎTS
-Contabil şef -
Conducătorii
instituţiilor
2016 Bugetul
municipal
Nr. de elevi
alimentaţi
gratis, în
raport cu
numărul total
a elevilor din
cl.5-12, %
6.5.4.
Îmbunătăţire bazei
tehnico-materiale a
instituţiilor
preuniversitare prin
achiziţionarea
bunurilor
2016-3198,9
2017-2006,1
2018-864,1
2019-864,1
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şeful adj.
DÎTS
-Contabil şef -
Conducătorii
instituţiilor
2016 Transferurile
categoriale
Volumul
alocaţiilor
pentru
procurarea
mobilierului,
materialelor
de construcţie,
ş.a.
6.5.5.
Reparaţia capitală a
clădirilor, reţelelor
tehnice, cel puţin a 12
instituţii reparate
anual
2016-10037,4
2017-11433,4
2018-12681,8
2019-12681,8
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şeful adj.
DÎTS
-Contabil şef -
Conducătorii
instituţiilor
2016
Transferurile
categoriale,
Proiecte,
fonduri
Nr.
instituţiilor
reparate.
Volumul
alocaţiilor
executate,
fonduri atrase
6.6. Obiectiv specific: Majorarea ratei de copii şi tineri implicaţi în diferite activităţi
complementare ale procesului educaţional
6.6.1.
Asigurarea implicării
în diferite activităţi
complementare ale
2016-3997,1
2017-4244,9
2018-4469,9
Şeful DÎTS
-Şef secţie
IPPGI
2016
Transferuri cu
destinaţie
specială
Nr. de copii şi
tineri
implicaţi, rata
73
procesului
educaţional, a peste
2000 copii şi tineri,
anual
2019-4469,9
(mii lei)
- Specialist
principali al
DÎTS
-Conducătorii
instituţiilor
extraşcolare
de implicare,
%
6.6.2.
Desfăşurarea anaulă a
nu mai puţin de 25
activităţi de
valorificare a
patrimoniului
cultural, artistic, de
creaţie artistică
2016-49,6
2017-49,6
2018-49,6
2019-49,6
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şef secţie
IPPGI
- Specialist
principali al
DÎTS
-Conducătorii
instituţiilor
extraşcolare
2016
Transferuri cu
destinaţie
specială
Nr. de
activităţi
desfăşurate;
Costul mediu
al unei
activităţi în
domeniul
educaţiei
extraşcolare
6.6.3.
Asigurarea odihnei de
vară în tabăra de
odihnă şi întremare a
sănătăţi copiilor
,,Olimpieţ” a nu mai
puţin de 450 copii din
familii cu mulţi copii
şi socialmente-
vulnerabile, anual
2016-725,6
2017-772,3
2018-808,5
2019-808,5
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şef secţie
IPPGI
- Specialist
principali al
DÎTS
-Şeful taberei şi
întremare a
sănătăţii
copiilor
,,Olimpieţ”
2016-
2019
Transferuri cu
destinaţie
specială
Nr. de copii
asiguraţi cu
odihnă de vară
Costul mediu
pentru
întreţinerea
unui copil în
tabăra de
odihnă,
majorarea
costului faţă
de anul
precedent, %
6.6.4.
Asigruarea implicării
în practicarea
sistematică a
sportului a peste 1200
de copii şi tineri, în
cadrul şcolilor
sportive, anual
2016-8703,5
2017-9290,8
2018-9715,3
2019-9715,3
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şef secţie
Tineret şi Sport
- Specialiştii
principali ai
STS
-Conducătorii
şcolilor sportive
2016
Transferuri cu
destinaţie
specială
Nr. de copii şi
tineri
implicaţi, rata
de implicare,
%
6.6.5.
Desfăşurarea anuală a
circa 400 activităţi
sportive
2016-540,0
2017-650,0
2018-650,0
2019-650,0
(mii lei)
Şeful DÎTS
-Şef secţie
Tineret şi Sport
- Specialiştii
principali ai STS
-Conducătorii
şcolilor sportive
2016 Bugetul
municipal
Nr. de
activităţi
desfăşurate
Costul unei
activităţi în
domeniul
sportului
74
Efectul scontat:
Modernizarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt din municipiu;
Creşterea gradului de informatizare a instituţiilor de învăţămînt;
Extinderea accesului la educaţia timpurie de calitate, astfel încît să fie asigurată sporirea
ratei de includere în educaţia preşcolară a copiilor de 3-5 ani pînă la 95,0%, în anul 2020
şi a copiilor de 5-6(7) ani pînă la 96,0% în anul 2020;
Accesul copiilor din mun. Bălţi în vărsta de la 7 ani pînă la 19 ani la educaţie în
instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial – obligatoriu – 100%, şi la învăţămînt liceal –
prin concurs;
Majorarea ratei de copii şi tineri implicaţi în diferite activităţi complementare ale procesului educational cu pînă la 20,0% din numărul total al elevilor din instituţiile
preuniversitare din mun.Bălţi caătre anul 2020;
Majorarea ratei de copii care practică regulat sportul în cadrul şcolilor sportive pînă la
6,4% din numărul populaţiei de la 6 pînă la 20 ani din municipiu în anul 2020;
Promovarea şi asigurarea educaţiei incluzive la nivel de sistem educational din
municipiu, astfel încît să se realizeze o creştere anaulă cu cel puţin 10,0% a ratei de acces
al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale la educaţie;
Reintegrarea educaţională a copiilor, aflaţi în instituţiile de tip rezidenţial din municipiu,
care să conducă la reducerea numărului de copii aflaţi în aceste instituţii cu 50,0% pînă în
anul 2020, şi reorganizarea, către anul 2020, a cel puţin 25,0% din instituţiile de
învăţămînt de tip residential din minicipiu;
Dezvoltarea sistemului de consiliere în carieră şi proiectare a carierei pe parcursul întregii
vieţi la nivel prin diversificarea serviciilor;
Asigurarea unui mediu protectiv, capabil să prevină violenţa faţă de copii în instituţiile de
învăţămînt prin instruirea cadrelor didactice şi a altor angajaţi din instituţie ce vizează
intervenţia promtă pentru identificarea, referirea şi asistenţa copiilor victime ale violenţei;
Asigurarea unei educaţii timpurii centrate pe copil şi a tranziţiei de succes în învăţămîntul
primar;
Atragerea şi menţinerea cadrelor performante în sistemul de învăţămînt municipal, astfel
încît ponderea cadrelor didactice de vîrsta pensionară la anumite discipline care nu sunt
formate în aria mun. Bălţi să scadă cu 10% pînă în anul 2020.
Asigurarea unui echilibru cantitativ şi structural între oferta şi cererea de cadre
specializate (logopezi, defectologi, tiflopedagogi, kinetoterapeuţi, psihologi) comparativ
cu nevoile şi solicitările grupurilor ţintă (elevi, părinţi) în instituţiile de învăţămînt
preşcolar şi universitar din municipiu;
Eficientizarea şi flexibilizarea formării continue a cadrelor didactice/manageriale;
Îmbunătăţirea planificării şi a managementului reţelei instituţiilor de învăţămînt în aria mun. Bălţi, prin reorganizarea acesteia;
Dezvoltarea competenţelor digitale prin elaborarea şi aplicarea conţinuturilor educaţionale digitale în procesul de învăţămînt;
Eficientizarea managementului şcolar la nivel de şcoală şi clasă prin intermediul
tehnologiilor informaţionale;
Sporirea participării elevilor la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor educaţionale instituţionale/locale;
Asigurarea educaţiei parentale eficiente în vederea îmbunătăţirii practicilor de îngrijire şi educare a copiilor;
Promovarea parteneriatelor locale/naţionale-internaţionale pentru educaţie.
75
OS. 7. SPORIREA GRADULUI DE INTEGRARE SOCIALĂ ŞI
ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE PRESTARE A SERVICIILOR DE
ASISTENŢĂ SOCIALĂ
În sens larg, asistenţa socială reprezintă o activitate de ajutorare a oamenilor să-şi învingă
greutăţile, să-şi dezvolte capacităţile de a soluţiona de sine stătător problemele. În sens restrîns,
ea poate fi privită ca o activitate orientată spre rezolvarea problemelor sociale ale unor persoane
aparte sau ale unor grupuri de persoane, în primul rînd ale celor care nu mai dispun de resurse
materiale, sociale şi morale, care nu mai sunt în stare să-şi asigure prin propriile eforturi un trai
decent.
Astăzi, cheltuielile bugetare şi necesităţile sociale au un ritm de creştere mai mare decît
veniturile bugetare şi posibilităţile de finanţare. Resursele financiare sunt limitate, iar necesităţile
sociale sunt mereu în creştere.
Principalele probleme existente în domeniul asistenţei sociale din mun. Bălţi sunt:
dotarea cu inventar metodico-didactic insuficient;
lipsa unei viziuni de dezvoltare a serviciilor sociale în mun. Bălţi;
insuficienţa programelor de instruire a asistenţilor sociali;
insuficienţa programelor de susţinere financiară a unor categorii de persoane;
insuficienţa susţinerii sociale pentru unele categorii de familii;
implicarea redusă a sectorului privat în acordarea serviciilor sociale;
insuficienţa acţiunilor de voluntariat;
lipsa unui mecanism de colaborare cu ONG.
Principalul factor de creştere a necesităţilor de prestare a serviciilor de asistenţă socială este
situaţia social-economică din ţară şi din municipiu.
Pentru soluţionarea problemelor existente din domeniul asistenţei sociale, s-a propus ca
obiectiv strategic: sporirea gradului de integrare socială şi îmbunătăţirea condiţiilor de
prestare a serviciilor de asistenţă socială
Principalii subiecţi care ar putea contribui la realizarea acestui obiectiv strategic sunt:
Primăria mun. Bălţi, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ONG-urile, APL”Home-
Care”, Centrul social ”Respiraţia a doua”, Agenţii economici, Asociaţii de binefaceri, şi
Partenerii externi de dezvoltare. Reieşind din problemele existente şi din eventualele oportunităţi în domeniul asistenţei
sociale s-au propus următoarele obiective specifice:
76
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
Planul de acţiuni
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse potenţiale
de finanţare Termen
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
7.1. Obiectiv specific: Asigurarea incluziunii sociale a persoanelor din păturile social
vulnerabile
7.1.1.
Studiu de evaluare a
situaţiei grupul social
vulnerabile
5,0 mii lei APL,
Surse externe 2016
DASPF
Centrele sociale
ONG
Grup de
voluntariat
Raport privind
grupurile
vulnerabile
7.1.2.
Proiect privind
elaborarea Hărţii
Sociale a mun. Bălţi
70,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016 -
2017
APL,
ONG
internaţionale,
DASPF
Harta Socială
elaborată
sprijin
persoanelor şi
familiei
defavorizate
7.1.3.
Elaborarea planul
strategic de
dezvoltarea a
serviciilor integrate
de asistenţă socială
pentru anii 2016-
2019
Se
evaluează
APL,
Surse externe
2016 -
2017
APL,
DASPF
Centrele sociale
ONG
Planul
elaborat
7.1.4.
Programa municipală
de incluziune socială
a persoanelor cu
dizabilităţi pentru anii
2014-2018
5,0 mil. lei
APL,
MMPSF
Surse externe
2016-
2018
APL
DASPF
Ministerul
Muncii,
Familiei şi
Integrarea
socială a
persoanelor cu
dizabilităţi
asigurată şi
77
Protecţiei
Sociale
(MMPSF)
promovată
Raport anual
elaborat
7.1.5.
Proiect de dezvoltare
a antreprenoriatul
social pentru
incluziunea
persoanelor cu
dizabilităţi în cîmpul
muncii
Se
evaluează
APL
ONG ”Asociaţia
femeilor de
Afaceri din mun.
Bălţi”
2016-
2019
APL
ONG
”Asociaţia
femeilor de
Afaceri din
mun. Bălţi”
Acord de
parteneriat
elaborat şi
aprobat
Crearea 6
locuri de
muncă
7.1.6.
Asigurarea
durabilităţii centrului
medico-social
”Rebeca”
300,0 mii
lei
APL, Surse
externe
Aportul
beneficiarilor
(persoane fizice)
2016 -
2017
APL”Home-
Care”, Centrul
social
”Respiraţia a
doua”
Servicii
medico-
Sociale
prestate la
domiciliu
pentru 600
bătrîni
7.1.7.
Extinderea serviciului
social ”Asistenţă
personală”
1453,2 mii
lei
APL
2016 -
2017
APL, DASPF,
Serviciului
social
”Asistenţă
personală”
30 beneficiari
şi 30 asistenţi
personali
angajaţi
7.1.8.
Crearea serviciului de
îngrijire socială la
domiciliu contra plată
Aportul
beneficiari
lor
APL, Surse
externe
Aportul
beneficiarilor
(persoane fizice)
2016 -
2017
APL
DASPF
MMPSF
Extinderea
pachetului
de servicii
sociale la
domiciliu
pentru bătrîni
7.1.9.
Planul de acţiuni
privind incluziunea
socială a persoanelor
de etnie roma
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016 -
2019
APL
Mediator
comunitar
Structurile
relevante
ONG
nr. de
beneficiari
7.1.10.
Programe de instruire
a asistenţilor sociali,
lucratori sociali,
asistenţi sociali şi
perfecţionare lor
profesionale continuă
Se
evaluează
APL, Surse
externe
2016 -
2019
APL
DASPF
MMPSF
ONG
Sporirea
nivelului
calităţii
serviciilor
sociale
nr. angajaţilor
instruiţi
7.2. Obiectiv specific: Consolidarea sistemului de protecţia a familiei şi a dreptul copiilor la
nivel local
7.2.1.
Implementarea
proiectului AO CCF
MOLDOVA
”Prevenirea
instituţionalizării şi
stabilirea unei forme
Se
evaluează
APL
Surse externe 2016
APL
DASPF
AO CCF
”Moldova”
nr. de copii
dezinstituţiona
lizaţi şi
monitorizaţi
78
de protecţie de tip
familial pentru copii
aflaţi în Centrul de
Plasament Temporar
şi Reabilitarea pentru
Copii din
Bălţi(CPTRS)”
7.2.2.
Extinderea serviciului
social de sprijin
pentru familii cu
copii
90,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL
DASPF
FMSSP
nr. de
beneficiari
7.2.3.
Crearea serviciul –
Casa de Tip Familial
(CCTF)
188,8 mii
lei
APL, Surse
externe 2016
APL
DASPF
AO CCF
”Moldova”
nr. serviciul
nr. beneficiari
7.2.4.
Implementarea
serviciului ”Asistent
parental profesionist”
(APP)
198,9 mii
lei
APL, Surse
externe
2016-
2017
APL
AO CCF
”Moldova”
6 copii rămaşi
fără îngrijire
părintească
plasaţi în
familie
7.2.5.
Implementarea
proiectelor
educaţionale la nivel
local
5,0 mii lei Surse externe 2016-
2017
APL
ONG
”Educaţion
Moldova”
Centrul
”Drumul spre
casă”
Centrul
”Evrica”
Cereri de
grant semnate
nr. de cereri
de finanţare
aplicate
7.3. Obiectiv specific: Susţinere socială pentru unele categorii de familii
7.3.1.
Abonamente lunare
pentru copii orfani şi
rămaşi fără îngrijire
părintească
96,0 mii
lei (40 lei
costul
unui
abonament
)
APL, Surse
externe
2017-
2019
APL
200 copii
asiguraţi cu
abonamente
lunare gratuit
7.3.2.
Abonamente lunare
pentru copiii din
familiile numeroase
288,0 mii
lei (40 lei
costul
unui
abonament
)
APL, Surse
externe
2017-
2019
APL
600 copii din
familii cu
mulţi copii
asiguraţi cu
abonamente
lunare gratuit
7.3.3.
Ajutor material unic
pentru copiii care
merg în clasa întîi
500 lei per
copil
APL, Surse
externe
2017-
2019
APL
(1350 copii,
anul 2015)
79
Efectul scontat:
Sporirea calităţii serviciilor sociale;
Obţinerea unei viziuni clare şi durabile de dezvoltare a asistenţei sociale;
Integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi;
Extinderea şi diversificarea serviciilor sociale pentru persoanele cu vîrstă înaintată şi
singuratice;
Sporirea accesului la serviciile medico-sociale la domiciliu pentru 600 persoane;
30 beneficiari şi 30 asistenţi personali angajaţi;
130 persoane din domeniul asistenţei sociale îşi vor ridica nivelul de calificare;
9 copii rămaşi fără îngrijire părintească plasaţi în servicii de tip familial;
200 copii orfani şi rămaşi fără îngrijire părintească vor fi asiguraţi cu abonament lunar
gratuit;
600 copii din familii cu mulţi copii vor fi asiguraţi cu abonament lunar gratuit;
1350-1400 copii/anual vor fi asiguraţi material pentru a merge în clasa întîi.
80
OS. 8. DEZVOLTAREA ŞI ASIGURAREA UNUI MEDIU
CULTURAL DURABIL
Strategia din domeniul culturii include un şir de obiective, menite să contribuie la
dezvoltarea, promovarea, şi gestionarea eficientă a sferei culturale în municipiul Bălţi.
Abordarea strategică a sferei culturale în municipiului Bălţi este dictată de cerinţele
consumatorilor culturali, de modernizare şi diversificarea vieţei culturale a comunităţii, de
transformările sociale care au loc într-o societate modernă, şi de dorinţa de extindere a relaţiilor
de colaborare cu instituţiile similare din republică şi de peste hotare. La elaborarea strategiei din
domeniul culturii s-a ţinut cont de factorii legislativi, economici, financiari, sociali şi alţi factori
interni.
În condiţiile actuale, cultura nu este doar un consumator de resurse cum uneori se pretinde,
dar - un instrument, prin intermediul căruia pot fi rezolvate diverse probleme, inclusiv de ordin
social-economic. În acest sens, poziţionarea şi dezvoltarea municipiului Bălţi ca o localitate
dinamică şi prosperă poate fi asigurată şi promovată, în mare parte, datorită dezvoltării continue
a domeniului culturii.
Pincipalele probleme existente în domeniul culturii din mun. Bălţi sunt:
insuficienţa reparaţiilor capitale şi curente ale edificiilor culturale;
insuficienţa dotării tehnice şi modernizarea a instituţiilor culturale;
lipsa atractivităţii activităţilor culturale;
gradul redus de păstrare, conservare şi punerea în valoare a patrimoniului cultural;
reînnoirea permanentă a necesităţilor informaţionale, culturale şi de lectură în biblioteci;
implicarea redusă a locuitorilor din municipiu în activităţile culturale;
gradul redus de promovare a culturii bălţene în circuitul naţional şi internaţional de
valori.
Principalii factorii de influenţă asupra situaţiei create în domeniul culturii sunt:
resurse insuficiente pentru întreţinerea instituţiilor culturale şi finanţarea activităţilor
culturale;
insuficienţa surselor financiare pentru organizarea de concursuri naţionale şi
internaţionale în municipiu.
Reieşind din problemele existente în domeniul culturii, dar şi din perspectivele de dezvoltare
a mun. Bălţi, la ordinea de zi, se impune obiectivul strategic: dezvoltarea şi asigurarea unui
mediu cultural durabil. Obiectivul dat este orientat spre modernizarea şi dotarea instituţiilor
culturale, crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţii artistice şi învăţămîntului
artistic, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural, armonizarea relaţiilor interetnice prin
cultură.
Elaborarea strategiei în domeniul culturii s-a efectuat în conformitate cu Strategia de
Dezvoltare a culturii ,,Cultura 2020‟‟aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 271 din
09.04.2014.
Obiectivul strategic a fost definit şi identificat, plecînd de la rezultatele obţinute în urma
cercetărilor sociologice, precum şi în urma analizei şi armonizării acestora cu propunerile de
dezvoltare viitoare ale entităţilor participante la procesul de dezvoltare a domeniului culturii.
Principalii subiecţi, ar putea contribui la realizarea obiectivului strategic din domeniul
culturii a mun. Bălţi sunt: Secţia Cultură din cadrul Primăriei mun. Bălţi, Ministerul Culturii al
81
RM, ONG-urile culturale, Uniunile de creaţie, Instituţiile culturale, Instituţiile educative, Agenţii
economici, Asociaţii de binefacere, şi Partenerii externi de dezvoltare.
Obiectivul strategic se realizează prin implementarea următoarelor obiective specifice:
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse
potenţiale
de finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
8.1. Obiectiv specific: Dezvoltarea infrastructurii instituţiilor culturale
8.1.1. Efectuarea reparaţiilor
în instituţiile de cultură
4,0 mil.
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL, Secţia
Cultură,
instituţiile de
cultură
Nr. de instituţii
reparate:
reparaţii
capitale, curente
8.1.2.
Dotarea cu un ecran
modern LED pentru
scenă
800,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2017-
2018
APL (Secţia
cultură)
1- Ecran
modern pentru
scena mobilă
8.1.3.
Dotarea cu o scenă
mobilă-esplanadă cu
aparataj sonor şi de
lumini
1,5 mil.
lei
APL,
Surse externe
2017
APL (Secţia
cultură)
1-Scenă mobilă
8.1.4.
Dotarea cu aparataj
audio, efecte de lumini,
instrumente muzicale
400,0 mii
lei/an
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
4-utilaje de
sonorizare;
4-proiectoare de
lumini;
6 art. de
butafore, 6
garnituri
82
8.1.5.
Dezvoltarea
tehnologiilor
informaţionale,
conectarea la internet
200,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
4-xerox-uri;
23- instituţii
conectate la
internet (20-25
calculatoare)
8.1.6. Dotarea cu mobilier
modern
200 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
mese-calculator,
dulapuri,
scaune, vitrine
8.1.7.
Amenajarea
panduşurilor la intrarea
în instituţii
Se
evaluează
APL
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
numărul de
panduşuri în
corespundere cu
numărul de
instituţii
8.2. Obiectiv specific: Sporirea participării bălţenilor la viaţa culturală a municipiului
8.2.1.
Extinderea numărului
de elevi din
învăţămîntul artistic,
uniuni de amatori,
cluburi după interese,
cercuri de creaţie cu
plată şi fără plată
Se
evaluează
APL
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
Nr. de elevi,
numărul de
clase şi cercuri
8.2.2.
Organizarea
activităţilor culturale
municipale incluse în
planul de activitate
anual
900,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
Nr. de
participanţi
Nr. de activităţi
organizate
8.2.3. Crearea de spaţii de
afiş în două limbi
24,0 mii
lei anual
APL
2016-
2017
APL (Secţia
cultură)
Nr. de afişe
create
8.2.4.
Organizarea
manifestărilor culturale
în parteneriat cu
societăţile etnoculturale
din municipiu
90,0-
100,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
organizaţiile
etnoculturale
Nr. de
manifestaţii
organizate
8.3. Obiectiv specific: Păstrarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural
din mun. Bălţi
8.3.1.
Evidenţa şi protejarea
monumentelor şi
actualizarea
documentară a
Registrelor
Monumentelor de
însemnătate locală şi
naţională
Se
evaluează
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Direcţia
Arhitectură,
Direcţia
Gospodării
Comunale
Nr. de
monumente
luate la evidenţă
şi protejate
83
8.3.2.
Conservarea,
acumularea,
securizarea şi
promovarea
patrimoniului
monumentalistic
100,0 mii
lei anual
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
Nr. de
monumente
restaurate,
conservate,
finalizate,
securizate şi
inaugurate
8.3.3.
Crearea unui climat
pluridimensional-
cultural
în promovarea artelor
vizuale la Pinacoteca
,,Antioh Cantemir”
40,0 mii
anual
APL
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Uniunea
artiştilor
plastici din
RM
Nr. de activităţi
organizate
după gen
8.3.4.
Editarea broşurei ,,Din
istoria populaţiei
orăşului Bălţi''
6,0 mii lei
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
(fonduri
europene),
2016
APL (Secţia
cultură)
Muzeul de
Istorie şi
Etnografie
150 broşuri
8.3.5.
Editarea unui Album
fotografic ,,Oraşul de
ieri şi de azi''
15,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
(fonduri
europene),
Misiunile
diplomatice
2016-
2018
APL (Secţia
cultură),
Muzeul de
Istorie şi
Etnografie
150 broşuri
8.3.6. Crearea site-ului
muzeului şi pinotecii
3000 lei
APL
Surse externe
2016-
2018
APL (Secţia
cultură),
Muzeul de
Istorie şi
Etnografie,
Pinacoteca
2 site on-line
8.3.7.
Instalarea a 2 panouri
publicitare - cu lumini:
A). Pe strada Ştefan cel
Mare, în faţa
magazinului Basm,
limitrof muzeului; B)
pe strada
A.Lăpuşneanu, visavi
de muzeu;
10,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Muzeul de
Istorie şi
Etnografie
2 panouri
publicitare
8.3.8.
Restaurarea a 5 obiecte
de patrimoniu din
colecţia etnografică
20,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Ministerul
Culturii,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Muzeul de
Istorie şi
Etnografie,
Ministerul
Culturii
5 obiecte
restaurate
conservarea
patrimoniului
84
8.3.9.
Crearea unui climat
pluridimensional-
cultural
în promovarea
patrimoniului muzeului
50,0 mii
lei
APL, Agenţi
economici,
Ministerul
Culturii
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Muzeul de
Istorie şi
Etnografie,
numărul de
activităţi
culturale
organizate după
gen
8.3.10
.
Proiect de promovare şi
conservare a
patrimoniului cultural
şi istoric al mun. Bălţi
în cadrul Programului
operaţional
România – Republica
Moldova 2014-2020
0,7 mil.
euro
UE prin
Programul
operaţional
Romania –
Republica
Moldova
2014-2020,
Primaria
mun. Balti,
Ministerul
Culturii
2016-
2019
Primaria
mun. Balti,
Ministerul
Culturii
Nr. de obiecte
culturale si
istorice ale
mun. Bălţi
promovate si
conservate
8.4. Obiectiv specific: Asigurarea şi extinderea necesităţilor informaţionale, culturale şi de
lectură a bibliotecilor
8.4.1.
Achiziţia de surse
informaţionale şi carte
la BNB ,,E. Coşeriu”;
405,0 mii
lei
APL,
Ministerul
Culturii,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Ministerul
Culturii
Nr. de
cărţi/surse
Informaţionale
achiziţionate
8.4.2.
Crearea unui climat
pluridimensional-
cultural în BMB
70,0 mii
lei
APL,
Ministerul
Culturii,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură),
Ministerul
Culturii
Nr. de
manifestări
organizate
8.4.3.
Editarea materialelor
ilustrativ
informaţionale
10 mii lei
APL,
Biblioteca
Surse externe
2016-
2019 BMB
Nr de produse
editate
8.4.4.
Asigurarea creşterii
numărului de utilizatori
ai BMB
Se
evaluează
APL,
Biblioteca 2016-201 BMB
numărul de
utilizatori
activi, numărul
de împrumuturi,
8.5. Obiectiv specific: Promovarea culturii bălţene în circuitul naţional şi internaţional de
valori
8.5.1.
Organizarea şi
participarea la
concursuri/festivaluri la
nivel internaţional,
republican, regional
700,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2019
APL (Secţia
cultură)
Ministerul
Culturii
Nr. de
participanţi
Nr. de
concursuri/festi
valuri
8.5.2.
Organizarea şi
participarea la tîrguri,
ateliere naţionale,
internaţionale în
domeniul
meşteşugurilor
populare
200,0 mii
lei
APL,
Surse externe
2016-
2017
APL (Secţia
cultură)
Ministerul
Culturii
Nr. de
organizări şi
participări la
tîrguri, ateliere
de creaţie
85
Domeniul cultură. Efectul scontat în urma realizării strategiei de dezvoltare în domeniul
culturii va fi:
Creşterea calităţii şi numărului acţiunilor culturale;
Creşterea participării la festivaluri naţionale şi internaţionale;
Creşterea numărului de elevi în învăţămîntul artistic;
Posibilitatea organizării în aer liber a evenimentelor în baza unei scene mobile;
Creşterea atractivităţii evenimentului şi posibilitatea de a oferi servicii culturale contra
plată;
Atragerea cetăţenilor în procesul de recreare şi educaţie culturală;
Creşterea calităţii de editare a materialelor ilustrativ-informaţionale;
Asigurarea accesului cetăţenilor la servicii virtuale a instituţiilor culturale;
Atragerea consumatorului cultural în procesul de educaţie culturală şi patriotică;
Integrarea patrimoniului cultural în planuri de amenajare;
Îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe ale utilizatorilor bibliotecilor;
Promovarea istoriei oraşului Bălţi şi a istoriei şi culturii universale;
Creşterea gradului de informare a locuitorilor municipiului Bălţi;
Popularizarea on-line a activităţii instituţiilor de cultură, disiminarea avizelor;
Completarea fondurilor de bibliotecă cu surse informaţionale noi;
Completarea fondului de înregistrări la muzeu;
Creşterea numărului de vizite în instituţiile de cultură.
La capitolul creşterii activităţilor culturale, pe perioada 2016-2019, se prognozează o
dinamizare a următoarelor activităţi:
Tipul de activităţi 2016 2017 2018 2019
Activităţi în cadrul caselor şi căminelor de cultură 840 850 855 860
Activităţi în cadrul Învăţămăntului artistic(3 şcoli) 19 20 20 21
Participări la tîrguri şi expoziţii ale meşterilor populari 27 28 29 30
Activităţi culturale în incinta Pinacotecii 60 63 65 66
Activităţi culturale în cadrul Muzeului 34 35 36 36
Activităţi culturale în cadrul Bibliotecii, 9 filiale 495 500 506 507
Activităţi în colaborare cu societăţile etnoculturale 22 21 22 23
86
OS. 9. CONSOLIDAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR SECTORULUI
NEGUVERNAMENTAL ÎN SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR EXISTENTE DIN
MUNICIPIUL BĂLŢI
Formarea şi consolidarea sectorului neguvernamental în mun. Bălţi, dar şi în republică, a fost
influenţată de diverşi factori social-economici, precum şomajul, veniturile mici ale cetăţenilor şi
protecţia socială insuficientă.
În condiţiile de criză şi lipsa unor oportunităţi de a munci, persoanele active pe plan social,
fie şi-au înfiinţat propria afacere, fie au creat organizaţii neguvernamentale sau au părăsit ţara.
Această stare de lucruri poate explica faptul că ONG-urile din Moldova sunt constituite în mare
parte din oameni cu iniţiativă, cu un nivel înalt de instruire, inclusiv în ştiinţă sau cu experienţă
de funcţionar public, precum şi din tineri cu studii superioare. Organizaţiile neguvernamentale
sunt privite ca un segment suplimentar şi secundar faţă de cel de stat. În mare parte, ONG-urile
apar ca rezultat la reacţiile oamenilor, privind problemele sociale, care nu pot fi soluţionate de
stat sau autoritatea publică locală.
La momentul actual, activitatea sectorului neguvernamental din mun. Bălţi este slab
dezvoltată, iar printre principalele probleme existente sunt:
implicarea redusă a sectorului neguvernamental în soluţionarea principalilor probleme din
municipiu;
numărul mare de ONG-uri cu o componenţă redusă;
interesul redusă a societăţii faţă de activitatea ONG-uri;
activitatea redusă a ONG-uri:
lipsa partenerilor de consultanţă;
lipsa de voluntari şi coordonatori.
Principalii factori care influenţează negativ asupra sectorului neguvernamental din
municipiu sunt:
interesul redus al autorităţii publice centrale şi locale;
lipsa fondurilor şi programelor de finanţarea a sectorului neguvernamental;
capacitatea redusă a ONG-uri în atragerea investiţiilor;
informarea redusă a societăţii civile cu privire la activitatea ONG-uri.
Sporirea nivelului de implicare a ONG-urile în viaţa social-economică din mun. Bălţi este
una importantă şi necesară. Aceasta este argumentată prin faptul că, datorită flexibilităţii şi
specializării ONG-urilor, indicatorul cost-beneficiu este mai mare decît cel pe care ar putea să-l
obţină autoritatea publică locală. ONG-urile trebuie să aibă segmentul său de activitate, şi
împreună cu autoritatea publică locală să contribuie la o ameliorarea situaţiei economice, sociale
şi culturale din municipiu. Aceasta este o metodă eficientă şi productivă de soluţionare a
problemelor existente în municipiu, şi totodată, poate fi realizată cu costuri financiare minime.
Ca rezultat la cele expuse, obiectivul strategic propus pentru anii 2016-2019 este:
consolidarea şi dezvoltarea capacităţilor sectorului neguvernamental în soluţionarea
problemelor existente din municipiul bălţi.
În acest sens, s-a propus următoarele direcţii prioritare:
intensificarea politicii de prestare a serviciilor profesionale în diferite domenii sociale;
stabilirea cooperării pe termen lung cu partenerii şi donatorii la nivel naţional şi
internaţional;
87
sporirea bazei financiare, educaţionale, tehnice şi de propagandă a ONG-urilor;
dezvoltarea mass-mediei în sectorul nonguvernamental;
crearea unui puternic centru tehnico-material;
stabilirea unor relaţii de parteneriat cu ONG-uri din străinătate;
crearea unei reţele de ONG-uri dezvoltată şi structurată;
crearea unui cîmp informaţional de reflectare a activităţii ONG-urilor;
sporirea stabilităţii financiare şi fortificării bazei tehnico-materiale pentru ONG-uri;
pregătirea profesională a angajaţilor.
Asigurarea financiară a implementării Strategiei de dezvoltare a sectorului neguvernamental
în mun. Bălţi se va desfăşura din următoarele surse: bugetul de stat, bugetul municipal, donaţii
ale persoanelor fizice şi juridice; mijloacele organizaţiilor neguvernamentale; resursele
financiare ale donatorilor internaţionali, programe şi fonduri, şi alte surse care nu contravin
legislaţiei în vigoare a RM.
Reieşind din problemele existente şi din eventualele oportunităţi în sectorul
neguvernamental, s-au propus următoarele obiective specifice:
Obiectivele specifice nominalizate vor fi realizate prin următoarele programe/proiecte şi
acţiuni:
PLANUL DE ACŢIUNI
Nr.
d/o
Priorităţi/ obiective/
acţiuni
Cost
orientativ
Surse potenţiale
de finanţare
Termen
de
realizare
Autoritatea
responsabilă
Indicatori de
performanţă
9.1. Obiectiv specific: Susţinerea copiilor din familii social-vulnerabile
9.1.1. Acordarea de
subvenţii
60000 (3
proiecte a
Bugetul local,
Agenţii 2016 APL
Nr. de
beneficiari
88
organizaţiilor
necomerciale, care îşi
desfăşoară activitatea
de prestare a
serviciilor sociale
copiilor din familii
social-vulnerabile
cîte 20000
lei)
economici,
fonduri externe
9.2. Obiectiv specific: Combaterea narcomaniei, HIV-Sida şi bolilor sexual transmisibile
9.2.1.
Acordarea de
subvenţii
organizaţiilor
necomerciale, care
desfăşoară activităţi
de prevenire a
dependenţei de
droguri, HIV SIDA şi
a bolilor cu
transmitere sexuală
60000 (3
proiecte a
cîte 20000
lei)
Bugetul local,
Agenţii
economici,
fonduri externe
2016 APL Nr. de
beneficiari
9.3. Obiectiv specific: Soluţionarea problemelor legate de bolile de tuberculoză
9.3.1.
Acordarea de
subvenţii
organizaţiilor
necomerciale, care
desfăşoară activitate
de prestare a
serviciilor bolnavi de
tuberculoză DOT
60000 (3
proiecte a
cîte 20000
lei)
Bugetul local,
Agenţii
economici,
fonduri externe
2016 APL Nr. de
beneficiari
9.4. Obiectiv specific: Sporirea gradului de implicare a tinerilor în soluţionarea şi
conştientizarea problemei protecţiei mediului înconjurător
9.4.1.
Acordarea de
subvenţii
organizaţiilor
necomerciale, care
desfăşoară activităţi
de protecţie a
mediului
60000 (3
proiecte a
cîte 20000
lei)
Bugetul local,
Agenţii
economici,
fonduri externe
2016 APL Nr. de
beneficiari
9.5. Obiectiv specific: Implicarea şi educarea tinerii generaţii în practicarea unui mod sănătos
de viaţă
9.5.1.
Acordarea de
subvenţii
organizaţiilor
necomerciale, care
desfăşoară activităţi
de promovare a
sportului în masă, ca
un mod sănătos de
viaţă în rîndul
tinerilor
60000 (3
proiecte a
cîte 20000
lei)
Bugetul local,
Agenţii
economici,
fonduri externe
2016 APL Nr. de
beneficiari
89
9.6. Obiectiv specific: Dezvoltarea şi promovarea toleranţei în rîndul tinerii generaţi faţă de
păturile social-vulnerabile
9.6.1.
Acordarea de
subvenţii
organizaţiilor
necomerciale, care îşi
desfăşoară activitatea
în educarea unei
atitudini tolerante
faţă de păturile
social-vulnerabile ale
populaţiei
40000 (2
proiecte a
cîte 20000
lei)
Bugetul local,
Agenţii
economici,
fonduri externe
2016 APL Nr. de
beneficiari
9.7. Obiectiv specific: Dezvoltarea mişcărilor de voluntariat în rîndul tinerilor
9.7.1.
Acordarea de
subvenţii
organizaţiilor
necomerciale, care
desfăşoară activităţi
de dezvoltarea a
acţiunilor de
voluntariat în rîndul
copiilor şi tinerilor
40000
(2proiecte
a cîte
20000 lei)
Bugetul local,
Agenţii
economici,
fonduri externe
2016 APL Nr. de
beneficiari
Efectul scontat:
Dinamizarea activităţii sectorului neguvernamental;
Creşterea numărului voluntarilor şi a tinerilor implicaţi în soluţionarea problemelor
existente în municipiu;
Creşterea nivelului de conştientizarea a societăţii cu privire problemele existente şi
diminuarea factorilor de risc;
Soluţionarea şi diminuarea problemelor existente în domeniul sănătăţii, protecţiei mediului,
şi asistenţei sociale.
90
3.3. PROGNOZAREA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI
Pentru anii 2016-2018, Ministerul Economiei al Republicii Moldova prognozează o creştere
a PIB-ului de 3%-4,5% anual. Factorul important, care va contribui la creşterea economiei
naţionale, va fi majorarea investiţiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală
de circa 6,3%. În perioada anilor 2016-2018, salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se
va majora cu circa 19,8%, şi va atinge 5900 lei în anul 2018, iar creşterea anuală în termeni reali
a producţiei industriale cu 6,2%. Prognoza indicatorilor macroeconomici la nivel de republică
este relativ pesimistă.
Pentru anul 2019, în mun. Bălţi se prognozează un volumul al producţiei industriale
fabricate în mărime de 6175,4 mil. lei, cu o abatere medie anuală de (+/-) 452,0 mil. lei. Rata
medie de creştere a volumului producţiei industriale fabricate, pe perioada 2016-2019, va fi de
7,0% anual (în preţuri curente).
Pe perioada 2016-2019, atragerea investiţiilor străine în mun. Bălţi este prioritatea de bază,
la fel, ca şi pe republică. Pînă în anul 2019, se prognozează un volum al investiţiilor în active
materiale pe termen lung în sumă de 922,2 mil. lei, cu o abatere medie anuală de (+/-) 20,7 mil.
lei. Rata medie de creştere a investiţiilor în active materiale în active pe termen lung, pe perioada
2016-2019, va fi de 6,8% anual (în preţuri curente).
Un rol important pentru mun. Bălţi îl are şi dinamica valorii lucrărilor de antrepriză. Pînă în
anul 2019, se prognozează un volum al lucrărilor de antrepriză în mărime de 480,8 mil. lei, cu
abatere medie anuală de (+/-) 15,8 mil. lei. Rata medie de creştere a volumului lucrărilor de
antrepriză, pe perioada 2016-2019, va fi de 5,0% anual (în preţuri curente).
Pentru anul 2019, se planifică un salariul mediu nominal, în mărime de 6071,7 lei, cu o
abatere medie anuală de (+/-) 62,4 lei anual. Rata medie de creştere a salariului mediu nominal,
pe perioada 2016-2019, va fi de 7,3% anual.
Volumul mărfurilor transportate pentru anul 2019, se prognozează în mărime de 659,8 mii
tone, cu o abatere medie anuală de (+/-) 4,3 mii tone. Pentru anii 2016-2019, se planifică o rată
medie de creştere a volumului mărfurilor transportate în mărime de 1,2% anual.
Transportul public în mun. Bălţi este asigurat de transportul auto şi transportul electric. În
anul 2019, se prognozează un flux total de călători în număr de 21981 pasageri. Din numărul
total de călători, 75,0% vor fi transportaţi cu transportul public electric şi 25,0% cu transportul
public auto. În medie, pe perioada 2016-2019, numărul pasagerilor transportaţi cu transportul
electric va fi în scădere cu -0,8% anual, iar în transportul auto va fi în creştere cu 3,3% anual.
Dinamica principalilor indicatori economici pe mun. Bălţi, pentru anii 2016-2019 este
următoarea:
Indicatori Estimat Prognozat Fluctuaţi
a anuală
2015 2016 2017 2018 2019 (+,-)
Volumul producţiei
industriale, mil. lei 4718,1 5012,0 5399,5 5787,0 6175,4 452,0
Volumul investiţiilor în
capital fix, mil. lei 710,0 860,1 880,8 901,5 922,2 20,7
Valoarea lucrărilor de
antrepriza, mil. lei 396,0 425,3 443,8 462,3 480,8 15,8
Mărfuri transportate, mii
tone 630,0 634,0 642,6 651,2 659,8 4,3
Pasageri transportaţi cu
transportul auto, mii
pasageri
4845,6 5041,0 5197,3 5354 5510,0 156,3
91
Pasageri transportaţi cu
transportul electric, mii
pasageri
17011 16621 16570 16520 16471 -
Salariul mediu nominal, lei 4580 5010 5364 5718 6071,7 62,4
În mun. Bălţi la fel, ca şi în republică, prognoza economică este una relativ pesimistă. Ritmul
de creştere prognozat pe perioada anilor 2016-2019 va fi mai mic decît ritmul de creştere a ratei
inflaţiei, ceea ce se apreciază ca o situaţie negativă.
Prognoza indicatorilor economici pe mun. Bălţi a fost efectuată în baza metodei
econometrice, şi nu sunt luate în consideraţie eventualele efectele pozitive, care ar putea apărea
în urma implementării planului de acţiuni în sectorul economic pe perioada anii 2016-2019.
Reieşind din evoluţia sectorului economic pe următorii ani, se poate constata, că schimbări
esenţiale în sectorul economic nu sunt prognozate, iar realizarea proiectelor şi planului de acţiuni
pentru anii 2016-2019 ar putea îmbunătăţi esenţial calitatea mediului de afaceri şi indicatorii
economici.
Conform datelor statistice, în mun. Bălţi majoritatea întreprinderilor sunt concentrate în sfera
comercială. Schemă orientativă de dezvoltare a reţelei comerţului cu amănuntul în mun. Bălţi,
pentru anii 2016-2019, va fi următoarea:
Tipul de activitate 2016 2017 2018 2019
Unităţi comerciale, total 2546 2572 2608 2641
Magazine 950 953 955 955
Baruri 36 37 39 40
Cafenele, culinării 110 112 114 116
Altele 1450 1450 1500 1530
Evoluţia reţelei de alimentaţie publică în mun. Bălţi, pe perioada 2016-2019, va fi
următoarea:
Tipul de activitate 2016 2017 2018 2019
Restaurante 17 17 18 18
Baruri 36 37 39 40
Cafenele 79 81 82 84
Bufete 100 102 105 107
Magazine- culinărie - - -
În sfera locativ comunală din mun. Bălţi, pentru anii 2016-2019, este prognozată
următoarea dinamică a volumului serviciilor comunale:
92
În comparaţie cu anii precedenţi, pentru anii 2016-2019 se prognozează o uşoară creştere a
serviciilor comunale.
Prognoza veniturilor din serviciile comunale este redată în următoarea diagramă:
93
3.4. PROGNOZAREA BUGETULUI MUNICIPAL
Veniturile bugetare. Întru realizarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei
Naţionale de Descentralizare şi Strategiei de dezvoltare a managementului finanţelor publice
pentru anii 2013-2020, precum şi în conformitate cu indicaţiile metodologice a Ministerului
Finanţelor Republicii Moldova privind elaborarea proiectelor bugetelor unităţilor administrtiv
teritoriale, pentru anul 2016-2018, bugetul municipal s-a prognozat în conformitate cu noul
sistem informaţional de management financiar (SIMF), şi în conformitate cu noua clasificaţie
bugetară, avînd la bază legislaţia fiscală în vigoare din anul 2015.
Dinamica veniturilor bugetului municipal, pe perioada 2015-2019, este redată în următoarea
diagramă:
Pentru anul 2016, în raport cu anul 2015, veniturile totale se vor reduce cu 0,5% şi vor
constitui 396,4 mil. lei; în anul 2017 veniturile totale vor creşte cu 4,4% şi vor constitui 413,8
mil. lei, în anul 2018 către anul precedent veniturile totale vor creşte cu 3,9%, şi vor constitui
429,8, mil. lei, iar în anul 2019 către anul 2018 veniturile totale vor creşte cu 4,1 % şi vor
constitui 447,4 mil. lei.
Ca urmare, pe perioada de patru ani veniturile bugetului municipal vor creşte cu 11,0 %.
Pentru anul 2016, se planifică o creştere a taxelor locale în mărime de 23,09 mil. lei, iar ca
factor principal de creştere vor fi încasările din taxele şi dispozitivele publicitare. Pentru anii
2017-2019, se prognozează încasări din taxele locale în mărime de 23,0 mil. lei, ceea ce
reprezintă o uşoară scădere faţă de anul 2016. Factorul principal de scădere a taxelor locale pe
perioada anilor 2017-2019, vor fi scăderea încasărilor din taxele pentru serviciile de transport
auto. Astfel, ponderea taxelor locale în total venituri, perioada 2016-2019, va între 5,8% şi 5,1%.
Dinamica mărimii taxelor locale pe perioada 2015-2019, este redată în următoarea
diagramă:
94
În conformitate cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru anii
2015-2018, este planificat elaborarea şi adoptarea legislaţiei noi a Codului Fiscal şi Vamal,
introducerea cotei unice a impozitului pentru venitul persoanelor fizice şi juridice, precum şi
introducerea unei taxe/impozit de lux pentru persoanele fizice cu venituri mari. De asemenea,
este planificat reexaminarea sistemului de impozitare a veniturilor fondurilor nestatale de pensii
şi a sistemului de deducere a contribuţiilor, revizuirea sistemului de evaluare şi reevaluare a
bunurilor imobiliare în scopuri fiscale şi revizuirea sistemului de taxe rutiere şi a sistemului de
impozitare a deţinătorilor de patentă de întreprinzător. Pentru actualizarea programului în cauză
va apărea necesitatea rectificării prognozelor efectuate.
Cheltuielile bugetare. Partea de cheltuieli a bugetului municipal pentru anii 2016-2019, a
fost prognozată în bază programelor şi indicatorilor de performanţă. Concepţia şi managementul
politicilor în domeniul cheltuielilor publice a bugetului municipal, care determină mărimea şi
structura lui, este bazată pe Strategia Naţională de Descentralizare, aprobată prin Legea
Republicii Moldova nr. 68 din 05.04.2012, principii, care decurg din Carta Europeană a
autonomiei locale, Legea nr. 181 din 25.07.2014 a finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-
serviciul fiscal şi alte acte legislative.
Corelaţia dintre veniturile şi cheltuielile totale prognozate pe anii 2016-2019 este următoare:
Denumirea
2015
(estimat)
2016
(proiect)
2017
(estimat)
2018
(estimat)
2019
(estimat)
Total venituri (mil. lei) 398,3 396,4 413,8 429,8 447,4
Total cheltuieli (mil. lei) 416,8 416,0 437,2 455,7 478,1
Deficit (+/-) -18,5 -19,6 -23,4 -25,9 -30,7
Pentru anii 2016-2019, nu sunt identificate surse de acoperire a deficitului bugetar. Ca factor
principal, care contribuie la crearea unui dezechilibru bugetar pentru anii 2016-2019 este
excluderea din data de 01.01.2015 a transferurilor cu destinaţie generală din bugetul municipal.
Aceasta a servit drept motiv сa cheltuielile bugetare pentru anii 2016-2019 să fie prognozate la
un nivel minimal.
Deficitul bugetar, ne avînd acoperire financiară în valoare de la 4,9% (2016) pînă la 6,9%
(2019), contravine legislaţiei financiare în vigoare şi confirmă faptul, că fără acordarea
transferurilor din bugetul de stat, bugetul municipal poate fi poziţionat în stare falimentară.
95
Excluderea celor 20,0 mil. lei din sfera bugetară pentru acoperirea cheltuielilor – înseamnă
lichidarea unei ramuri din bugetul local, prin stoparea finanţării sferei sociale sau a celei
economice.
De aceea, una din sarcinile principale în stabilizarea şi echilibrarea finanţelor publice din
mun. Bălţi o reprezintă înaintarea către Parlamentul Republicii Moldova a unor propuneri de
soluţionare a problemei existente pe cale legislativă.
Din anul 2015, este aplicat un nou mecanism de relaţii interbugetare la nivel de stat şi local,
modificînd structura surselor de finanţare a cheltuielilor (din contul resurselor proprii şi
transferurilor cu destinaţie specială). În volumul total al bugetului municipal o pondere esenţială
(peste 60,0%) o deţine transferurile cu destinaţie speciale, care asigură finanţarea învăţămîntului
preşcolar, primar, gimnazial, liceal, extraşcolar, şcoli de sport pentru copii şi un număr de plăţile
compensatorii.
Este de menţionat, că odată cu implimentarea noului sistem bugetar, s-a centralizat la nivel
central toate sursele de venituri stabile şi impunătoare. Ca urmare, bugetul local nu este capabil
să contribuie la o dezvoltare a municipiului.
Metodologia de prognozare a volumului cheltuielilor şi a indicatorilor de performanţă pentru
anii 2016-2018 s-a efectuat în bază particularităţilor aprobate de către Ministerul Finanţelor.
Însă, pe anul 2019 cheltuielile bugetului municipal au fost prognozate în baza indexării cu 5,0 %
a cheltuielilor pentru anul 2018.
Cheltuielile bugetare au fost prognozate reieşind din:
a) dinamica cheltuielilor executate în ultimii ani;
b) nivelul minim de servicii publice necesare pentru comunitate locală.
Structura bugetului municipal pentru perioada anilor 2015 (aprobat) şi estimările 2016-2019
este prezentată în tabelul de mai jos:
Bugetul municipal Bălţi 2015 (aprobat) 2016-2019 (estimat) mil.lei
2015
(aprobat)
2016
(proiect)
2017
(estimat)
2018
(estimat)
2019
(estimat)
Total 392,5 416,0 437,2 455,7 478,1
Sfera socială 295,9 311,7 329,1 344,1 360,9
Învăţămîntul 230,0 245,5 260,1 273,0 286,6
Cultura, sport şi activităţi
pentru tineret 31,8 33,0 34,9 36,5 38,2
Ocroturea sănătăţii 1,0 0,2 0,30 0,3 0,3
Asigurarea şi asistenţa socială 33,0 33,0 33,8 34,3 35,8
Sfera economică 79,5 85,5 88,7 91,5 96,1
Transporturile, gospodăria
drumurilor 37,1 40,4 42,3 43,8 46,0
Gospodăria comunală şi
gospodăria 42,3 45,1 46,4 47,7 50,1
Alte ramuri 17,1 18,8 19,4 20,1 21,1
Serviicii de stat cu destinaţie
generală 16,6 18,2 18,8 19,5 20,4
Apărarea naţională 0,5 0,6 0,6 0,6 0,7
Pentru anul 2016, în raport cu anul 2015, cheltuielile bugetare vor creşte cu 6,0 % şi vor
constitui 416,0 mil. lei, în anul 2017 se vor majora cu 5,1% faţă de anul 2016 şi vor constitui
96
437,2 mil. lei, în anul 2018 către anul precedent va creşte cu 4,2% şi va constitui 455,7 mil. lei,
iar în anul 2019 către anul 2018 se va majora cu 4,9 la sută şi va atinge nivelul de 478,1 mil. lei.
Pe parcursul a 4 ani, bugetul municipal va creşte cu 21,8 la sută.
Dacă este să analizăm creşterea cheltuielilor sub aspect economic, atunci o parte esenţială a
acestora va fi îndreptată spre întreţinerea personalului în instituţiile bugetare. Din suma de 85,6
mil. lei (creşterea cheltuielilor bugetare începînd cu 2015 pînă în 2019), 60,7 mil. lei vor fi
direcţionate spre întreţinerea personalului şi doar 19,9 mil. lei vor fi orientate spre indexare şi
alocarea către alte domenii, sau în medie cu circa 5,0 mil. lei anual.
Dinamica cheltuielilor de personal din bugetul municipal Bălţi pentru anii 2015-2019 este
redat[ în următorul tabel:
Denumirea
2015
aprobat
2016
proiect
2017
estimat
2018
estimat
2019
estimat
Total cheltuieli (mil. lei) 392,5 416,0 437,2 455,7 478,1
Cheltuieli de personal (mil. lei) 190,4 212,4 227,1 239,1 251,1
Ponderea cheltuielilor de
personal în volumul
cheltuielilor total (%) 48,5 51,1 51,9 52,5 52,5
Conform tabelului prezentat, în structura bugetului municipal, cheltuielile de personal
(salarii, contribuţiile de asigurări sociale şi medicale) deţin cea mai mare parte din volumul total
de cheltuieli bugetare şi au o tendinţă de creştere a structurii de la 48,5% în anul 2015 la 50,0%
în anul 2016. Dinamica dată se apreciază ca una negativă, iar managerii sferei bugetare ar trebui
să evalueze obiectiv şi responsabil performanţa personalului şi eficienţa întreţinerii acestuia.
În volumul cheltuielilor estimate, din cauza lipsei surselor de acoperire, nu se regăsesc
cheltuielile de capital finanţate atît din contul surselor proprii, cît şi din contul transferurilor
speciale, cu excepţia gimnaziilor şi liceelor. În acest scop, a fost înaintată către Guvern, o listă cu
obiecte care necesită cheltuieli capitale (în sumă de 263,5 mii lei), cu scopul de a fi acceptate
spre finanţare din contul bugetului de stat.
Structura cheltuielilor capitale necesare de a fi realizate sunt redate în următorul tabel:
Din anul 2011, din bugetul de stat nu se alocă mijloace financiare pentru finanţarea
cheltuielilor capitale.
97
Cu toate acestea, indiferent de problemele financiare existente, legate de acoperirea
cheltuielilor bugetare, în planul strategic de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2016-
2019, toate instituţiile din sfera socială existente au fost păstrate.
Finanţarea bugetară este prevăzută pentru principalele domenii de cheltuieli, ceee ce va
asigura funcţionarea normală a instituţiilor. Însă, resursele limitate obligă conducătorii sferelor
bugetare să întreprindă măsuri necesare pentru atragerea resurselor suplimentare pentru
dezvoltarea instituţiilor atît din surse interne, cît şi din surse externe.
Volumul cheltuielilor estimate pentru anul 2016, în sumă de 416,0 mil. lei, corespunde
indicaţiilor metodici recomandaţi de către Ministerul Finanţelor.
Sfera socială deţine 74,9 % din volumul total de cheltuieli bugetare, sau 311,7 mil. lei; sfera
economică constituie 20,6 % sau 85,5 mil. lei, iar alte ramuri 4,5 % sau 18,8 mil. lei.
În comparaţie cu cheltuielile aprobate pentru anul 2015, cheltuielile pentru sfera socială au
crescut cu 15,8 mil. lei, cheltuielile pentru sfera economică au crescut cu 6,1 mil. lei, iar
cheltuielile pentru alte ramuri au crescut cu 1,6 mil. lei.
În structura bugetului municipal, 51,3% (212,4 mil. lei) îi revine cheltuielilor de personal,
17,7 % (73,2 mil. lei) bunurilor şi serviciilor plătite de către instituţiile bugetare, 16,7 % (69,2
mil. lei), subvenţiilor pentru plata serviciilor publice de către întreprinderile municipale, 3,7 %
(15,5 mil. lei) serviciilor sociale, 5,2 % (21,6 mil. lei) costurilor fixe, 5,3 % (22,1 mil. lei)
cheltuielilor de materiale circulante şi altor cheltuieli.
În sfera socială priorităţile au rămas neschimbate şi, indiferent de problemele de formarea a
bugetului municipal s-a păstrat partea dominantă a cheltuielilor sociale. Din suma totală a
cheltuielilor pentru sfera socială, se planifică finanţarea cheltuielilor pentru:
instituţiile de învăţămînt – 245,5 mil.lei;
instituţiile de cultură, sport şi acţiuni pentru tineret -33,0 mil. lei;
ocrotirea sănătăţii -243,8 mii lei;
asigurări şi asistenţă socială – 33,0 mil. lei;
Alocaţiile în domeniul economic, se prognozează în volum de 85,5 mil. lei, inclusiv:
gospodăria drumurilor – 40,4 mil. lei;
protecţia mediului înconjurător – 10,1 mil. lei;
gospodăria locativ-comunală – 35,0 mil. lei;
Suma cheltuielilor pentru alte domenii constituie 18,8 mil. lei, inclusiv:
pentru serviciile de stat cu destinaţie generală -18,2 mil. lei;
pentru apărarea naţională (Centrul Militar) – 583,0 mii lei.
În concluzie, pentru perioada 2017-2019, structura bugetului municipal va rămîne relativ
neschimbată, cu o pondere predominată a cheltuielilor din sfera socială.
Dinamica cheltuielilor bugetului municipal în sfera economică este redată în tabelul următor:
Denumire Proiect
2016
Prognoza
2017
Prognoza
2018
Prognoza
2019
Transporturi şi gospodăria drumurilor, din
care:
40,5 42,3 43,8 46
dezvoltarea transportului public electric 22,8 24,6 26,1 27,4
reparaţia curentă şi întreţinerea gospodăriei
drumurilor
13,5 7,9 9,9 10,4
reparaţia capitală a gospodăriei drumurilor 4,2 9,8 7,8 8,2
Gospodăria locativ- comunală, din care: 45,1 46,4 47,7 50,1
98
iluminarea străzilor 12,8 12,5 12,3 12,9
înverzirea teritoriului 9,2 9,7 10,1 10,6
amenajarea teritoriului 7,8 8,2 8,6 9
gospodăria locativ 4,6 4,8 5 5,3
curăţirea sanitară 10,1 10,6 11,1 11,6
investiţii capitale
întreţinerea staţiilor de salvare 0,6 0,6 0,6 0,7
Dinamica cheltuielilor transportului şi gospodăriei drumurilor pentru anii 2016-2019 este
redată în următoarea diagramă:
Conform estimărilor efectuate, suma minimală a cheltuielilor bugetare, necesare pentru
reparaţia şi întreţinerea gospodăriei drumurilor pentru anul 2016, constituie 27,0 mil lei, dintre
care: 15,0 mil. lei sunt necesare pentru reparaţia curentă şi 12,0 mil. lei pentru reparaţia capitală.
Cheltuielile gospodăriei drumurilor sunt alocate din contul componentei de bază, formate din
taxa pentru folosirea drumurilor, achitate pentru autovehicole înmatriculate în Republica
Moldova. Pentru anul 2016, volumul prognozat a sursei de finanţare constituie 17,7 mil. lei, ceea
ce acoperă doar 65,5% din necesarul de cheltuieli pe subprograma respectivă. Astfel, se
formează un deficit de 9,3 mil. lei.
Cheltuielile sunt planificate în limita bugetului disponibil. Pentru anul 2019, sunt prevăzute
cheltuieli în suma de 18,6 mil. lei. În cazul, în care se vor întocmi modificările în Legea cu
privire la fondul rutier şi la legislaţia fiscală, volumul de finanţare indicat se va dubla din
momentul aprobării respectivelor modificări. Pentru realizarea programei „Dezvoltarea
transportului auto”, conform calculelor estimative, sunt necesare 22,8 mil. lei. Suma respectivă
de cheltuieli este calculată, reieşind din condiţiile proiectului „Troleibuze pentru Bălţi”,
implementat în anul 2014, şi în baza acordului de împrumut între BERD şi ÎM „Direcţia de
troleibuze Bălţi”. Suma proiectului constituie 4,6 mil. euro, inclusiv creditul BERD în sumă de
3,0 mil. euro şi suma grantului primit în mărime de 1,6 mil. euro. Creditul a fost contractat pe o
perioadă de 10 ani, urmînd să fie rambursat pînă în anul 2024.
Pînă în anul 2019, volumul transferurilor pentru serviciul transportului public electric vor
creşte de 1,4 ori, luînd în considerare şi rata inflaţiei.
99
În anul 2016, pentru dezvoltarea gospodăriei locativ-comunale sunt estimate cheltuieli în
sumă de 123113,9 mii lei, dintre care: 64666,6 mii lei cheltuieli curente şi 58447,3 mii lei
cheltuieli capitale. La momentul actual, problema acoperirii cheltuielilor capitale este extrem de
acută, aşa cum o parte importantă din mijloacele fixe a proprietăţii municipale a ajuns la un nivel
de uzură de 100 %.
Luînd în consideraţie faptul, că veniturile proprii ale mun. Bălţi sunt insuficiente la
determinarea volumului proiectului bugetului pentru anul 2016, necesitatea de finanţare a fost
recalculată în baza indicatorilor macroeconomici. Este necesar de evidenţiat faptul, că în calcul
au fost luate doar cheltuielile curente. Astfel, volumul minim de cheltuieli pentru anul 2016 a
constituit 45,1 mil. lei, sau 36,6 % din necesităţile reale pentru ramura respectivă. Chiar şi în
cazul respectiv, volumul prognozat al veniturilor proprii (37,7 mii lei), nu acoperă necesitatea
minimală calculată. Pînă în 2019, volumul cheltuielilor din acest domeniu va creşte cu 12,8%
faţă de volumul cheltuielilor aprobate pentru anul 2015
100
3.5. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR
Implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a municipiului Bălţi pentru anii 2016-2019
se va realiza de către direcţiile şi serviciile Primăriei municipiului Bălţi, conform
responsabilităţilor stabilite prin Dispoziţia Primarului municipiului Bălţi.
Monitorizarea şi actualizarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului Bălţi, va fi asigurată de
către o comisie desemnată prin Dispoziţia Primarului municipiului Bălţi.
În procesul de monitorizare şi evaluare a Strategiei, se va urmări realizarea indicatorilor
cantitativi şi calitativi.
Indicatorii calitativi de monitorizare şi evaluare se referă la ameliorarea condiţiilor sociale
pentru individ şi comunitate.
O metodă de bază în estimarea rezultatului proiectelor/programelor implimentate va fi
metoda cost-beneficiu. Prin intermediul analizei cost-beneficiu se va compara costurile unui
program/proiect cu beneficiile, pe care acesta le-ar aduce comunităţii, se va compara rezultatele
obţinute cu cele planificate, se va scoate în evidenţă momentele tari şi slabe ale planului de
acţiuni. Din acest punct de vedere, succesul proiectului va depinde de următorii factori:
Impactul socio-economic:
1. Crearea locurilor noi de muncă, crearea noilor parteneriate;
2. Numărul de întreprinderi înfiinţate;
3. Îmbunătăţirea climatului investiţional;
4. Îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor publice;
5. Creşterea calităţii serviciilor publice.
Eficacitatea organizatorică:
1. Numărul de proiecte implimentate;
2. Calitatea realizării proiectelor;
3. Numărul beneficiarilor.
Indicatorii cantitativi de monitorizare şi evaluare a investitiilor realizate prin strategie au fost
identificaţi pentru fiecare proiect în parte şi se regăsesc în documentul detaliat al strategiei. La
fel, principalii indicatori de monitorizare pe anii 2016-2019 sunt:
Indicatorii privind Situaţia Demografică
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Sporul natural Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Numărul populaţiei
prezente şi înregistrate Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Coeficientul de îmbătrînire
a populaţiei Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Vîrsta medie a populaţiei Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Numărul populaţiei cu
vîrsta aptă de muncă Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Numărul pensionarilor Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Numărul căsătoriilor şi
divorţurilor Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
101
Indicatorii privind Ocuparea Forţei de Muncă
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Numărul şomerilor, din
care: Rapoarte AOFM Bălţi
Indemnizaţii (%) Rapoarte AOFM Bălţi
Alocaţii (%) Rapoarte AOFM Bălţi
Posturi de muncă vacante Rapoarte AOFM Bălţi
Posturi de muncă solicitate Rapoarte AOFM Bălţi
Plasaţi în cîmpul muncii Rapoarte AOFM Bălţi
Numărul beneficiarilor de
pregătirea profesională,
lucrări publice
Rapoarte AOFM Bălţi
Nr. de tîrguri şi seminare
organizate Rapoarte AOFM Bălţi
Salariul mediu nominal,
total Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Salariul mediu nominal, pe
tipuri de activitate Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Numărul mediu de salariaţi Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Repartizarea numărului de
salariaţi pe sectoare Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Ponderea ponderea
numărului de salariaţi pe
sectoare (%)
Anuarul Statistic
Direcţia Statistică
Numărul şomerilor, din
care: Rapoarte AOFM Bălţi
Indemnizaţii (%) Rapoarte AOFM Bălţi
Indicatorii privind Sectorul Economic
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Numărul de întreprinderi,
pe domenii economice şi
mărime
Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Numărul întreprinderilor
care au obţinut profit Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Cifra de afaceri a
întreprinderilor, pe domeni
economice şi mărime
Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Rezultatul financiar al
întreprinderilor Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Numărul întreprinderilor
cu capital străin Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Numărul de angajaţi la
întreprinderi Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Situaţia economico-
financiară a
întreprinderilor mari
Rapoarte
Comisia
Naţională a Pieţei
financiare filiala
102
Bălţi
Situaţia economico-
financiară a
întreprinderilor municipale
Rapoarte Întreprinderile
municipale
Contribuţia la bugetul
municipal a
întreprinderilor locale
Rapoarte IFS Bălţi
Volumul producţiei
fabricate Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Volumul investiţiilor în
active materiale pe termen
lung
Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Volumul lucrărilor în
antrepriză Anuarul Statistic Direcţia Statistică
Indicatorii privind Proprietatea Municipală
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Capitalul statutar al
întreprinderilor municipale Rapoarte DPM şi RF
Valoarea proprietăţii
municipale privatizate Rapoarte DPM şi RF
Structura proprietăţii
municipale Rapoarte DPM şi RF
Fondul funciar după forma
de proprietate Rapoarte DPM şi RF
Valoarea proprietăţii
municipale Rapoarte DPM şi RF
Gradul de uzură a
proprietăţii municipale, % Rapoarte DPM şi RF
Situţia finaciar-economică
a întreprinderilor
municipale
Rapoarte DPM şi RF
Terenurile date în arendă,
vîndute Rapoarte DPM şi RF
Structura terenurilor date
în arendă, vîndute Rapoarte DPM şi RF
Structura loturilor de teren Rapoarte DPM şi RF
Indicatorii privind Sfera Locativ Comunală
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Activitatea întreprinderilor
concesionare Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Volumul serviciilor
comunale prestate Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Încasările din furnizarea
serviciilor comunale Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Gradul de asigurare a Rapoarte Secţia Locativ
103
populaţie cu serviciile
comunale,%
Comunală
Gradul de uzură a fondului
locativ, % Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Km străzi modernizate
Rapoarte Secţia Locativ
Comunală
Lungimea sistemului de
aprovizionare cu apă
reabilitat
Rapoarte Secţia Locativ
Comunală
Numărul de puieţi de
copaci şi tufişuri plantaţi Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Suprafaţa totală ameanjtă
Rapoarte Secţia Locativ
Comunală
Numărul şi suprafaţa
clădirilor renovate Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Numărul de clădiri izolate
termic Rapoarte
Secţia Locativ
Comunală
Numărul de instituţii
publice conectate la
sistemul autonom de
încălzire
Rapoarte Secţia Locativ
Comunală
Indicatorii privind Sfera Învăţămînt
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Numărul de copii şi tineri
implicaţi Rapoarte DÎTS
Numărul de activităţi
desfăşurate Rapoarte DÎTS
Costul mediu al unei
activităţi desfăşurate Rapoarte DÎTS
Numărul de copii asiguraţi
cu odihnă de vară Rapoarte DÎTS
Volumul alocaţiilor pentru
achiziţionarea bunurilor Rapoarte DÎTS
Numărul de instituţii
reparate. Volumul
alocaţiilor executate
Rapoarte DÎTS
Numărul de copii şi tineri
implicaţi Rapoarte DÎTS
Numărul de activităţi
desfăşurate Rapoarte DÎTS
Costul mediu al unei
activităţi desfăşurate Rapoarte DÎTS
Numărul de copii asiguraţi
cu odihnă de vară Rapoarte DÎTS
104
Indicatori privind Sfera Sănătăţii
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Numărul de spitale publice
şi private Rapoarte Direcţia Sănătate
Numărul de pacienţi Rapoarte Direcţia Sănătate
Numărul de medicii în
instituţiile medicale Rapoarte Direcţia Sănătate
Numărul de paturi în
spitalul municipal Rapoarte Direcţia Sănătate
Situaţia economico-
financiară a instituţiilor
medicale publice
Rapoarte Direcţia Sănătate
Volumul resurselor
necesare insituţilor
medicale
Rapoarte Direcţia Sănătate
Indicatorii privind Sfera Culturii
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Numărul de formaţiuni
artistice, care activează în
instituţiile culturale
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de participanţi în
formaţiile artistice Rapoarte Secţia Cultură
Inclusiv: numărul de
formaţii artistice pentru
copii şi adolescenţi
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de participanţi în
formaţiile artistice pentru
copii şi adolescenţi
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de participări la
festivaluri şi concursuri
municipale, republicane şi
internaţionale
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de cercuri fără
plată Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de cercuri cu
plată Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de membri ai
cercurilor cu plată
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de membri ai
cercurilor fără plată Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de diplome şi
menţiuni obţinute în cadrul
festivalurilor-concurs,
activitate artistică
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul meşterilor
populari Rapoarte Secţia Cultură
105
Numărul de participări la
tîrguri, expoziţii Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de tîrguri
organizate Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de profesori în
instituţiile învăţămîntului
artistic
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul elevilor, care îşi
fac studiile în instituţiile de
învăţămînt artistic
complementar
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de afişe
organizate Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de monumente
luate la evidenţă Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de înregistrări
Muzeu Rapoarte Secţia Cultură
Nrmărul de unităţi material
editate Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de utilizatori la
BMB Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de unităţi,
completarea fondurilor de
bibliotecă
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de instituţii
reparate Rapoarte Secţia Cultură
Numărul de tehnică
modernă distribuită
instituţiilor
Rapoarte Secţia Cultură
Numărul specialiştilor
angajaţilor din domeniul
culturii
Rapoarte Secţia Cultură
Indicatorii privind Asigurarea Socială
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Pensii de asigurări sociale Rapoarte Direcţia Asistenţă
Socială
Pensii pentru limita de
vîrstă Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială
Pensii de dizabilitate Rapoarte Direcţia Asistenţă
Socială
Pensii de urmaş Rapoarte Direcţia Asistenţă
Socială
Alocaţii sociale de stat Rapoarte Direcţia Asistenţă
Socială
106
Indicatorii privind Plăţile Sociale
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Compensaţia pentru
călătorie în transport
comun urban, suburban şi
interurban
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Compensaţia anuală
privind cheltuielile de
deservire cu transport
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Compensaţia nominativă
în perioada rece a anului Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de permise de transport
gratuit eliberate Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Ajutor social Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Ajutor pentru perioada
rece anului Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Ajutor material din
mijloacele Fondului de
Rezervă
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Indemnizaţie pentru copii
adoptaţi şi copii asupra
cărora este instituită
tutela/curatela
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Indicatorii privind Serviciile Sociale
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Nr. de centre sociale
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de asistenţi sociali
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de cereri privind
asistenţa socială
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Numărul beneficiarilor de
servicii sociale Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Numărul lucrătorilor
sociali Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Numărul de secţii Rapoarte Direcţia Asistenţă
Socială şi
107
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ajutorul
material din mijloacele
FMSSP
Rapoarte
Fondul municipal
de susţinerea
socială a
populaţiei
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Cuantumul ajutorului
material Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului de asistenţă
socială parentală
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului de îngrijire la
domiciliu
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului de cantină
socială
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului social
,,Asistenţă personală”
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. . de beneficiari ai
serviciului social Sprijin
familial
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Casa de copii de tip
familial Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului de
recuperare/reabilitare şi
tratament balneo-
sanatoriale
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului de proteză şi
ortopedie
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Nr. de beneficiari ai
serviciului mediator
comunitar
Rapoarte
Direcţia Asistenţă
Socială şi
protecţia familiei
Indicatorii privind Activitatea Sectorului Neguvernamental
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Numărul organizaţiilor
nonguvernamentale/pe
domenii
Rapoarte ONG-uri
Numărul membrilor
organizaţiilor Rapoarte
ONG-uri
108
Numărul voluntarilor
organizaţiei Rapoarte
ONG-uri
Activitatea organizaţiilor
nonguvernamentale Rapoarte
ONG-uri
Numărul beneficiarilor,
serviciilor, organizaţiilor
nonguvernamentale
Rapoarte
ONG-uri
Volumul fondurilor,
proiectelor atrase Rapoarte
ONG-uri
Numărul de persoane
instruite Rapoarte
ONG-uri
Indicatorii privind Bugetul Municipal
Indicatori 2016 2017 2018 2019 Sursa/document Sursa/Organizaţia
Valoarea totală a
veniturilor
aprobate/executate
Rapoarte DGFE
Valoarea totală a
cheltuielilor
aprobate/executate
Rapoarte DGFE
Gradul de executare a
bugetului Rapoarte DGFE
Structura bugetară Rapoarte DGFE
Ritmul de creştere a
veniturilor şi cheltuielilor
bugetare,%
Rapoarte DGFE
Datoria publică Rapoarte DGFE
Situaţia creditară şi
debitoare Rapoarte DGFE
109
3.6. EVALUAREA ŞI GESTIONAREA RISCURILOR
Mersul normal al implimentării strategiei de dezvoltare poate fi influenţat de apariţia unor
factori interni şi externi. Printre riscurile potenţiale, care ar putea împiedica realizarea strategiei,
sunt redate în tabelul de mai jos.
Tipul
riscul
ui
Efectul
riscului
Cauza apariţiei
riscului Metode de evitare şi minimizare a riscului
Ris
cu
l fi
nan
cia
r
Lipsa
fondurilor
externe
Insuficienţa
mijloacelor băneşti
în bugetul local de a
participa la proiecte
de finanţare
-analiza proiectului în baza indicatorului cost-
beneficiu şi luarea unei decizii ţinînd cont de
evoluţia banilor în timp
- diversificarea surselor de finanţare
-conlucrarea cu organizaţii donatoare şi agenţi
economici
-implicarea experţilor la elaborarea cererii de
finanţare
Incapacitatea de
îndatorare a
Primăriei mun. Bălţi
-monitorizare regulată a situaţiei economico-
financiare a întreprinderilor municipale
Nivelul redus de
atractivitate
investiţională a mun.
Bălţi în comparaţie
cu altele localităţi
-dezvoltarea şi promovarea punctelor tari ale
municipiului Bălţi
Gradul redus de
participare a
întreprinderilor
locale la programe şi
proiecte de
dezvoltare
- identificarea întreprinderilor cu potenţial şi
efectuarea monitorizării în baza metodei ABC
Ris
cu
l econ
om
ic
Efectul redus
al
întreprinderi-
lor locale
asupra
Evaziunea fiscală şi
contabilitatea dublă -cooperarea strînsă cu Inspectoratul Fiscal Bălţi
Mun. Bălţi nu
monitorizează
numărul de
beneficiari a
programelor de
dezvoltarea a
întreprinderilor mici
şi mijlocii
-conlucrarea cu organizaţiile care susţin
dezvoltarea ÎMM-uri
Gradul înalt
sensibilitate faţă de
instabilitatea
economică,
financiară şi valutară
-dezvoltarea dialogului business to business
-dezvoltarea dialogului public privat
-dezvoltarea asociaţiilor în mediul de afaceri
110
dezvoltării
socio-
economice a
municipiului
Numărul mare de
întreprinderi
ineficiente şi în
pierderi
- promovarea culturii antreprenoriale şi fiscale
-promovarea proiectelor de creştere a eficienţei
activităţii economico-financiară
-ridicarea nivelului de gestiune financiară şi
operaţională
-ridicarea nivelului de gestionare a riscului
managerial şi financiar
Сonlucrarea
ineficientă între
agenţii economici şi
autoritatea publică
locală
-organizare conferinţelor, meselor rotunde
-anchetarea întreprinderilor locale cu scopul de
informare şi soluţionare a problemelor din de
afaceri
Inexistenţa unui
mediu de afaceri
durabil
-crearea incubatoarelor de afaceri.
-promovarea asociaţiilor la nivel local şi
crearea unei reţele de ÎMM-urilor specializate
la nivel regional
Lipsa pieţei de
desfacere
-fortificarea relaţiilor de cooperare cu ţările
înfrăţite şi deschiderea de noi pieţe de
desfacere prin susţinerea producătorului local
Calitatea şi
cantitatea
insufiсientă a
produselor agricole
şi a materiilor prime
pentru industria
alimentară
-încurajarea integrării verticale a
întreprinderilor din sectorul agricol cu cele din
industria alimentară, în vederea asigurării unui
flux previzibil şi în continuă creştere de materii
prime pentru industrie
Ris
cu
l in
vest
iţio
nal
Lipsa
investiţiilor
străine
Direcţionarea
investiţiilor străine
pe criterii politice în
zonele de interese
-promovarea avantajelor municipiului, şi
argumentarea economică şi credibilă a
politicilor de soluţionare a dezavantajelor
Infrastructura
-îmbunătăţirea calităţii serviciilor energetice,
termice şi gaze naturale
-reducerea poluării aerului
-modernizarea infrastructurii drumurilor
Ris
cu
l
dem
ografi
c
Insuficienţa
cadrelor cu
calificare
înaltă
-Migraţia
-Nivelul slab de
pregătire
profesională
-Lipsa experienţei
-conlucrarea strînsă cu insituţiile de formare a
cadrelor şi AOFM din mun.Bălţi
-promovarea proiectelor orientate spre
reducerea nivelului de migraţie din municipiu
-atragerea populaţiei din localităţile de la
periferia oraşului
Ris
cu
l
ecolo
gic
Poluării excesive
-monitorizarea şi controlul nivelului poluării
-clasificarea zonelor după nivelul de poluare
-intensificarea controlului surselor potentiale de
risc, agenţi economici
-utilizarea resurselor regenerabile
-implicarea sectorului neguvernamental
Ris
cu
l
poli
tic
Incertitudinea
politică
Instabilitatea politică
- prevederea unor clauze contractuale, ce ar
reglementa o posibilă apariţie a riscului dat
111
Stoparea sau
reducerea finanţării
unor proiecte
-realizarea proiectelor investiţionale după
principiul priorităţii
-diversificarea surselor de finanţare
Modificarea
vectorului de
dezvoltare
-monitorizarea şi evaluarea principalii
indicatori economici care sunt influenţaţi de
factorii externi (datoria externă, balanţa
comercială, structura rezervelor valutare, rata
inflaţiei, cursul valutar ş.a.)
112
3.7. MĂSURI ANTICRIZĂ
În prezent, economia Republicii Moldova se confruntă cu unele simptome ale unei crize
economice. Mun.Bălţi, ca important centru economic şi industrial, va resimţi direct efectele
crizei economice, prin încetinirea dezvoltării sectorului economic şi aprofundarea deficitului
bugetar. Motivul principal, îl reprezintă gradul redus de flexibilitate la o eventuală schimbare
brusсă a pieţei şi a volumului de activitate a întreprinderile mari, care, de regulă, sunt
concentrate în sectorul industrial.
Autoritatea publică locală este limitată în elaborarea măsurilor de atenuare a efectelor
negative, cauzate de criza economică, iar modificările legislative din domeniul finanţelor publice
vine să reducă şi mai mult rolul şi interesul autorităţii publice locale de a redresa situaţia din
mediul de afaceri.
Factorii care vor afecta sectorul economic din mun. Bălţi sunt:
creşterea costului la resurse creditare;
creşterea ratei inflaţiei;
deprecierea monedei naţionale;
creşterea preţului la resursele energetice;
scăderea venitului şi nivelului de consum în rîndul populaţiei.
Eventualele probleme care pot apărea la nivel de municipiu, ca urmare a încetenirii
dezvoltării sectorului economic sunt:
scăderea veniturilor şi creşterea cheltuielilor bugetare;
reducerea surselor de acoperire a deficitului bugetar;
reducerea transferurilor din bugetul de stat;
creşterea ratei şomajului;
reducerea investiţiilor;
reducerea volumului producţiei fabricate;
scăderea numărului de întreprinderi.
Mun. Bălţi are nevoie de un set de măsuri eficiente, care va permite implementarea Strategiei
de Dezvoltare Durabilă a mun. Bălţi pe perioada anilor 2016-2019.
Scopul de bază urmărit prin intermediul măsurilor anticriză este:
neadmiterea aprofundării crizei social-economice;
redresarea situaţiei social-economice;
identificarea şi valorificarea rezervelor interne de creştere a veniturilor şi reducere a
cheltuielilor bugetare.
În condiţiile economiei actuale, este imposibil de a evita şi minimiza efectele unei crize
economice doar prin intermediul măsurilor întreprinse de către autorităţile publice locale. Pentru
redresarea situaţiei economice şi sociale din municipiu. este necesar implicarea activă a întregii
comunităţii locale. Mun. Bălţi va miza pe implicarea activă a agenţilor economici, a sectorului
neguvernamental şi a partenerilor externi de dezvoltare. Numai printr-o cooperare durabilă şi
permanentă pot fi atinse rezultatele scontate iar efectele unei potenţiale crize economice să fie
reduse la minim.
113
Principalele măsuri anticriză identificate de către Primăria mun. Bălţi sunt:
1) În domeniul dezvoltării şi modernizării sectorului economic:
reglementarea şi monitorizarea activităţii comerciale din municipiu;
susţinerea şi promovarea programului de implicare a femeilor în afaceri;
încurajarea integrării verticale a întreprinderilor din sectorul agricol cu cele din industria alimentară, în vederea asigurării unui flux previzibil şi în continu creştere de materie
primă;
creşterea nivelului de specializare a întreprinderilor industriale, prin identificarea unei
ramure industriale prioritare pentru promovare şi atragere a investiţiilor;
promovarea conceptului de cluster, de inovare, şi transfer tehnologic în sectorul industrial;
promovarea proiectelor de eficienţă energetică în sectorul economic;
crearea unui dialog viabil şi eficient între agenţii economici, la nivel local şi regional;
crearea unui dialog viabil şi eficient între mediul de afaceri, centrele de formare a
cadrelor, şi Agenţia Forţei de Muncă Bălţi;
cooperarea permanentă cu Administraţia ZEL ,,Bălţi”, Administraţia PI ,,Răut” în scopul
valorificării potenţialului industrial şi investiţional;
cooperarea permanentă cu ODIMM, MIEPO, Inspectoratul Fiscal de Stat Bălţi, Camera
de Comerţ şi Industrie filiala Bălţi, Direcţia pentru Statistică a Municipiului Bălţi, Agenţia
Regională de Dezvoltare Nord, şi organizaţiile de dezvoltare a mediului de afaceri local;
dezvoltarea parteneriatelor de afaceri;
suţinerea creării asociaţiilor la nivel local şi regional;
conlucrarea şi cooperarea cu misiunile diplomatice, şi consulatele străine în scopul
promăvării şi dezvoltării potenţialului industrial şi investiţional din mun. Bălţi;
promovarea şi contribuirea la construcţia unei imagini atractive pentru partenerii şi
investitorii externi ai mun. Bălţi, bazîndu-se pe experienţa reală şi transferul de know-how
a oraşelor partenere ca Viniţa în domeniul reformei transportului şi implementării Planului
de Acţiuni pentru Energia Durabilă 2020 prin reducerea emisiilor de carbon cu cca. 20%
pînă în anul 2020, precum şi regiunea administrativă Puşkin din Sankt-Peterburg în sfera
educaţiei, culturii, tehnologiilor inovaţionale şi turismului;
inventarierea acordurilor de intenţie şi contractelor de colaborare cu oraşele înfrăţite şi
partenere şi a corespondenţei cu ele;
încheierea contractelor ce servesc drept modele pentru dezvoltarea mun. Bălţi – or. Nijnii
Nogorod şi raionul Puşkin (Sankt-Peterburg) – Federaţia Rusă, or. Viniţa (Ucraina), or.
Pozna (Republica Polonă) şi or. Sibiu (Romînia);
selectarea a cel puţin 4 oraşe şi elaborarea unor planuri concrete de implementare a
contractelor de colaborare.
2) În domeniul valorificării şi sporirei eficienţei administrării proprietăţii municipale:
2.1. Întreprinderi municipale:
implimentarea recomandărilor propuse de auditorii pentru întreprinderile municipale;
elaborarea unei politici eficiente de rambursare a sumei creditului şi a plăţii dobînzii;
neadmiterea restanţelor la plăţile pentru serviciile publice prestate;
neadmiterea creşterii mărimii creanţelor;
114
monitorizarea fluxurilor de mijloace băneşti, şi restanţele de plată pentru serviciile
prestate;
monitorizarea veniturilor, costurilor şi cheltuielilor întreprinderilor;
monitorizarea mărimii activelor neproductive existente la întreprindere municipale;
monitorizarea situaţiei debitoare şi creditoare.
2.2. Proprietatea municipală şi relaţiile funciare:
efectuarea lucrărilor de optimizare a structurii întreprinderilor şi instituţiilor municipale;
reducerea imobilului nefolosit aflat în proprietatea municipală;
efectuarea privatizării proprietăţii municipale prin aplicarea metodelor eficiente de
privatizare;
inventarierea totală a obiectelor proprietăţii municipale;
elaborarea şi realizarea sistemului de evidenţă;
clasificarea obiectelor proprietăţii municipale după specificul de gestionare;
delimitarea în continuare a proprietăţii municipale în sfera publică şi în cea privată;
determinarea scopul gestiunii fiecărui obiect (grupe de obiecte);
darea în arendă sau în locaţiune a proprietăţii imobiliare municipale folosite ineficient sau
nefolosite;
evaluarea terenurilor pentru organizarea licitaţiilor cu drept de vînzare asupra drepturilor
contractuale de arendă şi de vînzare a terenurilor;
asigurarea controlului asupra folosirii şi păstrării proprietăţii municipale.
2.3. Sfera locativ comunale:
controlul privind respectarea sarcinilor contractuale de concesiune;
desfăşurarea tenderilor deschise şi transparente privind numirea executorilor pentru
executarea lucrărilor în sfera GLC;
crearea comitetelor de bloc în casele cu mai multe apartamente.
3) În domeniul gestionării eficiente a bugetului municipal:
extinderea bazei impozabile;
determinarea priorităţilor în alocarea mijloacelor bugetare;
evaluarea capacitatii financiare la nivel municipal pentru acoperirea cheltuielilor
instituţiilor publice privind atragerea surselor interne şi externe;
utilizarea cheltuielilor în sectorul bugetar în baza indicatorilor de performanţă;
furnizarea serviciilor publice în mod eficient (cu cheltuieli cît mai reduse) şi eficace
(conform nevoilor şi cerinţelor beneficiarilor, inclusiv ale grupurilor vulnerabile), cu un
nivel corespunzător de servicii prestate;
sporirea gradului de transparenţa a cheltuielilor publice, prin îmbunătăţirea procedurilor
de elaborare a proiectelor de buget şi execuţia acestuia;
aprobarea bugetului existent la un nivel nu mai mic decît cel aprobat pentru anii
precedenţi;
ajustarea cheltuielilor estimate în bugetului municipal în conformitate veniturile
estimate în bugetul municipal;
corelarea eficientă între componentele sistemului bugetar la întocmirea bugetului;
monitorizarea permanentă a veniturilor şi cheltuielilor bugetare;
monitorizarea permanentă a încasărilor şi plăţilor bugetare;
115
accelerarea procesului de plată a restanţelor;
valorificarea mijloacelor financiare în limita bugetului aprobat şi precizat, şi neadmiterea
datoriilor debitoare şi creditoare cu termen de prescripţie expirată.
4) În domeniul eficientizării activităţii instituţiilor medicale:
revizuirea contractelor PPP privind modificarea costului la serviciile prestate numai cu utilizarea tarifelor naţionale aprobate de Guvern;
argumentarea necesitităţilor de creştere a numărului de persoane asigurate de către
CNAM;
implementarea unui mecanism de rambursare, din partea fondatorului a cheltuielilor privind tratarea persoanelor social-vulnerabile;
înaintarea spaţiilor neutilizate arendaşilor prin deciziile Consiliului Municipal;
reglementarea implementării din partea MS a programei informaţionale integrată în
medicină E-Sănătate;
elaborarea hotărîrii de guvern referitor la reformele în serviciul spitalicesc;
implementarea sistemului de granturi şi de finanţări pe bază de proiect;
elaborarea mecanismului de motivare a lucrătorilor medicali din spitale în funcţie de
performanţe;
elaborarea şi implementarea manualului calităţii cu descrierea proceselor şi procedurilor
conform ISO;
asigurarea maximă a necesităţilor privind asigurarea cu medicamente, alimentaţie
fiziologică, condiţiilor optime hoteliere şi respectarea deplină a drepturilor pacienţilor;
elaborarea ordinului comun MS şi MPSF referitor la participarea comunităţii în îngrijirea
sănătăţii cu aprobarea unui regulament acceptat de comunitate şi ONG-uri.
5) În domeniul consolidării şi dezvoltării capacităţii sectorului neguvernamental:
elaborarea planului de acţiuni pentru ONG-uri pe perioada 2016-2017;
crearea unei reţele de ONG-uri cu alte ţări;
asigurarea dezvoltării instituţiilor societăţii civile pe teritoriul municipiului;
colaborarea efectivă între subdiviziunile primăriei şi asociaţiile obşteşti;
crearea centrului consultativ al asociaţiilor obşteşti, care va include:
- acţiunile de dezvoltare a instituţiilor societăţii civile şi a drepturilor omului;
- sprijinirea asociaţiilor obşteşti şi elaborarea cadrului normativ pentru crearea acestui
Centru, precum şi crearea Consiliului Public al municipiului Bălţi - ca intermediar
activ între sectorul non-profit şi administraţia publică locală a municipiului Bălţi;
- stabilirea unor relaţii mai stabile şi productive cu structurile societăţii civile.
crearea unui sistem de studiere comună cu implicarea reprezentanţilor autorităţilor
administraţiei publice locale, de stat şi municipale, funcţionari publici şi directori
organizaţiilor nonguvernamentale;
menţinerea programei de formarea şi realizare a politicii social-economice a municipiului,
precum şi programele şi proiectele elaborate şi realizate cu organizaţiile non-profit;
crearea relaţiilor de parteneriat durabil între autoritatea publică locală, organizaţiile
nonguvernamentale şi mediu de afaceri, în soluţionarea problemelor sociale importante ale
municipiului;
116
susţinerea dezvoltării instituţiilor societăţii civile, prin asigurarea participării la formarea
şi realizarea programelor municipale şi a programelor de dezvoltare social - economică a
municipiului;
dezvoltarea instituţiilor publice de control şi de evaluare;
îmbunătăţirea mecanismelor de acordare a mini-granturi;
realizarea politicii de creşterea participării mass-media în activitatea sectorului
neguvernamental.
117
IV. CONSIDERAŢII FINALE
Prin elaborarea Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Bălţi s-a oferit o imagine
completă şi clară a obiectivelor strategice şi a căilor de punere în aplicare a acestora, asumate de
administraţia locală în perioada 2016 – 2019.
Din punct de vedere al utilităţii această strategie poate fi privită ca un instrument în ceea ce
priveşte:
Permite analiza situaţiei de la care se porneşte, oferind atît o bază pentru identificarea oportunităţilor de dezvoltare şi a deficienţelor care trebuie corectate, cît şi posibilitatea
evaluării progresului obţinut prin aplicarea strategiei.
Permite identificarea resurselor existente şi modalităţile de utilizare eficientă a acestora, prin direcţionarea lor către priorităţile de dezvoltare.
Permite identificarea surselor de finanţare existente şi crearea premiselor de atragere a fondurilor din surse rambursabile şi nerambursabile.
Permite transparenţa decizională, prin consultările publice realizate în timpul elaborării strategiei.
Planificarea strategică a fost efectuată în baza mai multor etape, prin care s-a realizat o
imagine a trecerii de la condiţiile socio-economice actuale la noul set de condiţii, care să
corespundă aşteptărilor locuitorilor şi a altor factori interesaţi de dezvoltarea municipiului.
Documentul final rezultat, strategia de dezvoltare durabilă, deţine valenţe multiple:
Constituie un document programatic privind direcţiile strategice de dezvoltare în perioada de
planificare vizată;
Este un document de cercetare privind contextul şi potenţialul de dezvoltare calitativă a
localităţii;
Reprezintă un ghid de orientare a administraţiei publice locale, a comunităţii de afaceri, a
investitorilor, dar şi a comunităţii civile în ansamblu;.
Prin punerea în aplicare acţionează ca un instrument de lucru performant la dispoziţia
autorităţilor locale pentru a întări potenţialul economic al municipiului, a îmbunătăţi climatul
investiţional şi a creşte nivelul general de competitivitate;
Reprezintă un mijloc de coeziune al instituţiilor şi întreprinderilor locale, precum şi a
antreprenorilor şi forţei de muncă;
Acţionează ca un garant al dezvoltării optimale prin care se sporeşte încrederea mediului de
afaceri în eficienţa administraţiei publice locale şi contribuie astfel la stimularea opţiunilor de
a investi în zona de dezvoltare ,,Nord”;
Reprezintă un document de analiză detaliată a principalilor parametri care constituie obiectul de referinţă al strategiei elaborate.
Principalele etape parcurse în vederea fundamentării şi elaborării „Strategiei pentru
dezvoltarea durabilă a municipiului Bălţi în perioada 2016-2019” au fost:
Analiza socio-economică;
Analiza documentelor strategice anterioare;
Analiza SWOT pe domenii de interes;
Definirea coordonatelor de context strategic;
Stabilirea portofoliului de programe, proiecte şi acţiuni;
Consultarea public.
118
Prima etapă a procesului de planificare, analiza socio-economică, a constat în determinarea
parametrilor de stare şi a nivelului de dezvoltare al acestora, pentru domeniile majore prin care s-
a configurat mediul de manifestare al tuturor factorilor de interes din cadrul municipiului.
O importanţă deosebită a fost acordată în această etapă asigurării caracteristicilor de calitate
ale datelor prelevate pentru a fi prelucrate, referitoare la: actualitate, veridicitate, relevanţă,
credibilitate, consistenţă etc. Pentru respectarea acestei cerinţe, informaţiile şi datele, care au
făcut obiectul analizei au fost solicitate de la responsabilii de domenii din cadrul Primăriei mun.
Bălţi, respectiv de la instituţiile responsabile abilitate.
Rezultatele analizei socio-economice au fost utilizate pentru evidenţierea pe fiecare
domeniul în parte a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilor de dezvoltare care necesită
exploatate, precum şi a posibilelor riscuri/ameninţări care trebuie eliminate/evitate (analiza
SWOT).
Analiza strategiilor anterioare şi a stadiului de implementare a proiectelor a fost impusă de
satisfacerea cerinţei de continuitate a planificării, cu evitarea momentelor de discontinuitate care
ar fi putut apare prin trecerea la implementarea noii strategii.
Pe baza analizei riguroase efectuate în această etapă s-a conturat setul actualizat al acţiunilor
dovedite eficiente în etapa anterioară în corelaţie cu acţiunile/proiectele aflate în etapa de
implementare, precum şi iniţierea unor acţiuni/proiecte noi care să fie demarate în strategia
viitoare.
Proiectele şi acţiunile incluse în Strategia pentru dezvoltare durabilă a municipiului Bălţi pe
orizontul de timp 2016-2019 sunt adresate întregii comunităţi, ele implicînd deopotrivă
instituţiile şi administraţia publică, mediul de afaceri, societatea civilă şi, mai ales, beneficiarii
finali ai rezultatelor implementării Strategiei, cetăţenii municipiului.
Stabilirea priorităţilor la nivel de proiecte a avut în vedere în primul rînd importanţa acestora
pentru comunitatea locală, care rezultată din consultările publice. În continuare, a fost urmărit
gradul de complexitate al proiectelor prin prisma efortului presupus de implementarea acestora,
referitor la sursele şi modalitatea de finanţare, instituţiile implicate, necesitatea aplicării unor
proceduri specifice, etc. De asemenea, pentru proiectele prioritare s-a definit şi succesiunea de
abordare a acestora, ceea ce presupune consolidarea caracterului ferm, de aplicabilitate imediată
şi lipsită de ambiguităţi al strategiei elaborate.
Setul de proiecte astfel definit corespunde viziunii şi cerinţelor strategice vizate, precum şi
imaginii viitoare a localităţii conform cerinţelor exprimate de cetăţeni, instituţiile publice şi
mediul de afaceri, cu luarea în considerare a condiţiilor socio-economice care sunt expresia
resurselor potenţiale de care dispune municipiul la momentul elaborării strategiei şi maximizarea
şanselor de atragere a unui volum cît mai mare de fonduri europene.
Ansamblul acestor proiecte constituie Portofoliul de proiecte al Strategiei pentru dezvoltare
durabilă a municipiului Bălţi pe perioada 2016-2019. Transpunerea în realitate a acestui
portofoliu este posibilă numai în condiţiile unui parteneriat puternic cu instituţiile publice,
mediul de afaceri şi societatea civilă.
Portofoliul de proiecte va constitui un element fundamental în realizarea bugetelor anuale,
pentru fiecare interval din cadrul perioadei programatice. Prin propunerea unor documente de
fundamentare pentru fiecare domeniu de intervenţie s-a avut în vedere oferirea instrumentelor
necesare pentru optimizarea investiţiilor, prin identificarea situaţiei existente şi a deficienţelor ce
trebuie remediate, precum şi pentru evaluarea duratei de implementare şi a investiţiei necesare
pentru fiecare proiect în parte, inclusiv a surselor posibile de finanţare.
În scopul obţinerii unor rezultate optime la finalul perioadei programatice şi a îndeplinirii
obiectivelor asumate, va fi necesară respectarea metodologiei de implementare şi de
monitorizare a aplicării strategiei de dezvoltare, respectiv a acţiunilor pe termen scurt şi mediu
prezentate în cadrul documentului de faţă.