STOMATOLOGIA 1

7/27/2019 STOMATOLOGIA 1

http://slidepdf.com/reader/full/stomatologia-1 1/39

TEZĂ DE DIPLOMĂ

PARTICULARITĂŢILE EVOLUŢIEI

CLINICE ALE AFECŢIUNILOR PARODONTALE LA PERSOANELE ÎNVÎRSTĂ

FRIPTU ANA

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC PROFESOR UNIVERSI TAR

d.s.m. SOFIA SÎRBU



Afecţiunea parodontală este о boală inflamatorie cronică orală,frecvent

întâlnită la persoanele în vârstă. La vârstnici apare o formă de parodontită care evoluează lent

şi în care este o corelaţie strânsă între depoziteledentare,gradul de răspândire a procesului patologic,inflamaţia gingivală şi maladiile cronice generale.

Cu vârsta are loc reducerea grosimii stratului epitelial algingiei,pierderea elasticităţii mucoasei gingivale , creşte riscul

expunerii la organisme infecţioase, şi mai mult probabilitateade infectare şi dezvoltare a bolii parodontale. După datele publicate de OMS morbiditatea afecţiunilor

parodontale la persoanele în vârstă de 35 — 44 de anialcătuieşte 65 — 98%



Acest studiu îşi propune :

stabilirea etiologiei,patogeniei,

rolul factorilor locali şi generali prevalenţa leziunilor parodontale la

persoanele în vârstă şi bătrâni,

identificarea formelor clinice stabilirea particularităţilor de evoluţie.



Studierea diverselor surse literare cu scopde a reînnoi şi a aprofunda cunoştinţeledespre boala parodontală la persoanele în

vârstă; Relevarea datelor privindincidenţa afecţiunilor parodontale; Prezenţa factorilor favorizanţi ai

parodontitelor marginale cronice; Studiul clinico-radiologic al pacienţilor



Studiul a fost realizat pe un lot heterogen de 20 depacienţi cu afecţiuni parodontale,din ei femei-14 şibărbaţi-6,cu vârste cuprinse între 61 şi 75 de ani.

Semnele clinice subiective-durere gingivală,tulburărifizionomice,tulburări masticatorii, halenă fetidă Semnele clinice obiective-sângerări

gingivale,mobilitate dentară,prezența pungilor

parodontale,retracţie gingivală,apariţia edemuluigingival,migrări dentare



Examenul clinic

Anamneza

Examenul clinic loco-regionalExamenul complementar(examenul radiograf ic-ortopantomograf ia

zonei maxilo-faciale)



Indicele de placă (IP),de tartru (IT),desângerare (IS)i-am exprimat procentual:

Numărul de suprafeţe dentare cu placă / Numărul total de suprafeţe dentare X 100. Numărul de suprafeţe dentare cu tartru /

Numărul total de suprafeţe dentare X 100. Numărul de suprafeţe sângerânde / Numărul

total de suprafeţe dentare X 100.



Examinarea parodonţiului superficial şi profund-

realizat prin inspecţie, palpare şi percuţie.Amevaluat gradul de igienă bucală prin indicii de

placă,tartru,sângerare. Aceşti indici i-am calculat înainte de tratament şi la 4-6 săptămâni dupătratament. Fiecare dinte l-am împărţit în 4suprafeţe: mezial, distal,vestibular şi oral, la nivelul

cărora am determinat prezenţa sau absenţa plăciibacteriene, a tartrului şi a sângerării la sondare.Pentru evidenţierea plăcii bacteriene am folositrevelatori de placă (albastru de metilen, drajeuri

pentru supt cu eritrozină).



NR DEORDINE

GRUPA DEVÎRSTĂ

PACIENŢI

1 60-65 14

2 66-70 43 71-75 2

4 TOTAL 20

Datele tabelului 1 demonstrează că mai frecvent se adresează lamedic pacienţii de vârsta 61—65 de ani(70%) şi mai rar cei mai

în vârstă. În cazul cercetărilor actuale la cei examinaţi în

cavitatea orală erau prezenţi de la 6 până la 28—32 de dinţie.



Nr..Or. FormaParodontitei

Grupa de

vârstă 61-65

de ani

Grupa de

vârstă 66-70

de ani

Grupa de

vârstă 71-75

de ani

Total

1 Parodontită

de gravitate

medie

7 1 8

2 Parodontită

de gravitate

medie-gravă

5 2 1 8

3 Parodontită

gravă 2 1 1 4

4 Total 14 4 2 20

Din formele clinice ale parodontitei mai frecvent (55%) a fost

diagnosticată cea medie.



Nr.or Simptomele afecţiunii Numărul pacienţilor 1 Sângerări la periaj 20

2 Sângerări în timpul alimentaţiei 12

3Senzaţii dezagreabile în gingie şi osul

maxilarelor20

4 Creşterea în volum şi deformarea gingiei 19

5 Mobilitatea dentară 20

6 Senzaţii dolore în dinţi de la rece 12

7 Miros fetid din cavitatea bucală 19

8 Secreţie purulentă 9

9 Dificultăţi la masticaţie 12

10 Tulburări de vorbire şi fizionomie 7

11

Deplasarea dinţilor cu spaţiere

interdentară 12



Pacienţii au fost nevoiţi să se adreseze la medic din motivulunei suferinţe apărute ca simptom al afecţiunilorparodontale avansate: sângerări gingivale la periaj, genă lamasticaţie şi secţionarea alimentelor, senzaţii dezagreabile în

gingie şi maxilare în stare de repaus, deformarea marginiigingivale, senzaţii dolore spontane şi provocate de diferiţiexcitanţi în dinţi.

Datele clinico-radiologice au demonstrat prezenţa pungilorparodontale cu o profunzime de până la 5-6mm. în

parodontita de gravitate medie şi peste 7 mm. în formagravă. În majoritatea cazurilor s-a depistat o resorbţie peorizontală, iar în 5 cazuri preponderent pe verticală.Rezultatele cercetărilor noastre la pacienţii examinaţi aratăcă igiena bucală nu este satisfăcătoare la 17 pacienţi,ceea ce

alcătuieşte 85% din cazuri nu periază dinţii.



Caz clini c nr.1 Pacientul N.(fişa de observaţie nr.867), în vârstă de 61 de ani,

domiciliat în municipiu Chişinău, s-a adresat în CabinetulStomatologic Îi ”Friptu Mihai” la 7 februarie 2011, cuurmătoarele acuze: dureri în regiunea coletului dentar al

dinţilor de la rece, fierbinte; modificarea aspectuluigingiei, prezenţa depozitelor dentare şi spaţiilor între dinţi;sângerări la periaj, miros fetid din cavitatea orală.

Din anamneza actualei maladii s-a stabilit că unele simptome

ale afecţiunii parodontale au apărut după vârsta de 45 deani, sporadic se adresa la medic pentru un tratament. Înultimii ani a observat că leziunea se agravează.



Diastemă patologică între 11 şi 21(pacientul relateazăapariţia acesteia în urmă cu 4-5 ani cu creşterea

ulterior în dimensiune),(fig.1).

Diastemă patologică. Vestibularizarea dinţilor 11,21.Depuneri pe dinţi



Fig.2. Retracţia gingivală. Spaţieri interdentare.



Retracţia gingivală. Pigmentaţia coletelor

dentare şi a rădăcinilor.



Depozite de tartru supragingival în regiuneadinților frontali ai mandibulei.



Ortopantomograma pâna la tratament.Pungi osoase în regiunea dinţilor 26,27 şi

46,47



Planul de tratament: 1.Înlăturarea factorilor determinanţi şi favorizanţi. 2.Igiena profesională şi recomandări de efectuare pe

parcurs.3.Şlefuirea selectivă cu lichidarea supracontactelor. 4.Chiuretaj închis.5.Tratamentul antiinflamator cu remedii

metronidazol, ulei de cătină albă. Rezultatele obţinute după un curs de 7 vizite de

tratament(figurile 1,2 şi 3).



Regiunea dinţilor frontali dupătratament.



Regiunea dinţilor din zona maxilarelor

din partea dreaptă după tratament.



Aspectul clinic al dinţilor din zona maxilarelor dinpartea stângă după tratament.



Caz clinic nr.2 Pacientul C.(fişa de observaţie nr.893), în vârstă de 64 de ani,

domiciliat în municipiu Chişinău, s-a adresat pentruacordarea asistenţei medicale în Cabinetul Stomatologic Îi

”Friptu Mihai” la 15 martie 2011. Motivele prezentării la medic-sângerări la periaj,masticaţie sau chiar spontan; retracţie gingivală lamai mulţi dinţi, hipersensibilitate la agenţi chimici,termici, mobilitate dentară anormală, dificultăţi de

masticaţie, nesiguranţă în secţionarea şi fărâmiţareaalimentelor, tulburări fizionomice-dinţi alungiţi,distanţaţi, miros fetid din cavitatea bucală.

Din anamneza actualei maladii s-a determinat căprimele simptome de îmbolnăvire parodontală au

apărut cu 10 ani în urmă,pacientul nu le-a acordatsuficientă atenţie. Între timp boala parodontală aevoluat în mod progresiv,cu perioada de exacerbări şiremisiuni.



Treme şi diastemă patologică.Vestibuloversia dinţilor 11,21.

Depuneri dentare.



Modificarea aspectului papilelor interdentale şi amarginii gingivale libere. Pigmentaţia coroanelor

dentare.



Retracţie gingivală. Spaţieri interdentare



-Mobilitate dentară patologică avansată(gradul I,II). -Testul de percuţie a evidenţiat un sunet înfundat,mat la

dinţii parodontotici şi clar la cei cu parodonţiunormal.

-Testul de solicitare dentară prin presiune a pus înevidenţă senzaţia dureroasă,parestezică la dinţiiparodontotici cu durată de 30-45 secunde.

În prima vizită s-a determinat indicele de igiena IHB-indicele de placă dentară (32,3%),şi de tartru(19,7%).

Indicele de sângerare avea valoarea de 13,5%, indicelede prezenţă a pungilor parodontale constituia 14,4%,acestea fiind pungi de 1-4 mm,cu conţinut seros maipronunţată la nivelul dinţilor 15,25,26,36,33,43,46,47.



Ortopantomografia până la tratament. Pungi osoase în regiunea dinţilor 25,26,36,35,33,42



1.Faza preliminară

tratamentul urgenţelor- extracţia dinţilor compromişi.

2.Faza etiologică de terapie Înlăturarea factorilor determinanţi şi favorizanţi. Igiena profesională şi recomandări de efectuare pe parcurs.

3.Faza corectivă Şlefuirea selectivă cu lichidarea supracontactelor. Chiuretaj închis.Tratamentul medicamentos cu soluţie BioR, aplicaţii cu

Metrogil Denta gel 1%4.Faza de menţinere-controlul,stabilizarea evoluţiei

bolii,reevaluări ale efectelor tratamentului şi a măsurilorde igienă orală.



Regiunea dinţilor frontali după tratament.



Regiunea dinţilor din zona maxilarelor din partea dreaptădupă

tratament.



Aspectul clinic al dinţilor din zona maxilarelor dinpartea stângă după tratament.



Parodontita la vârstnici esteagravată prin suprapunerea unei

patologii generale. În condiţiileunor factori sistemici sau localievoluţia poate deveni mai rapidă.



Retracţia gingivală, alături desângerarea gingivală au fost

simptomele cu frecvenţa cea maimare decelată, constituind şi bazaadresabilităţii la medicul

stomatolog al acestor pacienţi



La pacienţii studiaţi am constatat prezenţaunei cantităţi mari de tartru şi placăbacteriană,iar leziunile inflamatorii suntmoderate sau severe ca intensitate şi semanifestă prin: inflamaţie papilară şimarginală, pungi parodontale de diferităadâncime,exsudat inflamator din pungile

parodontale,mobilitate dentarăpatologică (gradul I,II şi III)îndependenţă de forma parodontitei.



Examenul radiologic este cel maiimportant examen paraclinic şievidenţiază principalul semn şi anumeresorbţii osoase verticale,corespunzătoare zonelor cu inflamaţie

şi pungi parodontale de peste 4-6 mm.



Pentru componenta inflamatorietratamentul este în principal un

tratament antimicrobian local, iar în cazul pungilor mai adânci estenecesar chiuretajul subgingival al

acestora.



Toate observaţiile rezultate în urmaacestui studiu reprezintă argumentepentru recunoaşterea parodontitei la

persoanele în vârstă ca o entitateclinică particulară, de sine stătătoare,

în cadrul grupului de parodontite

marginale cronice.

ai mari sau mai mici, mai drepti sau mai strambi, cariati sau sanatosi, dintisorii sunt structuri dure, cu rol de taiere si macinare a hranei, cu rol in fonatie



Fara a face prea multa anatomie, trebuie sa stii ca un dinte este acoperit de smalt, sub care se afla dentina, tesutul dur situat atat la nivelul coroanei - partea ce se vede din dinte in

STOMATOLOGIA 1

Documents