Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista

8/11/2019 Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista

http://slidepdf.com/reader/full/stere-sah-istoria-sahului-1950-scoala-sahista 1/42

GH ORGH

S RGIU

SCO L

S HISn

SOVIETlfl







SCO L

.

S HIST

S O V I E T I Ă





Succesele mereu

crescânde

pe

care

le-au

înregistrat

r e p r e z e n t a n ţ i i Uniuni i Sovietice în domen,iul ş a h u l u

succese care au culminat cu

c â ş t i g a r e a

titlurilor de

campioni mondiali de

c ă t r e

Mihail Botvinic

ş i

Lud

mNa Rtttienko, r e p r e z i n t ă apogeul unei

e v o l u ţ i i

uimi

toare,

care

în numai 33

de

ani - dela

Marea

Revo

l u ţ i e din Octombrie. p â n ă a s t ă z i - a r ă s t u r n a t com

plet raportul de f o r ţ e exi

stent în lumea

ş a h u l u i ,

im·

punând

o

c o n c e p ţ i e

n o u ă

Q r i g i n a l ă

v i g u r o a s ă

în

teoria

practica

acestui joc.

C a l i t ă ţ i l e

educative poz iitive ale

~ a h u l u i sunt

in g,e

neral recunoscute. â n ă la instaurarea puterii sovie

tice în Rusia el

era

î n s ă considerat în

întreaga

Iume

c a p i t a l i S l t ă ca un e x e r c i ţ i u al

i n t e l i

g e n ţ e i , un diver

tisment

de

calitate rezervat

unei

m i n o r i t ă ţ i c a r e - ş i

putea

permite

luxul de a-l practica . . n t r a d e v ă r , ca

ş i

În

alte sporturi ,

pentru

a

juca ş a h

în lumea ca

p i t a l i s t ă trebuia

s ă

ai timp

ş i bani

,ori

asta

aveau

numai

, exploat<itoriL D a t o r i t ă acestei

s i t u a ţ i i

izvorâte

din

î n s ă ş i

structura

p u t r e d ă

a

s o c i e t ă ţ i i

,capitaliste,

j u c ă t o r i

mari

din

trecut care

nu f ă c u s e r ă

parte

din



clasele exploatatoare, au fost c o n d a m n a ţ i la o v i a ţ ă

de mizerie, d e ş i

c r e a ţ i u n i l e

lor au fost acelea care

duceau jocul spre progres. Exempije sunt destule:

fos

tul campion mondial Wilhelm Steinitz era atât

de

s ă r a c încât la s f â r ş i t u l v i e ţ i i a trebuit s ă fie ajutat

printr o c o l e c t ă p u b l i c ă , Carii Sch1echter a murit

de

foame; Yonowskya fost î n t r e ţ i n u t de c ă t f pittorul

Nardus, iar marele geniu rus Mihail IvanoviciCigo

n

n a putut n i c i o d a ă s ă - ş i dea a d e v ă r a t a m ă s u r ă

a e a p a c i l t ă ţ i 1 o r sale din C:lUza .faptului ă trebuia

s ă - ş i c â ş t i g e e x i s t e n ţ a din

ş a h .

Este u ş o r de î n ţ e l e s

c ă în

c o n d i ţ i u n i l e

s o c i e t ă ţ i i

ca

pitaliste, majoritatea

j u c ă t o r i l o r

mari au trebuit

s ă

de

v i n ă : p r o f e s i o n i ş t i pentru a putea exista ş i lucrul a

~ e l 3 t a a aVUit drept urmare introducerea afacerisrn\J

lui

în ş a h , transfOirmarea

lui

într o exploatare COO er-

c i a l ă .

Incepând dela m a t c h u r ~ l l e

pe

bani dela s f â r ş i

~ u l

secoLului

trecut , în care mizele erau s u s ţ i n u t e ,de

d i f e r i ţ i indivizi care pariau pe j u c ă t o r i i de ş a h .into ::-

mai

ca

la curse, trecând prin turneele -de ~ e c l a m ă

cir

ganilzate

de

c ă t r e s t a ţ i u n i l e

b a

~ n e a r e

la

m o d ă

pentru

a ascunde

în

dosul s e r i o z i t

ă ţ i i

unui concurs ,de

ş a h

mesele de r u l e t ă ş i baccara, viciu l

ş i

imoraIitateâ ca

re

dOffilneau acolo, - ajungem

p â n ă a s t ă z

când vedem

întreaga i ş c a r e

ş a h i s t ă

din ţ ă f l i l e capitaliste aea pa

r a t ă de o b a n d ă de

a f a c e r i ş t i

care

e x p l o a t e a i ă

în mod

nedemn credu1itatea

ş i

pasiunea pentru

ş a h

a:

.z'eci

de

mii de

oameni.

6



M Botvinic este

proclamat

campion mondial de ah.

Pe umerii

s ă i

t r d i ţ i o n l

c o r o n ă de

tauri



Nu

ne vom opri

asupra

, i f e r j ~ e l o r aspecte pe care

le p r e z i n t ă a s t ă z i m i ş c a r e a ş a h i s t ă În ţ ă r i l e

capita-

liste. Turnee s ă r a c e

ş i organizate numa

;i

în

scop co

merei/ai,

mari

m a e ş t r )

care

nu

m u t ă

un

pion

f ă r ă

p l a t ă (cum sunt, de p i l d ă , Reshewsky ş i

Najdorf).

reviste de ş a h

care

nu u r m ă r e s c decât c â ş t i g u r i ma

tedale

prin

organizarea

ele concursuri prin corespon

d e n ţ ă (cu participarea p l ă t i t ă b i n

1

î n ţ e l e s ) ş i ' r e c 1 a m a a

t o ~ felul de c ă r ţ i ş i b r d ş u r i , major:itatea de .un nivel

tehnic foarte

s c ă z u t ,

ca - de altfefi -

î n s e ş i

revis

tele.

Toate acestea nu r e p r e z i n t ă decât o c o n s e c i n ţ ă di

r e c t ă a s t ă r i l o r de lucruri ce

e x i s t ă

în societatea ca

p i t a l i s t ă . e i atât mai izbitor

apare

î n s ă contrastul

când vedem s i t u a ţ i a

ş a h u l u i ş

a

ş a h i ş t i l o r în

Uniu

nea

S o v i e t i c ă .

Aici

ne a N ă i n

d i n t r o d a t ă

În

f a ţ a

un6r

c o n c e p ţ i i noi, fundamental deosebite, ale c ă r o r

r ă d ă -

ci:ni se

a f l ă

într'o cu tatul a l t ă î n ţ e l e g e r e a lumii ş i a

r e l a ţ i i 1 0 r socia:

le

dintre oameni:

c o n c e p ţ i a

c o m u n i s t ă .

In

Uniunea S o v i e t i c ă ş a h l l 1 î n c e t e a z ă de a mai i

un

lux,

un pr:i vilegilu

al celor p u

ţ i n i . ă t u r â n d

privi.,

legii le exploatatorilor, R e v o l u ţ i a S o c i a l i s t ă a e n u n ţ a t _

principit.il

c ă

totul este pentru popor. AStfel, pentru

prima o a f ă În istoria lumii toate sporturile ş i Între

ele ş i ş a h u l , au devenilt

accesil:)j\fe

tuturor, au deve

nit un

instrument

de educare a

masselor ş i

în ace

l a ş

tlimp

un

·mijloc

de

î n t ă r i r e

a

s ă n ă t ă ţ i i

ş i

de re

creare

a spiritului.

8



. , Ş a h u l consiitue - cum spune campionul mondial

Mihail Botvinic - ' o parte

m i c ă , dar

caracteristici'.

il

culturii.

p e n t r u c ă

intetesul

masselor

populare

pentru

-

ş a h în timpul nostru este foarte mare.

I a t ă

de ce ne

putem mândri pe drept cuvânt de faptul

c ă ş i

în mi

cUi domeniu aiI ş a l m l u a învins cultura s o c i a l i s t ă

Ş a h i ş t i i s o v i ~ t i d

au învins, e n t r u c ă

ş i

în acest do

meniu

ş i - a u

spus cuvânt ll în mod decisiv

c a l i t ă ţ i l e

omului' nou sovieti.c,

educat

de societatea

s o c i a l i : s t ă .

Oamenii sovietici

s au a r ă t a t

inovatori

î n d r ă z n e ţ i ,

dârzi

c o n s e c v e n ţ i

în atingerea obiectivelor

u r m ă -

rite. In

ş a h

ei au

î m b o g ă ţ i t

teor-ia

ş i

practica, adu- .

când idei noi ş i valoroase în strategia ş i tactica a

cestui

j e > ţ atât

de

vechi:

Superforit.atea culturii

ş a h i s

t e

sovietice

p o r n e ş t e

dela /

caracteru'l

ei

de

m a s s ă . I n t r a d e v ă r ,

în Uniunea So·

v i e t i c ă ş a h u l

este

a s t ă z i

un joc tot

atât

de popular

ca

ş i

footballul, cuprinzând în rândurile celoT care îl

p r a c t i c ă ,

muncitori

ş i

ţ ă r a n i , pionieri ş i c o m s o m o l i ş t i ,

s a v a n ţ i ş i 3 l i t i ş t i . D a t o r i t ă

acestui fapt, din mijlocul

masselor

s au

ridicat zeci

ş i

sute de

j u c ă t o r i

de ta

lent, care au î n m u l ţ i t cadrele de

m a e ş t r i

prin care

jocul

R r o g r e s e a z ă

calitativ.

d a t ă

cu ridicarea lunui n u m ă r din

ce

în ce mai

mare de u c ă t o r i

f r u n t a ş i ,

s a creat, încetul cu ince·

tul, o c o n c e p ţ i e n o u ă

despr

,e ş a h , atM din punct de

vedere al atitudinii general

e

f a ţ ă

de acest joc, cât

ş i

din punct de vedere

al

tehnicii lui.



A o e a s t ă c o n c e p ţ i e n o u ă constitue

c o ~ l ~

ş a h i s t ă

, v i l e t i c ă , ~ i c ă r e i r e p r e z e n t a n ţ i d e ţ i n a s t ă z i iri mod in-

' contestabil îIHâietatea

m o n d i a l ă .

'

, Nil ne vom opri aici asupra caracteristicilor

t e h n i ~ e

ale

ş c o l i i ş a h i s t e

sovietice,

f i i i

d c ă a o e a s t a ar

c ~ r i s t i -

. \ .

tui obiectul

it,nui

'studiu special

I

care nu se poate face

,decât pe baza unei analize aprofundate 'a partidelor

marilor m a e ş t r i sovietici, a

i r r o v a ţ W o r

teoretice

pe

.Gare

'

ei

le-aili propus

ş i

în generali pe

baza

unui,

m a h ~ r f a l

'pur tehnic Care

n e c e s i t ă

un

s p a ţ i u mult prea mare.

Este

suficient î n s ă s ă spunem

c ă a s t ă z i

întreaga teo

rie a ş a h u l u i este d o m i n a t ă de c ă t r e ş c o a l a ş a h i s t ă

s o v i e t i c ă . M a e ş t r i i

S l t r ă i n i

s t u d i a z ă cu

a t e n ţ i e

1 i t ~ r a

tura ş a h i s t ă s o v i e U c ă , partidele dIn turneele sovietice

ş i

sj

,ffiemele de deschidere. '

Când

m a e ş t r i i

s,ovietici

p l e a c ă în s t r ă i n ă t a t e , ei c o n s t a t ă

c ă c r e a : t i u n i l e l ~ r

. ati fost studiate a ~ o l o cu m u l t ă a t e n ţ i e ş i ,sunt destul

, de cunoscute (Botvinic). ' . ,

In ce constau principiile ş c o a l e i ş a l } i s t e sovietice?

La

întrebarea

aceasta, campi-qnul mondial Mihail

Botvinic

r ă s p u n d e

pe

scurt în felul

u r m ă t o r :

Mai înainte de orice este vorba despre o atitu(tine

ş t i i n ţ i f i c ă

f a ţ ă

de ş a h .

Prin aceasta se '

u b î n ţ e l e g e

o ·

atitudine r e a l i s t ă f a ţ ă de ş a h ş i o atitudine c r i t i c ă

f a ţ ă de c r e a ţ i e , f a ţ ă de propria m u n c ă . Aceasta a d'e-

,

e ~ i t

un

pri'ncipiu

ş i d e a c e e ~

m a e ş t r i i

sovietiCi

e a f l ă

f ă r ă încetare in c ă u t a r e de, Jucrtj.rj, nqi, ,deschizând

alte drumuri în domeniul teoriei ş i praCticÎijOcuJut .

1



Deci, .

e ~ u n i â n d caracterele fundamentale

ale

ş c o

Iii

ş a h i s t e

sovietice,

care

îi

a s i g u r ă superioritatea

mon

d i a l ă ,

ele

sunt u r m ă t o a r e l e : r ă s p â n d i r e a l a r g ă

a

ş a

huluj

în

rânduriae

p O R u l a ţ i e i ; d e c i c r cterul e

m a s ~ ă

ş i atitudinea

n o u ă ,

creatoare ş i c o m b a t i v ă

a frunta

ş i l o r

ş a h u l u i , care

a s i g u r ă

c r e ş t e r e a c a l i t a t i v ă conti

n u ă

a nivelului tehnic al j u c ă t o r i l o r

Ş H U L

IN;U R S S

UN

SPORT

E

MASS·E,

' . • I • /

i

. . I : •• o

,

Ş a h u l ~ n

sport

pppularr

D e c ~ nu '

x p e r i e r i ţ ~

so

v i e t k ă a d e ~ o n s t r a t î n

chip stralucit posibilitatea

rea-;

I i z ă r i i

acestui

J U ~ I i U .

Porifind acum un sfer t -de 'veaC:

pe

d r u m i . t 1

p e

c ? r e

n e

a f l ă m

noi

a s ă z J o r g a n l z a ţ i a

ş a h i s . t ă s ~ o v i e f i p ; ~

a

ma

rile concUrs.uti.

de

m . a s

s ă , ~

P t ţ n

ţ t u t de' fllecare

i

al , / a l i Z

ă o

r de

11l

ai

târz i.

u. Cu

aj[t<;>-rull .l au fost ) i t r a ş i c : ă t t e ş a h rriu ncitori

ş i

t ă

ranii

- etevi

ş i

s t u d e n ţ i ,

~ o I 4 a ţ i , a h i ş t i ş i s q v a n ţ i .

As

)

t ă i n r f U n i - U r i e a

S 6 v i e t i c ă ; n u r n a J 1 u l

j u c ă t o d l d r -de ş a h

c a l t f i c a ţ i (care

. iau

parte

deci la cel p u ţ i n un concurs ,

pe <iti) -trece ' pe un milion

iar

n u m ă r u l amatorilor

care

,cunosc jocull ş i care se i n t e r e s e a z ă de el spora-

diceste cu mult · mai mare

.. Numai în

R.S.F.S.R. n u m ă m l ş a h i ş t i l o r

calificati

d e I a o l a ş e a

crescuUntre

1946 ş i 1950, dela 126.000 la.

'

peste

j u m ă t a t e

de milion,

între care

9

mari

m a e ş t r i ,

În frunte cu campionul mondial Mihail B01vinic, 9 ,

11



m a e ş t r i 47 c a n d i d a ţ i de maestru, ş i peste 3600 de

j u c ă t o r i de categoria I-a. La

a c e ş t i a

trebuiesc

a d ă u -

g a ţ i

cei peste 150.000 de

p a r t i c i p a n ţ i

la ultimul cam

pionat

al

colhoznicilor (1950)

ş i ş a h i ş t i i

rep,ub1icelor

autonome în cadrul

F e d ~ r a ţ i e i

Ruse, care nu

sunt

tre-

n

sala cercului

de sah

al Centralei

c ă i l o r

ferate

din

Moscova,

tinerii u r m ă r e S c cu

pasiune d e s f ă ş u r a r e a u n e i partide a

marilor

m a e ş t r i i .

; : u ţ i

in

~ i f r e l e

de mai sus . Deasemenea n R.S.S.

Ucraina, în R.S.S. Georgia, în R.S.S. E s

t o n ă

L i t u a n ă

ş i

L e t o n ă r ă s p â n d i r e a

ş a h u 1 u i

în masse s a

f ă c u t

pe

~

s c a r ă

l a r g ă

înregistrându-se

rezultate dintre cele

mai . frumoase.



In

general

scheletul

f f i l ş c a r l i

ş a h i s t e

de

masse

al

Uniunii Sovietice se b a z e a z ă pe u r m ă t o a r e l e organi-

z a ţ i i : Uniunile

sindicale,

f o r ţ e l e

ar;nate Comsomo

lui,

activitatea

lor fiind

î n d r u m a t ă ş i

c o n t r o l a t ă

de

c ă t r e s e c ţ i a

de

ş a h u n i o n a l ă ş i

de

c ă t r e s e c ţ i i l e

de

ş a h

republicane. Cluburile sportive ' sindicale: consti -

.

.

tue unul dintre elementele cele mai

importante care

au

promovat r ă s p â n d i r e a ş i

po

pularizarea ş a h u l u i .

Nu

e x i s t ă a s t ă z i u z i n ă , f a b r i C ă , întreprindere sau

insti·

t u ţ i e

în

Uniunea

S o v i e t i c ă , pe l â n g ă care

s ă

nu existe

o

s e c ţ i e

de

ş a h . ă s p â n d i r e

a acestor

s e c ţ i i este at

dt

de'

mare încât a.u ă l r u n s p

â n

ă

în cele mai

î n d e p ă r -

tate

c o l ţ u r i

af

e ţ ă r i i

Ele e x i s t ă

Ş I

a c t i v e a z ă ta

Ulan-

Batar ş i

o a

Alma-Atâ, La Komsomo,lsk pe Amur,

sau

dincolo de cercul polar, În posturile

înaintate

izo

late din regiunea

A r c t i c ă .

Deseori se poate citi

în

revista

de ş a h s o v i e t i c ă

despre matchuri telegrafice

între

astfell

de

posturi

ş i o r a ş e

din interior (echipa

zonei polare Dudin a învins

reprezentativa Krasnoiars-

kuh.J.i

cu 4:

1

în Ianuarie 1950). In republica auto,

n o m ă

a Comilor,

ş a h u l

este

foarte

r ă s p â n d i t

In

ora

ş u l

Vokruty (dincolo de cercul

polar),

activitatea

~

a

h i r S t ă ~ i n d i c a l ă

se c o n c e n t r e a z ă În jurul cercurilor

Dinamo

ş i M

nierul .

In

fiecare an

are

. loc lin

match telegrafic între Vokruty

ş i

Norilsk

În

campio

natulrepublicii

, care . se

d e s f ă ş o a r ă

În c a p i t a i J ă la '

Siktivkar

-

ş i

care

r e u n e ş t e

n u m e r o ş i

r e p r e z e n t a n ţ i

ai'

o r a ş e l o r

satelor republicii.

3



In afara a c t i v i t ă ţ i i

locale , -

campionate pe cercuri,

concurSUrI de calificare ş i mai ales m u n c ă de ridi -

care

a elementelor noi, - s e c ţ i i l e de

ş a h

ale asocia

tiilor ' sportive sindicale iau parte la mari concursuri

unionale cu caracter de m a s s ă pe echipe ş i indivi

duale, ) n cad; ul a s o c i a ţ i i o r sportive ~ a u în c o m p e t ţ

i n t e r - a s o c i a ţ i i . , '

Un campionat unional care a r ă m a s memorabil .este

cel al a s o c i a ţ i i l o r sportive sind icale din 1937-)938, la

care au luat parte peste 120 de comitete centrale sin

dicale, care au mobilizat la concurs peste 700.000 de

ş a h i ş t i .

In cronica pe care o face aceste;i

u r

a ş e com- '

p e t i ţ i i revista

Sahmatî

v SSSR Ş a h u l în URSS)

scr,ie: Pe întregul ,teritoriu al întinsei noastre Patrii

n'a

fost niciun

c o l ţ i ş o r

în

care

s ă

nu se

d e s f ă ş o a r e

concursuri eliminatorii pentru campionatul V.T.S .P.S .

Ele

s'a

,u d e s f ă ş t i r a t în marile noastre centte indus

triale, ca

ş i

în

d e p ă r t a t e l e

margini ale Uniunii: la

Sahalin

ş i în Camciatka, în Extremul Orient ş i în în

d e p ă r t a t u l nord,

în

repubJi:cele Asiei Central

e

în

Caucaz

ş i

în Bielorusia. O astfef de

r ă s p â n d i r e

m a s i v ă

a ş a h u l u i nu c u n o a ş t e ş i nu poate c u n o a ş t e nicio

ţ a r ă din lume în afara Uniunii Sovietice, unde dato- '

r i t ă Partidului lui Lenin ş i Stalin ş i Guvernului So

vietiC a crescut neîncetat cultura

p o p u l a ţ i e i

unde

j o c ă

ş a h

profesorul

ş i

minierul, colhoznicul

ş i

pionierul .

Campionatul V.T.S.P.S. pe echipe, a

c ă r u i

f i n a l ă

s'a

disputat

la

s f â r ş i t u l

anului ,trecut 1a Leningrad,

4



·.a:.reunit deasemeni , un

n u m ă r mare de

p a r t i c i p a n ţ i

( p e s t e 1 3 0 ~ 0 0 0 ) , care au luat · parte la

o

serie î n t r e a g ă

, de cencursuri

e

s e l e c ţ i o n a r e . Astfel, de exemplu, ' nu

,

mai

în

'

cadrul

a s e c i a ţ i e i

spertive Medic

au

jucat

în . c ~ s t e ·turnee peste 25.000 ş a h i ş t i . Apreximativ a-

. c e e a ş i

participare

, au reunit

cencursurile a s e c i a ţ i e i

B q l ş e v i k .

In cadrul

a s o c i a ţ i e i Lekomo.tiv

au

·

ju

,cat J5.000 de ş a h i ş t i la

Urejai

(Recelta) au jucat

peste

10.000, la

Terpede

5.000, etc.

In

f i n ~ l a

acestei

mari

c e m p e t i ţ i i

s'au

întâlnit

cele

mai

bune

echipe ale a s e c i a ţ i i l e r , cuprinzând În '

rân

.durile

ler

3 mari m a e ş t r i 37 m a e ş t r i ş i 44 c a n d i d a ţ i

.

de

maestru,

ceea ce

a r a t ă

înaltul nivel

calitativ

al cen-

cursu

fl:ui. . ,

Amplearea

acestor m a n i f e s t a ţ i i

ş a h i s t e

de

masse

este rezultatul direct al unei a c t i v i t ă ţ i metedic

erga

n i z a t ă , reprezentând

elementul cel

mai important

de

.

pregres

.al

m i ş c ă r i i ş h i s t e

din U.R.S.S.

Ş H U L

IN RM T SOVIETIC

La ~ e l ca ş i în , a s o c i a ţ i V l e spertive sindidle', ş a h u l

în

Armata

S o v i e t i c ă ,

în A v i a ţ i e

sau

în

M a r i n ă are

b a z ă

de masse. Mii de u n i t ă ţ i ale f e r ţ e l o r

armate au

s e c ţ i i

de

ş a h

ş i fiec'

are g a r n i z e a n ă î ş i are

clubul

ei

. -

militar

de

ş a h

. .

In

te(lte

aceste e r g a n i z a ţ i i

d e m n e ş t e

vie activitate,

jucându-se

în

med permanent' turnee

de calificare ş i matchuri inter-echipe. M a e ş t r i expe-

5



r i m e n t a ţ i sunt i n v i t a ţ i s ă ţ i n ă l e ţ i i de p e r f e c ţ i o n a r e

- u p ă care u r m e a z ă rn mod

o b i ş n u i t

simuJ.tane.

Gradull' de de,svoltare al m i ş c ă r i i ş a h i s t e în cadrul

Armatei

S0vietice

se poate vedea din

felul

cum

a

fost

brgani2at

cum s'a d e s f ă ş u r a t recentul campio

nat

R.e

1950 al f o r ţ e l o r armate ale

URSS.

c e a s t ă mare c o m p e t i ţ i e a fost p r e c e d a t ă de o se

rie î n t r e a g ă de concursuri preliminare, la care a luat

parte cei mai

buni

j u c ă t o r i ai f o r ţ e l o r

terestre,

mari-

nei ş i a v i a ţ i e i In semifinalele disputate

la

Petrosa

vodsk, Ri :ga,

Odessa,

Sverdlovsk ş i alte o r a ş e

au

jucat

15 c a n d i d a ţ i

de maesti'u

ş i

65

j u c ă t o r i

de categoria I-a.

M u l ţ i

dintr

e ei au fost î n t r e c u ţ i de talente noi,

care

demonstrând o b u n ă p r e g ă t i r e t e ~ r e t i ă

ş

m u l t ă am·

b i ţ i e

au

r e u ş i t s ă

se

claseze

pentru

finala

care

a re

.unit la

Moscova

pe cei mai buni 20 de j u c ă t o r i ai for

ţ e l o r armate ale UR.S.S. Turneul final, care s'a dis

putat în sala de f e s t i v i t ă ţ i a Casei Centrale a Armatei

R o ş i i

M. V Frunze din Moscova, a constituit

un

eveniment care a provocat un interes deosebit în rân-

durile

-

ş a h i ş t i l o r

din

Capitala

Sovietelor,

d a t o r i t ă

ri·

dicatului nivel calitativ al partidelor ş i a luptei

dârze

care a f ă c u t

ca

p â n ă la ultima r u n d ă s ă nu se ş t i e

cine va

fi

î n v i n g ă t o r . 1)

1)

In

cele

din u r m ă

a învins medicul maior Golovko cu

5

puncte

din 19 partide, f ă r ă pierdere. EI a fost

premiat

de c ă t r e

ministrul

adjunct

al f o r ţ e l o r armate ale U .R.S

S

mare,al al

Uniunii

Sovietice,

V. Sokolovski.

6



E m u l a ţ i a între ş a h i ş t i i f o r ţ e l o r armate este foarte

. mare. Fiecare concurs, fie

c ă

este campionatul unio

nal sau numai

un

concurs mic al unei garnizoane

î n d e p ă r t a t e p r o v o c ă cel mai mare interes în rân

durile s o l d a ţ i l o r care iubesc ş

p r e c i z ă

ş a h u l . De

aceea,

în

general echipele f o r ţ e l o r

armate

se p r e z i n t ă

foarte bine în întâlnirile ·

între

cercuri (în 1948 TDKA

a c â ş ţ i g a t campionatul pe echipe al Moscovei),

iar

niveLul general de joc este foarte ridicat. Lucrul a

cesta s a

v ă z u t

clar din rezultatele slabe ale mari

lor m e ş t r i care au

dat

simultane în cluburile arma-

. iei ş

au

fost î n f r â n ţ i . In fruntea ior se a f l ă fostul

campion mondial, olandezul Dr. M. Euwe, care jucând

30 de partide la clubul TDKA dir: Moscova, cu oca

zia întâln:rii U.R.S.S.-U.S.A. din 1946, n a

r e u ş i t

s ă

c â ş t i g e

decât 8 a pierdut 15 ş a remizat 7. La fel

marele maestru maghiar Laszlo Szabo a fost învins

cu 5: 12 ş 8 remize în simultamil dat cu ocazia mat

chului Moscova-Budapesta, la Casa C e n t r a l ă a Ar

matei

R o ş i i

din Capitala U.R-S.S.

Ace t

succes al ş a h i ş t i l o r armatei, c·a ş toate cele

lalte m a n i f e s t ă r i despre care am vorbit, a r a t ă c ă ş a -

hul se b u c u r ă de o l a r g ă

r ă s p â n d i r e

în rândurile sol

d a ţ i l o r

Marei

Armate

Sovieti ce.

17



Ş H U L IN RÂN URILE TINERETULUI

...

I-am g ă s i t

pe

tinerii ş a h i ş t i în cursul

unei dis

c u ţ i i

aprinse despre

o

p a r t i l d ă care se terminase

re

z ă . In jurul m e s u ţ e i de

ş a h ,

pe

care

se afla

p o z i ţ i a

J u c ă t o r i i

de ş a h ai

a s o c i a ţ i e i T â n ă r u l

Dinamovist

.,Stadionul

tinerilor

pion ieri

în

timpul ultimei runde a campionatului.

f i n a l ă , se

î n c r u c i ş a u

p ă r e r i diferite. Fiecare aprecia

în

felul lui s i t u a ţ i a ,

propunând

m u t ă r i sau variante

care

ar

i

putut

i

jucate.

o n d u c ă t o r u l

cercului de ş a h al Stadionului Tinf'ri-

8



lor Pionieri, maestrul A. Constantinopolski, conducea

d i s c u ţ i a b ă i e ţ i l o r

ajutându-i

s ă

g ă s e a s c ă

s o l u ţ i a j u s t ă .

In cele din

u r m ă a j u n s e r ă

cu

t o ţ i i

la concluzia

c ă

par

tida

nu

trebuia

d a t ă

r e m i z ă

...

1

A c e a s t ă

s c e n ă

s c u r t ă din v i a ţ a de fiecare zi a unui

cerc de

ş a h

al tineretului r e p r e z i n t ă ceva o b i ş n u i t în

n e n u m ă r a t e l e s e c ţ i i

de ş a h ale comsomolului. In fie

care

ş c o a l ă ,

Palat al Pionierilor,

sau

universitate,

-clu

burile de

ş a h

sunt pline de

a n i m a ţ i e ,

în interiorul lor

pulsând o activitate i n t e n s ă , e n t u z i a s t ă . Cluburile com

somolului sunt rezerva care

î n n o e ş t e

mereu cadrele

ş a -

hului sovieJ1:ic. Sub conducerea m a e ş t r i l o r experimen

t a ţ i tinerii j u c ă t o r i au posibi litatea s ă progreseze cu

repezie-iune. Ei

î n v a ţ ă

în mod organizat teoria

ş a h u -

lui

ş i

iau

parte

la

numeroase

concursuri de

antrena

ment

în cadrul c ă r o r a

a p l i c ă

ceeace au î n v ă ţ a t . Ast

fel

se e x p l i c ă faptul c ă în Uniunea S o v i e t i c ă s au ri

dicat din rândurile tineretului sute de mii de j u c ă t o r i

de talent, dintre

tare

linii au ajuns

a s t ă z i printre

primii din lume. Exemplul lui Smîslov ( n ă s c u t în

1921),

care nu

mai

departe

decât

în

1936

nu

avea

de

cât

categoria a II-a ş i juca în simultan împotriva

m a e ş t r i J o r 2 ş i care în 1938

c â ş t i g ă

campionatul

u-

1 Dintr un

reportaj

de P. Venskii despre clubul de

ş a h

al

Stadionului

Tinerilor

Pionieri

din

Moscova.

2) Cu

succes de altfel.

In

simultanele cu ceasuri date de

c ă t r e

Kan,

Riumin,

Alatorzev, ludovici. Panev B e l a v e n e ţ . el a re

mizat

cu ultimii

doi. c â ş t i g â n d restul partidelor.

, 9



nional al j uniorilor, în 1939 este campion al Mosco-

vei, iar a s t ă z i este candidat

la

campionatul mondial.

ca ş i al multor altor

j u c ă t o r i

de frunte sovietici, con

stitue o

e m u l a ţ i e e x t r a o r d i n a r ă

pentru t:nerii

ş a h i ş t i .

.

Fiecare

dintre

ei s p r ă s ă fie un Botvinic,

un

Smîs

Iov un B r o n ş t e i n p e . n t r u c ă toate p e r s p e c t i v e l ~ le sunt

deschise.

Progresele tineretului ş a h i s t sovietic se fac cu p a ş i

u r i ş i

ş i

din toate

c o l ţ u r i l e Un

iunii vin ş t i r i care

a r a t ă

puterea entuziasmul cu

care

se

r i d i c ă

viitorii

m a e ş t r i .

I a t ă ce scrie elevul Vova

L i a s c o v e ţ

din

o r a ş u l

Rovno campionului mondial Mihail Botvinic:

Sunt elev în clasa a 6-a ş i am rote foarte bune

(primele cinci clase am fost premi

at).

Joc

ş a h

de

la

8 ani. Reju.când câteva dintre partidele Dumneavoas

t r ă am î n v ă ţ a t multe. De exemplu tehnica finalulu

i

(cu Alechin, Euwe,. Smîslov). Am 14 a

ni ş i

de cu

rând

am

fost primit în Comso

moL

Prima mea grije

este

î n v ă ţ ă t u r a dar am mult timp s ă joc ş i

ş a h

ş i

footbaII ...

Acest ·fragment de scrisoare este caracteristic felu·

lui de a i al tineretului sovietic. SeriozilÎate pentru

î n v ă ţ ă t u r ă

timpul liber pentru

SP01

:t.

ş a

gândesc

sutele de mii de pionieri ş i c o m s o m o 1 i ş t i care pot fi

î n t â l n i ţ i

în cluburile

de

ş a h

ale Palatelor Pionierilor',

ale ş c o l i l o r ş i u n i v e r s i t ă ţ i l o r . De desvoltarea lor ş a -

2



h i s t ă se

o c u p ă

cei mai

e x p e r i m e n t a ţ i m a e ş t r i

ai Uniu

nii. La Moscova ş i

Leningrad a c t i v e a z ă

Bondarevski,

L e v e n f i ş

L i ş î ţ i n Constantinopolski, K a m î ş o v , 1udo

v

ici

ş i

a l ţ i i

La Tbilisi

l u c r e a z ă Pirthalava,

la Irkutsk,

Ki 'leso, la

Saratov,

Aratovskii.

Nu este deci de mirare

c ă în astfel de c o n d i ţ i u n i

de desvoItare, care nu pot exista decât în marea Ţ a r ă

a Socialismului, tineretul

ş a h i s t o b ţ i n e

pe zl ce trece

tot mai mari succese. Campionatul

o r a ş u l u i - K u z n e ţ c

pe 1949 a fost

c â ş t i g a t

de echipa

ş c o l i i

Nr. 4; ş c o a l a

Nr

. Il din Ufa a

c â ş t i g a t

Cupa Cartierului Kirov· din

acest o r a ş

iar

campionatul pe echipe

al

Birobidgea

oului a revenit ş c o l i i Nr. 1.

In simultanele pe care le-au

dat m a e ş t r i i s t r ă i n i

ş i sovietici

care

au

vizitat

U .R.S.S., pionierii, elevii ş i

s t u d e n ţ i i

s au

a r ă t a t a i adversari ge f o r ţ ă .

Un

exem

plu concludent

îl

f o r m e a z ă rezultatele membrilor e-

chipei R P. Ungare, care au jucat cu echipa Mos

covei în 1949. Maestrul

Barcza

a pierdut în f a ţ a stu

d e n ţ i l o r M.G.U. cu 7:8 ş i 10 remize. Filster a terminat

la egalitate cu

s t u d e n ţ i i

Institutului

Bauman

(9:9

ş i

7 remize). Maestrul

Bau

a fost învins la Stadionul

Tinerilor Pionieri cu 4: 17

ş i 4 remize, Gereben la

T â n ă r u l Dinamovist cu 3: 15

ş i

7 remize, iar Szily

la

Palatul

Pionierilor raionului Stalin cu 7:9 ş i 9

remize.

Din mijlocul tineretului se

r i d i c ă

talente care

sunt

îndrumate cu g r i j ă . Boris Spaski din Leningrad n are

2



decât Il ani ş a c â ş t i g a t categoria

I a. S ar

ptitea

ca peste c â ţ i v a ani s ă - I vedem campion al Uniunii

Aceasta este rezerva m i n u n a t ă pe care se

b a z e a z ă

m i ş c a r e a

ş a h i s t ă

s o v i e t i c ă

ş

care

îi

a s i g u r ă

o

in

dis

c u t a b i l ă s u p r e m a ţ i e m o n d i a l ă pentru m u l ţ i ani dea

cum înainte.

Ş I COLHOZNICII J O C Ă Ş H

Colectivizarea mecanizarea agriculturii a schim

bat nu numai felul de

v i a ţ ă

al ţ ă r a n u l u i sovietic din

punct de vedere economic, ci l-a schimbat

ş a

om.

Soei alizarea agri'cuJturii a dus la crearea unUi nou

tip de ţ ă r a n - c o l h o z n i c , eliberat pentru totdeauna de

jugul e x p l o a t ă r i i . Agricultorul epocii socialiste este un

om ale

c ă r u i

p r e o u p ă r i nu se mai opresc la c â ş t i

garea e x i s t e n ţ e i ,

ci

se î n d r e a p t ă ş spre alte obiec

tive. l se i n t e r e s e a z ă de c u l t u r ă ş d ~ a r t ă , iar în

timpul s ă u liber p r a c t i c ă sportul.

ş a

se e x p l i c ă faptul

c ă a l ă t u r i

de alte sporturi,

ş a h u l a început s ă fie practicat pe s c a r ă

î n t i n s ă

de

c ă t r e

ţ ă r ă n i m e a c o l h o z n i c ă

a Uniunii Sovietice. Jocul

s a

r ă s p â n d i t

cu o d e o s e b i t ă rapiditate în lumea sa

telor, atingând o desvoltare n e m a i î n t â n i t ă în a l t ă

ţ a r ă . A s t ă z i în U .R.S.S.

e x i s t ă

zeci de mii de

ş a h i ş t i

colhoznici, care p a r t i c i p ă la o activitate

i n t e n s ă ,

în

special în timpul iernii, de concursuri locale, matchuri

inter-colhozuri

sau

inter-regi.uni, campi'onate de



m a s s ă ,

campionate republicane ş

c o m p e t i ţ i a

cea

mai i m p o r t a n t ă

- campionatul unional.

Este î n t r ' a d e v ă r uimitor interesul pe care îl pro

v o a c ă c o m p e t i ţ i i I e ş a h i s t e în lumea satelor. Primul

campionat

al

colhoznicilor din RS.F.S.R. ( F e d e r a ţ i a

R u s ă disputat în 1949, a mobilizat peste 100.000 de

p a r t i c i p a n ţ i ,

iar

'al doilea - în 1950 - peste 150.000.

Campionatele s'au jucat începând dela faza cea mai

de

jos

-

în

interiorul colhozului - prin efiminare,

p â n ă

la finala

d i s p u t a t ă

la Moscova.

R e a l i z ă r i l e din cele

d o u ă

campionate ale R.S.F.S.R.

au fost d e p ă ş i t e anul acesta de primul campionat u

nional al colhozniciIor, la

care

au

luat parte

repre

z e n t a n ţ i i

tuturor repubIicilor ş a c ă r e i f i n a l ă , dispu

t a t ă

la Kiev, a

a r ă t a t

o

s i m ţ i t o a r e

c r e ş t e r e

c a l i i a t i v ă

a nivelului de joc.

Din rândurile colhoznicilor s'au relevat numeroase

talente. I n v i n g ă t o r i i campionatului R.S.F.S.R. din 1949,

Borisenkov ş Juravlev, au

o b ţ i n u t

categoria I-a, iar

anul a.cesta la Kiev m u l ţ i p a r t i c i p a n ţ i s'au a r ă t a t a fi

j u c ă t o r i

de prima

f o r ţ ă ,

c â ş t i g â n d

o

n o t ă

de

candi

dat

maestru.

M i ş c a r e a

ş a h i s t ă c o l h o z n i c ă este în

p l i n ă

desvol

tare ş

ea

m a r c h e a z ă

o

e t a p ă

î n s e m n a t ă în progresul

m i ş c ă r i F

ş a h i s t e

sovietice. Cum scrie ziarul Agro

nomia S o c i a l i s t ă ;

Participarea

la campionatul R.S.

f.S.R.

a peste 100.000 de muncitori

ai

câmpiilor col

hoznice

m a r c h e a z ă noua

înflorire a artei ş a h i s t e so

vietice .

3



AHUL F MININ

M u l t ă vreme s'a crezut

c ă

femeHe nu

sunt

dotate

pentru

ş a l ; .

Era

o

c o n c e p ţ i e r e t r o g r a d ă

î n t r e ţ i n u t ă

cu îngrijire în lumea c a p i t a l i s t ă

în

care egali tatea

femeilor cu

b ă r b a ţ i i

nu

poate i a c c e p t a t ă

în niciun

ch:p

D a t o r î t ă

acestei c o n c e p ţ i i desigur

înainte

de

Marea

R e v o l u ţ i e

S o c i a l i s t ă din Octombrie, aproape nu

existau femei

j u c ă t o a r e

de ş a h . D u 2 ă primul

r ă z b o i

mondial au

a R ă r u t

câteva în mod absolut

î n t â m p l ă

tor. Nivelul lor de Joc

era

foarte s c ă z u t ş practicau

ş h u l mai mult

d a t o r i t ă

perspectivei de a c ă l ă t o r i în

s t r ă i n ă t a t e cu ocazia campionatelor feminine ce se

organizau paralel cu olimpiadefe,

sau pur ş i

simplu

din snobism. Este realmente

s u r p r i n z ă t o r

faptul

c ă

în

astfel de

c o n d i ţ i i

a putut

a p ă r e a

o

j u c ă t o a r e

de talen

tul ş i f o r ţ a cehqslovacei Vera Mencik, care a ajuns

în

scurt

timp c a m p i o a n ă m o n d i a l ă

ş i

a

p ă s t r a t

acest

titlu

p â n ă

la moartea

ei t r a g i c ă

în timpul bombar

d ă r i i

Londrei unde se refugiase.

d u p ă

ocuparea Cehe

slovaci ei de

c ă t r e h i t l e r i ş t i . Dar

Vera Mencik a fost

o

e x c e p ţ i e

care

c . o n f i r m ă

regula g e n e r a l ă : femeile

n'au

talent pentru

ş a h .

Dar

i a t ă c ă în

Ţ a r a

Socialismului, unde femeile au

realmente drepturi egale cu

b ă r b a ţ i i Ia

,

un

moment

dat au început s ă a p a r ă o serie de

j u c ă t o a r e

de

ş a h

de tin deosebit talent.

Primele concursuri de

ş a h

feminin în U.R-S.S. au

4



Mae tra portului V R S S

Ludmila Rudenco a devenit c m p i o n ă

m o n d i l ă

la

ş h

în

anul

1950

in

cadrul

unui turneu

international

la

care

au participat cele mai bune j u c ă t o r e de ş h din lume



f o ~ t organizate în 1925. Numai d.oi animaj târziu

m i ş c a r e a ş a h i s t ă f e m i n i n ă

era

p u s ă

pe

baze

solide ş i

cu încetul c ă p ă t a o r ă s p â n d i r e din ce în ce mai mare

în masse, ceea ce a constituit faCtorul fundamental în

·as.igurarea , progresului.

Curând femeile au început s ă frecventeze cercurile

de ş a h

s ă

ia

parte

la ' l e c ţ i i l e ţ i n u t e

de

m a e ş t r k .

s ă

î n v e ţ e

ş t i i n ţ i f i c

ş a h u I .

S au

organizat . concursuri din

ce în ce mai

numeroase

în fabrlei,

în

uzine, în

ş c o l i

ş i

u n i v e r s i t ă ţ i . Mar

mult, ori ce match al echipelor ma,s

culine a 'început s ă fie completat cu o întâlnire fe-

· i n i n ă a a c e l o r a ş i echipe, ceea ce a

creat

o e m u l a ţ i e

ş i

un deosebit interes printre j u c ă t o a r e .

Cu î .nc:etul, roadele acestei a c t i v i t ă ţ i Qrgahitate ap

, început

s ă

se arate. Campionatele feminine, regionale

· i ale

marilor centre

au început s ă

d e v i n ă

ceva o b i ş -

· IIuit, .iar

n u m ă r u l

j u c ă t o a r e l o r bune a crescut neîn

cetat.

Numeroase

j u c ă t o a r e

au o b ţ i n u t categoria a II-a

ş ·chiar categoria I-a

u r i i ~ : m a I ă

luptând

în

concursuri

a l ă t u r i

de

b ă r b a ţ i .

~ n

special

d u p ă

terminarea

v i c t o r i o a s ă

a celui de

\ al doilea

r ă z b o i

mondial

se r e m a r c ă

o c r e ş t e r e ra

,

pida

a nivelului tehnic al

ş a h i s t e l o r .

Apar talente noi

Belova, Bîcova,Zvorîtina - care a l ă t u r i de ju

c ă t o a r e l e mai ve h i

R u b ţ o v a

Rudenco, Semionova,

r e u ş e s c s ă f a c ă

un ·

însemnat salt

calitativ,

r.ldidn

·

d u - ş i

sensibil

f o r ţ a

de joc.

Nu este de

mirare

c ă în urma unei astfel de activi·

6



t ă ţ i

intense

ş a h i s t e l e

sovietice

s au a r ă t a t

a fi · cele .

mai bune din lume. Reprezentantele

U .R.S.S.

au c â ş t i

gat

primele 4 locuri în campionatul mondial feminin

ce

s a

jucat la Moscova în Decembrie 1949 ş i în Ia

nuarie 1950, dovedindu-se net superioare j u c ă t o a r e

lor s t r ă i n e .

Victoria lor este c o n s e c i n ţ a · f i r e a s c ă a

c o n d i ţ i i l o r

superioare de desvoltare pe

carele

o f e r ă Statul So

cialist

ş i

nu

c o n ~ t i t u i e

decât o

v e r i g ă

în

l a n ţ u l

neîn

t ~ e r u p t de victorii ale ,socialismului asupra capitalis

mului.

Ş H U L

SOVIETIC

CEL

MAI

BUN DIN

LUME

D in cele

~ - r ă t a t e

mai sus se vede clar

c ă

m i ş c a r e a

ş a h i s t ă s o v i e t i c ă constitue un complex bine sudat ·de

a c t i v i t ă ţ i parq.lele, care se d e s f ă ş o r ă în toate c o l ţ u

rile marii UniunI Sovietice

ş

care se

d e s v o 1 t ă ş p r o

g r e s e a z ă neîncetat, tinzânct spre o c o n t i n u ă perfec

ţ i o n a r e .

Aceste

a c t i v i t ă ţ i

- dela turneul pentru în

c e p ă t o r i pentru dobândirea ,categoriei a 5-a,

p â n ă

la

concursurile de

m a e ş t r i

trecând prin alte zeci

ş i

sute

de

c o m p e t i ţ i i

ş a h i s t e de toate

m ă r i

mile, - cuprind

toate formeled,e manifesif .re ale

ş a h u l u i .

Ele antre

n e z ă în d e s f ă ş u r a r e a 101

sute

de mii de oameni ş i

r e p r e z i n t ă

uI1ul dintre cele mai r ă s p â n d i t e

ş i

j·abite

sporhiri practicate în U.R-S.S. .

27



Ajungând la a c e a s t ă t r e a p t ă s u p e r i o a r ă de desvo

tare, '

în

f a ţ a m i ş c ă r i i ş a h i s t e . sovietice

s'a

pus pro

blema deosebit de

i m p o r t a n t ă

a cuceririi î n t â i e t ă ţ i i

mondiale. Trebue spus

c ă

în domeniul

ş a h u l u i

a c e a s t ă

p r o b l e m ă s'a RUS cu mult înainte ca prin o t ă r î r e a

Marele

maestru

V. Smi lov (V

.

R.S

.

S.)

disputând

o p a r t i d ă

cu

marele maestru L. Szabo (R.P.U.)

în

cadrul matchului turneu

.

Moscova-Budapesta.

- .

sa din 27 Decembrie

1948 e.e.

al

p e

(b)

al

U.R.S.S.

s ă dat

ca s a r c i n ă

g e n e r a l ă tuturor sportivilor frun

t a ş i

ai

Uniu.nii, cucerirea î n t â i e t ă ţ i i mondiale în prin

cipalele ramuri sportive.

I n t r a d e v ă r ,

î n c ă din 1936 când Mihail Botvinic a

8



c â ş - i i g a t î n

mod

s t r ă l u c i t

turneul

i n t e r n a ţ i o n a l

dela

Nothingham,

s'a

v ă z u t clar c ă

ş c o a l a ş a h i s t ă

sovie-

t i c ă a

r e u ş i t s ă

creeze un mare campion, capabil s ă - i

demonstreze

superioritatea

în lupta cu

ş c o a l a

deca-

d e n t ă o c c i d e n t a l ă .

La

a c e a s t ă

s i t u a ţ i e s'a

ajuns printr'o

m u n c ă

se-

r i i ) a s ă

a

f r u n t a ş i l o r ş a h u l u i

sovietic din

g e n e r a ţ i a tâ-

n ă r ă c r e s c u t ă ş i e c L u c a t ă

în minunatele c o n d i ţ i i asi.

gurate de Puterea S o v i e t i c ă . Cum spune campionul

mondial Mihail Botvinic îritr un articol despre

ş c o a l a

~ a h i s t ă

s o v i e t i c ă : .....Când noi,

m a e ş t r i i

sovietici, stu-

diem

ş a h u l ş t i m

c ă

aceasta

este o activitate

de-

in

teres

general

ş i

c ă

aducem

un

folos

Statului. Când

l u ă m parte la concursuri i n t e r n a ţ i o n a l e ş i

a p ă r ă m cins

tea

ţ ă r i i

noastre,

noi

ne

c u n o a ş t e m

datoria

f a ţ ă

de

po }Orul

sovietic,

f a ţ ă

de marile

r e a l i z ă r i

ale lui Lenin

ş i Stalin .

c e a s t ă

atitudine f a ţ ă

de

ş a h

a

m a e ş t r i

lor sovietici

e x p l i c ă

în totul rapidita Îea progreselor înregistrate

ş i

succesele

o b ţ i n u t e în mari

le

concursuri

i n t e r n a ţ i o n a l e .

Lupta

proQriu

z i s ă

între

ş c o a l a

ş a h i s t ă

s o v i e t i c ă

ş i

cea s t r ă i n ă a început prin 1933,

când

campionul Uniu-

nii, Mihail Botvinic, a

terminat

la

egalitate

matchul

cu

marele

maestru .Flohr, pe atunci

candidat

la cam-

pionatul mondial. .

(Pe

atunci

Flohr era c e t ă ţ e a n

ceho-

s l o v ~ c dar în

timpul

o c u p a ţ i e i naziste el

s'a refu-

gi:at în U.R.S.S. devenind

c e t ă ţ e a n

sovietic).

P â n ă

în

1933, ş a h i ş t i i .sovietici nu se

î n t â l n i s e r ă

decât rareori

29



cu cei

s t r ă i n i

ş i atiltudinea acestora din

u n n ă

- J a ţ ă

de

ei

era -

d u p ă

cum

spune

BotviniC

-- -

.destul de

s c e p t i c ă .

Matchul lui Botvinic cu Flohr a· .constituit

un examen

~ ş . s d a l ~

ş a h i s t ă

s o v i e t i c ă I·a

trecut

cu

Slucces. . ,.,

SuClcesul lui· B6tvinic a fost curând conHrmat de

rezultatul marelui turneu

i n t e r n a ţ i o n a l

dela: Moscova

din l 9 ~ 5 ,

in

care campionul sovietic a r e u ş i t s ă se

c l a s e z ~ primul (Ia egalitate cu Flohr),

d e p ă ş i n d o

î i 1 ~

t r e a g ă p l e i a d ă

de mari e ş t r i

s t r ă i n i

tn frunte cu ;

Lasker

ş i

Capablanca . In acest

turneu

s au relevat ·

ş i

o serie de

a l ţ i

tineri

j u c ă t o r i

sovietici; . ca Ragozin, ·

Kan, Rjumin

ş i a l ţ i i ,

,ceea ce a

a r ă t a t c ă

nu este vorba

despre

a p a r i ţ i a

unuil singur j u c ă t o r · f e n o m e n Botvi. ·

nic,

ci

c ă

m i ş c a r e a ş a h i s t ă

s o v i e t i c ă

dispune

de

cadre

numeroase ta,lentate, capabile s ă

înfrunte

cu suc- o

ces pe cei mai puternilci m a e ş t r i

s t r ă i n i .

Mer.sul inainte al f r u n . t a ş i l o r ş a h u l u i soyjetic a con·

tinuat

d u p ă

aceea in ce în ce mai rapid.

I n v ă ţ ă t u r i I e

turneului.

d e l a M o s ~ o v a 1935,

ca ş i ale celor dela

Moscova

. 1936

ş i

Nothingham

1936, -

au fost foh)site

pentr

,li corectarea lipsurilor pe care le mai ·aveau î n c ă

unii dintre

j u c ă t o r i .

In

a c e J . a ş

timp,

e m u 1 a ţ f a ş i

in·

teresul stârnit în

Uniunea

S o v i e t i c ă de aceste

turnee

·

a contribuit mult la ridicarea de

noi

talente.

Ş i

.astfel; .

în timp ce Botvinic , se p e r f e c ţ i o n a din ce în ce mai

mult,

ajungând

s ă

fie considerat ca

UflU

dintre cei

mai

s e r i o ş i c a n d i d a ţ i

la campionatul lumii, :din

rân·

\

3



:dtl rile tineretulUi ş a h i s t al

V R - S ~ S .

au

a p ă r u t

O e d e

â e noi jucatori

a l e n t a ţ i ,

care curând au

atins

o f o r ţ ă

remarcabila.

Printre ei

se afiau marii m a e ş t r i

de

as-

t ă z i VasiIi Smîslov (campion aljuniorilor din V.R.S.S.

tn 1938), Igor Bondarevski, Alexandru Kcitov, 1 -

les-lavski, m a e ş t r i i B e l a v e n e ţ , S i m a g h i n T o l u ş ş

m u l ţ i

a l ţ i i . In 1940, campionatul Vniunii So

vIetice (al XII-lea) a reunit un n u m ă r atât de Ipare

tie

u c ă t o r i

de prima

f o r ţ ă ,

încât

el

poate

fi

conside

rat

superior multor concursuri

i n t e r n a ţ i o n a l e .

Lucrul

acesta s a put

ut vedeadealUel

ş din rezultate,.

,Ma-

tele maestru Paul Keres, î n v i n g ă t o r u l marelui con·

curs dela Amsterdam 1938 (al c a n d i d a ţ i l o r la campio-

, natul mond1al) n a

r e u ş i t

s ă se claseze

decâtaJ

4-lea,

(

iar

Botvinic pe

locur5.1e

5-6,

la

egalitate

cu

t â n ă r u l

student Boleslavski. I n v i n g ă t G r i au e ş i t Bondiuevski

ş i Lilienthal, la egalitate, u r m a ţ i la j u m ă t a t e de punct ,

, de VasiIi Smîslov.

Este

d e v ă r t

c ă în concursul care a urmat d u p ă

aceea între primii ş a s e

c l a s a ţ i ,

- pentru titlul de

campion absolut al

V.R S.S .

-

a învins Botvinic ur

mat de K e n ~ s , dar âceasta nu scade cu nimic din va

loarea victoriei

o b ţ i n u t ă

de tineretul

ş a h i s t

sovietic în

:cel de-al XII-lea campionat.

F ă r ă

î n d o i a l ă ,

în 1941, .când agresiunea s ă l b a t e c ă

:,a trupelor hitleriste a

întrerupt

activitatea ş a h i s t ă :

1

BotV:i:nic

era cel _mai

î n d

r

e p

ă ţ t

s ă - I

p ~ o v o a c e

pe

:: a m p i o n ~ 1 mondial Alehln la uri match pentru HUu,



pe care

ar fi avut

toate

ş a n s e l e s ă - I

c â ş t i : g e . Intâi

trebuia î n s ă zdrobit agresorul fascist ş i

t9ate

f o r ţ e l e

oamenilor sovIetici s au

concentrat

în

lupta

pentru

a p ă r a r e a

Patriei.

Pe

fronturi le de

l u p t ă au c ă z u t

nu

m e r o ş i ş a h i ş t i :

K. A. Kubbel 1 Rabinovici ş i I1in

Jenevski la asediul Leningradului campionul Mosco

vei B e l a v e n e ţ a

c ă z u t în

lupta pentru a p ă r a r e a ora

ş u l u i s ă u iubit m a e ş t r H Kaiev Stolberg PoHak ş i a u

jertfit v i a ţ a în l u p t ă . u l ţ i a l ţ i ş a h i ş t i au luptat cu

eroism ş i Patria S o c i a l i s t ă i-a cinstit cu ordine ş i

medalii.

D e c o r a ţ i

au fost: Botvinic Kotov Pogrebîskii

Goldberg Abramov Korhov Alatorzev Panov, T o l u ş

Veresov ludovici L i s î ţ i n Mo del ş i multi

a l ţ i i

In timpul Marelui

R ă z b o i pentru A p ă r - e r e a Patriei,

ş a h i ş t i î

sovietki

au contribuit deasemeni

ş i

la

munca

din spatele frontului.

Sute

ş i mii de l e c ţ i i ş i simul

tane au fost

ţ i n u t e

de

c ă t r e m a e ş

t r i în spitale pen

tru

r ă n i ţ i ş i

c o n v a l e s c e n ţ i . Toate acestea au f ă c u t ca

victori a f i n a l ă asupra

German

:iei naziste s ă

g ă s e a s c ă

m i ş c a r e a

ş a h i s t ă s o v i e t i c ă Î n t ă r i t ă gata s ă reia lupta

p ~ n t r u

s u p r e m a ţ i a

m o n d i a l ă

La

aceasta

a contribuit

desigur

ş i faptul

c ă

nici în timpul celor mai grele

zile ale r ă z b o i u l u i activitatea

ş a h i s t ă

nu

s a

oprit.

Campionatul Moscovei

s a jucat

În

1942

ş i 1943 iar

în 1943

s a d e s f ă ş u r a t turneul

dela Sverdlovsk.

In 194-5 activitatea ş a h i s t ă i n t e r n a t / 0 n a I ă a fost

r e l u a t ă .

Anul

acesta

a

marcat

una

dintre

cele mai

frumoase victorii ale ş a h u l u i sovietic: matchul pdn

: 2



radio în

care

echipa U.R.S.S. a zdrobit echip'a

Statelor

Unite,

Intâlnirea aceasta a provocat cel

mai

mare

inte,

res în lumea

ş a h i s t ă ,

atât

d a t o r i t ă

faptului

c ă

pentru

prima o . a r ă era utilizat

pentru

un match de ş a h de

m'ari

p r o p o r ţ i i

sistemul de transmitere a

m u t ă r i l o r

prin radio, cât mai ales f i i n d c ă tot pentru

prima

o a r ă

se Întâlnea echipa Statelor Unite, de

patru

ori ~

c a m p i o a n ă o l J m p i c ă , cu

reprezentativa

Uniunii Sovie-

ti

ce.

Era

de fapt

Întâlnirea

d e c i s i v ă

dintre

ş c o a l a

ş a h i s t ă

s o v i e t i c ă ş i

cea

a p u s e a n ă .

Rezultatul acestui

match

a

confirmat

în totul

supe-

rioritatea i n d i s c u t a b i l ă

a

ş c o a l e i

sovietice.

Echipa

a

m e r i c a n ă

a fost

z d r o b i t ă

cu l5Y2: 4 .

Comentând

victoria echipei sovietice, revista

Sahmatî

v

SSSR

Ş a h u l în U.R.S.S.) scrie:

Am

c â ş t i g a t p e n t r u c ă din primele ceasuri ale luptei

ş i - a spus cuvântul superioritatea ş c o a l e i ş a h i s t e s o ~

vietice asupra celei americane, p e n t r u c ă

au

triumfat

t r a d i ţ i i l e

principjile culturii

ş a h i s t e stabilite

în cei

25 de ani de

e x i s t e n ţ ă

a

o r g a n i z a ţ i e i ş a h i s t e

sovietice,

anume: atitudinea ş t i i n ţ i f i c ă

f a ţ ă de ş a h , i n i ţ i a t i v a

ş i

ingeniozitatea

În l u p t ă ,

c o n s e c v e n ţ ă

în

îndeplinirea

planului ales

ş i dârzenie

în a p ă r a r e .

Am c â ş t i g a t p e n t r u c ă

ne'am

~ o v e d i t mult mai tari

decât adversarii n o ş t r i

În domeniul p r e g ă t i r i i teoretice

ş i

a jocului practic,

întrecând

pe americani

în

c u n o a ş -

terea deschiderilor, a jocului de mijloc

ş i

a final-ului,



iar tehnica

n o a s t r ă s'a a r ă t a t

evident

s u p e r i O a r ă

celei .

americane, t \ J .

Am c â ş t i g t p e n t r u c ă ne-am p r e g ă t i t mai b'ine .pen

tru match,

p r e ţ u i n d

Just

valoarea

adversarilor

n o ş t r i

Marele

maestru

sovietic Lilienthal

a

u r m ă r i t cu mare

interes

o

p Ţ t i d ă

a

campionatului.

ş i ·ne-am î m p ă r ţ i t

cu c h i b z u i a l ă f o r ţ e l e

stabilind stra·

tegia ş i tactica luptei care ne

s t ă t e a

În f a ţ ă u

In .matchul cu

ş h i ş t i i

americani, echipa

s o ~ j e t i c ă

s'a prezentat ca un colectiv bine sudat, a c ţ i o n â n d d u p ă

un

plan unitar. Fiecare

j u

c

ă t o r

al echipei sovietice nu

a

luptat

numai pentru sine, ci ş i pentru interesele ge-

4



·f.lerale ale echipei. EI a a p ă r a t prestigiul, cinstea

·

ma

rei sale Patrii, dragostea

f a ţ ă

de marele popor so·

vietic , care a transformat pe a c e ş t i zece j u c ă t o r i în·

:

tr un

tot

unitar,

într un

colectiv solid cimentat.

Ş i

a

ceasta

.neca adus victoria.

.

I n s f â r ş i t ,

am învins p e n t r u c ă în spatele celor zece

r e p r e z e n t a n ţ i ai artei ş a h i s t e sovietice, se afla u r i a ş a

a r m a t ă a ş a h i ş t i l o r sovietici, În mijlocul c ă r e i a , au

crescut au fost

e d u c a ţ i .

, .

Victoria

~ e p u r t a t ă

În matchul prin radio a Jostur-

mata, În 1946, de o a

do ua

victorie, tot asupra echi.

pei Statelor Unite, de a s t ă d a t ă la Moscova,

într un

inatch o b i ş n u i t la t a b l ă . Acum

ş a h i ş t i i

americani nu

au mai putut invoca drept s c u z ă a înfrângerii lor con·

4 i ţ ţ u n i l e n e o b i ş n u i t e

ale matchul4i prin radio. ·Ei au

'fost' b ă t u ţ i het, '

<::u

12 Y 7%, la primele t r ~ i mese

f a 1 r n o ş i i R e s h e v s k i , Fine ş Denker' n e r e u ş i n d s ă ob

ţ i n ă

decât un singur punct din 6 partide, în

f a ţ a

ma·

rilor · a e ş t r i sovietici Botvinic, Keres ş i Smîslov.

: Era clar' ă ş c o a l a ş a h i s t ă s o v i e t i c ă

d e ţ i n e a

întâieta- '

tea

m o n d i a l ă .

Pentru

a

demonstra acest lucru

ş i

din

punct de vedere formal,

era

n e c e s a r ă

c â ş t i g a r e a

titlu·

rflor de · campioni mondiali , masculin ş i fefIliinin. '

u p ă moartea lui Alehin, titlul de campion -al lumii

h

ă m a s f ă r ă d e ţ i n ă t o r ş i pentru prima o a r ă în isto

f i k ş a h u l u i s a -pus problema · e z o l v ă r i i definitive a

problemei felului cum trebue

s ă

se

d e s f ă ş o a r e

' întâI·

nirlIe

pentru

o b ţ i n e r e a

acestui titlu ,

u p ă

multe ter·

·35



g i v e r s ă r i , in

cele din

u r m ă

a fost

a d o p t a t ă

propune

rea

s o v i e t i c ă

de a

se

·

disputa un mare

match-turneu,

la care

s ă

ia parte cei mai buni j u c ă t ~ r i din lume.

Acest concurs unic prin

amploarea

lui

s'a d e s f ă ş t i r a t

la

Haga

ş Moscova în Martie-Mai 1948 ş i s'a termi

nat cu victoria

t o t a l ă

a

r e p r e ~ e n t a n t i l o r Uniun

.

ii

So

vi

.etice, Botvinic, Smîslov ş i Keres,

care

au ocupat

în ordine primele trei locuri.

Cu

aceasta

,

superioritatea

m o n d i l ă

.a

ş c o a l e i ş a -

histe sovietice a fost definitiv d e m o n s t r t ă Ea a fost

c o n f i r m a t ă înainte ş i d u p ă aceea - pdn alte vic

torii s t r ă l u c i t e o b ţ i n u t e de c ă t r e r e p r e z e n t a n ţ i i U .R.S.S.

la

m a r i l ~ turnee

i n t e r n a ţ i o n i : l l e dela Groningen 1946,

S t o c k ~ o l U 1948 ş i - recent - la Budapesta, unde

tot un

mare

maestru

sovietic a

c â ş t i g a t

dreptul de

a fi adv\ersarul .Iui , Botvinic în matchul pentru titlu,

care va avea loc în 1951.

Cucerirea

culmilor artei mondiale a

ş a h u l u i

de

c ă -

tre

ş c o a l a ş a h i s t ă ~ o v i e t i c ă

- scria revista

" Ş a h u l

În

U.

R S

.S.

d u p

ă

turneul dela

Moscova-Haga

- consti

tue

rezU'ltatul meritat

al

unui drum

mare ş i

roditor,

p care l-a parcurs

o r g a n i z a ţ i a ş a h i s t ă

din

ţ a r a

noas

t r ă A c e ş t

drum

este'

strâns

.Iegat de c r e ş t e r e a in

florirea g e n e r a l ă a întregii culturi socialiste. 'Rezul

tatele campionatului mondial constitue o

n o u ă

demons

t r a ţ i

e

e v i d e n t ă

a

s u p e r i o r i t ă ţ i i

sistemului socialist so

vietic, care a creat p o s i b i l i t ă ţ i

ş i c o n d i ţ i u n i

nemaiîn-



.

iâlnite

în istorie

pentru desvoItarea cea

mai

.favora-

b i l

ă a talentelor populare În

toat

e domeniile

culturii

. .

Acesta este

a d e v ă r u

Ş c o a l a ş a h i s t ă s o v i e t i c ă

ş

re-

p r e z e n t a n

i

de

frunte

s'au

putut

desvoIta

au

avut

posibilitatea

s

ă

t i n

ă culmile teoriei practicii

ş a -

histe

Dumai În

c o n d i ţ i u n i l minunate

de

v i a ţ ă

ale

ma-

rei

ş

invinc:ibilei

Ţ ă r i

a · Socialismului.

Urmând

exemplul lor

s ă c r e ă m ş

noi

c o n d i ţ i u n i l e

acestea optime de desvoltare construind soei alisl11ul

în

ţ a r a

n o a s t r ă .

\

.

7





TABLA DE

MATERII

Pag:

Ş c o l

ş h i s t ă s o v i e t i c ă .. . . .

. .

. . 5

Ş h u l

în U.R.S.S. un

sport

de

masse

. ; 11

Ş h u l

în

Armata o v i e t i c ă

. .

15

Ş a h u l în rânduiil.e

tineretului

. .

'

18

Ş i

colhoznicii

j ~ c ă ş h

.

. . .

22

Ş h u l

feminin . . .

. .

. . . .

. . . . .

.

, 24

Ş h u l

sovietic, cel mai bun din lume .

. , .

27



L U

C E F R

U L

Intreprindere n d u s t r i a l ă de Stat

INSTITUT E ARTE GRAFICE



Stere Sah Istoria Sahului 1950 Scoala Sahista

Documents