Din punct de vedere etimologic,cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie) sau „tatour”, ”to make a tour” (a călători, a face o călătorie, a colinda), care a fost creat in Anglia in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de a voiaja prin Europa, in general si in Franţa, in special. La randul său, acest termen englez derivă din cântul francez „tour” (călătorie, mişcare in aer liber, drumeţie in circuit, plimbare), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement, recreere, destindere, plăcere. Termenul francez are insă rădăcini şi mai adânci. El derivă din cuvântul grec „tournos” şi respectiv cel latin „turnus” şi înseamnă tot călătorie in circuit, spre deosebire de „periplu” , care se referă la călătoria in circuit, dar numai pe mare, în jurul unei insule, ţări,continent sau în jurul Pământului. A fost acceptată şi ipostaza originii ebraice a cuvăntului „tour”: în ebraica veche, termenul „tour” corespunde noţiunii de călătorie de descoperire, recunoaştere, explorare. Din termenul „turism” a derivat şi termenul de „turist”, adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Din punct de vedere etimologic,cuvântul „turism” provine din termenul englez
„tour” (călătorie) sau „tatour”, ”to make a tour” (a călători, a face o călătorie, a
colinda), care a fost creat in Anglia in jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de
a voiaja prin Europa, in general si in Franţa, in special. La randul său, acest termen
englez derivă din cântul francez „tour” (călătorie, mişcare in aer liber, drumeţie in
circuit, plimbare), fiind ulterior preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de
călătorie de agrement, recreere, destindere, plăcere.
Termenul francez are insă rădăcini şi mai adânci. El derivă din cuvântul grec
„tournos” şi respectiv cel latin „turnus” şi înseamnă tot călătorie in circuit, spre
deosebire de „periplu” , care se referă la călătoria in circuit, dar numai pe mare, în
jurul unei insule, ţări,continent sau în jurul Pământului. A fost acceptată şi ipostaza
originii ebraice a cuvăntului „tour”: în ebraica veche, termenul „tour” corespunde
noţiunii de călătorie de descoperire, recunoaştere, explorare.
Din termenul „turism” a derivat şi termenul de „turist”, adică persoana care
efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.
De la aceste speculaţii lingvistice, mai târziu, spre finele secolului trecut şi
începutul secolului nostru, s-a ajuns la adevăratele definiţii ştiinţifice ale noţiunilor de
turism şi turist.
Turismul, ca orice activitate în plină evoluţie şi dezvoltare, a fost obiect de
cercetare pentru numeroşi specialişti, care, o dată cu semnalarea lui ca fenomen, au
încercat să-i stabilească dimensiunile în timp şi spaţiu, conţinutul, adică să-l
definească. Primele încercări datează de la începutul secolului nostru. Astfel,
R.Guyer-Freuler arăta că „turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen
al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbare
a mediului de viaţă, pe naşterea şi dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru
frumuseţea naturii”.
Englezul F.W.Ogilvie definea turiştii drept nişte persoane ce „...satisfac doua
condiţii: sunt departe de casă pentru o perioadă ce nu depăşeşte un an şi cheltuiesc
banii in acele locuri fără să-i căştige”, in timp ce compatriotul său A.C.Norwal
consideră că „..turistul este acea persoană care intră într-o ţară străină pentru orice alt
scop decât pentru a-şi stabili o reşedinţă permanentă sau pentru afaceri şi care-şi
cheltuieşte, în ţara în care se stabileşte temporar, banii câştigaţi în altă parte...”
În 1940 profesorul elveţian dr.W.Hunziker a elaborat o definiţie a turismului,
acceptată pe plan mondial:”turismul este ansamblul de relaţii şi fenomene care
rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât
sejurul şi deplasarea nu sunt stabilite printr-o motivare permanentă şi o activitate
lucrativă oarecare”.
Dicţionarul enciclopedic român propune următoare definiţie a turismului:
”Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând îi parcurgerea, pe jos sau cu
diferite mijloace de transport, a unor distanţe, pentru vizitarea regiunilor pitoreşti,
localităţilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice”. Dicţionarul turistic
internaţional conţine şi el o formulare: ”Turismul reprezintă un ansamblu de măsuri
puse în aplicare pentru organizarea şi desfăşurarea unor călătorii de agrement sau
în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizaţii, societăţi sau agenţii
specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum şi industria
care concură la satisfacerea nevoilor turiştilor” şi tot în acest dicţionar se precizează
că: ”Turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică pentru persoana în
cauză, pe de-o parte, alegerea deliberată a ţintei, pe de alta, preocuparea exclusivă
pentru satisfacerea plăcerii sale”.Cu alte cuvinte, prin turism se înţelege în primul
rând, ansamblul de activităţi prin care omul îşi petrece timpul liber călătorind în altă
localitate sau ţară pentru a vizita oameni şi locuri, monumente si muzee, pentru a-şi
îmbogăţii cunoştiinţele generale, pentru a se distra şi a face sport, pentru odihnă şi
tratament, iar în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor şi
serviciilor solicitate de turisti la locul de destinaţie la un înalt nivel calitativ, şi în
condiţiile protecţiei şi conservării resurselor turistice, în special şi a mediului
înconjurător, în general. Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific
civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi, ca atare, influenţat de
evoluţia ei. Adresăndu-se unor segmente largi si răspunzând pe deplin nevoilor
Page 2
acestora, turismul se detaşeaza printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi
internaţional. De asemenea, prin caracterul său de masă şi conţinutul său complex,
turismul atenuează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra
evoluţiei economiei şi societăţii, asupra relaţiilor intrnaţionale.
România dispune de un vast şi valoros potenţial turistic natural şi antropic, ca şi
de o bogată tradiţie in domeniul călătoriilor, ceea ce argumentează pentru viitor
înscrierea turismului între ramurile de bază ale economiei.
Turismul în contextul serviciilor din economia românească
O problemă a industrializării româneşti, în perioda industrializării socialiste
a fost ponderea redusă a seviciilor, dovedind menţinerea înapoierii ei în raport
cu ţările industrializate.
România a deschis porţile, e drept oarecum în sens unic, turiştilor din întreaga
lume, la mijlocul deceniului al şaptelea al secolului al XX-lea.
Atracţia potenţialului natural deosebit a făcut ca, un timp, să-şi găseasca un
loc în randul primelor ţări, ca destinaţie turistică.
Pentru clienţii stăini, aceste prestaţii s-au conceput ca un turism industrializat,
menit să dezvolte relaţii externe şi să aducă venituri bune. S-au folosit corelări cu
diverse manifestări specifice (precum festivaluri de muzică uşoară-iniţiate în această
perioadă-şi altele), dorite ca favorabile pentru imagine, s-au explotat benefic
priorităţile româneşti în domeniul geriatriei. Din punct de vedere teritorial, s-a pus
mai mult accent pe zona dobrogeană, dar valorificându-se şi potenţialul
balneoclimateric şi montan în general. Orientarea spre investiţii masive axate pe
industrializare şi urbanizare (ca tendinţă generală în economie) s-au regăsit în această
perioadă indirect în dezvoltare si a turismului, de exemplu prin amenajările executate-
lacuri artificiale, viaducte, căi de transport, alte obiective importante de infrastructură,
în concordanţă cu creşterea populaţiei îndeosebi la oraş. Activitatea comercială era
încadrată în limitele legislative bine conturate, în scopul diminuării unor abuzuri şi
Page 3
activităţi ilicite, fapt care a reprezentat însă şi o oarecare încorsetare a afacerilor şi
dezvoltării iniţiativei economice.
În competiţia turistică mondială, a schimbărilor permanente, a fost greu de
păstrat locul obţinut la un moment dat în clasamentul ţărilor receptoare: pentru că
aceste poziţii implică eforturi uriaşe, promoţionale, de imagine şi sunt o expresie
statistică nu numai a eforturilor investiţionale făcute de fiecare ţară pentru a-şi
promova imaginea turistică, dar şi a situaţiei generale, a economiei în ansamblu.
Numărul unităţilor prestatoare de servicii a continuat să crească chiar şi în
această perioadă de decădere economică, de după crizele mondiale ale anilor ´70, însă
creşterile investiţionale s-au făcut în condiţii ineficiente, adică mai repede decât
încasările, pe fondul veniturilor scăzute ale populaţiei şi formelor învechite sau puţin
profesioniste în care acestea îşi desfăşurau activitatea.
Turismul a înregistrat creşteri continue la toate categoriile de activităţi, de la
hoteluri, hanuri, cabane, popasuri turistice şi până la tabere pentru elevi, chiar până în
anul 1989 şi inclusiv în acesta, căderi majore, manifestăndu-se numai după revolutie.
După 1989, în ciuda deschiderii totale, turismul va decădea şi el totalmente, de
această dată din cauza diminuării majore, până aproape la dispariţie a turismului
popular interior, pe fondul scăderii dramatice a producţiei şi veniturilor majorităţii
covârşitoare a populaţiei.
Ocuparea se orientează astăzi spre servicii, mai mult decât înainte, aceasta
aflându-se pe locul doi, după agricultură. În această privinţă serviciile au tendinţă
cvasiconstantă : 32,8% în 1995, puţin peste 31% în 1996 şi în anii următori, aproape
32% în 1998 ca şi în 2000.
Per total indicii serviciilor de piaţă prestate în principal pentru populaţie au
variat din anul 1999 încoace între 110-124%,oscilant faţă de anul 1993 (116,7% în
anul 2001). Indicii cei mai scăzuţi sunt la restaurante, cafenele, baruri, cantine şi alte
unităţi de preparare a hranei, care în anul 2001 erau încă la 80-90% faţă de anul 1993,
în ciuda faptului că asemenea unităţi sunt dintre cele mai persistente, chiar şi în
condiţiile gavelor diminuări ale veniturilor populaţiei .
Page 4
Economia de piaţă presupune că existenţa unei situaţii de criză ridică probleme,
dar poate şi stimula soluţii economice valoroase. În absenţa capacităţii investiţionale,
speranţele s-au pus, pentru turismul românesc, ca de altfel pentru întrega economie,
în privatizare, ca şansă de dezvoltare.
După revoluţia din decembrie 1989, turismul românesc s-a înscris în reforma
economică a tranziţiei spre economia de piaţă, concretizată în privatizarea
intreprinderilor şi unităţilor de turism, descentralizarea şi armonizarea acestora,
devenind societăţi comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Treptat, după 1991,
aceste societăţi sau transformat în societăţi pe acţiuni, cu răspundere limitată, nume
colectiv, aliindu-se în acest fel la structurile existente în ţările cu turism dezvoltat.
A crescut însă ponderea proprietăţii private în domeniul turismului.
Restructurarea turismului românesc a fost un proces profund, implicând administraţia
naţională de turism, investitorii români, agenţii economici interni, dar şi investitorii
străini sub forma societăţilor mixte.
Tot începând cu 1991, s-a trecut la clasificarea pe stele a unităţilor de cazare şi
de alimentaţie publică în conformitate cu standardele internaţionale.
Au devenit prezente şi în economia noastră importante companii de turism
precum Hilton, Radisson Hyatt, Le Meridien, Sofitel, Holiday Inn, dar realitatea
actuală a turismului românesc are nevoie de o participare mai consistentă a capitalului
străin, de o valorificare corespunzătoare a bogatului potenţial şi de creşterea calităţii
şi diversităţii ansamblului activităţilor de turism din România.În anul 1999,
proprietatea privată reprezenta încă mai puţin de jumătate, în anul 2002 ea tindea deja
spre 70% din capacitateade cazare turistică.
După 1989, în cadrul creşterii rolului şi ponderii sectorului privat în PIB,
valoarea adăugată brută pentru servicii era de 64,4% în 2002. Sectorul privat deţine
aşadar cea mai mare pondere în valoarea adăugată brută pe activităţi, prin servicii,
urmate de industrie şi agricultură. Valoarea adăugată de serviciile din sectorul privat a
fost de 54% în 1999 şi de 42,4 în 2002. La formarea PIB-ului, în ultimii ani cea mai
Page 5
mare pondere o are sectorul serviciilor 47-48%, urmat de industrie 31-33%, în timp
ce agricultura contribuie cu 5-7%, alte ramuri, având participări sub acest nivel.
Creşterea ocupării în domeniul serviciilor a avut un rol important la mai buna
servire a populaţiei şi la reducerea sărăciei, îndeosebi în mediul urban. La rândul ei,
atenuarea sărăciei are efecte pozitive asupra creşterii turismului şi a altor consumuri
ale populaţiei. Dezvoltarea în continuare a turismului românesc trebuie să beneficieze
de un cadru legislativ şi instituţional adecvat (actualizarea, clarificarea şi completarea
acestuia a fost multă vreme o problemă nerezolvată, după 1989, legislaţia a trebuit să
reglementeze, pe lângă clasificarea structurilor de primire şi acordarea de licenţe şi
brevete pentru turism, despre care am amintit, statute şi normative de reglementare a
funcţionării staţiunulor şi zonelor turistice, de omologare a traseelor turistice, pârtiilor
de schi, sectoarelor de plajă şi zonelor turistice în general, zonelor de recreere din
sistemul pensiunilor, norme de echipare, norme şi criterii de vânzare şi tarifare,
reglementări vizând protecţia resurselor turistice naturale şi construite, protejarea
mediului). Preocupările în aceste direcţii continuă şi problemele trebuie să rămână
prioritare în atenţia responsabililor.
Dezvoltarea turismului are la bază şi perfecţionarea personalului- şi îndeosebi a
manageriatului turistic-la standardele concurenţei internaţionale actuale în domeniu.
Din totalul înoptărilor în unităti de cazare turistică, cca.15% în ultimii ani au fost
turişti străini, dar pe ansamblu numărul plecărilor depăşeşte, an de an, numărul
sosirilor, în cadrul turismului internaţional al României.
Prin modalităţi multiple şi cât mai variate, politica economică la nivel
guvernamental, dar nu numai, urmăreşte relansarea turismului românesc, adaptarea
lui la standardele UE, integrarea lui în cel european şi mondial. În acest sens s-a
întocmit un program de restructurare şi dezvoltare a turismului românesc. S-au
conceput şi trebuie aplicate şi în continuare, cu insistenţă, programe concrete, active
şi agresive de promovare internaţională, acorduri, convenţii, protocoale cu ministere,
instituţii şi organisme implicate în activitatea turistică, modernizarea sistemului de
colectare şi preluare de date în domeniu, sporirea competenţei serviciilor publice
Page 6
descentralizate ale Ministerului Turismului, respectiv a centrelor teritoriale şi
îmbunătăţirea funcţionării acestora, implicarea mai bună a direcţiilor şi
administraţiilor publice locale şi comisii locale de turism – cu atribuţii concrete –
organizaţiilor profesionale din turism şi patronatului din domeniu sau corelat, cu
mass-media.
Atribuirea unui loc şi rol prioritar serviciilor de turism, în economia tranziţiei şi
a viitorului, incubă însă o corelare cu mari investiţii pentru realizarea infrastructurii
generale a economiei, ca o prioritate fără de care orice eforturi singulare în domeniul
turismului ar avea efecte nesemnificative.
Turismul - un fenomen cu abordare multifuncţională
Deşi creşterea cantitativă a turismului a fost mai redusă în perioada postbelică,
multe persoane, agenţi întreprinzători şi instituţii guvernamentale preocupate de
turism au început abia recent să acorde o atenţie mai serioasă implicaţiilor
sale.Standardele profesionale pentru operaţiile de anvergură în turism, nivelul
planificării industriei turistice şi posibilităţile create pentru învăţământul superior în
domeniul turismului sunt, din păcate, apreciază specialiştii, departe de a fi
corespunzătoare pentru o industrie atât de largă. Sunt foarte multe motive care au
determinat această situaţie, dar, în ultimul rând, cea mai mare dintre responsabilităţi
revine:
1. unei lipse de informaţii credibile despre importanţa turismului;
2.unei tradiţii în turism, care pune puţin accent pe pregătirea universitară şi
cercetarea de înaltă calitate ce ar duce la informaţia credibilă necesară.
Necesitatea unei mai bune informări se întinde de la activitatea la clasă până la
ministere.
Turismul este, în înţelegerea multor profesionişti, cu precădere, o problemă de
piaţă şi administraţie empirică- în timp ce aceste activităţi sunt importante, domeniul
este şi mai important. Planificarea, dezvoltarea şi politica profiturilor depăşesc
aspectele practice şi limitate ale tehnicilor de piaţă. în viitor, pregătirea
Page 7
profesioniştilor în domeniul turismului va avea nevoie de stăpânirea şi folosirea
ştiinţei acestui sector, singura alternativă pe care s-ar putea fundamenta dezvoltarea
producţiei şi evaluarea corectă a industriei turistice. Turismul, ca formă populară de
existenţă umană în timpul liber, de asemenea, oferă oamenilor de ştiinţă din domeniul
social o posibilitate apreciabilă pentru o mai bună înţelegere a anumitor forme de
interacţiune umană, şi cum acestea afectează alţi oameni şi mediul în care ele apar.
Turismul - o experienţă umană
Turismul este o activitate pe care o desfăşoară indivizii şi de care, de obicei,
aceştia se bucură. Pentru a înţelege mai bine fenomenul turismului, trebuie să
înţelegem comportamentul individului - psihologia turiştilor şi a celor care pot să
devină turişti. Dezvoltarea şi testarea modelelor care ajută la explicarea
antecedentelor şi consecinţelor comportării umane reprezintă o prioritate importantă
în învăţământul şi cercetarea legată de turism. Asemenea informaţii pot fi de reală
valoare în proiectarea atât a noilor produse turistice, cât şi în campaniile
marketingului de promovare a acestor produse. Cunoaşterea modului în care indivizii
iau decizii, în legătură cu produsele turistice substituibile, ce surse de informaţii
folosesc ei, cum evaluează ei această informaţie şi cum structurează ei experienţa lor
pot oferi avantaje importante în practica de afaceri şi în modul în care noi să
înţelegem în general experienţa din turism.Când oamenii călătoresc, ei folosesc de
obicei unele obiecte şi sunt sprijiniţi de alţi indivizi cunoscători ai destinaţiei turistice,
ca parte a experienţei lor de călătorie. Obiectele, cum ar fi aparatele de fotografiat sau
de filmat, îmbrăcămintea adecvată călătoriei turistice, mijlocul personal de transport
(automobilul) şi ghizii de călătorie specializaţi, au devenit parte din stereotipul
turistic în multe ţâri. Rolul acestora de mediatori sau filtre şi peisajul sau societatea
pe care o vizitează constituie un aspect al complexităţii turismului foarte puţin înţeles.
Un alt aspect al interacţiunii dintre subiecţii turişti şi destinaţia turistică, foarte
important în anumite contexte, este dorinţa de "autenticitate". Autenticitatea, în acest
sens, vizează sentimentul subiectiv că individul trăieşte o experienţă esenţială privind
Page 8
calitatea altei culturi. Condiţiile care creează un sens al autenticităţii sunt interesante
nu numai pentru operatorii de turism local, care pot beneficia de abilităţi în
stimularea acestui sentiment, dar şi pentru oamenii de ştiinţă care caută o mai bună
înţelegere teoretică a motivaţiilor şi percepţiilor umane. în general, perspectivele
psihologiei individului şi psihologiei sociale au mult de oferit prin dezvoltarea
educaţiei şi cercetării privind turismul. Turismul, la rândul său, oferă acestor ştiinţe
sociale o posibilitate de a examina o formă specială şi importantă de experienţă
umană care deseori există în afara formelor mai convenţionale ale comportării
umane.
Turismul - o conduită socială
Experienţa umană individuală, trăită în calitate de turist, este de obicei
împărtăşită altor oameni. Chiar şi atunci când călătoreşte singur, turistul va veni în
cantact cu alţi oameni şi instituţii sociale. Multe din deciziile legate de o experienţă în
turism sunt influenţate, atât de psihologia individului, cât şi de socializarea
experienţelor şi de autoperccperea rolului social al turismului. Turistul soseşte într-o
zonă nouă şi întâlneşte localnici, cât şi alţi turişti, întâlnirile pot fi, de la cele mai
scurte şi mai întâmplătoare şi anonime, până la cele mai intense interacţiuni dintre
persoane. Se pot forma prietenii, dar se pot crea şi conflicte. Turiştii pot contribui
neintenţionat la deteriorarea structurii sociale, dacă sosesc în număr mare, aduc noi
venituri la niveluri necunoscute înainte şi expun forme radical diferite de comportare
în public, decât obiceiurile rezidenţilor locali.Turiştii pot deveni victimele crimei sau
pot comite ei înşişi acte sociale inacceptabile. Cunoaşterea interacţiunii sociale a
turiştilor faţă de ceilalţi turişti, şi faţă de rezidenţii locali şi instituţiile locale, poate
contribui la ameliorarea conflictelor care pot lua naştere şi poate facilita înţelegerea
noastră privind conduita socială şi funcţionarea structurii diferitelor societăţi sau
comunităţi.
Page 9
Turismul - un fenomen geografic
Călătoria turistică, de la punctul de plecare la destinaţie, este inerentă şi
constituie o caracteristică distinctă a turismului. Industriile turistice, locale şi
regionale, sunt, în general, organizate în interiorul graniţelor zonelor geografice
respective. Astfel de organizaţii pot fi la fel de specifice ca şi un birou turistic local
sau pot să cuprindă mai multe state .Scopurile turismului deseori se bazează pe o
imagine convingătoare a locului în reclamele care se fac. Imagini de plaje, de puncte
de atracţie culturală locală, dinamismul conturului unui oraş sau singurătatea unui şir
de munţi sunt concepte geografice deja familiare folosite pentru a promova puncte de
atracţie.Cercetarea geografică ajută la cunoaşterea turismului în mai multe feluri. Ea
contribuie la identificarea şi analizarea existenţei regiunilor funcţionale de turism,
informaţii care pot fi folosite ca bază de dezvoltare sau evaluare a zonei geografice a
unei asociaţii de turism. Evaluarea volumului posibil de călătorii este un alt domeniu
important al cercetării geografice. Analiza morfologiei regiunilor turistice, a
localităţilor turistice şi a coridoarelor turistice este, de asemenea, importantă pentru
planificarea în turism.
Turismul - afacere şi sursă de venit
Turismul, pentru majoritatea celor care activează în acest domeniu, reprezintă
sfera manifestării personalităţii lor şi şansei realizării unui profit. Aceşti
întreprinzători, sau salariaţii lor, pot beneficia de pe urma educaţiei superioare şi
cercetării legate de turism, care:
- o dată aplicate, îmbunătăţesc eficienţa structurării afacerii şi a
aranjamentelor manageriale;
- îmbunătăţesc strategiile pentru a face faţă riscului şi nesiguranţei
inerente în industria turistică;
- oferă o bază mai solidă pentru eforturile de marketing;
Page 10
- oferă linii directoare îmbunătăţite, pentru conducătorii din acest
domeniu, în atragerea de noi lucrători şi pentru perfecţionarea profesională a vechilor
angajaţi.
Industria turismului este vulnerabilă mai ales faţă de factorii externi.
Instabilitatea politică şi terorismul într-o ţară străină vor devia traseele turistice spre
ţara respectivă şi vor oferi beneficii neanticipate destinaţiilor alternative. Dezastrele
naturale, problemele meteorologice, epidemiile, schimbările nefavorabile în rata de
schimb a monedei naţionale, noile legi ale impozitelor sau complicarea formalităţilor
de trecere a graniţelor pot foarte rapid şi dramatic să schimbe atracţia relativă faţă de
puncte de destinaţie competitive. Frecvent, operatorii din turism se bazează pe
experienţa persdnală şi pe contactele personale cu alţi operatori care-i ajută să
înţeleagă, să anticipeze şi să depăşească aceste probleme. Oricum, mecanismele prin
care ei pot să facă faţă pot fi îmbunătăţite numai daca ei au acces şi întrebuinţează
literatura de specialitate, frecventează cursuri de specialitate în acest domeniu sau se
adresează regulat agenţiilor de consultanţă (particulare sau guvernamentale).
Eficienţa acestor surse de informaţii depinde de gradul la care ele se bazează pe
cunoştinţe empirice testate. De aceea, este nevoie atât de cercetarea practică în
turism, cât şj.de extinderea bazei de cercetare a problemelor operatorilor în turism în
instituţii de educaţie.
In paralel, turismul este sursă de venit pentru susţinerea localităţilor sau
zonelor gazdă. Multe localităţi sunt interesate în a adăuga turismul la inventarul lor
de afaceri, deoarece el are puterea de a aduce, prin intermediul turiştilor, bani din alte
regiuni cu posibilităţi turistice mai reduse. Când turiştii sunt atraşi de anumite
destinaţii, datorită unicelor lor calităţi, indiferent că este vorba de peisaj, de
importanţă istorică sau culturală, atunci turismul poate fi folosit pentru a sprijini
protecţia şi sporirea acestor calităţi.Din păcate, succesul în atragerea turiştilor pentru
agrementul acestora şi pentru a susţine unele particularităţi locale semnificative
poartă în sine sămânţa propriei sale negări. Sosirea zilnică a zeci de mii de vizitatori,
Page 11
în localităţile a căror populaţie permanentă poate fi mult inferioară cantitativ, poate
foarte curând să deterioreze exact acele calităţi care au stat la orginea atracţiei.
In concluzie, pentru a evita accentuarea şi agravarea conflictului dintre
costurile şi beneficiile turismului, în cazul unei anumite localităţi sau zone, se impune
o severă reexaminare a rolului său în contextul unui control amănunţit privind
costurile şi efectele negative, în paralel cu promovarea beneficiilor acestuia. Se
apreciază că cea mai pozitivă şi realistă atitudine a administraţiilor publice, centrale şi
locale, faţă de turism este punerea în balanţă a mediului, afacerilor şi
managementului, precum şi a consecinţelor sociale, astfel încât turismul să fie
recunoscut ca putând să fie periculos, dar şi o resursă valoroasă.
Turismul - un complex de tip industrial
Turismul nu este reprezentat doar din câteva zeci sau sute de afaceri singulare
într-o economie naţională. Cu atât mai mult, când este vorba despre componenta
mondială a acestuia. El este o industrie cu importante implicaţii politice. Mai precis,
el este un grup de mai multe industrii corelate: transport, cazare, servicii de
alimentaţie publică, puncte de interes şi marcare a unor evenimente, precum şi
activităţi de vânzare cu amănuntul. Comparativ cu alte domenii, o caracteristică
importantă a industriei turismului o reprezintă faptul că ea este foarte intensivă din
punctul de vedere al activităţii.De asemenea, turismul reprezintă o importantă cale de
intensificare a fluxurilor monetare interregionale şi internaţionale. Guvernele, la toate
nivelurile, îşi propun promovarea şi dezvoltarea activităţii turistice, deoarece ea
aduce noi bogăţii care pot crea, la rândul lor, noi locuri de muncă.
In multe ţări turismul este strâns legat de reclamă. Fragmentele bugetelor,
centrale şi locale, alocate reclamei pentru turism se cifrează, în multe ţări avansate, la
milioane de unităţi monetare. Cu alte cuvinte, turismul, sub acest aspect, are o
legătură directă cu decizia politică locală şi naţională. De aceea, cercetarea în turism
poate juca un rol important în publicitatea prin reclamă pe plan regional şi naţional.
Deşi reclama este, încă, fundamental o "artă", produsele turistice promovate
Page 12
prin reclamă vor avea mai mult succes dacă se vor baza pe consistente cercetări de
marketing. Rezultatele cercetărilor pot fi de asemenea folosite pentru alegerea
mediilor de reclamă, mesajelor şi audienţelor, precum şi pentru fundamentarea
argumentaţiei privind alocarea bugetului public pentru promovarea anumitor produse
turistice.
Multe dintre facilităţile folosite de turişti sunt posedate şi oferite de către
agenţiile publice: locuri istorice, muzee, parcuri naţionale şi regionale, transport pe
apă şi cel aerian, stadioane publice, rezervaţii naturale importante şi altele. Liniile
directoare de dezvoltare a acestor activităţi şi componente ale realităţii unei economii
pot, uneori, să plaseze turismul mult în partea de jos a listei de priorităţi. Pentru a
evita acest neajuns, se impune o permanentă cooperare între nivelurile responsabile
privind turismul şi cele ale domeniilor de activitate cu care acesta este în strânsă
legătură.
Cercetarea este necesară în turism pentru a dezvolta şi aplica metodele pentru
estimarea impacturilor asupra localităţilor şi pentru a conduce la o eficientă alocare a
resurselor pentru obiectivele ce intră în concurenţă. Fireşte, turismul dispune de un
anumit potenţial pentru promovarea creşterii economice în multe zone sau regiuni,
dar el nu este întotdeuna atât de mare cât le-ar plăcea să creadă unor susţinători locali.
Oricum, sumele alocate pentru deschiderea sau extinderea dezvoltării în turism pot şi
trebuie să asigure administraţiile publice centrale şi locale de şansa creării de noi
locuri de muncă şi posibile venituri pentru bugetul de care dispun.
Un principiu fundamental în economie este cel potrivit căruia resursele trebuie
alocate în concordanţă cu valoarea rezultatelor întrebuinţării lor în domenii diferite.
Majoritatea economiilor de piaţă operează, sub acest aspect, presupunând că preţurile,
aşa cum ar evolua ele în condiţii de concurenţă pură, sunt cel mai bun indicator al
evaluării factorilor economici atraşi şi întrebuinţaţi în diferite domenii. Bineînţeles,
concurenţă pură nu există, sau există doar ca excepţie. în realitate, guvernele trebuie
să ia hotărâri în legătură cu folosirea resurselor publice fără să facă referire prioritară
la preţurile pieţei. Ori, în astfel de situaţii, analiştii politici şi planificatorii au nevoie
Page 13
de instrumente de cercetare care să-i ajute să evalueze valorile economice
corespunzătoare ale resurselor publice, în absenţa mecanismelor de stabilire a
preţurilor de piaţă.
Conceptul de animaţie turistică
Agrementul reprezintă o componentă de bază a produsului turistic deoarece
este chemat să asigure odihna activă a turiştilor, contribuind direct la realizarea unei
noi calităţi a vieţii.Odihna activă este o caracteristică fundamentală a vacanţelor în
zilele noastre, contribuind la satisfacerea nevoilor fizice şi psihice ale turistului,
conturând cadrul necesar petrecerii plăcute şi instructive a timpului liber.
Agrementul este definit ca "ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice, capabile să
asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea
senzaţia unei satisfacţii, unei împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă1.
Această abordare relevă:
- varietatea activităţilor de agrement;
- multitudinea planurilor pe care acţionează;
- agrementul - element fundamental pentru satisfacerea nevoilor de odihnă
activă ale turiştilor;
- statutul agrementului de componentă de bază a serviciilor turistice.
Agrementul vizează:
- destinderea şi reconfortarea fizică;
- divertismentul şi dezvoltarea capacităţilor turistului;
- satisfacţia psihică, prin activităţi cultural distractive şi instructiv-educative;
- amuzamentul, comunicarea şi sporirea volumului de cunoştinţe.
Dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de agrement vin în întâmpinarea
exigenţelor de creştere a atractivităţii staţiunilor turistice şi au un rol însemnat în
creşterea eficienţei economice a activităţii turistice dintr-o zonă, staţiune, complex
turistic.
Page 14
Concurenţa-competiţia stimulează procesul de dezvoltare-diversificare-
individualizare a ofertei turistice, care se poate asigura şi/sau prin intermediul
activităţii de agrement.Prin stimularea creşterii circulaţiei turistice (creşterea gradului
de atractivitate) agrementul devine o sursă importantă de încasări, de creştere a
eficienţei economice a activităţii de turism.
Agrementul poate determina creşterea competitivităţii staţiunilor turistice prin
satisfacerea, la un nivel superior, a nevoilor turiştilor (ex.: Poiana Braşov/ Predeal/
Sinaia, comparativ cu celelalte staţiuni montane).
în unele cazuri agrementul se poate transforma în motivaţie principală de călătorie,
conducând la apariţia unor noi tipuri de vacanţe:
- vacanţă de schi;
- vacanţă de alpinism;
- vacanţă de tenis;
- vacanţă de iahting şi surfing;
- vacanţă de hipism;
- vacanţă de vânătoare;
- vacanţă pentru turism cultural.
Strategia de dezvoltare a agrementului trebuie să aibă în vedere:
- profilul, structura şi specificul staţiunilor;
- motivaţiile, aspiraţiile şi aşteptările turiştilor;
- asigurarea implicării efective a turistului în desfăşurarea progranelor de
divertisment (nu numai ca spectator, ci şi ca participant activ).
Participarea diferitelor categorii de turişti la activitatile de animaţie va depinde
de posibilităţile pe care le oferă staţiunile pentru agrementarea timpului lor de sejur.
Gradul de satisfacţie al vizitatorilor, resimţit în urma acestor forme de consum
turistic, depinde de conceptul de animaţie turistică, incluzând, în linii generale,
următoarele elemente:
- mişcarea (sportul, drumeţia, plimbările organizate, concursurile în aer liber,
jocurile de societate);
Page 15
- creaţia (în funcţie de predilecţiile motivaţionale, talentul , aptitudinile
vizitatorilor), ca de exemplu pictura, fotografierea etc;
- cultura, descoperirea şi experienţa trăită;
- aventura dirijată (de exemplu, excursiile de explorare în peşteri, în
rezervaţii);
- calmul şi destinderea (evadarea din preocupările cotidiene, satisfacţia de a-şi
petrece vacanţa într-un cadru natural, nepoluat).
Toate aceste elemente pot fi integrate organic într-o formă de viaţă socială
specifică staţiunilor turistice, satelor turistice, satelor de vacanţă.Printre acestea pot fi
menţionate exemplificativ: primirea amabilă a turistului încă de la sosirea sa în
staţiune (eventual cocktail-urile de bun venit pentru grupurile organizate),
participarea la sărbătorile locale tradiţionale (târguri, hramul bisericii), festivaluri,
concerte, spectacole, manifestări sportive (după împrejurări şi posibilităţi de
organizare), serate, ceaiurile de la ora 5 (five o'clock tea), programele de discoteci,
videoteci, baruri, conversaţiile dirijate de animatori calificaţi pe diverse teme
(ştiinţifice, literare, muzicale etc, de tipul "la gura sobei"), excursiile la obiectivele
turistice, cursurile de iniţiere pentru diverse ramuri sportive, cursurile de dans,
cursurile de limbi străine, degustările de vinuri în zonele-viticole, focurile de- tabără
cu programe distractive şi folclorice, pregătirea unor preparate culinare tradiţionale în
aer liber (începând cu tradiţionalul grătar sau mititei şi terminând cu ciorba
pescărească, berbecul la proţap, purcelul de lapte la frigare şi alte acţiuni de acest
gen).Aceste manifestări, cu scopul de animaţie şi agrementare a timpului de vacanţă,
nu cer investiţii costisitoare, cadrul simplu şi neformalizat fiind mai bine apreciat de
turişti decât orice manifestaţie sofisticată; în plus, deoarece impulsul de participare
activă izvorăşte din propria decizie a turistului, sporeşte şi gradul de satisfacţie
resimţit în urma consumării acestor servicii.Intr-o asemenea optică, varianta aleasă de
turist pentru participarea la diversele programe de animaţie va fi apreciată prin prisma
noii calităţi a vacanţei, ca o funcţie socială a "experienţei trăite" într-o colectivitate
mult diferită de cea de la domiciliul său permanent, de care îşi va aduce aminte cu
Page 16
plăcere şi după întoarcerea din staţiune, transformându-l fără voie într-un
propagandist activ al noilor formule de vacanţă. în aceeaşi măsură, satisfacţia va
genera şi maturiza dorinţa latentă de a mai reveni în staţiune, putându-se presupune
că noile motivaţii de experienţe turistice nu-i vor lăsa indiferenţi nici pe agenţii
economici producători, ofertanţi sau prestatori efectivi de servicii, interesaţi în
continua diversificare a formelor de agrement şi divertisment.
Clasificarea serviciilor de agrement
Activităţile de agrement se grupează şi se regrupează, în timp, în funcţie de
locul unde se desfăşoară, de nivelul de organizare (staţiune, unitate de cazare şi/sau
de alimentaţie, de către terţi pentru întreaga activitate turistică), de forma de
participare a turiştilor.Cel mai frecvent, organizarea agrementului se particularizează
pe formele de turism cunoscute, clasificate, în funcţie de destinaţiile de călătorie:
- de litoral;
- montan - de vară şi de iarnă;
- balnear;
- în oraşe (pe trasee turistice).
In general, agrementul menţine produsul turistic pe o coordonată optimă,
armonizează relaţiile dintre cererea şi oferta turistică, satisfăcând o multitudine de
motivaţii turistice. El devine un indicator cantitativ şi calitativ al fenomenului turistic,
paralel cu calitatea de factor de dezvoltare a turismului însuşi Principalele tendinţe ce
se manifestă în domeniul ofertei pentru agrement pe plan internaţional le reprezintă
dezvoltarea continuă, cantitativă şi calitativă, si diversificarea formelor şi mijloacelor
de agrement puse la dispoziţia turiştilor pentru a se asigura petrecerea cât mai
agreabilă a timpului liber.
Rolul şi importanţa cazării turistice
Etapa următoare transportului, în desfăşurarea prestaţiei turistice, o reprezintă
cazarea. De cele mai multe ori, prestaţiile aferente ei sunt asociate cu cele pentru
Page 17
alimentaţia turiştilor, poate şi pentru faptul că ambele categorii de servicii se
derulează în aceleaşi incinte construite, ceea ce, în teoria şi practica turistică
occidentală, se defineşte prin termenul de ospitalitate. Termenul de ospitalitate, în
accepţiunea conferită, este prezent şi în reglementările juridice ale multor state.
Astfel, legea turismului englez din 1969 defineşte ospitalitatea pentru turişti astfel:
"hoteluri sau alte aşezări, unde dormitul şi masa sunt asigurate pe calea comerţului
sau afacerii".
Serviciul de cazare vizează, prin conţinutul său, conturarea condiţiilor şi
confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. în practica turismului modern, el
este produsul a ceea ce se numeşte industria hotelieră, sector care înglobează
ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare, acele prestaţii oferite
turistului pe timpul şi în legătură cu rămânerea lui în unităţile hoteliere.Volumul,
structura şi calitatea serviciilor de cazare depind, în primul rând, de existenţa unei
baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, hanuri, case de
odihnă, cabane, popasuri turistice etc. Ele trebuie să deţină dotările corespunzătoare
care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte
funcţii. în al doilea rând, toţi parametrii cantitativ-calitativi ai serviciilor sunt
influenţaţi de încadrarea cu personal a capacităţilor de cazare, de nivelul de calificare
a lucrătorilor, de calitatea managementului hotelier. în acest context, insuficienţa
spaţiilor de cazare şi neechiparea lor corespunzătoare, necorespondenţa între nivelul
confortului oferit şi aşteptările turiştilor, ca şi insuficienţa personalului sau slaba sa
pregătire influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi, prin efectul propagat al
acesteia, dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valorificare a
ofertei.Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe ţări ca o activitate autonomă,
distinctă, a domeniului turistic şi, prin acesta, a complexului economic naţional,
reuneşte într-un sistem coerent toate procesele desfăşurate în unităţile de cazare
generate de primirea, sejurul şi plecarea călătorului. Conţinutul acestui domeniu a
evoluat pe măsura dezvoltării capacităţilor de cazare şi a implicării lor în activitatea
turistică, amplificându-se cu noi funcţii şi forme de prestaţii.Iniţial, existenţa unor
Page 18
stabilimente de primire a oaspeţilor a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte
scopuri decât cele turistice, cele mai multe dintre dotările de această natură fiind
amplasate de-a lungul drumurilor şi în centrele urbane. Literatura din domeniu
exemplifică foarte sugestiv treptele istoriei suportului material al începutului
conturării industriei turistice de astăzi.
Primele "case publice" sau hanuri erau simple colibe goale, plasate în locurile
de oprire a caravanelor în Orient pentru a adăposti comercianţii şi călătorii. Pentru
pelerini, templele şi casele religioase ofereau condiţii pentru odihnă şi hrană, obicei
păstrat şi astăzi în unele zone cu o astfel de vocaţie. Romanii au înfiinţat şi susţinut
"staţiile poştale" în folosul mesagerilor statului sau altor călători privilegiaţi. De
remarcat este faptul că, în acele timpuri - ale Evului Mediu în principal, grupurile
religioase conduceau hanurile presărate la marginea drumurilor, ospitalitatea fiind
considerată o virtute a creştinilor, remarcată prin fondarea căminelor pentru călători
în oraşe şi găzduirea călătorilor la mănăstiri.Calitatea condiţiilor de primire în
timpurile de-atunci, comparativ cu cele din zilele noastre, erau de un nivel calitativ
înapoiat.
"Hanul’’- în descrierea analistului american Feifer - era construit în jurul unei
curţi ţărăneşti, unde puteau fi crescute şi animale. în holul principal, duşumelele erau
acoperite cu papură (stuf), mesele erau comune, lungi şi înconjurate de bănci; doar
cele mai luxoase dispuneau de draperii pe pereţi. O singură sobiţă furniza căldura,
lumina era deosebit de slabă şi posibilitatea de aerisire redusă... Oaspeţii hanului
dormeau câte o duzină într-o cameră (chiar mai mulţi, în camera servitorilor), câte doi
sau, uneori, patru într-un pat. Folosirea comună a spaţiilor de cazare a fost normă,
mai degrabă, decât excepţie, până în jurul anilor 1800. Cu alte cuvinte, oaspeţii unor
astfel de locuri de primire nu se puteau bucura de calitatea serviciilor şi intimitatea
oferite oaspeţilor hotelurilor de astăzi.
In călătoriile sale, din Orient, în secolul al XlII-lea, Marco Polo relatează
despre întâlnirea "caselor de oaspeţi", fără a-şi manifesta surprinderea, întrucât oraşul
său natal - Veneţia - înregistra un număr apreciabil de hoteluri întreţinute
Page 19
corespunzător şi supravegheate de autoritatea publică locală.Caracterul hanurilor de
activitate comercială, lucrativă, având drept finalitate obţinerea de profit, se detaşează
de restul raţiunilor ce le-au determinat apariţia, abia în secolul al XV-lea, în Europa
ele purtând numele familiilor bogate pe pământul cărora erau înfiinţate.
Primul edificiu construit special pentru a îndeplini cerinţele de ospitalitate ale
unei structuri hoteliere a fost deschis la Londra în 1774, în Covent Garden. New York
a răspuns, două decenii mai târziu, cu al său City Hotel, în 1794. Dar primul hotel cu
servicii integrate, de cazare şi bucătărie franţuzească, a fost Tremont, din Boston,
deschis la începutul sec. al XlX-lea. A fost prima unitate de acest gen care dispunea
de instalaţii de apă şi canalizare, de acces distinct al oaspeţilor spre spaţiile de cazare
şi posibilitatea de asigurare a uşilor camerelor de locuit, echipamente inexistente până
atunci, chiar dacă baia şi toaleta erau de folosinţă comună. Dotările camerelor de
oaspeţi, aşa cum le ştim noi astăzi, au început să se generalizeze în incintele hoteliere
doar în ultimii 50 de ani. Totuşi, în a doua jumătate a secolului al XlX-lea s-au
deschis mai multe hoteluri, unele dintre ele dobândind o faimă internaţională (de
exemplu, Palace din San Francisco, sau Savoy din Londra, în 1889).
Standardele înalte de care beneficiază clienţii turişti ai hotelurilor de astăzi sunt
rezultatul unui interes permanent de îmbunătăţire a serviciilor din această categorie.
Elveţia, de pildă, în Europa Continentală este de mult cunoscută, pentru calitatea
hotelurilor sale.
Astăzi sunt estimate peste 100.000 de hoteluri în întreaga lume, din care
aproape jumătate sunt localizate în America de Nord. Ele reprezintă, concomitent, o
importantă cerere de locuri de muncă şi contribuie într-un mod major în economie la
conturarea diverselor categorii de venituri, inclusiv cele bugetare. Numai în SUA se
estimează că, în mod curent, circa 1,5 milioane persoane sunt angajate în hotelărie.
Nu puţine sunt exemplele hotelurilor de lux, ale trecutului sau cele edificate în
timpurile noastre, unde, dacă şi munca este mai puţin scumpă, revin în medie 3
angajaţi fiecărei camere de locuit. Cu alte cuvinte, un hotel cu 300 de camere poate să
atragă până la 900 de persoane în angrenajul serviciilor impuse de practica unui
Page 20
turism civilizat. Costurile ridicate ale întreţinerii şi remunerării personalului lucrător,
în contextul unei concurenţe deloc comode şi în acest domeniu, fac ca multe hoteluri
din Europa şi America de Nord, pentru a-şi asigura un grad de rentabilitate normal, să
reducă raportul anterior menţionat la 1/1 sau 0,5/1, ceea ce-ar însemna cel mult 150-
300 de angajaţi pentru derularea serviciilor hoteliere într-un imobil cu 300 de camere
de oaspeţi.
Trebuie reţinut însă un fapt deosebit de evident, anume acela că, pe măsura
dezvoltării circulaţiei turistice şi transformării turismului în fenomen de masă, creşte
numărul obiectivelor de cazare amplasate în afara oraşelor, în zonele prin excelenţă
turistice şi, indubitabil, activitatea lor se orientează spre satisfacerea nevoilor
turiştilor. Concomitent acestor evoluţii, industria hotelieră se autonomizează ca sector
distinct de activitate, îşi defineşte cu exactitate funcţiile, e perfecţionează permanent,
adaptându-se cerinţelor tot mai exigente ale călătorilor şi, în special, ale turiştilor.
Industria hotelieră, deşi nu se rezumă în exclusivitate la asigurarea serviciilor
de cazare pentru turişti, manifestă multă disponibilitate pentru nevoile acestora,
evoluează în interdependenţă cu activitatea turistică. O altă faţetă a acestei relaţii este
pusă în valoare de faptul că circa 70% din existentul de spaţii de cazare se găseşte
poziţionat în zonele de interes turistic. Aşa stând lucrurile, satisfacerea motivaţiilor
turiştilor devine, tot mai frecvent, funcţia-obiectiv a unităţilor hoteliere.Relaţia de
interdependenţă dintre activitatea turistică şi industria hotelieră este complexă şi de
profunzime. Pe de o parte, dezvoltarea turismului este determinată cauzal de existenţa
spaţiilor de cazare, de gradul lor de echipare, de varietatea şi calitatea prestaţiilor
oferite, iar pe de altă parte, industria hotelieră se dezvoltă cantitativ-calitativ ca
urmare a circulaţiei turistice.Nu este o noutate faptul că, pe lângă atracţia exercitată
de o destinaţie turistică, prin componentele sale naturale şi antropice, amenajările
aferente, în principal, condiţiilor de odihnă şi agrement, contribuie în mod hotărâtor
la existenţa unui turism viguros în zona respectivă. Rolul fundamental al unor dotări
de acest gen şi, implicit, al calităţii serviciilor de cazare se evidenţiază cu un grad de
imperativitate şi mai mare în cazul turismului de odihnă, de vacanţă şi de sejur mai
Page 21
lung, când turistul doreşte să-şi petreacă perioada de recreere a timpului său liber într-
un cadru natural, fără să fie lipsit însă de confortul specific civilizaţiei
O altă latură a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului şi,
indirect, a întregii economii o constituie valorificarea superioară a patrimoniului
turistic, prin atragerea în circuitul turistic a diferitelor zone. Sunt cunoscute destule
zone, deosebit de bogate în obiective turistice, rămase în afara interesului turiştilor
datorită echipării necorespunzătoare sau lipsei unor condiţii minime de campare,
după cum alte zone, mai puţin bogate în resurse turistice, sunt intens solicitate, între
altele, şi pentru confortul pe care îl oferă. In consecinţă, înţelegerea elementelor de
profunzime ale acestui aspect al relaţiei industrie hotelieră-turism are deosebită
valoare pentru orientarea investiţiilor şi direcţionarea dezvoltării sectorului hotelier.
De asemenea, industria hotelieră este cea care trebuie să creeze condiţiile
pentru ca un număr tot mai mare din populaţie să beneficieze de posibilităţile
petrecerii vacanţei sau sfârşitului de săptămână într-o zonă de destinaţie turistică, în
felul acesta, nivelul de dezvoltare a industriei hoteliere exprimă măsura satisfacerii
nevoii pentru turism a populaţiei. Aceasta pentru că, sporirea veniturilor băneşti,
urbanizarea, creşterea timpului liber etc. au provocat mutaţii în comportamentul
consumatorilor în direcţia intensificării cererii turistice a acestora.Într-o astfel de
relaţie, dacă serviciile hoteliere, în ansamblu sau într-o anumită zonă, sunt
insuficiente în raport cu potenţialul cererii sau calitativ necorespunzătoare, nu numai
că vor determina schimbări în destinaţia vacanţelor, dar şi în cea a veniturilor şi
disponibilităţilor de timp liber şi, indirect, scăderi în circulaţia turistică.
Serviciile de cazare, prin volumul şi calitatea lor, influenţează nunumai
dezvoltarea de ansamblu, a turismului, ci şi eficienţa acestui domeniu. Prin interesul
exercitat, serviciile structurilor de cazare creează cadrul unei mai bune valorificări a
potenţialului turistic, a disponibilităţilor de forţă de muncă, a dotărilor specifice,
consolidând şansa unei exploatări superioare. Totodată, complexitatea serviciilor de
cazare, diversitatea lor trebuie să reprezinte "...un factor de prestigiu, de atractivitate
a produsului turistic şi indirect de creştere a eficienţei comercializării lui".Sistemul
Page 22
serviciilor de cazare şi celor auxiliare acestora suportă la rându-i, aşa cum am mai
consemnat anterior, influenţa dezvoltării turistice. Practic, elasticitatea acestuia
evoluează sub incidenţa unei complexităţi de fenomene socio-economice şi factori, în
cadrul cărora circulaţia turistică deţine un loc prioritar .Sporirea numărului de turişti
şi exigenţelor acestora antrenează. în mod obiectiv, eforturi de adaptare din partea
structurilor de cazare, eforturi care trebuie concretizate în sporirea şi modernizarea
capacităţilor de primire, în apariţia de unităţi hoteliere cu funcţii complexe, care să se
adreseze diferenţiat pe categorii de turişti şi forme de turism, în diversificarea gamei
de servicii comercializate.
La 350 de km de Bucuresti, in Banat, la o aruncatura de bat de Serbia se afla
Cazanele Dunarii.Peretii stancosi ce ajung la cateva sute de metri inaltime
incadreaza Dunarea. Mini-fiorduri te lasa cu gura cascata in locuri cu rezonanta
sarbeasca, cum ar fi Eselnita sau Dubova. Inainte de a se fi construit acum trei decenii
hidrocentrala Portile de Fier, debitul era foarte mare pe albia ingusta, si erau cataracte
in zona carora apele pareau ca fierb, ca intr-un cazan. A fost creat lacul de acumulare,
multe localitati au fost acoperite de ape, inclusiv insula Ada Kaleh.Barca nu are voie
sa se apropia la mai putin de 250 de metri de malul sarbesc, insa e suficient pentru a
vedea Tabula Traiana, o lespede uriasa de piatra pe care sunt reprezentati doi delfini
si un vultur. Partea frumoasa e ca dateaza de acum 2.000 de ani, fiind creata de
romani pentru a comemora trecerea Dunarii in primul razboi dacic. Tabula a fost
ridicata 33 de metri pentru a fi vizibila si dupa constructia hidrocentralei Portile de
Fier. Replica romaneasca a venit acum 12 ani, cand fundatia Constantin Dragan a
finantat o imensa sculptura in piatra a chipului regelui Decebal (38 metri inaltime).
Infiltratiile au afectat nasul si mustata statuii, care au fost refacute cu ciment. Tot pe
malul romanesc, din desisul verde iese un podet de lemn care duce spre o grota.
Acum trei secole era folosita drept fortareata, iar soldatii trageau cu tunul spre vasele
turcesti care nu voiau sa plateasca taxele de trecere. Pe partea romaneasca a Dunarii,
fata in fata cu Tabula Traiana se afla manastirea Mraconia. Numele inseamna apa
Page 23
intunecata sau loc ascuns; actuala manastire a fost ridicata dupa Revolutie si arata
exact ca originalul, care dateaza din secolul 16, insa a fost inghitit de ape la
construirea hidrocentralei. De la vechea manastire s-au mai pastrat usile imparatesti si
o candela.Un alt loc spectaculos este pestera Ponicova, in care se poate intra cu barca,
daca apa este suficient de inalta. Daca nu, pestera poate fi vizitata si de pe uscat.
Pana acum 20 de ani, turismul era aproape inexistent in acasta zona de granita.
Tragediile erau la ordinea zilei, mii de oameni au incercat sa fuga in Iugoslavia in
cele mai diverse moduri - unii au reusit, altii au murit, o parte din calauze s-au
imbogatit, altii au infundat puscaria. Azi se poate merge in Serbia fara viza, in zona
Cazanelor nu sunt orase importante in tara vecina, ci doar localitati putin cunoscute
cu sonoritate interesanta, cum ar fi Teklija, Milanovac sau Kladovo.
PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI MEHEDINTI
Parcul Natural Porţile de Fier este o arie protejată înfiinţată prin Legea
nr.5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional -
Secţiunea a III a - Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabila frumuseţe a
peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrări
nealterate a tradiţiilor, iar calitatea vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor
activităţi economice ale locuitorilor, deşfăşurate in armonie cu natura.Este situat în
sud-vestul României, în judetele Caras – Severin si Mehedinti. Principalele intrari
în parc sunt în localitatile Socol, Naidas, Carbunari, Toplet. În interiorul parcului
natural, accesul este permis pe traseele turistice marcate sau în curs de marcare si pe
drumurile publice. Traseul turistic Resita – Dunare (în curs de marcare) face
legatura la nord cu Parcul National Cheile Nerei - Beusnita.
CARACTERIZARE
Se intinde pe o suprafata de aproximativ 115.665,8 ha, fiind unul dintre cele
mai mari Parcuri Naturale din Romania (locul 2), avand in componenta sa 18
rezervatii ştiinţifice cu protecţie integrală, aflate de-a lungul Defileului Dunării şi
Page 24
Porţilor de Fier până la Schela Cladovei. Această zonă deosebit de complexă este în
bună parte pregătită pentru a intra în circuitul de valori cultural-turistice al Europei.
La Drobeta Tr. Severin, Orşova, Berzeasca şi Moldova Nouă s-au format Centre de
Informare ale Parcului, dotate cu expoziţii, material documentar, urmând ca în cadrul
acestor structuri să se deruleze programe de ocrotire şi studiere a habitatelor din acest
spaţiu carpato-dunărean.Parcul natural este situat în Muntii Locvei, Muntii Almajului
si Podisul Mehedinti. Caracteristica predominanta o constituie Fluviul Dunarea cu
alternanta sectoarelor largi si a sectoarelor înguste. Parcul a fost creat in scopul
protejarii si conservarii biodiversitatii si a elementelor peisagistice existente.
ATRACTII TURISTICE IN ZONA
• Defileul Dunarii cu adâncimi de 300-500m, vizitabil pe toata lungimea, cu
pereti calcarosi impresionanti, vai carstice seci, izvoare si cascade cu depunere de
travertin, pesteri.
• Paduri de fag cu vârsta de peste 100 ani.
• Pestera Gaura Haiduceasca, cu o lungime de 1370m având o sala de 100m
lungime, atractiva pentru speologia de aventura.
• Pesterile Gaura cu Musca, Alibeg, Padina Matei, Gaura Cornii, La Pisatoare,
Zamonita si altele cu trasee turistice vizitabile, neamenajate unde pot fi observate
numeroase formatiuni, galerii strabatute de cursuri de apa.
• Zone umede la Ostrovul Moldova Noua, Ostrovul Calinovat, Divici.
• Cuiburi de Lastuni la Divici
• Vestigii istorice si arheologice la Bazias, Drencova, Coronini.
• Evenimente si traditii populare în localitatile Sfânta Elena, Gârnic, Socol.
TIPURI DE TURISM
• drumetie
• vizitare de pesteri neamenajate
Page 25
• observatii de flora si fauna
• sporturi nautice
• vizitarea de vestigii istorice, evenimente culturale
• parapanta
Valori peisagistice rezultate din imbinarea elementelor cadrului natural
si a existentei omului inca din paleolitic si epipaleolitic in zona Portile de Fier.
Valori naturale Varietatea trasaturilor geologice si geomorfologice impuse de diversitatea
petrografica si a proceselor geomorfologice;
Existenta celui mai mare defileu din Europa si din cursul Dunarii;
Prezenta unor situri paleontologice unice prin compozitia si diversitatea lor;
Numarul mare de plante superioare (1668), din care un numar mare de
endemisme, plante rare la nivel national, dar si numeroase specii de interes
comunitar;
Numarul ridicat de specii de animale (peste 5200 elemente faunistice),
numeroase de importanta nationala si comunitara;
Prezenta unor zone umede care se constituie in habitate importante pentru
specii de pasari protejate la nivel mondial;
Suprafata apreciabila ocupata de spatii forestiere, unele adapostind specii cu
valoare deosebita din punct de vedere stiintific;
Diversitatea ridicata a habitatelor, in acest spatiu fiind identificate 171 de
habitate, din care 26 sunt unice pentru România si 21 de interes comunitar.
Valori culturale si antropice Urme ale asezarilor din perioada paleolitica, mezolitica si neolitica;
Marturii care atesta istoricul locuirii: cetati, manastiri, biserici, constructii cu
caracteristici arhitecturale deosebite: case, mori de apa, amenajari in piatra;
Existenta unei diversitati etnice ridicate cu traditii si obiceiuri variate (romani,
Page 26
sarbi, cehi, svabi, rromi, maghiari), fara conflicte interetnice;
Prezenta celei mai mari amenajari hidrotehnice din Romania si bazinul
Dunarii.
Valori stiintifice
Speciile de plante si animale de importanta nationala si comunitara;
Habitatele de importanta nationala si comunitara;
Valori geologice si geomorfologice deosebite;
Valori culturale si antropice;
Statiuni de cercetare existente in acest spatiu.
Valori educationale
Obiectivele naturale si culturale din Parcul Natural Portile de Fier;
Centre de Informare Documentare si Puncte de Informare.
Alte valori ale zonei
Densitatea scazuta a populatiei, precum si gradul ridicat de naturalitate
determina cresterea importantei Parcului Natural Portile de Fier pentru
activitatile de recreere;
Dominanta padurii si gradul ridicat de izolare fata de influentele urbane
contribuie la cresterea atractivitatii Parcului Natural Portile de Fier.
RELIEFUL
Muntii Locvei se intind de la Nera (in vest) pana la Valea Camenitei (in est).
In cadrul Parcului ating o altitudine maxima de 545,7 m in varful Poiana Lisa (situat
pe limita nordica), coborand treptat pana in Valea Dunarii si Valea Nerei. Sunt
alcatuiti din doua zone distincte: o zona cristalina cu intruziuni granitice in partea
vestica si o zona sedimentara, calcaroasa, in partea estica.
Muntii Almajului au ca limite Valea Camenitei la vest si Valea Cernei la
est. Ating altitudinea maxima din arealul Parcului in varful Teiul Mosului (968 m). In
Page 27
cadrul masivului se individualizeaza doua depresiuni importante: Liubcova si
Ogradena-Orsova.
Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti sunt doua unitati de relief ce se
includ in Parc prin compartimentul lor sudic, desfasurandu-se pe directia V-E de la
Valea Cernei pana in extremitatea estica a Parcului si coborand in altitudine de la
nord la sud si est.
RELIEFUL CARSTIC
Cele mai spectaculoase sectoare ale Defileului Dunarii sunt cele unde fluviul
traverseaza depozite groase de calcare. Rezistenta acestor roci la actiunea mecanica si
in acelasi timp vulnerabilitatea la actiunea chimica a apei, au dus la individualizarea
unor sectoare spectaculoase ale vaii Dunarii. In drumul sau prin defileu, Dunarea
strabate patru zone calcaroase:
De la Coronini pana la 2 km amonte de confluenta raului Liborajdea cu
Dunarea (in arealul Muntilor Locvei; face parte din zona sedimentara Resita -
Moldova Noua);
Aval de localitatea Cozla (in Muntii Almajului, sinclinalul Sirinia din zona
sedimentara Svinita - Svinecea Mare);
Zona localitatii Svinita (Muntii Almajului);
Zona Cazanelor Dunarii (Muntii Almajului).
Page 28
Relieful carstic este reprezentat de forme carstice de suprafata (exocarst) si de
adancime (endocarst).
In Cazanele Dunarii formele carstice au o dezvoltare deosebita. Lapiezurile
formeaza un microrelief caracteristic dezvoltat in partea de SV a Cazanelor Mari si in
Cazanele Mici. Dolinele sunt formele ce dau nota caracteristica a carstului din
Cazanele Mari (local, ele se numesc vulcane). In masivul calcaros Ciucaru Mare au
fost identificate si sapte pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai
importanta este Pestera Ponicova.Relieful vulcanic este reprezentat de neck-ul
vulcanic Trescovat, principala sursa a rocilor magmatice permiene din zona
Muntilor Almajului. Neck-ul vulcanic reprezinta de fapt lava consolidata pe cosul
unui fost vulcan, evidentiindu-se in morfologia zonei printr-un abrupt de 400
m.Relieful structural se impune prin abrupturi de pană la cateva zeci de metri. Sunt
foarte evidente in imprejurimile localitatii Svinita, formand spectaculosul "amfiteatru
natural" situat deasupra satului, precum si Cioaca Borii (in zona Trikule), una din
putinele statiuni cu Pinus nigra var. banatica (pinul negru de Banat) din Defileul
Dunarii.
GEOLOGIE
Parcul Natural Portile de Fier este o zona cu diversitate deosebita a peisajelor,
impusa de varietatea unor factori naturali ce conditioneaza aparitia lor: geologia,
geomorfologia, clima, hidrografia.Din punct de vedere geomorfologic, Parcul Natural
Portile de Fier se suprapune Carpatilor Meridionali (Muntii Banatului) si Podisului
Mehedinti. De la vest la est principalele unitati majore de relief sunt: Muntii Locvei,
Muntii Almajului, Muntii Mehedinti si Podisul Mehedinti.Altitudinea variază intre
35-40 m in aval de Barajul Portile de Fier I si 968 m in Muntii Almajului. In general,
relieful este format din culmi rotunjite, cu pante domoale, vai largi, care este
intrerupt pe alocuri de zone calcaroase, intruziuni magmatice, depresiuni sedimentare
largi.Diversitatea litologica a acestor masive montane (roci cristaline, magmatice şi
Page 29
sedimentare) a dus la individualizarea unui peisaj foarte complex, cu multe elemente
spectaculoase (creste si abrupturi calcaroase, chei, pesteri, intruziuni
vulcanice).Parcul Natural Portilor de Fier se prezinta sub forma unui adevarat muzeu
geologic in aer liber, existand o serie de puncte de atractie geologica renumite la nivel
si Tekija si Donji Milanovac (orase).Ceea ce mai aminteste de vechile asezari sunt
doar câteva terenuri situate în zone mai înalte, la care apa nu a juns, amintirile
locuitorilor si sarbatorile locale, pastrate din vechile asezari.Stramutarea, ca fenomen
socio-urbanistic, a însemnat mutarea locuitorilor din vechile asezaminte ca urmare a
inundarii spatiilor ocupate. Este denumit fenomen deoarece a durat 2 ani, dar el
constituie un proces prin consecintele sale si implicatiile cu alte spatii de cunoastere
(ecologic mai ales), generând efecte deosebite ca întindere în timp si spatiu dar mai
ales la nivelul vietii sociale din întreg Defileul Dunarii. Stramutarea a început în 1968
si s-a finalizat cu mutarea efectiva a localitatilor în 1970.
Asezarea geografica: S-V României, S-V judeţului Mehedinţi Activitati specifice zonei:creşterea animalelor,dezvoltarea agroturismului Activitati economice principale:dezvoltarea turismului Obiective turistice: Valea Mraconia,Statuia lui Decebal,Satul de vacanţă
Mraconia,Cazanele mici.
Page 53
PENSIUNEA TURISTICA – STEAUA DUNARII
Noua şi moderna Pensiune ’’STEAUA DUNARII’’ este amplasată într-un
cadru natural pitoresc, pe malul Dunării si DN57 (şoseaua Orşova-Eselnita -
Moldova Nouă), la 7 km de Orşova, in localitatea Eselnita, judetul Mehedinti,
oferind o imagine mirifică asupra Cazanelor Mici şi Mănăstirii Mraconia şi
dorindu-se a fi o pensiune agroturistică specifică zonei şi totodată un punct de
plecare pentru drumeţii în zonă.
Pensiunea ’’Steaua Dunarii’’ Pensiunea Steaua Dunarii este prima pensiune construita in zona Parcului
Natural Portile de Fier care si-a deschis portile pentru turistii romani si straini.
Acest lucru se intampla in anul 2001, de atunci si pana in prezent fiind in continua
dezvoltare.Expunerea pensiunii la soare de-a lungul intregii zile si peisajul ce o
inconjoara, culmile domoale de o parte si de alta a Dunarii, farmecul iesirii
fluviului din Cazanele Mici, iar mai departe, spre apus semetia varfurilor Ciucarul
Mare (318m) si Ciucarul Mic (313m) de pe malul stang al apei si Veliki Strbak
(768m) si Mali Strbak (626m) sunt doar cateva dintre atuurile care v-ar putea
determina sa ne vizitati.Dotari pe care pensiunea le ofera sunt urmatoarele:
13 camere duble (twin room); 2 camere triple;
Page 54
2 apartamente (family suite); 4 camere matrimoniale (single); toate camerele sunt dotate cu televizor, baie proprie cu dus, incalzire
centrala, apa calda si rece permanent; salon restaurant cu 90 locuri; sala de conferinta 60 pers. (flipchart, video proiector, ecran) terasa acoperita cu 40 de locuri; terasa descoperita cu 20 de locuri; parcare proprie cu 10 locuri; o mica plaja cu sezlonguri; ponton pentru agrement nautic si pescuit; salupa de agrement 6 persoane; banana de 6 persoane si inel; sky nautic; barca de pescuit; barca de croaziera cu motor (de 14 persoane).
Dispunem de 21 camere dotate cu baie proprie, incalzire centrala, apa calda
permanent, televiziune prin satelit.
Centrala termică proprie asigură apa caldă în permanenţă, iar în perioadele
friguroase şi încălzirea camerelor şi spaţiilor aferente, temperature nescăzând în
aceste perioade sub 18 grade C.Echiparea sanitară proprie este compusă din
wc,duş, chiuvetă cu apă caldă şi rece. În categoria produselor de igienă puse la
dispoziţia clienţilor intră: săpun tip turist, hârtie igienică, gel pentru duş.Ce mai
trebuie specificat este că fiecare cameră are propria terasă cu vedere spre Dunăre
oferindu-se astfel o privelişte de neuitat.Puteti servi preparate culinare traditionale
Page 55
si cu specific pescaresc in restaurantul pensiunii sau pe terasa suspendata si
acoperita.Se organizeaza intruniri, mese festive si activitati gen "team building".De
asemenea organizam drumetii pe Ciucarul Mare, in pestera Ponicova, excursii cu
microbusul din dotare pentru vizitarea obiectivelor turistice si istorice din zona.Cu
convingerea ca v-am trezit interesul pentru nou si inedit va asteptam sa petreceti
clipe de neuitat alaturi de noi.
Memoriu tehnic al pensiunii ’’Steaua Dunarii’’
Pentru zona centrală a satului s-au prevazut funcţiuni atât de locuire cat si de
alimentaţie publică, cazare, prestari servicii. Regimul de înăltime prevăzut pentru
aceasta unitate teritorială de referinţă este de minimum parter + mansarda si
maximum de parter+1 etaj+mansarda.Prin propunerile de construire pe lotul luat in
studiu se obtin următorii indicatori:
- suprafaţă lot = 453 mp
- suprafaţa construită la sol = 333,5 mp
- suprafata desfăşurată = 912,3 mp
- suprafaţa utilă totală = 759,8 mp
Procent de ocupare al terenului este de 73%, gradina de legume din fundul
lotului nu a fost inclusa in calcului indicatorilor.Vecinatăţile constau in spaţii
libere, neconstruite, dupa cum urmează:
- vecin dreapta: limită de lot, neconstruită, proprietate particulară
- vecin stânga: alee publica de 1,0 m lăţime până la următoarea limita de lot
particulară
- front stradal, cu aliniere la trotuar pietonal
- dos de lot: grădină de legume, proprietate privată
Parterul este împărtit in două corpuri de clădire printr-un acces
semicarosabil spre curte. Acesta este necesar pentru aproizionare materie primă,
Page 56
alimente, bauturi, combustibil lichid, cat si pentru evacuare gunoi.Cladirea
cuprinde urmatoarele spatii utile, pe nivele:
SUBSOL
- alimentaţie publică, tip cramă, cu podium si orchestra, ring de dans, cu o
capacitate de maxim 30 locuri (1,5 mp/persoana) cu o suprafaţă de 60 mp
- scara de acces, de BA, cu intrare in garderoba cu o suprafaţă de 11 mp
- depozit de băuturi cu o suprafaţă de 13,3 mp
- spălător vesela, spaţiu de circulaţie si montcharge alimente cu o suprafaţă de
13,3 mp
- depozit de alimente cu o suprafaţă de 8,5 mp
- depozit efecte cu o suprafaţă de 16,3 mp
- spaţiu manevră cu rampa 45% de aprovizionare cu o suprafaţă de 16,5 mp
- circulaţii cu o suprafaţă de 8,5 mp
Totalul suprafeţei utile a subsolului este de 142,4 mp iar suprafata construita a
nivelului este de 218,3 mp
PARTER
- vestiar personal, cu încapere dulapuri, duş, WC cu o suprafaţă de 8,9 mp
- depozit de materie primă, cu rafturi fixe cu o suprafaţă de 17 mp
- circulaţii personal cu o suprafaţă de 5,7 mp
- snack-bar cu o suprafaţă de 56 mp
Snack-barul va cuprinde un bar unde se vor servi atat bauturi alcoolice cat si
sucuri, cafele, ceaiuri şi un meniu restrâns format din câteva preparate care se
consumă la masa sau la pult, langă care vor fi amplasate 6 scaune înalte. Sala va
cuprinde un numar de 4 mese cu cate 4 scaune fiecare şi o masă cu 6 scaune.
- birou administraţie cu o suprafaţă de 11,7 mp
Page 57
Birolul de administraţie va cuprinde un birou cu scaun, o canapea precum si un
dulap format din rafturi pentru arhivarea documentelor legate de activitatea
pensiunii.
- hol acces cazare, cu scari spre nivelele superioare si inferioare cu o suprafata
de 17,9 mp, hol in care va fi amplasata o canapea.
- grup sanitar public pentru alimentaţie pulica parter si subsol cu o suprafata
de 14 mp
- vestiar personal din alimentatie publica cu o suprafata de 6,8 mp
- spatii preparare alimente cu o suprafaţă de 6,2 mp
- depozit de marfa cu o suprafaţă de 6,9 mp
- spatii circulaţie marfa, cu montcharge spre subsol cu o suprafaţă de 5,5 mp
Totalul suprafetei utile a patrerului este de 241,6 mp, iar suprafaţa construită a
nivelului este de 333,5 mp. Suprafaţa amenajarii exterioare – terase, circulaţii este
de 91,7 mp.
MANSARDA 1
- 8 camere de câte 2 paturi, cu dulapuri inzidite spre exterior cu o suprafata de
129,8 MP.Fiecare cameră cuprinde: pat dublu, două noptiere, o masuţă cu două
scaune, dulap inzidit spre exterior, mochetă, draperii, cuverura, precum si baie
proprie cu cabina de dus, chiuveta si WC. Fiecare camera va avea culoarea ei
proprie incepand de la faianta, gresie, continuand cu mochetă, draperii, culoarea
peretilor, cuvertura. Fiecare camera va avea propria personalitate.
- 2 apartamente de cate 2 paturi, camera de zi cu o suprafata de 50 mp
Apartament cu 2 camere: dormitorul si camera de zi, baie, avand aceleasi facilitati
ca si cele prezentate mai sus.
- 8 bai aferente camerelor, cu dus, chiuveta si WC cu o suprafata de 20,8 mp
- 2 bai aferente apartamentelor cu o suprafata de 5,2 mp
Page 58
- cate un balcon la fiecare camera cu o suprafata de 10 mp
Balcoanele vor fi prevazute cu jardiniere pentru flori.
- balcon la fiecare apartament cu o suprafaţa de 9,4 mp
- 2 oficii de nivel pentru lenjerie curată şi murdară cu o suprafaţă de 5,6 mp
- un dulap cu echipament de stingere a incendiilor cu o suprafaţă de 1,2 mp
- hol de nivel, cu recepţie şi jocuri cu o suprafaţă de 39,8 mp
- scara de BA, cu finisaj mocheta cu o suprafaţă de de 6,5 mp
- culoare de circulaţie cu o suprafaţă de 40 mp
- scara de acces spre mansarda II cu o suprafaţă de de 3,6 mp
La mansarda se afla si receptia, care este alcatuita din biroul receptionerului si sala
de asteptare ce cuprinde 3 canapele, o masuta, televizor.
Totalul suprafetei utile al mansardei 1 este de 308,4 mp iar suprafata construita a
nivelului este de 360,2 mp.
MANSARDA 2
- 2 spaţii suplimentare cazare, camere de 6 paturi, cu dulapuri inzidite cu o
suprafata de 64 mp
- 2 bai pentru sexe diferite, cu dus, chiuveta si WC cu o suprafata de 7,4 mp
- oficiu de nivel cu o suprafata de 3 mp
- hol nivel cu o suprafaţă de 20 mp
Totalul suprafetei utile al mansardei 2 este de 94,4 mp.
Indicatori totali:
1. Suprafata construită la sol de 333,5 mp
2. Suprafaţa desfaşurată de 912,3 mp
3. Suprafaţa utilă totală de 759,8 mp
4. Regim de inaltime S + P + 1 + M (4 nivele)
Page 59
Finisaje
Pentru a se păstra caracterul zonei se propune o compoziţie de faţadă ce
continuă braiele orizontale ale caselor invecinate, date de linia soclurilor, a
ferestrelor si a cornişei.Ca atare se propune un portic la nivelul parterului, în faţa
spatiilor comerciale şi de alimentaţie publică, marcat in partea superioară de un
parapet alb de tencuială. Stâlpii aparenţi sunt finisaţi cu tencuieli obişnuite si cu
braie de caramidă aparentă placate in zone afectate de trecerea pietonilor.
Parametrul parterului retras se plachează cu caramidă aparentă şi se intrerupe de
ritmul regulat al golurilor de uşi şi ferestre, vitrina, cu tâmplării de plastic alb.
Partea superioară a parapetului constă din învelitoarea de tabla zincată şi vopsită în
culori de ulei, finisaj specific zonei. Tâmplariile si inchiderile de parametre de la
cota jgheabului pluvial in sus, sunt de lemn, tratat ignifug si higrofug. Inspre curte,
parapetele de balcoane, culoare sunt de lemn, tratate similar, iar timpanele sunt de
zidarile tencuita ziugravita in spoieli de varSpaţile de alimentatie publica de la
subsol constau in zidarii de caramida aparente si bolti de caramida aparenta.
Pardoseala este de gresie ceramica neglazurata. Spatiile de depozitare si alte anexe
au pereţi cu tencuieli obişnuite si spoieli de var, pardoseli de ciment sclivisit. In
zona de preparari si spalator vesela se propun pereti faiantati pana la cota 1,5 m de
la nivelul pardoselii.Biroul are prevazuta o pardoseala calda, de parchet lamelar,
cat şi scara de acces etaj, care se mocheteaza.
Circulaţia exterioară este prevazută cu gresie neglazurată, antiderapantă.
Intradosul galeriei portic se presupune ca tavan fals, care in zona dulapurilor de la
mansarda se termoizoleaza, iar in zona balcoanelor superioare se propun corpuri de
iluminat exterior. Acest tavan fals este realizat pe sine de metal cu profile aparente
de aluminiu pe directia scurta, pana in dreptul stalpilor, si inchideri din sticla opal
generale.Circulatia carosabila in subpoarta se finiseaza cu tencuieli obisnuite, cu
Page 60
pardoseala de mozaic turnat si cu tavan suspendat pe plasa de sarma STM, cu rabit
si tencuit, cu strat termoizolant de vata minerala sau polistiren.
Toti peretii despartitori de incaperi, de la nivelele de mansarda constau in rame
din dulapi de lemn de 10x 4 cm, fixate de planseul de beton armat si de popii
structurii de sarpanta. Intre cele 2 suprafete lambrisate spre incaperi, se introduce
un strat fonoizolant din fasii de polistirent poros. Doar intre camere si bai peretii
despartitori au sectiuni mai mici si nu necesita fonoizolatie. In bai se aplica faianta
pana la 1,5 m de la pardoseala, iar aceasta se realizeaza cu sifon de pardoseala,
beton de panta si finisaj de gresie ceramica.
Pardoselile camerelor, apartamentelor circulatilor si holul de nivel sunt
pardoseli calde, fie dusumele, fie parchet lamelar, asezate pe strat de placa
fibrolemnoasa lipita cu bitum de placa de BA. Balcoanele exteroare au pardoseli
degresie, cu panta de scurgere de 2% spre exterior. Acelasi tip de tratare a peretilor
se mentine si la mansarda 2.
Finisaje exterioare
1. stâlpi de BA cu tencuieli cu praf de piatra albă, spoială de var, cu brâie de
caramidă aparentă – placaj.
2. parament cu finisaj de caramidă aparentă şi tencuială rostuită
3. parapet supraînalţat la mansardă, din zidărie tencuită cu praf de piatră albă,
Page 61
driscuită.
4. tamplării de plastic, tip SCHUCO, albe, cu geam termopan
5. tâmplării de lemn, foi cuplate, vopsitorii de ulei alb
6. invelitoare de ETERNIT gri, sau tablă zincată cu vopsitorii de ulei, culoare
gri
sau maro
7. parament din rame de lemn ignifugat, cu straturi termo si hidroizolant, cu
inchidere exterioară din scânduri de 2,4 cm, tratate hidrofug şi ignifug, baiţ maro
8. jardiniera balcon mansardă, fixata de centura parapetului
9. jgheab pluvial din tabla zincată, continuu peste parapet, cu secţiune patrată
de 12 x 12 cm
10.pazie de lemn 2,4 x 15 cm, băiţuită
11.subpoartă acces carosabil curte
12.jardiniere exterioare BA prefabricate, simplu aşezate 40 x 90 x 40, finisate
spre exterior cu placaj de caramidă
13.luminatoare de pod, din tâmplarii de lemn, foi duble
14.soclu de beton aparent.
Elemente constructive
Pensiunea este din zidărie de cărămidă, cu grosimi de 37,5 spre exterior,
pentru asigurarea rezistentei şi confortului termic, zidărie de 25 cm interioare, cu
rol structural şi de protecţie a spaţiilor cu risc in exploatare şi de 12,5 cm sau 7,5
cm cu rol nestructural, doar de despărţire a incaperii. Pentru ziduri ce suportă
conducte sau ghene de instalaţii se necesită o grosime minimă de 12,5 cm.
Subsolul este construit din zidarie de caramida plină, arsă, de 37,5 cm cu strat
hidroizolant vertical si orizontal si cu o zidarie de protecţie a acesteia, de 12,5
Page 62
autoportanta. Stalpii exteriori de la parter sunt de caramidă plină, arsă, cu o
sectiune de 25 x 25 cm.
Planşeele de peste subsol şi peste parter sunt executate din beton armat, in
grosime de 15 pana la 20 cm. In zona accesului carosabil se prevede obligatoriu
placa de 20 cm, data fiind incadrarea de suportat. Depozitul de la subsolul caii de
acces carosabil spre curte poate fi considerat si adapost de aparare civila, avand
pereti exteriori de beton de peste 40 cm grosime pe laturile invecinate cu terenul
natural, un acces printr-un sas, la 90 grade faţă de rampa scarii si cu posibilitate de
inchidere a usii. De asemenea se betonează chepengul de aprovizionare din plaseu.
Spatiul prevazut a fi utilizat in acest scop, consta in depozitul de 16,3 mp si
compartimentul de manevra marfa de 16,3 mp. Totalul de suprafata de 30 mp
asigurao gura de ventilare, cu iesire la H/2 din înalţimea cladirii, deci la limita din
dosul curtii, insemnând 5,0 m lungime. Se prevede si un grup social uscat, neavand
cota de racord la canalul menajer stradal. Usile de acces in acest spatiu sunt cele
prevazute in normativul P102, respectiv UME0 si UE1. Inaltimea incaperii este de
2,40 m liber.Invelitoarea este de tabla zincata dublu faltuita, asezata pe o sarpanta
de lemn, cu 3 randuri de pene peste corpul central si 2 in zona aripilor laterale ce
inchid incinta. In zona utila a sarpantei, deci mansardă II si I se prevăd straturi
termoizolante, hidroizolante şi bariera contra vaporilor, intre capriori, pentru a
asigura confortul încăperilor. Invelitoarea are panta de 30 de grade în cea mai mica
parte, cu excepţia unei mici zone din faţada principală, cu panta de 60 de grade.
Ruperea de panta se petrece in dreptul balcoanelor de la nivel mansardei I. Toate
scurgerile sunt controlate prin jgheaburi si burlane.Coşurile de fum din zona
centralei termice si a semineului, au pereţi de 25 cm grosime, cu centuri de BA in
zona planseelor. Golurile de fum au dimensiunea de 30 x 30, pentru asigurarea
triajului. Orice element de lemn din vecinatatea lor se amplaseaza la minim 10 cm
distanţă de la faţa zidului de cos, iar daca nu e posibil se aplică un strat de azbest
Page 63
de protecţie a lemnului, ca protecţie impotriva incendiului. Toate elementele de
lemn al nivelelor de mansardă şi pod se ignifugheaza cu Diasil.
Utilităţi
Apa potabilă
Alimetarea cu apa potabilă se asigură din reţeaua nou executată in localitate,
cu racord prin subpoarta înspre cele 2 corpuri de clădire de la parter, pe axul C si
D, unde se găsesc punctele umede.
Canalizarea menajeră si pluvială
Toate ghenele de instalaţii din zona băilor de la nivelele de cazare, cât si din
zona centralei termice, a vestiarelor, se colectează intr-un canal colector ce trece
prin subpoarta şi se racordeaza printr-un camin de vizitare,canalul menajer al
localitati. Pentru scurgerea dinspre centrala termica in canalul menajer se prevede
un separator pe traseul din curte.
Prin sistematizarea pe verticală a curţii şi a spatiului de subpoarta, care au un
strat de finisaj impermeabil, se asigură scurgerea naturala a apelor pluviale inspre
strada care are rigole pluviale deschise. Invelitoarea are prevazute jgheaburi
pluviale, cu scurgeri prin burlane de tabla zincată înspre curte si strada. Pe limita
dosnică a incintei se prevede o rigola deschisă de colectatre a apelor, de scurgere
prin subpoarta, care are asigurată scurgerea pluviala pe ax median, prin beton de
panta 1%, inspre stradă.
Energie electrică
Alimentarea cu energie electrică se asigură din reţeaua electrică a localităţii,
cu un tablou electric general în zona holului de acces cazare.
Page 64
Incălzirea
Asigurarea cu caldura se realizeaza prin centrala termica proprie. Se
foloseste combustibil lichid, ce se inmagazineaza in rezervoare de mica capacitate,
asezate la nivelul solului, in dosul curtii de serviciu. Aprovizionarea se realizeaza
prin spatiul de subpoarta, la intervale regulate.Fiecare incapere are prevazut
radiator.
Gunoi menajer
Evacuarea de gunoi menajer se asigura prin circuite separate din spatiul de
productie al brutariei, spre curte si de la alimentatia publica, prin spatiul de
circulatie a marfii. Se depoziteaza temporar in curte, in pubele asezate intr-o nisa
special amenajata, de unde se evacueaza un mijloc auto spre haldina de gunoi a
localitatii.
FACILITATIGratar ParcareTVMasa la cerere / pensiune completa Organizare evenimente InternetIncalzire centralaRestaurant Sala de meseGrup sanitar propriu Piscina interioaraTrasee / Excursii Gastronomie / oferte culinareSala de Conferinte
Page 65
Servicii
Tipurile de turism care se pot practica in aceste locuri sunt: turismul rural