-
ANEXÃ LA
HOTÃRÂREA NR.74/28.11.2019
STATUTUL COMUNEI BERCA
Art. 1. În conformitate cu prevederile art.104 si 129, alin.
(3), lit. “a” din O.U.G.
nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi a Ordonanţei
Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-
cadru al U.A.T., aprobatã prin Legea 96/2003, Consiliul local al
comunei Berca elaboreazã şi
aprobã Statutul propriu al comunei Berca.
Art.2. Comuna Berca ca unitate administrativ teritoriala a
judetului Buzau, este persoana
juridica de drept public cu deplina capacitate juridica, care
poseda un patrimoniu si are initiativa
in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice
locale, exercitandu-si autoritatea in
conditiile legii pe teritoriul delimitat de lege.
Statutul comunei Berca reprezintã sistemul unitar de informaţii,
realitãţi, norme şi
structure, care din punct de vedere geografic, istoric,
economic, social, cultural, urbanistic,
demografic şi al deschiderii spre colaborare şi universalitate
defineşte nota identitãţii şi
autonomiei localitãţii.
Prin statut se fac toate precizãrile care privesc configuraţia
complexã si completã a
comunei ca persoanã juridicã.
CAPITOLUL I
RESEDINTA SI INSEMNELE COMUNEI BERCA
Art. 3. Comuna este unitatea administrativ-teritorialã de bazã,
care cuprinde populaţia
ruralã reunita prin comunitate de interese şi tradiţii. Comuna
este alcãtuitã din 13 sate
componente, în funcţie de condiţiile economice,
social-culturale, geografice şi demografice. Satul
Berca fiind reşedinţã a comunei.
Art.4.Stema comunei Berca a fost insusita prin HCL
nr.29/23.04.2019 urmand a fi
aprobata prin Hotarare de Guvern.
Art.5. Stema comunei Berca se compune dintr-un scut triunghiular
albastru, cu flancurile
rotunjite, tăiat de un brȃu undat de argint.
În partea superioară se află un zid de cetate de aur, din care
se înalţă o turlă de biserică de
acelasi metal, dotată cu trei ferestre negre.
În partea inferioară iese din talpă un Vulcan de argint, redat
cu cȃteva vinişoare negre, cu
flancurile în bară şi în bandă iar partea de sus
semi-elipsoidală.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
-
Semnificatia elementelor insumate ale stemei este
urmatoarea:
a).Zidul de cetate şi biserica, simbolizează Mȃnăstirea
Cetate-Berca, construită în
anul 1694, poartă fortificată a Văii Buzăului, care în prezent
este monument istoric.
b).Brȃul undat face referire la hidrografia localităţii –rȃul
Buzău, ce străbate
comuna în partea sudică, pe o distantă de 2,5 Km.
c).Vulcanul reprezintă Vulcanii Noroioşi de la Pȃclele Mici,
arie protejată de
interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN
(rezervaţie naturală, tip botanic şi
geologic) aflată pe raza comunei Berca.
d).Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de
comună.
CAPITOLUL II
AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE
Art.6. (1) Autoritãţile administraţiei publice prin care se
realizeazã autonomia localã, sunt
Consiliul local ca autoritate deliberativã şi primarul comunei
Berca, ca autoritate executivã.
(2) Consiliul local şi primarul sunt aleşi prin vot universal,
direct, secret şi liber exprimat,
în condiţiile prevãzute de O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ.
(3) Consiliul local şi primarul funcţioneazã ca autoritãţi ale
administraţiei publice locale şi
rezolvã treburile publice din comuna Berca, în condiţiile
legii.
(4) În exercitarea mandatului de autoritãţi ale administraţiei
publice locale, Consiliul local
şi primarul comunei realizeazã în principal atribuţiile
prevãzute de O.U.G. nr. 57/2019 privind
Codul administrative, precum şi cele prevãzute în alte acte
normative incidente activitãţii
organelor admnistraţiei publice locale.
(5) Sediul Consiliului local Berca şi al Primãriei comunei se
aflã pe strada 1 Decembrie
nr. 427.
(6) Consiliul local al comunei Berca, ca autoritate a
administraţiei publice, constituit la
nivelul comunei Berca, funcţioneazã pe baza principiilor
autonomiei administrative,
descentralizãrii serviciilor publice, eligibilitãţii
autoritarilor administraţiei publice, legalitãţii şi al
consultãrii cetãţnilor în soluţionarea problemelor locale de
interes deosebit.
(7) Primul consiliu local ales în mod democratic, dupa Revoluţia
din decembrie 1989, a
fost legal constituit în anul 1992.
(8) Actualul consiliu local s-a constituit la data de 22.06.2016
şi este compus din 15
consilieri locali, care au urmãtoarea apartenenţã politicã:
- Partidul Social Democrat: 9 consilieri
- Partidul Naţional Liberal: 5 consilieri
- PSRO: 1
-
CAPITOLUL III
INTINDEREA SI DELIMITAREA TERITORIALA A COMUNEI BERCA
Art. 7. (1) Comuna Berca este situatã în partea centralã a
judeţului Buzãu, într-o regiune
de dealuri, la o altitudine de cca 100 m şi o distanţã de 25 km
de municipiul Buzãu, aflatã la
limita sudica a zonei subcarpatice şi strãbãtutã de râul
Buzãu.
Suprafaţa totalã a comunei este de 7329,3 ha.
(2) Comuna este așezată între paralele de 45° 14’ 7’’ și 45° 20’
latitudine nordică deci la
egală distanță între Ecuator și Polul Nord. În longitudine, este
așezată între meridianul de 26° 36’
și meridianul de 26° și 45’(longitudine estică).
Prin urmare, comuna este situată în cel de al treilea fus orar
și dacă ar trebui sã stabilim
ora locală, centrul comunei este tăiat de meridianul de 26° și
41’ situându-se spre vest cu 4° față
de mijlocul fusului al treilea. Ora locală ar trebui să fie deci
cu 16’ mai tarziu față de ora
Bucureștilor.
(3) Comuna se învecineazã:
- la Nord- comuna Scorțoasa;
- la Nord Est- comuna Beceni;
- la Est- comuna Cernătești;
- la Sud-Est- comuna Săpoca;
- la Sud- comuna Vernești;
- la Sud-Vest- comuna Unguriu;
- la Vest –comuna Pârscov.
Art.8. Satele componente ale comunei Berca sunt: Berca, Satuc,
Ratesti, Manastirea
Ratesti, Viforita, Cojanu, Titirligu, Baceni, Joseni, Picle,
Plesesti, Plescoi, Valea Nucului.
Veninind pe DN 10 dinspre Buzau spre Brasov, la Km 22, se intra
in satul Satuc, si la 1
km de la intre se vireaza la dreapta si dupa 2 Km de drum
asflatat se ajunge in centrul residinta de
comuna .
Accesul spre satele componente, respectiv Ratesti, Manastirea
Ratesti, Viforita, Titirligu,
Baceni se face pe DJ 203 L pe o distanta de aproximativ 4 km
drum asfaltat, pana la Manastitrea
Ratesti, dupa care se intra pe DC 194, pe o distanta de 10 Km,
drum pietruit, si se ajunge in satele
Viforita, Titirligu, Baceni.
-
In satul Cojanu se ajunge tot pe DJ 203 L, pana la Km 3, fata de
centru de resedinta, dupa
care se vireaza la stanga pe langa Troita din satul Ratesti,
intrand pe un drum pietruit aproximativ
3 km.
Accesul spre satele Plesesti, Plescoi, Valea Nucului, fata de
centru de resedinta se face pe
DJ 203 L, pe o disptanta de 2 Km -Plesesti, 3km- Plescoi, 4
Km-Valea Nucului, pe un drum
asfaltat.
Accesul spre satul Joseni se face pe DJ 102 F care se
intersecteaza in punctul Liceul
Berca, cu DJ 203 L , drum judetean asfaltat si care face
legatura cu comuna Scotoasa, respectiv
satul Policiori, de unde se vireaza la dreapta catre Vulcanii
Noroiosi, ajungandu-se in satul Picle,
pe un drum partial asfaltat, partial betonat.
De asemenea accesul in satul Picle se poate face si pe DC 195,
cunoscut si sub denumirea
de ‘’pe vale’’, pe aproximativ 5 km, pe un drum pietruit,
ajungandu-se atat cu autoturisme cat si
pe jos ( aproximativ 2 ore).
Art.9.Comuna Berca este comuna de rangul I .
CAPITOLUL IV
INFIINTAREA COMUNEI
Art. 10. Prin Legea nr. 3/1960 pentru imbunãtãţirea împãrţirii
administrative a teritoriului
Republicii Populare Române, a fost înfiinţatã Regiunea Ploieşti
care avea în componenţã 8
raioane, din care şi raionul Buzãu, cu reşedinţa în Buzãu, raion
din care fãcea parte şi comuna
Berca.
În anul 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea
administrativã a teritoriului Republicii
Socialiste România, se revine la împãrţirea teritorialã pe
judeţe, în judeţul Buzãu, comunei Berca
fiindu-i arondate satele: Berca, Valea Nucului, Pleşcoi,
Pleşeşti, Joseni, Sãtuc, Pâcle, Rãteşti,
Bãceni, Cojanu, Mãnãstirea Rãteşti, Viforâta, Ţâţârligu, fiind
constituitã o singurã unitate
administrative.
Art.11. Berca este consideratã, pe drept cuvânt, una dintre cele
mai importante comunei
ale judeţului Buzãu.
Poziţiile geografice cu totul şi cu totul privilegiate ale
satelor comunei Berca, ne fac să
credem că aici a fost viaţă dintotdeauna, a existat o
civilizaţie din cele mai vechi timpuri, asta
deoarece aproape toate vetrele de sat au urme de locuire veche
sau străveche și începând cu
secolul al XV-lea, sunt pomenite în diferite documente. Apa,
aflată în imediata apropiere a
aşezării, argila necesară confecţionării ceramicii şi chiar
sarea care nu erau la o distanţă foarte
-
mare, au fost argumente importante pentru locuitorii acestor
meleaguri, care şi-au durat aici
aşezări.
Pentru secolul IV d. Hr., este demonstrată aşezarea goţilor în
Muntenia şi Moldova, cu o
concentrare importantă de-a lungul Dunării.
În orice caz goţii au pătruns pe valea Buzăului, şi
descoperirile geologice din diferite
locuri ne arată prezenţa neamurilor germanice în această zonă.
Ammianus Marcelinus aminteşte
că vizigoţii lui Atanarich s-au retras din faţa hunilor într-un
ţinut numit Caucaland, identificat de
mulţi cercetători cu zona muntoasă a judeţului Buzău.
Cele mai vechi atestări documentare cunoscute sunt cele ale
satelor Pleşcoi şi Urlători.
Primul document care atestă existenţa lor, datând din 22 mai
1489, este emis de domnitorul Vlad
Călugărul, care întărea lui Bolea, lui Ion şi altui Ion, moşia
Plăcicoiu (Pleşcoi), cu via şi siliştele,
arătându-se, totodată, şi hotarele. Această moşie era însă cu
mult mai veche, deoarece domnitorul
demonstrează că cei trei o aveau din moşi strămoşi, dobândită de
la domnii din vechime.
Destinul comunei Berca a fost strâns legat de existenţa “aurului
negru”.
Ivirile de pãcurã de la Berca au fost semnalate prin 1859, în
1866 menţionându-se baia
Berca, iar din 1869, fiind sapate puţuri pe moşia Berca –
Pîcle.
CAPITOLUL V
COMPONENTA SI STRUCTURA POPULAŢIE
Art. 12.(1) În zona comunei Berca, vetrele satelor au apărut în
depresiunea omonimă, pe
terasele râului Buzău şi pe văi, astfel că întâlnim mai multe
tipuri, determinate de amplasarea
acestora, în funcţie de formele de relief.
În aceste condiții, în comuna Berca, întâlnim mai multe tipuri
de sate:
1) Sate de confluenţă, cu râul principal. Este cazul localităţii
de reşedinţă a comunei. De
obicei, acestea au o structură răsfirată, cu tendinţă de adunare
şi prezintă un nivel economic social
şi cultural mai ridicat datorită condiţiilor de trai.
2) Sate de strâmturi - mult alungite şi formate deseori dintr-un
singur rând de case
(Joseni). Acestea au o structură răsfirată, lineară, cu
posibilităţi de exploatare a interfluviilor
micșorate de pantele versanţilor, dar cu bune legături în lungul
văii.
3) Satele de bazinet- sunt sate relativ mari, cu o formă
neregulată, cu structură răsfirată, cu
tendinţe de adunare şi textură influenţată de topografia locală
(Pleşeşti, Valea Nucului, Pleşcoi,
Răteşti şi Cojanu).
4) Sate de versant(Țâţârligu, Băceni, Pâclele, Mânăstirea
Răteşti).
5) Sate de interfluviu aşezate pe culme (Viforâta).
(3) În secolul XX, s-au efectuat mai multe recensăminte, mai
mult sau mai puţin complete:
1912 (după cetăţenie), 1930 (recensământ complet; după sex,
vârstă, limbă, religie, cetăţenie,
-
profesiuni), 1948 (parţial), 1966 (cel mai complet, cuprindea şi
gradul de şcolarizare al
populaţiei), 1977, 1992, 2002, când numărul locuitorilor comunei
era de 9921, însă sporul natural
era negativ, înregistrându-se 143 decese, faţă de numai 88
născuţi.
Redăm mai jos anul recensământului şi numărul total al
locuitorilor:
1966-8093 locuitori;
1977-8949 locuitori;
1992 -9726 locuitori;
2002-9921 locuitori;
Art.13 (1).Dupã datele statistice de la recensãmântul populaţiei
şi locuinţelor din anul
2011, populaţia comunei Berca este de 8245 de persoane.
(2).Pe localitati si sate componente populatia este structurata
astfel:
-satul Berca = 3201 locuitori si 1201 gospodarii
-satul Satuc= 663 locuitori si 212 gospodarii
-satul Ratesti = 640 locuitori si 220 gospodarii
-satul Manastirea Ratesti = 127 locuitori si 59 gospodarii
-satul Viforita = 43 locuitori si 18 gospodarii
-satul Titirligu = 6 locuitori si 5 gospodarii
-satul Baceni = 107 locuitori si 44 gospodarii
-satul Joseni = 846 locuitori si 303 gospodarii
-satul Picle = 156 locuitori si 75 gospodarii
-satul Plesesti =864 locuitori si 307 gospodarii
-satul Plescoi =663 locuitori si 306 gospodarii
-satul valea Nucului =636 locuitori si 278 gospodarii
(3). In ceea ce priveste structura etnica avem: 6 maghiari, 46
rromi, 4 rusi lipoveni,
8189 romani.
(4).In ceea ce priveste structura religioasa avem : 5
romano-catolici, 2 greco-
catolici, 6 reformati, 1 crestina dupa evanghelie, 23 adventisti
de ziua a 7-a, 8208 ortodocsi.
(5).Comuna Berca are o populatie activa de 4254 locuitori, 2491
pensionari si
1500 prescolari, elevi, studenti.
CAPITOLUL VI
CÃI DE COMUNICAŢII ŞI CATEGORIA ACESTORA
Art.14. (1) Comuna Berca este traversatã de Drumul Naţional 10
pe o lungime de 2,8 km,
drum modernizat, acoperit cu covor asfaltic, Drumul Judeţean 203
L(Sãpoca – Bozioru) pe o
lungime de 15,03 km asfaltat şi balastat şi Drumul Judeţean 102
F (Sãtuc – Chilii) pe o lungime
de 8,25 km asfaltat.
-
(2) Reţeaua de drumuri comunale este compusã din:
- 2 drumuri comunale ce mãsoarã cu o lungime totalã de 30,1 km,
drumuri asfaltate,
balastate şi din pãmânt;
- drumuri sãteşti ce mãsoarã 31 km, drumuri asfaltate, balastate
şi pietruite şi drumuri de
pãmânt;
(3) Transportul rural este asigurat de autobuze şi
microbuze.
(4) Prin comuna Berca trece calea feratã Buzãu – Nehoiaşu.
CAPITOLUL VII
INSTITUŢIILE DE ÎNVÃŢÃMÂNT, CULTURA, SÃNÃTATE,
ASISTENTA SOCIALA, TRURISM SI MASS - MEDIA
Art.15. (1) Comuna Berca dispune de un sistem educaţional
complex, concretizat în:
Liceul Tehnologic”Sfântul Mucenic Sava” – Berca, unitate cu
personalitate juridica careia ii sunt
arondate urmatoarele unitati de invatamant:
-scoala gimnaziala Plescoi,
-scoala primara Joseni;
-GPN Ratesti
-GPN Plescoi
-GPN Valea Nucului
-GPN Nitraria
-GPP Berca
(2) Situaţia efectivelor de preşcolari şi şcolari se prezintã
astfel:
Nr.
Crt.
Unitate şcolarã Preşcolar Primar Gimnaziu Liceu Profesionalã
Total
1. Liceul Tehn.
“Sf. Mucenic
Sava”
12 242 239 78 53 624
2. Şcoala
Gimnazialã
Pleşcoi
23 17 40
3. Şcoala Primarã
Joseni
18 33 51
4. GPN Rãteşti 17 17
5. GPN Pleşcoi 16 16
6. GPN Valea 12 12
-
Nucului
7. GPN Nitraria 33 33
8. GPP Berca 58 58
TOTAL 166 298 256 78 53 851
Art.16. (1) În comuna Berca funcţioneazã o Casã de Culturã
dotatã cu o salã de spectacole
de 500 locuri, utilatã, în care se pot desfãşura diverse
activitãţi culturale.
(2) În satele Joseni, Pleşcoi şi Pîcle funcţioneazã cãmine
cultural amenjate, în cadrul
cãrora se pot desfãşura diferite manifestãri cultural –
artistice.
(3) În comuna Berca funcţioneazã douã biblioteci:
- Biblioteca publicã din comuna Berca, cu un fond de carte de
peste 10 000 volume;
- Biblioteca Liceului Tehnologic “Sf. Mucenic Sava - Berca”.
(4) În comuna Berca funcţioneazã urmãtoarele lãcaşuri de
cult:
1. Biserica “Naşterea Maicii Domnului” în satul Berca;
2. Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” în satul
Valea Nucului;
3. Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” în satul
Pleşcoi;
4. Biserica - “Buna Vestire şi Sfântul Dumitru” în satul
Joseni;
- “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Gheorghe” în satul
Joseni
5. Biserica “Sfinţii Constantin şi Elena” în satul Cojanu;
6. Biserica “Sfântul Nicolae” în satul Rãteşti;
7. Biserica “Sfinţii Constantin şi Elena” în satul Pîcle;
8. Biserica “Sfântul Nicolae” în satul Sãtuc;
9. Biserica “Sfântul Gheorghe” în satul Pleşeşti;
10. Biserica “Sfântul Ierarh şi Mucenic Teodosie de la
Mãnãstirea Brazi”
11. Mãnãstirea Rãteşti în satul Mãnãstirea Rãteşti;
12. Schitul Berca în satul Berca.
(5) În fiecare an se organizeazã sãrbãtoarea folcloricã “Pe
Plaiul Şoimului”.
(6) De asemenea la nivelul comunei Berca este infiintat grupul
folkloric ‘’Dragaicutele’’
care isi desfasoara activitatea la Clubul Copiilor Berca, sub
indrumarea prof.Popescu Florentina.
Art.17. (1) În domeniul sãnãtãţii în comuna Berca
funcţioneazã:
- 5 cabinete medicale individuale;
- 2 cabinete stomatologice;
- 5 farmacii umane şi 1 farmacie veterinarã;
- 1 cabinet medical în cadrul cãruia se pot realiza diverse
analize;
- dispensarul Schelei Berca în cadrul cãruia exista serviciu de
ambulanţã;
- „Centrul de permanenţã – Berca”.
-
Art.18. (1) La nivelul comunei functioneaza compartimentul de
asistenta sociala din
cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Berca,
unde sunt incadrarti 2 functionari
publici cu atributii de asistenta sociala.
(2). Serviciile de asistenta sociala sunt asigurate la nivelul
comunei Berca in
sistem privat, de catre Asociatia Ortodoxa Filantropia Berca,
prin Centrul rezidential de copii
Sf.Maria si Caminul de batrani.
Art.19.(1) Comuna Berca beneficiazã de o amplasare geograficã,
care faciliteazã turismul,
în comuna existând o serie de obiective turistice, printre care:
Fierbătorile, Mânăstirea Berca
(Schitul), Mânăstirea Ratesti, Vulcanii Noroiosi-Picle.
(2) Comuna dispune de următoarele unități de cazare și servicii:
Berca-Pensiunea
„Casa Matei”, Pensiunea „Moara Veche”, Pizzeria „Super
Times”;Sătuc - Popasul Drumețului;
Pleșcoi - Pensiunea „Speranța” ; Sãtuc – Pensiunea Agroturisticã
„Green Odoba”.
(3) O altă atracție a comunei, o reprezintă ,,Cârnații de
Pleșcoi”(declarați brand
european) dar și Festivalul ,,Cârnaților de Pleșcoi” festival
gastronomic ce urmărește promovarea
turistică a zonei, ajuns astăzi la ediția a-X-a desfășurat la
Casa Matei, în parteneriat cu ANTREC (
Asociația Națională de Turism Rural).
Art.20. La nivelul comunei Berca existã 2 operatori de
televiziune prin cablu si ziarul
local „Reporter Buzoian”, publicate dedicata comunei Berca, care
apare lunar.
CAPITOLUL VIII
ECONOMIA
Art.21. (1) Majoritatea societãţilor comerciale care existã pe
teritoriul comunei Berca
aparţin sectorului privat.
(2) Aceste societãţi comerciale au urmãtoarea structurã în
funcţie de domeniul lor de activitate:
a.) Fabrica de produse ceramice:
- WIENERBERGER S.R.L.
b.) Fabrici de panificaţie:
-S.C. VALMAR 05 S.R.L.
c.) Prelucrare lapte:
- CLAMAT CONSULTING;
- TATCOM INVEST S.R.L.
d.) Prelucrare carne:
- TRI 94 PROD COM;
- GABIOTI.
e.) Construcţii:
- ROX MIH.
f.) Transport produse petroliere:
-
- CONPET Ploieşti;
- CONFIND.
g.) Reparaţii auto:
- service auto: 3;
- vulcanizare: 2.
h.) Ateliere croitorie: 1.
i.) Frizerii / coafor: 6.
j.) Alte firme:
- prestãri servicii de debitat lemn în gater: 1.
- prestãri servicii de tâmplãrie PVC: 2.
- prestãri servicii de transport calãtori:1.
- televiziune prin cablu: 1.
- comerţ în magazine: 52.
- alimentaţie publicã, restaurante, terase, discoteci: 5.
Art.22. (1) Agricultura se face în zilele noastre în sistem
privat şi este axată pe creşterea
animalelor, cultură mare (grâu, porumb, floarea soarelui), a
plantelor de nutreţ, pomilor fructiferi
şi a viţei de vie.
(2) La nivelul comunei suprafața arabilă este 1728.06 hectare
din totalul
suprafeţelor agricole de 7612,67 hectare. Şi în cazul acestei
suprafeţe, modul de deţinere este
împărţit în cinci categorii. La nivelul României şi a judeţului
diferenţa dintre modul de deţinere în
proprietate şi cel în arendă, nu este mare, pe când la nivelul
comunei, diferenţa este vizibilă,
dominând modul de deţinere în proprietate. Modul de deţinere în
proprietate este, în general,
principala sursă a puternicii fragmentării a parcelelor.
Raportul dintre suprafaţa terenului arabil şi
locuitori pentru România are valoarea de 0,41
hectare/locuitor.
Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod)
Suprafață (ha)
Arabil
Arabil propriu-zis A 1728.06
Pajiști cultivate AP 900
Grădini de legume AG 139,07
Sere AS 3
Solarii și răsadnițe ASO 2
(3) Comuna Berca are aproximativ 2936 hectare de păşuni şi
fâneţe 236 hectare, acestea
fiind folosite preponderent pentru creşterea animalelor în regim
de agricultură de subzistenţă,
pentru autoconsum și în rare cazuri regim de fermă.
Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod)
Suprafață (ha)
Pășuni Pășuni curate P 836
-
Pășuni împădurite PP -
Pășuni cu pomi PL -
Pășuni cu tufăriș PT 2100
Fânețe
Fânețe curate F 79
Fânețe cu pomi FL -
Fânețe împădurite FP -
Fânețe cu tufăriș FT 157
(4) La nivelul comunei nu se înregistrează suprafeţe acoperite
cu pepiniere viticole sau
plantaţii de port-altoi. Predominant, în comună de găsesc
suprafeţe cultivate pentru struguri de vin
(110 hectare), strugurii de masă ocupând doar o suprafaţă de
4100 m2. Suprafaţa destinată
plantaţiilor pomicole pe cap de locuitor este foarte mică, de
ordinul a câţiva m2/locuitor. În
comună găsim 509 hectare terenuri destinate livezilor.
Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod)
Suprafață (ha)
Vii Vii nobile VN 10
Vii hibride VH 100
Livezi
Livezi clasice L 500
Livezi intensive LI 9
Plantații dud D -
(5) Suprafaţa împădurită aferentă comunei este de (PD 1786
hectare). Pădurea se
exploatează doar în scopul autoconsumului conform Codului
Silvic. Comuna nu deţine o fabrică
de prelucrare a lemnului. Între anii 2006-2016 s-au înregistrat
împăduriri pe aria comunei pe o
suprafață de aproximativ 10 hectare. Pe lângă aceste hectare
fostele terenuri agricole care nu au
mai fost muncite au vegetație forestieră (salcâm, mojdrean,
ulm), iar pe o suprafață de
aproximativ 50 de hectare împădurirea făcându-se în mod natural,
prin neexploatarea terenului
agricol deținut de către proprietari.
(6) Terenurile neproductive ocupă o suprafață de 332
hectare.
Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod)
Suprafață
(ha)
Terenuri neproductive
Nisipuri NN 20
Bolovănișuri NB 40
Râpe, ravene BR 257
Sărături NS 10
Mocirle NM 5
Halde NH -
-
(7) În ceea ce priveşte creşterea animalelor, aceasta este
asigurata atat in gospodariile
proprii cat si in ferme.
Art.23.(1) Pe teritorul comunei solurile sunt foarte variate
datorită fragmentării reliefului,
naturii rocilor microclimatului şi asociaţilor vegetale
diferite. Acestea se află în diverse stadii de
evoluţie şi frecvente variate. Aceste condiţii se îmbină,
influenţând atât răspândirea şi
caracteristicile solurilor, cât şi gradul lor de fertilitate.
Factorii mai importanți care au dus la
diversificarea învelișurilor de soluri sunt cei legați de
condițiile naturale reprezentați prin: relief,
rocă parentală și subiacentă, pante, tectonică, scurgerile de
suprafață și apele de adâncime,
microclimatul ca și vegetația forestieră preexistența la care
s-au adăugat intervențiile antropice
prin defrișări, desfundări, terasări pentru vetre de sonde și
construcții de drumuri.Pe baza
observațiilor de teren și a rezultatelor analizelor de
laborator, a indicilor cantitativi și calitativi
pedogenetici s-au tras câteva concluzii asupra condițiilor de
formare și caracteristile solurilor
formate. În zonele joase, slab înclinate din terasa râului
Buzău, în condiții de umiditate favorabilă,
de bioacumulare mai accentuată și cu aerație bună s-au format
soluri molice de tipul
cernoziomurilor.
(2) Pe suprafețele cu relief mai înalt cu înclinări medii sau cu
aspect de platou, în condiții
de temperatură mai scăzută și indicele de ariditate ridicat,
drenaj extern și intern bun, s-au format
soluri brune cambice și argiloaluviale bogate în minerale
feromagneziene în profunzime.Aceste
soluri au suferit un oarecare grad de debazeificare în paralel
cu iluvionarea slabă a orizonturilor
inferioare cu argilă. Ca urmare, din punct de vedere al
proprietăților fizico-mecanice și chimice
aceste soluri au un grad de favorabilitate bun.
(3) În zonele cu relief înalt, cu versanți înclinați, unde
eroziunea este aproape permanentă,
factorii pedogenetici nu reușesc să refacă orizontul aproape
fertil, de aceea, pe seama substratului
litologic s-au format soluri foarte slab productive de tipul
erodisolurilor și regosolurilor.
(4) Pe versanții puternic înclinați unde apele din precipitații
sunt drenate rapid,
fundamentul marnos este situat la adâncimi mici, favorizând
apariția fenomenele de eroziune de
suprafață și de adâncime, rigole, ogașe și ravene. În perioadele
cu precipitații abundente, toamna,
și mai ales primăvara, după topirea zăpezilor, apa poate fi
întâlnită până la rocile parentale, marne
argiloase, determinând fenomentul de sufoziune, astfel
creându-se un pat de alunecare pe care
masa litologică de deasupra, sub impuls gravitațional, se poate
deplasa pe versant dând naștere
alunecărilor de teren care pot produce degradarea unor suprafețe
întinse de teren.
(5) În zonele de luncă joasă a râului Buzău și a pârâului
Sărățel în condițiile specifice de
relief de luncă, sedimente de aluvionare, aport de apă freatică,
scurgeri de pe versanți, s-au format
soluri aluviale.
-
Art.24.(1) Rețeaua hidrografică din zona comunei Berca este
reprezentată de râul Buzău,
cu o direcție de scurgere nord-vest, sud-est, rezultatul
debușării acestuia în zona de câmpie fiind
formarea unui con de dejecție ce se dezvoltă pe un areal de cca.
554 km2. Dispunerea aluviunilor
grosiere este în mai multe etaje, cu grosimi variate între 10-40
m, aluviuni ce asigură
înmagazinarea unor importante cantități de apă.
(2) Râul Buzău izvorãște din estul munților Ciucaș, are lungimea
de 325 km și este afluent
de dreapta al râului Siret în Câmpia Siretului Inferior. Pe
cursul râului Buzău sunt două amenajări
hidroenergetice: barajul și acumularea Siriu cu centrala
hidroelectrică de la Nehoiașu și barajul
Cândești, cu amenajarea hidroenergetică
Cândești-Vernești-Simileasca. Din cauza condițiilor
morfologice, apele de șiroire torențiale divaghează pe suprafața
terasei joase, provocând inundații
la viituri.
(3) Principalii afluenți ai râului Buzău în zona analizată
sunt:
Afluenți de stânga ai râului Buzău: Bălăneasa, Sărățel, Pâclele,
Slănic, Nucu, Blăjanca;
Afluenți de dreapta ai râului Buzău: pârâul Nișcov.
(4) Suprafața bazinului hidrografic al râului Buzău este de 5505
km2, având un debit
mediu de 25,5 m3/s la stația hidrometrică Măgura.
Regimul hidrologic al râului Buzău la stația hidrometrică
Măgura:
Qmediu multianual = 25,5 mc/s
Debitul lunar cu asigurarea 80% = 4,85 mc/s
Debitul lunar cu asigurarea 90% = 3,57 mc/s
Debitul lunar cu asigurarea 95% = 2,30 mc/s
(5) Sistemul de alimentare cu apă al comunei Berca, s-a executat
în perioada 1975 - 1980
în două etape:
Etapa I- o parte din foraje, bazinul de înmagazinare, stația de
pompare Vernești și
conducta de aducțiune până în localitatea Sătuc.
Etapa a II-a - o parte din foraje, bazinul de înmagazinare
Sătuc, stația de repompare Sătuc.
Forajele de captare realizate sunt situate la o distanță de cca.
1,5 km de cursul râului Buzău.
Frontul de captare Vernești exploatează acviferul cantonat în
conul de dejecție al râului Buzău,
acvifer cu potențial foarte mare de debitare.
(6) Apele curgătoare din regiunea comunei Berca, au o alimentare
pluvio-nivală care
ocupă 40-50% din suprafața anuală. Aproximativ 75-80% din ape
provin din ploi (mai-
noiembrie), iar restul din topirea zăpezilor. În perioada de
iarnă, cea mai mare parte a
precipitațiilor se acumulează sub formă de zăpadă, scurgerea
fiind minimă. În perioada apelor
mari din martie-mai, când la cantitatea de precipitații căzute
se adaugă apele rezultate din topirea
zăpezilor din regiunea montană, este evacuată cea mai mare parte
din volumul anual al scurgerii,
producând-se cele mai puternice viituri.
-
Art.25.(1) Resursele subsolului sunt: petrol, gaze, roci utile
şi resurse terapeutice.
(2) Sondele din zonã extrag petrol şi gaze grupate in mai multe
parcuri.
(3) Rocile utile sunt argile ordinare ce se exploateazã într-o
carierã situate deasupra satului
Sãtuc, materia primã pentru fabrica de cãrãmidã.
(4) În subsol sunt straturi subţiri de carbine inferior care nu
sunt exploatate, iar pe Valea
Sãrãţelului se gãsesc bolovani de calcar – aduşi de apã – lucru
care a fãcut ca, în vechime,
locuitorii din Berca şi Joseni sã se ocupe cu fabricarea varului
şi cioplirea pietrei.
(5) Din albia râului Buzãu, în aval de hidrocentralã, se
exploateazã piatra de râu, pietrişuri
şi nisip pentru construcţii.
(6) Resursele terapeutice sunt formate din izvoare clorurate
iodate şi sodice, gãsite la
Berca şi izvoare cu mineralizare ridicatã, în zona Pâclelor.
CAPITOLUL IX
SERVICII PUBLICE
Art.26. În comuna Berca funcţioneazã urmãtoarele unitãţi
prestatoare de utilitãţi publice:
1. S.C. APAPRIMA BERCA, care presteaza activitatea de alimentare
cu apa si canalizare,
societate cu asociat unic comuna Berca prin Consiliul local, cu
4900 abonati, 20 angajati si o retea
magistrala de 26 km;
2. S.C. AMENAJARE PEISAGISTICÃ BERCA, care presteaza activitati
de intretinere
peisagistica, societate cu actionat majoritar comuna Berca prin
Consiliul local, cu 9 angajati;
3. OFICIUL POŞTAL BERCA, cu 7 angajati
4.SC ROMPREST ENERGY SRL;
5.SC ELETRICA SA FDFEE Muntenia Nord –formatia de lucru Berca,
cu 8 angajati
6. Banca Românã de Dezvoltare (BRD)- filiala Berca, cu 3
angajati;
7.CEC BANK-Agentia Berca, cu 2 angajati
8.Cooperativa de Credit Buzau ‘’Eurocredit’’, punct de lucru
Berca
9.Casa de Ajutor reciproc a pensionarilor Berca cu 1 angajat si
148 membri
Art.27. În comuna Berca funcţioneazã urmãtoarele instituţii
publice:
1. Primãria comunei Berca;
2. Postul de poliţie Berca.
Art.28.(1) În comuna Berca existã o piaţã agroalimentarã care
are în componenţã douã
sectoare:
a.) piaţa de desfacere a produselor agroalimentare care
cuprinde:
- sectorul de desfacere a legumelor şi fructelor, sector
acoperit dotat cu un numãr de 9 mese şi
utilitãţi;
- chioşc de desfacere a cãrnii, produselor lactate si peste.
-
b.) sectorul de desfacere al produselor industriale amenajat
special, destinat comerţului, în care îşi
pot desfãşura activitatea un numãr de 12 comercianţi.
(2) Sectorul de desfacere a cerealelor şi animalelor vii este
amenjat în Târgul communal cu o
suprafaţã utilitarã de 5000 mp.
CAPITOLUL X
PATRIMONIUL COMUNEI BERCA
Art.29.(1) Patrimoniul comunei Berca este constituit din
totalitatea bunurilor mobile şi
immobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al
acestuia, precum şi drepturile şi
obligaţiile cu carcater patrimonial.
(2) Domeniul public al comunei Berca este alcãtuit din bunurile
prevãzute la anexa nr.4 la
OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificãrile şi
completãrile ulterioare, precum
şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, dacã nu
sunt declarate prin lege bunuri de uz
sau de interes public naţional ori judeţean.
(3) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile,
insesizabile, asupra lor purtând un
drept de proprietate absolute, exclusive şi imprescriptibil.
(4) Bunurile din domeniul public pot fi concesionate, închiriate
ori date dupã caz în
administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a
autoritãţilor administraţiei publice central şi
locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean
sau local, în condiţiile legii şi prin
hotãrâre a consiliului local.
(5) Domeniul public al comunei Berca a fost aprobat prin
Hotãrârea nr. 23/26.08.1999 a
Consiliului local al comunei Berca pentru aprobarea inventarului
bunurilor ce aparţin domeniului
public al localitãţii. Ulterior, prin Hotãrârea de Guvern nr.
1348/2001 a fost atestat domeniului
public al judeţului Buzãu, precum şi al municipiilor, oraşelor
si comunelor din judeţul Buzãu,
anexa nr. 10 cuprinzând inventarul bunurilor care aparţin
domeniului public al unitãţii
administrative-teritoriale Berca – în care sunt cuprinse un
numãr de 235 bunuri immobile,
precum şi un bun mobil la poz. 236 – fondul de carte – aflat în
pãstrare la biblioteca comunalã.
Inventarul bunurilor din domeniul public a mai fost completat
prin Hotãrâri ale consiliului local in
perioada 2000-2019.
(6) Domeniul privat al comunei este alcãtuit din bunurile mobile
şi immobile altele decât
cele atestate de uz sau de interes public, intrate în
proprietatea comunei prin modalitãţile
prevãzute de lege.
(7) Bunurile din domeniul privat sunt alienabile, sesizabile în
condiţiile dreptului comun,
asupra lor purtând un drept de proprietate absolute, exclusive
şi prescriptibil, în termenele legale.
(8) Bunurile aparţinând domeniului privat sunt supuse normelor
de drept comun, putând fi
înstrãinate, date în administrare, concesionate ori închiriate
în condiţiile legii.
-
CAPITOLUL XI
PARTIDELE POLITICE
Art.30.(1) Pluralismul în societatea româneascã este o condiţie
şi o garanţie a democraţiei
constituţionale.
(2) Activitatea social – politicã a comunei Berca este marcatã
de partidele politice,
sindicate, de organizaţii profesionale şi organizaţiile care
reprezintã societatea civilã, înfiinţate
dupã Revoluţia din anul 1989, ca urmare a pluralismului
politic.
(3) Cele mai reprezentative partide politice, care îşi
desfãşoarã activitatea în comuna
Berca, prin organizatii locale sunt:
- Partidul Social Democart;
- Partidul Naţional Liberal.
CAPITOLUL XII
RELAŢII DE PARTENERIAT
Art.31.(1) Cooperarea cu persoane juridice române sau strãine se
realizeazã pe bazã de
acor de cooperare, relaţiile de cooperare, relaţiile de
cooperare fiind iniţiate de cãtre una dintre
pãrţi, pe baza de scrisoare de intenţie.
(2) Principiile şi reglementãrile care stau la baza acordurilor
de cooperare, vor fi în
concordanţã cu prevederile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ.
(3) Cooperarea în vederea finanţãrii în comun a unor obiective
de investiţii, se realizeazã
numai în cadrul unor programe de finanţare existente, cu surse
de finanţare identificate prin
program, pe baza de declaraţie de parteneriat, pentru realizarea
unui anumit proiect de investiţii
sau de promovare a unor domenii din cadrul vieţii economico –
sociale a comunei.
(4) Cooperarea cu organizaţiile nonguvernamentale, se realizeazã
pe baza de proiecte
iniţiate în comun, în cadrul programelor de finanţare existente,
pe bazã de declaraţie de parteneriat
şi contract de parteneriat sau scrisoare de susţinere a uneia
din pãrţi de cãtre cealaltã parte.
(5) Relaţiile de parteneriat se vor stabili în vederea
promovãrii unor interese comune ale
unitãţilor admnistrativ-teritoriale, care îşi manifestã dorinţa
de iniţiere a acestui tip de relaţii.
Parteneriatul se va stabili pe bazã de acord de colaborare sau
acord bilateral, în care se vor
prevedea reguli de funcţionare a parteneriatului, drepturile şi
obligaţiile partenerilor, termene de
valabilitate ale protocolului.
(6) Protocolul de cooperare sau acordul bilateral va respecta
prevederile O.U.G. nr.
57/2019 privind Codul administrativ.
(7) Cooperararea sau asocierea cu alte autoritãţi ale
administraţiei publice locale din ţarã
sau strãinãtate se va realiza pe bazã de acord de cooperare sau
asociere, în care vor fi prevãzuţi
-
termenii cooperãrii sau asocierii (scop, obiective, drepturi,
obligaţii, domenii de cooperare, durata
acordului). Acordurile se vor întocmi cu respectarea
prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind
Codul administrativ.
(8) Aderarea la asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã ale
autoritãţilor administraţiei
publice locale, se va realiza pe baza prevederilor statutului şi
regulamentului de organizare şi
funcţionare ale asociaţiei respective, scopul unei astfel de
acţiuni fiind promovarea unior interese
comune, realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de
interes local sau regional ori al
furnizãrii în comun a unor servicii publice.
(9). Comuna Berca este membra a Asociatiilor comunelor din
Romania (ACOR).
(10).Comuna Berca s-a infratit in anul 2019 cu Comuna Spoltore,
Provincia Pescara din
Italia, incheindu-se in acest sens Acord de Cooperare.
CAPITOLUL XIII
INITIATIVA CETATENEASCA ŞI ADUNÃRILE CETÃŢENEŞTI
Art.32.(1) Cetãţenii comunei Berca pot fi consultaţi prin
adunãri cetãţeneşti organizate pe
sate.
(3) Convocarea şi organizarea adunãrilor se face de cãtre
primar, la iniţiativa acestuia, ori
a unei treimi din numãrul consilierilor locali în funcţie.
(4) Convocarea adunãrii cetãţeneşti se face prin aducerea la
cunoştinţa publicã a scopului,
datei şi locului unde urmeazã sã se desfãşoare aceasta.
(5) Adunarea este legal constituitã în prezenţa majoritãţii
reprezentanţilor familiilor şi
adoptã propuneri cu majoritatea celor prezenţi, propuneri care
se consemneazã într-un process-
verbal care va fi înaintat primarului, care le va supune
dezbaterii consiliului local în prima
şedinţã, în vederea stabilirii modalitãţilor concrete de
realizare şi finanţare, dacã este cazul.
(6) Soluţia adoptatã se aduce la cunoştinţã publicã, dacã este
cazul, prin grija secretarului
general al comunei Berca.
CAPITOLUL XIV
ACORDAREA TITLULUI DE CETÃŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI BERCA
Art.33.(1) Titlul de cetãţean de onoare al comunei Berca, se
atribuie persoanelor fizice
române sau strãine, pentru a onora reuşitele excepţionale ale
personalitãţilor care activeazã în
diferite domenii de activitate, cum sunt: politic, economic,
ştiinţific, social, cultural, sportiv şi
altele sau pentru a se compensa eforturile depuse în vederea
promovãrii imaginii şi potenţialului
comunei.
(2) Atribuirea titlului de cetãţean de onoare al comunei, se
face de cãtre Consiliul local al
comunei Berca.
-
(3) Propunerile de candidaturã trebuie depuse la registratura
Primãriei, candidaţii fiind
selectaţi de cãtre un juriu alcãtuit dintr-un reprezentant al
autoritãţii administraţiei publice locale
şi doi reprezentanţi ai Consiliului local Berca.
(4) Titlul de cetãţean de onoare se poate acorda:
a) persoanelor care au contribuite în mod deosebit la
dezvoltarea comunei sau prin care
opera lor recunoscutã pe plan naţional sau internaţional au
îmbogãţit valorile spirituale ale
universului cunoaşterii;
b) persoanelor care se bucurã de popularitate localã
binecunoscutã, dovedesc înalt
professionalism în muncã şi deosebitã dãruire şi interes pentru
rezolvarea unor treburi publice de
interes deosebit pentru comunã;
c) persoanelor care au avut o contribuţie excepţionalã la
dezvoltarea economicã, socialã şi
cultural a comunei Berca;
d) personalitãţilor consecrate ale vieţii politice şi cultural
din România ale cãror legãturi
constant în viaţa comunei Berca constituie o onoare pentru
cetãţenii acestei comune;
e) personalitãţilor consecrate ale vieţii politice şi cultural
internaţionale care dovedesc un
interes constant şi şi-au adus o contribuţie considerabilã la
dezvoltarea comunei Berca.
(5) Titlul de cetãţean de onoare constã în acordarea unui
certificat, a unui sImbol al
autoritãţii publice locale care acordã titlul. În acest sens,
Consiliul local Berca, prin HCL nr.
38/2001 a conferit titlul de “Cetãţean de onoare” domnului
Benone Sinulescu.
(6) Condiţiile de pierdere sau de retragere a titlului:
1. prejudicierea imaginii comunei şi locuitorilor sãi, prin
declaraţii publice sau printr-o
activitate ostilã, fapte care aduc atingere demnitãţii şi
prestigiului colectivitãţii, intereselor
economice, sociale sau cultural ale comunei;
2. dacã dupã acordarea titlului deţinãtorul titlului a suferit
vreo condamnare de naturã
civilã sau penalã.
CAPITOLUL XV
DISPOZITII FINALE
Art.34. Prezentul statut poate fi modificat, completat sau
revocat prin hotarari ale
consiliului local.
Art.35.La data intrarii in vigoare a prezentului statut se
abroga hotararea consiliului local
nr. 12/25.03.2010 .
PRESEDINTELE SEDINTEI, SECRETARUL GENERAL AL COMUNEI,
CLAUDIA VALENTINA CIRLAN JR.VIORICA CHIVU