ARGUMENT Activitatea turistică este una din activităţile civilizaţiei moderne care evoluează odată cu dezvoltarea economică, socială, ştiinţifică şi culturală şi se plasează la graniţa dintre câmpul economic şi cel social. Organizarea activităţilor turistice se realizează de către diferiţi agenţi economici din turism. Aceştia sunt persoane juridice cu capital de stat, privat, mixt, asociaţii familiale şi persoane fizice care prestează servicii specifice acestei activităţi, respectiv servicii hoteliere, de servire a mesei, transport, agrement, precum şi alte servicii suplimentare. Turismul constituie un fenomen economico- social generat, mai ales de dezvoltarea industriei şi a urbanizării, şi se manifestă sub forma unei circulaţii de masă, cu caracter continuu sau repetat periodic, unde sejurul are un caracter temporar, datorându-se unor diverse motive (odihnă, cură balneară, destindere) legate de timpul liber. Veniturile, urbanizarea, creşterea timpului liber au provocat mutaţii în comportamentul turiştilor în sensul intensificării cererii turistice a acestora. 1
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
ARGUMENT
Activitatea turistică este una din activităţile civilizaţiei moderne care
evoluează odată cu dezvoltarea economică, socială, ştiinţifică şi culturală şi se
plasează la graniţa dintre câmpul economic şi cel social.
Organizarea activităţilor turistice se realizează de către diferiţi agenţi
economici din turism. Aceştia sunt persoane juridice cu capital de stat, privat, mixt,
asociaţii familiale şi persoane fizice care prestează servicii specifice acestei
activităţi, respectiv servicii hoteliere, de servire a mesei, transport, agrement,
precum şi alte servicii suplimentare.
Turismul constituie un fenomen economico-social generat, mai ales de
dezvoltarea industriei şi a urbanizării, şi se manifestă sub forma unei circulaţii de
masă, cu caracter continuu sau repetat periodic, unde sejurul are un caracter
temporar, datorându-se unor diverse motive (odihnă, cură balneară, destindere)
legate de timpul liber.
Veniturile, urbanizarea, creşterea timpului liber au provocat mutaţii în
comportamentul turiştilor în sensul intensificării cererii turistice a acestora. Astfel
s-au produs mutaţii în diversificarea cererii de servicii turistice, turiştii ţinând cont
şi de calitatea acestor servicii.
Pentru a satisface nevoile turiştilor, producătorii de produse turistice trebuie
să asigure turiştilor produse cerute la preţuri acceptabile.
Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost
defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere”,
“activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de
reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturi, datorită
cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” ,“fenomen al
timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de
schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile
1
naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor
de transport” .
Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic -
diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:turismul balnear, cu o
largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau
având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat
pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna;
turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor
factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat).
Am ales ca temă pentru lucrarea de specialitate « Staţiunea turistică Lacul
Roşu » deoarece consider că turismul montan se va dezvolta foarte mult având în
vedere şi resursele turistice ale României
Principalele competenţe vizate prin acest proiect sunt:
Analizează componentele produsului turistic;
Concepe produse turistice;
Realizează comercializarea şi promovarea produselor turistic;
Elaborează politica de produs;
Coordonează politica de distribuţie şi promovare;
Stabileşte strategiile de comercializare a produsului turistic.
2
CAPITOLUL I
ASEZARE GEOGRAFICĂ
1.1. Localizarea din punct de vedere geografic
Staţiunea Lacul Roşu, componentă a oraşului Gheorghieni, este situată pe
Valea Bicazului, între Lacul Roşu şi Cheile Bicazului.
Urmărind configuraţia terenului, staţiunea este dispusă intr-un amfitetru, de
la 980m la 1000-1100 m altitudine, pe versanţii Munţilor Suhardul Mare (1504 m)
şi Suhardul Mic (1362m) către N-NV şi Muntele Ghilcoş (1407 m), spre SE,
unităţi montane aparţinătoare Masivului Haşmaş.
Între aceste limite staţiunea aparţine judeţului Harghita, dar prin câteva vile
şi case particulare, aceasta se prelungeşte şi în Cheile Bicazului, pe teritoriul
judeţului Neamţ.
Zona Lacul Roşu este cea mai accesibilă dinspre oraşul Gheorgheni,
localitate care este situată pe calea ferată Braşov-Deda şi pe drumul naţional 12.
Din Gheorgheni, se desfăşoară pe o distanţă de 26 km drumul naţional 12/C ce
leagă oraşul de staţiunea Lacu Roşu. Dinspre Moldova, plecând din Piatra Neamţ
(prin Bicaz) după parcurgerea a 57 km, tot pe drumul naţional 12/C putem atinge
staţiunea. Pe cale ferată, dinspre Moldova, putem circula până în oraşul Bicaz,
după care accesul spre Lacu Roşu este posibil cu autobuzul. Pe ruta Gheorgheni
Piatra-Neamţ circulă zilnic de două ori autobuze. Zona este accesibila şi din
comuna Sîndominic (22 km) prin Poiana Tarcaului şi Trei Fântâni, dar nu se
recomandă automobiliştilor, starea drumului fiind nesatisfăcatoare. Dinspre
comuna Tulgheş, prin Pasul Balaj şi satul Telec, de asemenea se poate ajunge la
Lacul Roşu, dar drumul este recomandat numai bicicliştilor şi iubitorilor de
drumeţie, datorită stării sale necorespunzatoare.
3
Altitudinea absolută a lacului este de 983 de m, suprafaţa actuală are cca. 11
hectare, volumul de apă se cifrează la cca. 580000 m3, adâncimea maximă ajunge
la 9,6 m, iar la debarcader are cca. 2,6 m. Forma lacului seamănă cu litera L. Acum
o sută de ani, partea mai lungă atingea 1300 m, iar cea scurtă avea 650 m. Astăzi
are 900 m respectiv, 435 m, astfel putem spune că există o problemă în ceea ce
priveşte eventuala dispariţie a lacului. Aceasta pentru că lacul este alimentată de
pârâul Bicaz şi de mai multe afluente ale lui. O foarte importantă preocupare a
staţiunii trebuie să fie menţinerea lacului.
4
1.2. Scurt istoricul staţiunii
Odata cu formarea sa, în anul 1873, Lacul Roşu a deventi o atracţie turistică
importantă pentru acasta arie montana, formând împreună cu Cheile Bicazului un
ansamblu turistic unicat în România.
Lipsa căilor de acces rutier a făcut ca abia in anii’30 ai secolului al XX-lea
să se construiască primul edificiu turistic- Căminul Turiştilor. După anul 1931,
apar unele case locuite permanent şi câteva vile, conturându-se actuala staţiune,
aparţinatoare administrativ oraşului Gheorghieni.
Staţiunea după al II-lea război mondial s-a dezvoltat continuu, ajungând la
circa 800 locuri ţn vile şi cabane în anul 1989, profilându-se pe odihna şi recreere,
iar în ultimele patru decenii şi pe alpinism.
După anul 1990, staţiunea montană Lacul Roşu a cunoscut un impas în
dezvoltarea sa, datorită rigorilor din economia de piaţă si a restructurării
proprietaţii imobiliare şi a terenurilor, dar şi degradării fizice a unitaţilor, unele
dintre acestea depăşind 80 de ani de existenţa. Lipsa dotărilor de agrement sportiv
şi cultural şi mai ales a amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a
drumeţiei montane cât şi a dotărilor tehnico-edilitare au facilitat acest regres.
În ultimii 3-4 ani se remarcă un reviriment în dezvotarea staţiunii prin
modernizarea şi construirea de unitaţi de cazare şi alimentaţie pentru turism (circa
340 unităţi de cazare în hotel şi vile), iar administraţia locală a iniţiat un program
de revigorare şi relansare în turism a acesteia.
Staţiunea şi-a dat numele după lacul de aici, Lacul Roşu, un lac de baraj
natural, aflat lânga Cheile Bicazului la o altitudine de 980 m. Este în formă de L,
adânc de 10 m (adâncimea maxima fiind de 10,5 m), având o suprafaţă de 12,7 ha
şi o circumferinţă de 2830 m.
Lacul s-a format relativ recent în vara anului 1837, atunci s-a întâmplat ca
în urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stâncos de pe versantul nordic
al Stâncii Ucigaşului a alunecat blocând drumul Pârâului Bicajel. Apa s-a acumulat
formând un lac de baraj natural.
5
Vraja deosebita este amplificată de mulţimea trunchiurilor goale ale brazilor
de odinioară care ies din apă, străpungând imaginea Micului Suhard reflectat în
oglinda lacului.
Numele de Lacul Roşu provine de la gresia roşie terţiară, uşor
dezagreabilă, transportată de Pârâul Roşu care a vopsit în roşu împrejurimile până
la lac. Lacul ,din păcate, este periclitat de marea cantitate de aluviuni, transportată
de pârâurile afluente (Roşu, Licaş, Oii, Suhard şi Ghilcoş).
Tradiţia populară păstrează două legende legate de originea lacului:
« Odată trăia in Lazărea o fată de o frumuseţe rar întalnită care se numea
Estera. Aceasta s-a dus odată la târg la Gheorghieni. A intrat acolo un flăcău voinic
care se lua la trântă şi cu ursul. Cum s-au văzut s-au şi îndrăgostit, iar flăcăul a
rugat fata să-i fie mireasa. Dar cununia nu s-a putut face căci flăcăul a fost luat în
armata. Fata îl aştepta, iar pe-n serate se ducea cu ulciorul la izvor, stătea ore în şir,
în nădejdea că se va întoarce alesul inimii sale. Aceasta cânta atât de trist încât
auzind-o se induioşau şi munţii.
Era într-o duminică după-amiază când, trecând pe acolo, a fost văzută de un
tâlhar care repezindu-se la ea a ridicat-o in şa, zburând ca vântul spre Suhardul
Mic, între stâncile cu o mie de feţe unde locuia. Tâlharul i-a promis fetei aur şi
argint numai să-l indrăgească, dar fetei nu-i trebuia nimic. Acesta îşi pierdu
răbdarea şi vru s-o oblige să se căsătorească cu el. Atunci Estera a strigat către
munţi implorându-le ajutorul, iar stâncile cuprinse de strigatele îndurerate au
răspuns cu tunete. S-a pornit o ploaie torenţială măturând tot ce întalnea în cale.
Acolo au ramas sub farâmăturile stâncilor fata şi tâlharul, iar apoi acolo s-au