Giurgiu, Str. Bucureti, nr. 10, judeul Giurgiu
Tel: 0246 / 21 56 85; 0246/ 21 33 31; Fax: 0246 / 21 65 11;
0246/ 21 33 31
e-mail: [email protected]; e-mail: [email protected]
site: www.cjgiurgiu.ro GUVERNUL ROMNIEI
Crearea precondiiilor pentru planificarea comun n regiunea de
frontier Giurgiu-Ruse
RO 2004/016-784.01.04.01.06
STADIUL ACTUAL DE DEZVOLTARE AL DISTRICTULUI RUSE, BULGARIA
INTRODUCERE
Stadiul actual de dezvoltare a districtului Ruse, Bulgaria,
precum i Analiza SWOT transfrontalier vor fi suportul principal
pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare viabile, care s
conduc la dezvoltare durabil a celor dou regiuni.
Aceste documente au fost elaborate pe baza datelor oficiale,
furnizate de instituiile i autoritile publice implicate din dou
ri.
Analiza SWOT pune n eviden problemele strategice cheie
identificate n analizele socio-economice, precum i modul n care
acestea se condiioneaz reciproc. n sintez analiza SWOT ar putea fi
formulat astfel: Regiunea transfrontalier Giurgiu - Ruse beneficiaz
de un numr de oportuniti, pentru valorificarea crora dispune de
puncte tari importante, dar se i confrunt cu un set de obstacole
reprezentate de punctele slabe. Se constat deficiene de ordin
social i tehnic, care se manifest cel mai acut n mediul rural, dar
i n centrele urbane mici.
Pe fondul unei situaii politice dificil de cristalizat, s-a ivit
n aceast parte de ar mai de timpuriu ideea crerii unor puni de
legtur direct, respectiv nfiinarea Asociaiei Euroregiunea Danubius,
care a pregtit terenul pentru stabilirea de relaii directe la nivel
de instituii administrative, societate civil, etc. Legturi care
s+au consolidat i prin implemntarea unor proiecte transfrontaliere
din programul PHARE Romnia Bulgaria..
Pe plan uman, unul dintre cele mai veritabile ctiguri poate fi
sintetizat astfel: la nivelul factorilor de decizie locali se poate
vorbi deja despre o experien dezvoltat orizontal n exerciiul
dialogului pe tema cooperrii transfrontaliere.
DISTRICTUL RUSE
Ruse este un oras vechi bulgar, port la fluviul Dunarea. Din
timpuri stravechi, oamenii au inteles ca fluviul le asigura traiul
si asa a luat nastere asezarea Ruse. Descoperirile arheologice au
scos la iveala idoli din lut protectori de viata, care astazi sunt
expusi in muzee. Asezarea era foarte bine organizata, avand
locuinte si cladiri publice, strazi si cartiere.
In timpul imparatului roman Vespasian (anii 69-79) ia nastere
castelul si portul Sexaginta Prista. Fortareata se intindea de la
drumul principal de langa Dunare, de langa Belgradul de astazi,
pana la Delta fluviului Dunarea. Se presupune ca in Prista erau 60
de locuri pentru acostarea corabiilor, de unde provine si numele -
60 de corabii sau orasul-port al celor 60 de corabii.
Primul explorator austroungar Felix Kanitz, identifica orasul
Ruse de astazi cu fortareata antica Sexaginta Prista. Primele
descoperiri arheologice le datoram fratilor Scorpil. Ei fac o
descriere a fortaretei, culeg si publica unele inscriptii
descoperite, obiecte de uz casnic, monede, studiaza morminte.
Sexaginta Prista impartaseste soarta celorlalte fortarete de pe
partea dreapta a Dunarii de Jos. Ea piere sub loviturile avarilor
si slavilor la sfarsitul secolului al VI-lea si inceputul secolului
al VII- lea. Mai tarziu, in secolele IX X, pe ruinele ei ia nastere
asezarea medievala bulgareasca Ruse, care in timp se transforma in
fortareata pe malul fluviului avand rol de aparare. Descoperirile
arheologice de pe vremea primului tarat bulgar, demonstreaza
existenta acestei fortarete si asezari bulgaresti.
In perioada pagana (pana la jumatatea secolului IX) asezarea
poarta numele Ruse dupa numele sarbatorii de Rusalii. Dupa anumiti
cercetatori, aici a existat un cult pentru protectoarea tinerilor
osteni Fata Rusa, care a ajuns prin folclor pana in vremurile
noastre. Dupa crestinizarea din secolul IX, pentru toate armatele
bulgaresti ca protector este cunoscut Sf. Gheorghe. Asa orasul a
pimit un nou protector care s-a numit Giurgiugrad. La sfarsitul
secolului XIII, se construieste un cap de pod pe partea stanga a
fluviului, drept pentru care in izvoarele istorice se intalnesc
doua denumiri ale orasului Giurgiu Mare si Giurgiu Mic si cateodata
Ruse si Giurgiu. Din secolul al XVI-lea orasul de pe partea dreapta
a malului drept al Dunarii (Ruse din zilele noastre) este cunoscut
sub denumirea otomana Rusciuc.
Portul si conditiile prielnice pentru iernat ale corabiilor,
sustin dezvoltarea orasului si in perioada tarzie medievala. Aici a
fost resedinta lui Kapudan Pasa comandantul flotei dunarene. In
jurnalul sau de calatorie, trimisul ungar Ianos Komaromi din anul
1697 scrie: Orosnik (Rusciuc) se intinde pe malul Dunarii. Este un
oras mare turcesc, este fortareata si port pentru toate fregatele
dunarene (corabii mici) si vase de transport. Aici traieste
dunareanul Kapudan Pasa care are totul ieftin. Vita de vie are
struguri cu gust de stafide, mai mult de atat pe dealurile
Tokaiului vinul este foarte ieftin. Calatorii amintesc si de
fortareata inconjurata de turnuri si tunuri.
Insa steaua orasului Ruse straluceste atunci cand, dupa razboiul
din Crimeea de la mijlocul secolului la XIX lea, Principatele
Valahia si Moldova se unesc si formeaza un nou stat Romania, cu
capitala la Bucuresti, care se afla la doar 70 de km nord de Ruse.
In acest timp, vapoarele austriece au inlesnit accesul catre
cultura din Europa Centrala, de aceea Europa patrunde pe pamantul
bulgaresc tocmai prin Ruse pe fluviul Dunarea si prin Bucuresti.
Din acest motiv, inca inainte de eliberare au loc aici numeroase
premiere europene pentru Bulgaria se construiesc prima gara si
linie de cale ferata in granitele Bulgariei de azi, se deschide
prima tipografie si apare primul ziar. La initiativa lui Midhad
Pasa, administratorul vilaetului Dunarean al carei oras principal
este Ruse, au loc schimbari apar strazi si trotuare cu lampi si
casele sunt numerotate.
Ca unul din principalele orase ale Imperiului Otoman, in Ruse se
intalnesc personalitati marcante ale renasterii bulgaresti, care
tin legatura cu revolutionarii din Valahia. Aici, in decembrie
1871, in casa Baba Tonca a luat nastere comitetul revolutionar din
Ruse. Orasul Ruse este eliberat de sub jugul otoman la 20 februarie
1878, cand armatele rusesti in frunte cu generalul Totleben intra
in oras.
Dupa Eliberare, Ruse este cel mai mare oras si centru agricol
din Principatul Bulgaria, economia sa se dezvolta rapid. Inca
dinainte de eliberare , in Ruse apar fabrica pentru constructia de
cai ferate, santier naval, moara cu aburi, fabrica de cojocarie,
fabrica de bere, tipografie. Dupa Eliberare numarul fabricilor a
crescut.
Inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial in Ruse functionau
696 intreprinderi din care 278 erau fabrici, iar restul ateliere
mestesugaresti care erau legate intr-o oarecare masura de productia
industriala. In perioada interbelica, orasul a fost atins de marea
criza economica mondiala. Au fost inchise multe fabrici si banci.
Orasul a pierdut Dobrogea de Sud, a scazut drastic exportul de
grane. Cele mai mari firme din strainatate s-au retras. Din anul
1935 pana la izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul
cunoaste un nou avant cultural si economic, iar populatia creste la
51 000 locuitori. In anul 1935 este infiintat Transportul Naval
Fluvial Bulgaresc, in 1939 sunt infiintate Halele, iar in 1940
Palatul de Justitie si Fery-boatul Ruse-Giurgiu.
Dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial si impunerea
modelului sovietic de dezvoltare economica, in Ruse incepe procesul
de nationalizare a economiei si industrializare fortata. In cativa
ani, orasul se transforma in unul dintre cele mai mari centre
industriale. Populatia creste simtitor, iar orasul ajunge al
patrulea ca marime dupa numarul de locuitori. In anul 1954 este
construit podul de peste Dunare, dupa care un nou port, doua gari
si un aeroport. Se construiesc noi complexe de locuinte iar
sectorul cultural cunoaste o puternica dezvoltare. Astfel, in anul
1948 se infiinteaza Orchestra Simfonica, iar din 1959 Filarmonia;
in anul 1949 se infiinteaza Opera din Ruse, iar din 1961 are loc
prima editie a Festivalului Simfonic International Zilele Muzicale
ale lunii Martie . Se mai organizeaza: Festivalul International de
Jazz, Festivalul Folcloric Regional Vioara de Aur, iar in ultimii
ani, Festivalul de Teatru si altele. Se infiinteaza Teatrul
Dramatic Sava Ognianov, Galeria de Arte Plastice, Muzeul Istoric
Regional, care este printre cele mai mari 11 muzee din tara.
Biblioteca regionala L. Karavelov are centre informatice britanice,
germane si franceze. In anul 1972 in Ruse este infiintat Centrul de
Televiziune, iar in 1976 este construit si Turnul Televiziunii
inalt de 201 metri fiind cel mai inalt din Balcani. Din anul 1946
in Ruse este infiintata Universitatea, initial ca Scoala Tehnica
Superioara, iar acum Universitatea Anghel Kancev. Orasul zilelor
noastre continua sa ocupe un loc important in economia Bulgariei in
ultimul secol principalele ramuri industriale in Ruse sunt
industria chimica si textila.
Astazi locuitorii din Ruse se mandresc cu orasul lor european,
care a gazduit elita Renasterii nationale bulgaresti, ale caror
oseminte sunt pastrate in Panteonul Renascentistilor. Locuitorii
din Ruse si-au stabilit noi perspective de atingere a progresului
avandu-l ca exemplu pe Elias Kaneti, laureat al Premiului Nobel
pentru Literatura, fost locuitor al orasului Ruse.
Orasul Ruse datoreaza aparitia si existenta sa, asezarii
geografice favorabile. Inca din antichitate in afara de calea
fluviala dunareana, pe aici trecea un drum important din
Scandinavia si Rusia pana la Marea Egee, Anadola si Levanta.
Fluviul era cel mai important element in cadrul geografic al
asezarii si influenta direct activitatile economice, acesta
reprezentand destinul sau. Sexaginta Pristis, Pristapolis, Rusi,
Rusciuc, Ruse in diferitele epoci istorice a fost sediul flotelor.
Ca si oras - port la Dunare, astazi Ruse face legatura cu alte zeci
de porturi dunarene, cu tarile asezate pe malul Rinului, cu
coridoarele Europei Centrale si de Vest prin intermediul Canalului
Europa Rin-Main-Dunare.
Dupa asezarea sa geografica, Ruse este un important nod national
de transporturi, comunicatii si comert, avand frontiera pe fluviul
Dunarea. Podul de peste Dunare dintre Bulgaria si Romania, in
regiunea Ruse si Giurgiu, micsoreaza distanta fata de capitala
romaneasca Bucuresti la doar 72 km. Traficul pe calea ferata
dinspre si inspre Europa Centrala, de Sud si de Nord trece prin
orasul Ruse. Aceasta este valabil si pentru o parte din traficul
auto si transportul naval.
Datorita faptului ca este un oras european in plina dezvoltare,
peste 30 de companii din strainatate au ales Ruse ca partener
pentru noile sale oportunitati de a dezvolta afaceri. Avand la ora
actuala o populatie de peste 160 000 de locuitori, Ruse este o
regiune foarte bine dezvoltata economic, al carei PIB a crescut cu
8,92% in perioada 1998 2000. Ruse ofera diferite posibilitati de
investitii in domeniile industriei, transporturilor, comertului,
serviciilor si agriculturii. Sectoarele cheie de dezvoltare care au
ajutat la reabilitarea economiei sunt sectorul chimic si petrolier
, sectorul productiei textile si de confectii.
Ca trasatura pozitiva este fapul ca nu exista o firma mare, care
sa domine economia regionala. Balanta dintre firmele mari si mici
cu obiect de activitate diferit, asigura un mediu industrial
flexibil si o retea logistica buna. Alt punct forte al orasului
este accesul rapid catre marile piete de desfacere ale Uniunii
Europene, Rusia si Romania.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL A DISTRICTULUI RUSE1. RUSE
(Pyce)Suprafa 469,17 km2
Populaia 195.225 locuitori
Total municipiu 1 Ruse
Total orae 1 Marten
Total sate 11 Basarbovo, Chervena voda, Dolno Ablanovo,
Hotantsa, Nikolovo, Novo selo, Prosena, Sandrovo, Semerdjievo,
Tetovo, Yastrebovo
2. BOROVO ()Suprafa 245,30 km2
Populaia 7.581 locuitori
Total orae 1 Borovo
Total sate 6 Batin, Brestovitsa, Ekzarh Yosif, Gorno Ablanovo,
Obretneik, Volovo
3. BYALA ()Suprafa 341 km2
Populaia 17.459 locuitori
Total orae 1 Byala
Total sate 10 Bistrentsi, Bosilkovtsi, Botrov, Dryanovets,
Koprivets, Lom Cherkovna, Pet kladentsi, Peychinovo, Polsko Kosov,
Starmen
4. DVE MOGILI ( )Suprafa 345 km2
Populaia 11.739 locuitori
Total orae 1 Dve Mogili
Total sate 11 Baniska, Batishnitsa, Buzovets, Chilnov, Karan
Varbovka, Katselovo, Mogilino, Ostritsa, Pepelina, Pomen,
Shirokovo
5. IVANOVO (
)Suprafa 480,661 km2
Populaia 11.072 locuitori
Total orae 1 Ivanovo
Total sate 13 Bojichen, Cherven, Ivanovo, Koshov, Krase, Mechka,
Nisovo, Pirgovo, Shtruklevo, Svalenik, Tabachka, Trastenik,
Tserovets
6. SLIVO POLE (
)Suprafa 277 km2
Populaia 13.974 locuitori
Total orae 1 Slivo Pole
Total sate 10 Babovo, Borisovo, Brashlen, Chereshovo, Golyamo
Vranovo, Kosharna, Malko Vranovo, Ryahovo, Stambolovo, Yudelnik
7. TSENOVO (
HYPERLINK "http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Ivanovo"
HYPERLINK
"http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Slivo_pole"
)Suprafa 249,70 km2
Populaia 7.523 locuitori
Total orae 0
Total sate 9 Tsenovo, Beltsov, Belyanovo, Djulyunitsa, Dolna
Studena, Karamanovo, Krivina, Novgrad, Piperkovo
8. VETOVO (
HYPERLINK "http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Ivanovo"
HYPERLINK
"http://bg.guide-bulgaria.com/NC/Rousse/Slivo_pole"
)Suprafa 448 km2
Populaia 18.082 locuitori
Total orae 3 Vetovo, Glodjevo, Senovo
Total sate 4 Buzun, Krivnya, Pisanets, Smirnenski
INFRASTRUCTURA
Pozitia geografica strategica a regiunii Ruse si asezarea
orasului Ruse ca centru administrativ al Planului Central Nordic
sunt conditii de dezvoltare locala si transfrontaliera comuna cu
Romania.
Reteaua de drumuri
Asezarea geografica a regiunii Ruse o caracterizeaza ca o
intersectie importanta a transportului national. Pe teritoriul
regiunii se intersecteaza 2 coridoare importante Pan-europene
coridorul VII si coridorul IX completate de coridorul TRASEKA:
Europa-Caucaz-Asia. De asemenea pe aici traverseaza si alte drumuri
internationale: E70, E83 si E85.
Reteaua de transport este bine dezvoltata si bine organizata pe
teritoriul regiunii. Densitatea este aproape de 0,370 km/kmp. si
este mai mare decat media pe tara (0,330 km/kmp).
Directiile de deplasare sunt:
Ucraina, Rusia, Belarus si Moldova;
Polonia, Ungaria si Slovacia;
Grecia, Macedonia, Albania si Serbia;
Turcia, Iran si Armenia.
Reteaua totala de drumuri a regiunii este de 496,6 km. Din care
109,5 km. drumuri categoria I, 140,1 km. categoria II si 247 km.
categoria III.
Fluxul cel mai mare se desfasoara pe drumurile categoria I-3
(E83) Ruse-Biala-Pleven-Sofia; I-5 (E85) Ruse-Biala-Veliko Tarnovo;
I-2 (E70) Ruse-Razgrad-Varna si drum categoria II-21
Ruse-Turtucaia-Silistra.
Situatia retelei de drumuri nationale aflate pe teritoriul
regiunii Ruse la 31.12.2004
Categoria de drumuriLungime totala km
Situatia actuala
Buna
Medie
slaba
Categ.I109,50065,10010,80033,600
Categ. II 140,10049,80035,10055,200
Categ. III 247,00073,10094,60079,300
Total:496,600188,000140,500168,100
Reteaua de drumuri locale
Lungimea total a drumurilor locale este de 569,05 km. din care
450,7 km.- fostele drumuri categoria IV si 118,35 km drumuri
locale.
Situatia retelei de drumuri locale la data 31.12.2004
Clasa de drumuriLungime totala km
Situatia drumurilor
Buna
Medie
Slaba
Fosta categ. IV 450,700110,700200,000140,000
Locale118,35012,0540,30066,000
Total:569,050122,750240,300206,000
Raspandirea retelei de drumuri pe comune arata un punct slab
care nu stimuleaza tranzitul si legaturile cu aceste
localitati.
Reteaua feroviara
Pe teritoriul regiunii exista o retea construita si dezvoltata
de cai ferate. Lungimea retelei este de 146,1 km 2,25% din reteua
totala a tarii. Exista un numar de 19 gari , 151 depouri, 36
peroane si 16 pampe cu suprafata de 2,89 hectare. Cele mai
importante rute sunt Ruse-Gorna Oriahovita si Ruse-Varna. Gara Ruse
are o reala importanta strategica pentru transporturile combinate
pe coridoarele de transport VII si IX.
Partiunea de cale ferata din gara Borovo si Biala, o parte din
coridorul IX este din linii curbe cu raza mica de la 280 m la 350 m
ceea ce determina o viteza mica de deplasare pe acestea 55
km/h.
Este necesar reparatie infrastructurii de cale ferata si
remedierea defectiunilor la sectoarele cu probleme de viteza,
aceste masuri avand ca scop eficientizarea transportului de marfuri
si calatori.
Transportul fluvialOrasul Ruse este situat la km 489 pe fluviul
Dunarea si este un nod important aflandu-se pe coridoarele de
transport VII si IX. Este cel mai mare port la Dunare al tarii cu
importanta comerciala si centru de transport fluvial fiind
constituit din porturile Ruse-Est, Ruse-Centru, Ruse-Vest, Svistov,
Somovit, Turtucaia si Silistra.
Portul Ruse-Est este amplasat pe o suprafata de 8 hectare ,
cheiurile avand o lungime de 1618 m care sunt impartite in 14
locuri. Portul este destinat marfurilor generale, nisipuri si
containere. Dispune de depozite deschise si acoperite avand 27,6
respectiv 9 decari. Adancimea este de 3 m la cota 0.
Este portul cu cea mai mare importanta nationala la Dunare
impreuna cu Vidin si Lom. Raspandirea transporturilor pentru cele 3
porturi este urmatoarea: Ruse-61,5%, lom-30,1% si Vidin-8,4%.
Marfuri manipulate prin porturile fluviale (in mii de tone)
199920002001200220032004
Total272522672755317531183268
Portul Ruse135413161625196821442349
Din datele pentru perioada 1999-2004 se poate concluziona ca
portul Ruse manipuleaza cea mai mare cantitate de marfuri.
% de marfuri manipulate in portul Ruse
Portul Ruse-Centru este pentru calatori si dispune de 10
pontoane de
acostare cu lungimea totala de 1860 m si adncimea de 2,6 m.
Transportul aerianIn perioada 1999-2004 au fost luate masuri
pentru pastrarea infrastructurii complexului aeroport Straklevo si
pentru reluarea activitatii acestuia.
1.1 Telecomunicatii
Infrastructura de telecomunicatii este bine dezvoltata.
Calitatea legaturilor este foarte buna. Reteaua de telefonie fixa
dispune de 38 posturi telefonice la 100 de locuitori care este
peste media pe tara (30,3/100). Important este si numarul mare de
localitati rurale cuplate la sistemul national automat. In mod
regulat sunt inlocuite si montate, inclusiv in mediul rural a
sistemelor pe fibra optica construind retele noi, care vor folosi
si traficului informational transfrontalier.
Posta bulgara Ruse
Este un operator de posta si curierat pe teritoriul regiunii
Ruse, care dispune de 103 statii postale si o agentie din care 29
statii sunt in orase. Numarul localitatilor deservite este de 83,
populatia deservita fiind 274111 locuitori, o statie deservind 2661
locuitori.
Teritoriul regiunii este acoperit de trei operatori de telefonie
mobila: Mobiltel, Globul si Mobikom.
In 2002 a fost montata reteaua de cablu optic
Ruse-Silistra-Dobrici prin care s-a imbunatatit caliatea
convorbirilor intre sate.
Concluzii privind situatia infrstructurii de telecomunicatii in
regiune:
dezvoltarea sistemului si calitatea retelelor sunt foarte
bune.
aproape toate localitatile rurale sunt incluse in sistemul
national automat de telefonie
teritoriul regiunii este acoperit de 3 operatori de telefonie
mobila: Mobiltel, Globul si Mobikom
Exista unele mici disfunctionalitati in localitatile mici in
ceea ce priveste serviciul de posta
Nu toate localitatile dispun de televiziune prin cablu.
Sunt proiectate contruirea unor retele optice care vor folosi si
traficului transfrontalier.
Se poate afirma ca retelele pentru internet sunt bune- prin
numarul national 0134200 locuitorii regiunii se pot conecta direct
prin centrala digitala si sa utilizeze internetul.
Infrastructura energetica
Infrastructura energetica a regiunii este bine dezvoltata si are
capacitatea sa primeasca mari consumatori care ar putea stimula o
viitoare dezvoltare economica si cooperare transfrontaliera.
Situatia tehnica a unitatilor folosite este buna. 80 de localitati
dispun de energie electrica, iar lungimea retelei electrice este de
2745 km SrN si 2231 km NN.
Consumul mic de energie se datoreaza stagnarii economice si
inchiderii marilor consumatori aflati pe teritoriul regiunii.
Pe teritoriul regiunii functioneaza structurile energetice
Retele inalta tensiune raionul Energetic Ruse, Electrodistributie
Gorna Oriahovita departamentul Ruse, Termoficatie Ruse, Bulgargas
Ruse, Furnizare Gaz Ruse. In orasul Ruse isi desfasoara activitatea
Agentia pentru energie locala.
Concluzii privind situatia infrastructurii energetice in
regiune:
reteaua energetica este bine dezvoltata si pregatita pentru mari
consumatori ceea ce poate stimula viitoarea dezvoltare economica si
cooperarea transfrontaliera.
starea tehnica a utilajelor este buna
consumul scazut de energie se datoreaza inchiderii marilor
consumatori si stagnarii economice
reteaua de transport energetic si termoficare necesita reparatii
si modernizare
reteaua de gaze nu are multi consumatori
reteaua de gaze nu este dezvoltata atat cat este necesar si are
nevoie de reparatii.
DEZVOLTAREA ECONOMIC
Economia Ruse are o structur specific, diferit de cea a altor
economii ale districtelor din Regiunea de planificare
Nord-Centrala. Aceasta este caracterizata de multitudinea
IMM-urilor , n locul micro-ntreprinderilor. Conform statisticilor
recente , peste 86% dintre intreprinderi sunt mijlocii sau medii i
numai 13% sunt micro.
Structura intreprinderilor active dupa marime n 2006
Motivele acestei situatii specifice ar putea reiesi din
mostenirea istorica a economiei din district. Pana n 1989, aceasta
a fost caracterizata printr-o industrializare puternica. n timpul
perioadei de tranzitie structura ramane aceeasi .Cateva din cele
mai importante companii industriale (mai ales n ramuri precum
industria chimica, constructiile de masini, etc.) i-au continuat
activitatea n timp ce altele (de altfel, majoritatea din domeniul
textil s-au divizat n IMM-uri, pastrand acelasi profil de
activitate
De aceea, aceasta, definita n mod clar ca avand o structura
industriala a economiei regionale determina un numar mic de
microintreprinderi i un numar mare de IMM-uri.
Structura intreprinderilor actice n industrie, constructii,
comert i alte servicii pe activitati n 2006
Analiza structurii intreprinderilor active pe activitati arata
care este pozitia de leader n industrie. Cu toate ca nu domina ,
35% comparat cu 23% pentru a doua pozitie (comert) reprezinta un
procent impresionant.
Cu toate acestea, conform asteptarilor preliminare , n acest
moment numarul de persoane angajat n sectorul industrial , scade.
Exista o multitudine de factori care influenteaza acest process :
tehnologic, macro i micro economic,social,etc.
Este mult mai important ca majortitatea persoanelor care
parasesc sectorul industrial pleaca n sectorul de servicii.
Din acest motiv, se asteapta ca n curand sa aiba loc
restructurari n economia regionala i sectorul industrial isi va
pierde pozitia sa de lider n favoarea sectorului de servicii.
Societatile comerciale active n Ruse dupa forma de
proprietate
Tabelul de mai jos ilustreaza cresterea stabile n numarul de
societati comerciale active (n special cele private).Cu o singura
exceptie (2003) cresterea medie este de 10pana la 15% pe an.
Cel de-al doilea tabel arata ca aceasta crestere se datoreaza n
mare masura cresterii numarului de intreprinderi medii.Analiza
arata ca majoritatea dintre ele sunt vechile IMM-uri avand intre
50-80 de angajati la acest moment.Acest fapt explica cresterea
scazuta n numarul de intreprinderi mici.
-suma-
Denumirea Anii
200120022003200420052006
Societatile comerciale active
Total581162325795620173177829
Din care:- proprietate de stat
174165115696964
- proprietate mixta
125212117128227432
- proprietate privata551258555563600470217333
Asociatii familiale
183718881738180121762170
Persoanele independente
734087828664867986248600
Societatile comerciale active n Ruse dupa marime
DenumireaAnii
200120022003200420052006
Societatile comerciale active
Total581162325795620173177829
Din care:- micro ( 0- 9 employees) 996950649780933998
- mici ( 10-49 angajati)281327502781299831953144
- medii ( 50-249 angajati)194324752316237531443642
- mari( peste 250 angajati)595749484545
Societatile comerciale active dupa activitatile CAEN
Tabelele de mai jos ofera date despre intelegerea structurii
societatilor comerciale active dupa activitati i dupa marime.
Cateva din sumele incluse pot parea surprinzatoare ,dar majoritatea
dintre ele au legatura cu specificitatea legislatiei din
Bulgaria.De exemplu, conform legii, industria extractive include
agricultura ,silvicultura i alte industrii specifice.
Asa cum era de asteptat , cresterea sectorului de servicii este
mai mare decat cresterea sectorului de industrii.
Denumirea Anii
200120022003200420052006
Societatile comerciale active
Total581162325795620173177829
Din care :- industria extractiva371377365393460493
- industria manufacturilor 261426042549278028532740
- energie electrica , gaz i apa344677
- constructii278305278293402430
- comert122013331275135416091799
- hoteluri i restaurante245292289299402469
- transport, depozitare i comunicatii 437478405415548579
- tranzactii imobiliare 293346173290402438
- educatie101011121415
- sanatate i servicii sociale 248259243260299313
- alte activitati collective , sociale i
personale9222420399321546
Unitatile active din Ruse n industrie, constructii, comert i
alte servicii ,dupa activitati i marime
- suma -
DenumireaAnii
200120022003200420052006
Unitati active
Total581162325795620173177829
Din care:Micro996950649780933998
Mici281327502781299831953144
Medii194324752316237531443642
Mari 595749484545
Industria extractiva371377365393460493
Din care:Micro635440476765
Mici178168171188190197
Medii122147148152198226
Mari886655
Industria manufacturii 261426042549278028532740
Din care:Micro1441438083102106
Mici11871084109812151009926
Medii126213581354146417261692
Mari 211917181616
Energie electrica i termala, gaz344677
Din care:Micro----11
Mici---333
Medii-11111
Mari333222
Constructii278305278293402430
Din care:Micro665969797084
Mici109112929899108
Medii101130113111228233
Mari 244555
Comert122013331275135416091799
Din care:Micro10710665130175162
Mici697601687699787719
Medii414624522523644915
Mari221233
Hoteluri i restaurante245292289299402469
Din care:Micro120154142143124158
Mici117128135143264297
Medii81012131414
Mari------
Transport, depozitare i comunicatii 437478405415548579
Din care::Micro1961571197397125
Mici216295268327439443
Medii1517111087
Mari1097544
Tranzactii imobiliare 293346173290402438
Din care::Micro11816556115136134
Mici175181117175266304
Medii------
Mari ------
Educatie101011121415
Din care::Micro667789
Mici444566
Medii------
Mari------
Sanatate i servicii sociale248259243260299313
Din care::Micro10610671103153154
Mici130139159145132141
Medii101211111317
Mari222111
Alte servicii sociale i activitati 9222420399321546
Din care:Micro70-----
Mici-3850---
Medii1117614490312537
Mari11109999
AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL
1. Structura terenului (teren arabil; pasuni si fanete; vii si
livezi)
Suprafata totala a districtului Ruse este de 2,803.4 metri
patrati. Zonele rurale reprezinta 2,224.2 metri patrati adica 83.3%
din suprafata totala a districtului.Suprafata agricola utilizata in
districtul Ruse conform Registrului agricol este de 175,000 ha sau
63.2% din suprafata totala a districtului (procentul mediu pentru
Bulgaria este de 53%). Marea parte a terenului din districtul Ruse
este clasificata ca parcele 92%, in comparative cu media de 82%
pentru intreaga tara. Pasunile si fanetele sunt 6,500 ha sau 3.7%
din suprafata totala a districtului (10-12% for Bulgaria).
Livezile districtului sunt situate pe 2,023 ha. Fructele
predominante sunt caisele (656 ha), nucile (496 ha) si piersicele
(312 ha). In ultimii trei ani au fost plantate alte 140 de ha de
noi plante perene in principal caise,piersici, mere , cirese. In
comparatie cu alte ramuri ale agriculturii, viticultura este slab
dezvoltata.Conform Registrului Agricol, viile sunte de 1460 ha,
92,7% (1354 ha) struguri de vin si restul struguri de desert.Din
strugurii de vin 850 ha sunt cultivate cu struguri albi, 500 ha
fiind cultivate cu struguri rosii.
2. Proprietatea si exploatareea in domeniul privat (gospodarii;
cooperative; afaceri; chirii)
Recensamantul complet din 2003 al fermelor agricole a descoperit
ca in Districtul Ruse functioneaza 18,533 ferme, distribuite asa
cum urmeaza: 98.4% sunt persoane fizice, 0.74% - comercianti ai
unui singur produs, 0.43% cooperative si 0.39% - parteneriate ,
asociatii,etc. Studiile arata ca dimensiunea preferata a fermelor
private cu specializare mixta (plante si animale) este de 75.4 ha
si din acestea fermele horticole insumeaza 167.0 ha. Cele 80 de
cooperative din district cultiva 47% din terenul arabil,
comerciantii si companiile , de exemplu cei care detin terenul cu
chirie -31%, persoanele fizice -22%. Cele 80 cooperative din
district cultiva 47% din terenul arabil;comerciantii unui singur
produs si companiile, ex. chiriasi 31%; persoanele fizice 22%.
Numarul de ferme mici si mijlocii (pana la 50 ha) este 18,297, iar
fermele mari reprezinta 235. Marimea medie a fermelor aflate in
proprietatea persoanelor fizice este de 1.72 ha; pentru chiriasi
214 ha; cooperativele 835 ha. In ultimul deceniu, tendinta este de
extindere a numarului si marimii terenului arabil de catre chiriasi
si fermierii privati..
3. Stocurile de animale (vaci, oi, porci, pasuni)
Cresterea animalelor in districtul Ruse nu a suferit din cauza
restructurarii intregului sector. Dupa degradarea acestei ramuri in
timpul anilor 90, cresterea animalelor a devenit stabila si
inregistreaza un progres usor in zilele noastre. Conform
recensamantului ,numarul de ferme care se ocupa cu cresterea
vacilor de lapte este de 4081. Cu toate acestea, 79% dintre ele au
numai 1-2 vaci. Celelalte 584 ferme cresc 55% din numarul total al
vacilor din district. Situatia cresterii oilor este aproape
aceeasi.Fermele mici care cresc pana la 5 vaci sunt 6158, fermele
cu peste 5 vaci numara 1171. Fermele de porci sunt reprezentate de
5 ferme situate la Nikolovo, Golyamo Vranovo, Brashlyan, Yudelnik
si Semerdjievo care dupa privatizare au continuat sa mentina o
tendinta de crestere. Districtul ocupa primul loc in Bulgaria la
cresterea porcilor cu 366 porcine per 1000 locuitori in comparatie
cu 180 pe media din tara.
4. Echipament
Conform recensamantului din 2003 al Intreprinderilor agricole
(ferme) ,districtul Ruse detine echipament asa cum rezulta din
urmatorul tabel- Tabelul 1:
Tabelul 1
Echipamentul agricol din Districtul Ruse
TractoareCombine (recolta)Alte echipamente auto propulsate,
numar
Putere, kWNumarTipNumar
Pana la 40696Recoltatoare de grau324313
De la 40 la 601092Recoltatoare de baloti40
De la 60 la 100354Adaptoare de recoltare229
Peste 100229
Total2371364313
5. Forta de munca ocupata (dupa structura criteriului de varsta
si sex)
Populatia totala a districtului este de 261,108 locuitori
(aprox. 3.3% din populatia totala a Bulgariei) la sfarsitul anului
2003 . Aproximativ 17% din populatie este sub varsta minima de
ocupare a unui loc de munca , iar 58 % - se afla in categoria de
varsta corespunzatoare ocuparii unui loc de munca.Numarul
populatiei in varsta este ridicat si atinge 25% din populatia
totala a districtului Ruse. In ariile rurale procentul se ridica la
38%. Exista tendinta de scadere a populatiei din zonele rurale,
datorita migratiei catre cele urbane. Comparativ ,exista
disproportii mari intre municipalitatile districtului Ruse.Numarul
de someri in zonele rurale ale districtului Ruse se ridica la 17%,
din care 7-8% sunt in plus fata de media pentru Bulgaria.
Conform structurii pe sexe, exista o majoritate de populatie de
sex feminin care atingea cu 5,7% mai mult decat cea masculina in
2003. Acest trend este de asemenea valid pentru intreaga tara.
6. Productia medie la:
6.1. Culturile agricole majoritare (grau ,porumb, floarea
soarelui, soia)
Productia de grau pe locuitor in districtul Ruse indica o
crestere stabile pe parcursul ultimilor ani.Datele din 2005 arata o
crestere sensibila 832 kg per locuitor in district. Acelasi
indicator pentru porumb este de 250 kg/locuitor. Districtul are
cifre similare pentru floarea soarelui si orz. Datele prezentate
mai sus sunt unele din cele mai ridicate in utilizarea eficienta a
zonelor agricole pentru productia de cereale.
6.2. Stocurile de animale (productia de lapte, cresterea in
greutate pentru porcine, productia de oua)
Capacitatea industriei de procesare a produselor agricole in
districtul Ruse include 14 ferme de lapte si 12 abatoare.Acestea
proceseaza 1/3 din productia de animale - 3,900 tone de carne si
22,000 tone de lapte. Cantitatea ramasa este exportata catre alte
regiuni din tara.Amestecul este limitat la productia de branza si
iaurt.Totodata, intreprinderile de procesare nu au licenta pentru
procesarea si exportul in strainatate. Cu toate acestea , productia
unui numar mare de ferme de pui este in scadere datorita stoparii
temporare a activitatii interprinderii avicole Galus Impex.
7. Modalitati de valoare adaugata (consumul pe cap de
locuitor)
Cu toate ca a avut loc un declin relativ al cheltuielilor pentru
hrana, consumul a aproape toate alimentele de baza este aproape
comparative cu anul precedent. (Tabelul 2). Consumul de paine ,
paste si lapte este in scadere , dar consumul de carne si fructe
era in crestere la sfarsitul anului 2003. Toate celelalte produse
au relative aceeasi valoare pe lista de chletuieli a locuitorilor
din Ruse.
Tabelul 2
Consumul lunar mediu al produselor alimentare de baza pentru
locuitorii districtului Ruse
Pe persoana (din gospodarie)199819992000200120022003
Paine si produse din paste fainoase
kg13,412,111,711,210,39,3
Carne kg1,51,81,81,71,71,9
Lapte litri2,01,81,61,91,71,4
Iaurt - kg1,21,71,31,31,01,3
Branza kg0,70,80,80,80,80,8
Oua numar10,09,710,211,110,710,6
Fructe kg3,43,92,72,23,23,5
Legume kg4,94,54,54,85,14,8
Cartofi kg1,91,92,02,22,22,2
Fasole kg0,40,30,30,30,30,3
Zahar kg0,70,70,70,70,60,6
Ulei vegetal litri1,11,11,01,01,00,9
Sursa: Institutul National de Statistica , Biroul de Statistica
Ruse, 2004
Cu toate acestea, standardele psihologice difera de consumul
actual de alimente a gospodariilor. Sub standarde se inregistreaza
consumul de carne (26.3%), oua (41.5%), legume (45.8%), etc.
POPULAIA, RESURSE UMANE I FORA DE MUNC
Regiunea, cu orasul Ruse ca centru regional, este situate in
nordul Bulgariei , pe bancul de sud al Dunarii, de partea cealalta
a orasului roman Giurgiu, la 320 km de capitala Sofia si la 200 km
de de coasta bulgara a Marii Negre. Este cel mai important port
riveran al Bulgariei, servind ca important port al comertului
international al tarii.
Acopera un teritoriu de 2 803 km2 sau 2,5% din intregul
teritoriu national.Margineste regiunile din Razgrad, Silistra,
Targoviste, Veliko Turnovo si raul Dunarea in nord.Populatia
regiunii este de 264 232 de locuitori sau 3,4% din totalul national
, acest fapt plasand regiunea pe locul 12 intre cele 28 de regiuni
(cifrele din 2002)
Densitatea populatiei este de 94 de locuitori pe km2 (in 2002)
este peste media nationala (71 km pe km2) , iar populatia urbana
este de 68,8% in comparatie cu 67,6% la nivel national. Exista 83
de asezari si 6 orase (Ruse, Byala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo and
Senovo) raspandite in 8 municipalitati. Ruse este cel mai mare oras
bulgar si port la raul Dunarea.
O rata a natalitatii scazuta de 7.6 la mie (in 2002) , combinata
cu o medie peste normal a ratei mortalitatii (15.3 per mie in
2002), contribuie la scaderea numarului populatiei. Mortalitatea
infantila de 9.9 pe mie in 2002 este sub media nationala de 13.3
per mie , si este una din cele mai scazute valori intre cele 28 de
regiuni.In 2002 , persoanele sub 25 de ani reprezentau 27% din
populatie in timp ce persoanele peste 65 de ani reprezentau 18%
.
Rata somajului a crescut ca o consecinta a restructurarilor
curente care au loc in industrie si agricultura , si din 1992 s-a
putut observa un declin in marimea suprafetei.Exista probleme
legate de mediul inconjurator legate de poluarea apei raului
Dunarea la fel ca si a poluarii tranfrontaliere a aerului.Ca
rezultat al ultimei probleme ,se inregistreaza o crestere in
incidenta problemelor respiratorii si a alergiilor. Pentru acest
motiv , cativa locuitori au migrat in alte zone ale tarii.
Aproape o treime dintre acestia au locuri de munca in
industrie.Sectorul energetic este reprezentat de una din cele mai
mari uzine termice din tara. Cele mai importante sectoare sunt cele
de masini-unelte, inginerie si procesarea metalului (constructii de
nave si reparatii), urmate de industria alimentara si de bauturi
(in 2002) si din terenul zonei un sfert este irigat. Cerealele,
floarea soarelui, trestia de zahar, canepa,viile si livezile
predomina. In plus, cresterea vitelor, oilor, cresterea
porcilor,sericicultura si apicultura joaca de asemenea un rol
important in agricultura de aici.
Salariile medii anuale au fost stabilite la 11.8% sub media
nationala din 2002.Daca luam in considerare numai agricultura ,
nivelul regiunii a fost de 14% peste media nationala .3.2% a celor
angajati la nivel national traiesc in regiune (date din 2000) in
timp ce rata somajului este de 17,4% (date din 2002) peste
medie.
Dinamica ratei somajului inregistrata in districtul Ruse
/persoane/
La sfarsitul:19992000200120022003200420052006Schimbari 1999 /
2006
123456789
Ianuarie20 39425 98428 46826 85323 59419 13016 40514
009-6385
Februarie20 90927 12028 50526 82922 73019 11316 37413
887-7022
Martie20 17627 37927 83026 29421 48418 80315 68712 810-7366
Aprilie19 94127 18927 86426 59220 23917 45215 02812 055-7886
Mai20 11427 25626 82426 22019 63016 86714 40111 243-8871
Iunie19 61326 68226 12425 41418 75216 32314 02110 852-8761
Iulie19 95026 97425 09124 86218 25716 16113 92910 639-9311
August20 58526 89625 25223 92017 45916 05813 63410 580-10
580
Septembrie21 34926 34024 95423 67916 97215 69313 04810 265-11
084
Octombrie22 12626 34424 76523 10517 00215 61312 8589939-12
187
Noiembrie23 42226 77125 32722 42117 54715 13612 29410 437-12
985
Decembrie(24 38627 39625 94121 51418 11715 19612 658(10 947-13
439
( - maximum
( - minimum
Dinamica ratei somajului inregistrata in districtul Ruse
/%/
La sfarsitul:19992000200120022003200420052006Schimbarea 1999 /
2006
Districtul Ruse 24,921,219,817,715,012,610,59,0-15,9
Bulgaria(22,017,917,316,313,512,210,7(9,1-12,9
( - maximum
( - minimum
Analiza detaliata a somajului la nivelul municipalitatii:
Rata somajului in municipalitatea Ruse este sub nivelul national
,in timp ce in municipalitatile ruraletrece peste nivelul national.
In municipalitatile rurale exista o tendinta catre o rata a
somajului mare si dificultati in crearea de noi locuri de
munca.
La nivel de district imaginea pietei de munca arata urmatoarele
probleme( analiza anilor dintre 1999 si 2006 ).
Grupurile vulnerabile de pe piata muncii includ:
Femeile tendinta de crestere a ratei somajului de la 52.4 % in
1999 la 57,2% in 2006.
Conform structurii pe calificari:
Tendinta de crestere a somajului fara specializare sau
calificare de la 56,4% la 61,2%
Scaderea procentului de someri cu calificare profesionala
Nicio schimbare semnificativa in procentul persoanelor somere cu
specializare
Conform structurii educationale:
Cresterea somajului cu studii superioare de la 5,63% to 7,51% si
a somajului cu studii primare sau minime de la 55,2% la 60,1%
Tendinte la poli opusi pentru educatia secundara
Conform structurii pe varste:
Principalul grup vulnerabil de pe piata muncii in conformitate
cu acest indicator apare sa fie grupul de someri de peste 50 de ani
de la 20% la 40,8%
Somajul printre tineri tinde sa scada
Cresterea procentului de someri pe termen lung de la 34,5% la
58,2% Increase of the percentage of long term unemployed from 34,5%
to 58,2%. Procentul femeilor in situatie de somaj pe termen lung
ajuneg la 58,2%. Tinerii someri pe termen lung ajung pana la 29 de
ani ,respectiv 13,3% .
La nivel de municipalitate, tendinta somajului este inversa cu
cea a municipalitatii din Ruse (centrul districtului) si restul
municipalitatilor , definita ca decaderea municipalitatilor rurale
( cu exceptia Ivanovo) , conform Legii privind dezvoltarea
regionala.
La nivelul municipalitatilor mici tendintele, invers fata de
municipalitatea din Ruse, includ:
Femeile reprezinta un grup cu risc mai mic in municipalitatile
mici 53.13% si 65.1% in Ruse
In grupul de risc poate fi adaugat somajul fara specializare sau
calificare - 72,1% in micile municipalitati si 37,1% in Ruse
Somerii cu specialitate sunt mai putini in micile municipalitati
- 13,5% in timp ce la Ruse ei reprezinta 38,25 %
Conform structurii educationale in micile municipalitati cel mai
ridicat este procentul persoanelor cu studii de baza - 54,95%
(26,46% in Ruse) si al persoanelor fara studii - 21,56% (9,8% in
Ruse)
Somajul pe termen lung consta75% in mici municipalitati ,
aproape 80% in unele municipalitati, in timp ce in Ruse sunt
aproape 35,9%
Aceasta ar putea conduce la concluzia ca in municipalitatile
mari oportunitatile de angajare sunt mai numeroase si oamenii sunt
mai adaptabili si mai flexibili.
Problemele care cauzeaza aceste disparitati pot fi gasite in
migratia tinerilor, lipsa oportunitatilor de angajare si o
mobilitate scazuta a fortei de munca, O problema serioasa este de
asemenea caracterul sezonier al locurilor de munca, in relatie cu
agricultura.
Aceste probleme principale pot fi dizolvate de crearea
preconditiilor pentru dezvoltarea economica a micilor
municipalitati, prin incurajarea antreprenorilor sa isi stabileasca
activitatile lor economice in mici municipalitati si sa isi
diversifice activitatile . Parteneriatele privat-public pot deveni
foarte utile in masura in care pot convinge antreprenorii sa
investeasca in acele locatii.
Tendinta ratei somajului prin comparatie in municipalitati la
31.12.2006
/numar si %/
indicatorBorovoByalaDve MogiliTzenovoViatovoIvanovoSlivo
PoleRuse
56672777
1.Somajul inregistrat4861071943584230562310763859
Dintre care: femei 27056148530212093425772513
in distribuire relativa %55,552,451,451,752,454,953,665,1
1.1. Structura pe grade de calificare profesionala
Cu calificare profesionala86209222156353138152950
in distribuire relativa
%17,70%19,51%23,54%26,71%15,31%22,15%14,13%24,62%
Specialisti21109616510889561476
in distribuire relativa
%4,32%10,18%6,47%11,13%4,69%14,29%5,20%38,25%
fara calificare speciala37975366036318443968681433
in distribuire relativa
%78,0070,3070,0062,2080,0063,6080,7037,10
1.2. Structura educationala
studii superioare631151522197697
in distribuire relativa
%1,23%2,89%1,59%2,57%0,95%3,05%0,65%18,06%
Secundare1033262622134231792131828
in distribuire relativa
%21,19%30,44%27,78%36,47%18,35%28,73%19,80%47,37%
fara specialitate sau calificare 12613218571143280
in distribuire relativa
%2,47%5,70%3,39%3,08%2,47%1,77%4,00%7,26%
de baza2844444782781225320619944
in distribuire relativa
%58,44%41,46%50,69%47,60%53,15%51,36%57,53%24,46%
incepatori si neinitiati9327018878635105257380
in distribuire relativa %19,125,215,213,427,516,823,99,8
1.3.Structura pe varste
-pana la 24 de ani44121101502924495311
in distribuire relativa
%9,05%11,30%10,71%8,56%12,67%7,06%8,83%8,06%
-de la 25 la 29 de ani3110360451963690354
in distribuire relativa
%6,38%9,62%6,36%7,71%8,50%5,78%8,36%9,17%
-de la 30 la 44 de ani1242872761957101663051105
in distribuire relativa
%25,51%26,80%29,27%33,39%30,80%26,65%28,35%28,63%
- de la 45 la 49 de ani641161227627273142474
in distribuire relativa
%13,17%10,83%12,94%13,01%11,80%11,72%13,20%12,28%
- peste 50 de ani2234443842188353044441615
in distribuire relativa
%45,9041,5040,7037,3036,2048,8041,3041,80
1.4. Somajul pe termen lung32368862926018564108221385
in distribuire relativa
%66,5064,2066,7044,5080,5065,8076,4035,90
Dintre care: femei192357329146991233437942
in distribuire relativa
%59,4051,9052,3056,1053,4056,8053,2068,00
Dintre care: tineri de pana la 29 de ani3311779253354311799
in distribuire relativa
%10,2017,0012,609,6018,1010,5014,207,10
Dinamica structurii somajului in districtul Ruse pentru perioada
1999-2006
indicator19992000200120022003200420052006Schimbari 1999/
2006
123456789
1.Somajul inregistrat 24 38627 39625 94121 51418 11715 19612
65810 947-13 439
Dintre care: femei12 77213 90812 77611 0579 2287
82269476259-6513
in distribuire relativa %52,450,849,351,450,951,554,857,24,8
1.1. Structura profesionala
Cu calificare profesionala6 3657 3736 8045 2814 2293
24326642266-4099
in distribuire relativa
%26,10%26,91%26,23%24,55%23,34%21,34%21,05%20,70%30,50%
Specialisti4 2755 0584 5183 9083 2772 64522561985-2290
in distribuire relativa
%17,53%18,46%17,42%18,16%18,09%17,41%17,82%18,13%17,04%
Fara specializare sau calificare13 74614 96514 61912 32510 6119
30877386696-7050
in distribuire relativa %56,454,656,457,358,661,361,161,24,8
1.2. Educational structure
Studii superioare1 3741 7091 5451 4101 233954821822-522
in distribuire relativa
%5,63%6,24%5,96%6,55%6,81%6,28%6,49%7,51%
Studii medii9 56110 9379 8027 8946 4315 07942833547-6014
in distribuire relativa
%39,21%39,92%37,79%36,69%35,50%33,42%33,84%32,40%
Studii de baza13 45114 75014 59412 2107 9816
82055064592-6873
Incepatori si neinitiati2 4722 34320481986
in distribuire relativa %55,253,856,356,857,760,359,760,14,9
1.3.Structura pe varste
-pana la 24 de ani3 9024 0233 3693 0642 4431
77413731058-2844
in distribuire relativa
%16,00%14,68%12,99%14,24%13,48%11,67%10,85%9,66%
- de la 25 la 29 de ani3 0323 2613 0032 4091 8371
5241149915-2117
in distribuire relativa
%12,43%11,90%11,58%11,20%10,14%10,03%9,08%8,36%
- de la 30 la 44 de ani9 21110 0739 4687 3355 8894
79239743168-6043
in distribuire relativa
%37,77%36,77%36,50%34,09%32,51%31,53%31,40%28,94%
- de la 45 la 49 de ani3 3723 7663 6552 9382 4822
02215491339-2033
in distribuire relativa
%13,83%13,75%14,09%13,66%13,70%13,31%12,24%12,23%
- peste 50 de ani4 8696 2736 4465 7685 4665 08446134467-402
in distribuire relativa
%20,022,924,826,830,233,536,440,820.8
1.4. Somajul pe termen lung
84191183013041114639960868271426373-2046
in distribuire relativa
%34,543,150,353,355,057,156,458,223.7
Dintre care: femei50096716711061315367460339753627-1382
in distribuire relativa
%20,525,933,033,835,330,355,656,936,4
Dintre care: tineri pana la 29 de ani
1888266625222132199115311109848-1040
in distribuire relativa %7,79,79,79,911,010,015,513,35,6
MEDIU
Situaia Ecologica si aerul
Politica ecologica reprezint un sistem concret de aciuni si
masuri, metode specializate, abordri si resurse ale oragnelor de
executie, legislative, judecatoresti si comune in privinta
rezolvarii problemelor ecologice si optimizarea relatiilor dintre
comunitate si mediul inconjurator.
Foarte important pentru regiunea Ruse il reprezinta masurile
regionale prin care se cauta deosebirile specifice ale resurselor
naturale, situatia lor actuala si posibilitatile de reproducere,
aparare si posibilitatile economice pentru dezvoltarea trainica a
regiunii.
Apararea, pastrarea si reproducerea resurselor naturale ale
regiunii Ruse este una din prioritatile sociale, economice si
politice cu scopul de a se asigura un mediu inconjurator curat
pentru locuitorii regiunii.
Situatia aerului atmosferic
Marii poluanti ai aerului atmosferic sunt: dioxidul de carbon,
dioxidul de azot, carbohidratii, praful, funiginea, diferiti
compusi ai carbonului, acizi si derivati, fumul. De asemenea, un
efect mai slab il au emisiile: clorosodicele, amoniacul, fenol,
benzol, stirol, clorul si altele.
Factorii naturali, indicatori impotriva raspandirii substantelor
poluante derivate din amoniu:
Pozitia geografica a teritoriului vecinatatea cu o mare
suprafata de apa si relieful , precum si caracteristicile climei
vanturile nordestice si sudvestice, schimbarile de temperatura si
altele sunt indicatori importanti pentru determinarea calitatii
aerului. Foarte important este rolul acestora in lunile de iarna
atunci cand pe linga factorii poluanti activi apare si emisia de
gaze poluante din asigurarea caldurii pentru locuinte.
Concentratii emise(masurate in punctele de urmarire)
Analizele efectuate privind dinamica poluarii indica ca in afara
factorului praf, exista tendinta pentru imbunatatirea calitatii
aerului atmosferic si diminuarea factorilor poluanti. In perioada
efectuarii probelor, in schimb concentratiile de praf sunt ridicate
putand ajunge chiar la 1,5 ori peste concentratia normala.
Zonarea teritoriala in concordanta cu situatia aerului
atmosferic:Cu scopul de a da o nota corecta situatiei aerului
atmosferic regiunea a fost impartita in 6 zone omogene 4 pe
teritoriul orasului Ruse si 2 in afara. Pentru fiecare zona sunt
determinate urmatoarele caracteristici:
situatia aerului atmosferic;
parametrii aerului atmosferic cu rol important in curatare si
igienizare in legatura cu utilizarea functionala a zonei
determinate;
parametrii agravanti ai aerului atmosferic, supusi la repararea
planificata;
prognoza in legatura cu perioada probabila de remediere a
parametrilor agravanti in urmatorii 10-15 ani;
prognoza privind parametrii aerului care se asteapta sa aiba un
rol important in igienizare in urmatorii 10-15 ani;
recomandari cu privire la masurile recuperatorii pentru
remedierea parametrilor agravanti ai aerului atmosferic prevazuti
pentru urmatorii 10-15 ani.
Zonarea indica faptul ca probleme cu poluarea aerului atmosferic
exista numai in orasul Ruse si in principal in zonele 1 si 2. In
special in aceste zone sa constatat in compozitia aerului
atmosferic o concentratie mai mare de praf, carbohidrati, azotati,
si gaze de serasi aerosoli. Cauzele sunt reprezentate de traficul
auto aglomerat si influenta zonelor de Est si Vest industriale. Un
factor de poluare important in perioada de iarna il reprezinta
incalzirea cu mult carbune deoarece aici lipseste incalzirea
centrala.(vezi schema)
In cea de-a treia zona numai dupa mai multe zile se observa o
crestere a factorilor poluanti raspanditi din zonele Vest si
Centrala industriala.
In zona 4 situatia aerului atmosferic este considerata ca foarte
buna, cu cateva exceptii care sunt situate in zonele agglomerate de
pe bdul. Hristo Botev, Gote Delcev si Vasil Levski.
In zonele 5 si 6 care sunt situate in afara orasului Ruse
situatia aerului atmosferic este foarte buna. Poluare locala exista
in localitatile traversate de drumurile principale, precum si in
zona satului Marten prin existenta zonei de productie care s-a
format dupa desfiintarea fostei intreprinderi de masini si
utilaje.
In regiunea Ruse in mare masura sunt rezolvate problemele de
poluare a aerului care erau determinante pentru anii 90 cunoscute
ca si gazari. In ciuda faptului ca marii poluanti ai acelor ani au
fost fie inchisi sau inca functioneaza dar la o capacitate mai
mica, nu se poate afirma ca calitatea aerului este in limitele
normale, deoarece:
anumite frme deterioreaza calitatea aerului;
pe teritoriul orasului functioneaza doua centrale care folosesc
combustibili grei ;
se infiinteaza noi firme care nu folosesc instalatii de
ecologizare;
un factor important in poluare il reprezinta utilizarea unui
numar mare de autoturisme vechi care emit in atmosfera cantitati
mari de gaze nocive. Aproximativ 45% din poluare se datoreaza
traficului auto aglomerat.
De incalzire centrala beneficiaza doar o mica parte a
localitatii, iar locuintele care utilizeaza combustibili solizi
constituie un factor important de poluare cu praf si dioxid de
carbon.
Poluare cu particule de praf se constata si pe raza comunei
Vetovo.
O parte din poluarea orasului apare din afara teritoriului
regiunii Ruse, si anume din zona industriala a orasului
Giurgiu.
Factori pricipali de poluare si tip de agenti poluanti
Factor de poluareAgenti poluanti
Termoficare Ruse dep. De EstPraf, dioxid de carbon, dioxid de
azot, monoxid de carbon
Termoficare Ruse dep. De Vestdioxid de carbon, dioxid de azot,
monoxid de carbon
S.C. N. Kirov SAPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, clor
SC P.Karamincev SAClor, substante organice
JITI SAPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de
carbon, clor
Santierul Naval RusePraf
Lubrika SRLPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de
carbon
Orgtehnika SAdioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de
carbon, praf
Sparki SAPraf, hidrocarburi
TPK ElektrometalPraf, clorhidrati
Megahim SASubstante volatile
Iskustvo-DV SRLPraf
Rubolt SAClorhidrati
Baza de asfalturiPraf
SD PRSTPraf, dioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de
carbon
MMVZ SRLdioxid de carbon, dioxid de azot, monoxid de carbon
Poluarea pe sectoare
Productie
In zona industriala Ruse firmele Petar Karamincev, Orgahim,
PristaSA, polueaza atmosfera cu substante volatile. Sectia de
productie de materiale plastice polueaza cu amoniac.
Transport
Poluarea atmosferica de catre mijloacele de transport constituie
o problema, inainte de toate a orasului Ruse. Emisia de gaze nocive
se datoreaza exclusiv consumului de carburanti.
Energie
In regiunea Ruse exista 2 centrale sicateva fabrici de productie
care folosesc combustibili solizi, care emit in atmosfera gaze
nocive.
Constructii
Firma Kaolin SA producator de materiale de constructii continua
sa fie unul din marii factori de poluare cu particule de praf in
raionul comunei Vetovo.
Agricultura
Principalii poluanti sunt gazele rezultate din arderea
deseurilor animaliere, amoniacul si metanul.
Se constata o tendinta de scadere a nivelului gazelor poluante
fata de anii precedenti.
Pentru imbunatatirea calitatii aerului in perioada 1997-2004 au
fost luate urmatoarele masuri:
1) Sporirea masurilor de prevenire si controlul permanent la
obiectivele cunoscute ca mari poluanti prin eficientizarea
utilizarii statiilor de curatare..
2) Urmarirea si aplicarea normelor UE conform directivei 20081,
prin inlocuirea filtrelor de curatare la centralele termice si
Orgahim SA.
3) Pregatirea si aplicarea unor programe la nivel local privind
micsorarea nivelului de gaze nocive si atingerea unor cote normale
a calitatii aerului in raionul orasului Ruse si aplicarea unor
masuri pe termen scurt si lung.
APELE
Apele subterane in regiunea Ruse, dupa verificarea parametrilor
s-a constatat urmatoarele: substante dizolvabile si nedizolvabile,
amoniu, nitriti, detergenti, contine metalele: Ni, Zn, Cu, Cd, Pb,
Cr, As.
Cu privire la poluarile biologice in toate punctele dupa
depasirea pragurilor de poluare din primii ani ai perioadei
1993-2003, s-a constatat o scadere in anii urmatori. Continutul de
Fe dovedeste o cerstere a poluarii numai in perioada 1995-2001.
Apele de suprafata
Datele referitoare la parcul Rusenski Lom si riul Iantra arata
ca nu s-au depasit pragurile privind conditiile de aciditate si
saruri.Substantele nedizolvate, in schimb, sunt peste PDK,
continutul de Fe este in crestere, iar in ceea ce priveste amoniul
si nitratul de azot si fosfati sunt de asemenea in cerstere
permanenta.
Pe albia riului Iantra sunt amplasate multe ferme de animale, de
unde se arunca in permanenta resturi si deseuri animaliere. Nu
exista statii de epurare a apelor uzate.
In multe localitati lipseste sistemul de canalizare, apele
reziduale scurgandu-se in pamant.
Apa potabila in cantitate si calitate corespund necesitatilor
comunitatii, dar reteaua de apa este invechita si amortizata.
Reparatii si modernizare urgente sunt necesare in orasul Ruse.
Reteaua de apa potabila a orasului dateaza din 1911 de aceea
este uzata atat fizic cat si moral. Din lungimea totala a retelei
orasenesti, 83% este formata din tevi de azbociment, care sufera in
permanenta avarii, tevi din otel si zincate corodate, care necesita
inlocuirea cu alte noi si moderne. Valoarea investitiei este de
circa 42 milioane leva.
Este necesara construirea unor noi magistrale de apa potabila si
construirea altora noi in zonele cartierelor de locuinte si
industriale.
Analizele Laboratorului Regional Ruse indica ca nu exista
modificari in compozitia apei Dunarii conform Fluviu categoria a
III-a . Datorita incetarii activitatilor unor firme si capacitatii
proprii de prelucrare, nu s-au constatat modificari ale
parametrilor fluviului.
Datorita poluarii continue din anii trecuti si existenta unor
parametri care depasesc limita admisa de poluare si utilizarea apei
fluviului la spalat, s-a ajuns la faptul ca turismul recreativ si
sporturile acvatice sa fie diminuate
Statii de epurare pentru apele uzate industriale se gasesc la:
Jiti SA, Elprom N. Kirov, Iris, Set SA, Electrometal SA,
Iskustvo-DV , Dinarit SA toate din orasul Ruse.
O problema grava o constituie poluarea de la fermele de animale
construite pe malul apelor. Poluarea apelor fluviului se face si de
catre firma Hlebna Maia SA care nu are construita statie de epurare
a apelor uzate.
Apele uzate
In momentul de fata toate apele menajere si reziduale se scurg
in apele fluviului precum si Rusenski Lom prin sistemele de
canalizare. Acestea polueaza toata zona malului precum si centrul
orasului, care este un punct de atractie turistica. Construirea
colectorului principal a inceput, parti din acesta fiind deja
amplasate dar aceasta nu este o solutie de viitor. Astfel de
exemplu s-au terminat lucrarile de constructie la Statie de pompare
Keia, dar nu s-au terminat lucrarile la canalele de colectare cu
canalul de langa maluri ceea ce face imposibila includerea acesteia
in sistem.In orice caz investitiile actuale se fac astfel incat sa
fie inclusa in sistem aceasta statie.Scopul este acela de a da in
folosinta si folosirea oricaror resurse financiare pentru ca
aceasta statie sa functioneze fara sa se mai continue poluarea.
Astfel va inceta poluarea atat pentru Dunare cat si pentru
Rusenski Lom, inclusiv pentru Marea Neagra.
De asemenea s-a dovedit necesitatea construirii unor canale
colectoare in zona strazilor Borisova si Tar Osvoboditel si altele
datorita incapacitatii de colectare a canalului Ciarodeika.
De asemenea este importanta construirea unei statii de epurare a
intregii ape menajere a orasului Ruse.
Apa de ploaie
Datorita sistemului invechit de canale exista in Ruse zone in
care apare pericolul inundatiilor in urma ploilor, care de asemenea
pot apare si in localitatile de pe riul Iantra si Rusenski Lom.
Pe ansamblu se poate afirma ca situatia apelor subterane este
buna si volumul de epurare a apelor uzate a crescut.Solurile
Solurile caracteristice pentru regiunea Ruse sunt cernoziomurile
de padure si de aluviuni de livada. Monitorizarea solurilor se
efectueaza prin 12 puncte in diferite sate din regiune. In momentul
de fata nu se inregistreaza poluarea solului.In ultimii zece ani a
scazut semnificativ utilizarea mineralelor si substantelor chimice
ajutatoare care a dauna regenerarii solului. Cu mici exceptii, in
regiune nu exista poluari chimice ale solului si aproape toata
suprafata regiunii este buna pentru productii agricole
ecologice.
Zgomotul
Pe teritoriul regiunii Ruse , inclusiv in zona centrala a
orasului Ruse, se gasesc cateva intreprinderi dar surse de zgomot
nu sunt stranse legate de activitatea pe care o desfasoara.
Sursa de zgomot este constituita din transportul rutier.
Se fac masuratori in 9 puncte de control raspandite in zonele in
care traficul rutier este aglomerat din care mentionam bulevardele
Unirii, Bulgaria, Lipnik si Tar Osvoboditel si strazile Skobelev,
Borisova, Sent Uan, Han Krum si Tucia. Masuratorile indica
depasirea normelor admise si variaza in diapazon 69,2 pana la 79,2
dBA.
O alta sursa de zgomot o reprezinta transportul feroviar prin
cele 2 magistrale care trec pe langa oras.
Masuratorile si calculele expertilor au evidentiat
urmatoarele:
toate obiectivele precum scoli, spitale, biblioteci, sali de
sport situate in zona centrala in aproprierea principalelor
bulevarde si strazi sunt afectate de nivelul mare de zgomot;
Unitatile medicale situate in cartierele Trakia si Fabrica de
Zahar sunt expuse zgomotului produs de traficul de pe bulevardul
Tutrakan si din zona industriala estica;
Datorita pozitiei in care sunt situate, parcul Lipnik si lacul
de langa el, parcul Hija Prista, ostrovul Luliaka, manastirea
Basarabovski, padurea Alpinist, si de asemenea padurile Zdravet si
Minzuhar, nu sunt afectate de zgomot.
In afara orasului Ruse zgomotul se datoreaza transportului
feroviar si
rutier. Nu se fac masuratori in afara orasului, dar datele
indica faptul ca in zonele aflate in aproprierea rutelor de
transport nivelul zgomotului se situeaza in intervalul 55-65
dBA.
Deseurile
Fiecare comuna din regiune are un plan de determinare a
activitatilor
de colectare a deseurilor, plan aprobat de Inspectia Regionala
de protectia mediului si apelor RIOSV Ruse. Mare parte a masurilor
prevazute in aceste planuri se desfasoara conform programului
stabilit.
Operatorii autorizati conform art. 12 din legea colectarii
deseurilor ZUO (publicata in monitorul 86/2003) functioneaza in
orasul Ruse, Borovo, Dve Mogili si satul Tenovo, pe cand in Slivo
Pole, Ivanovo, biala si Vetovo nu exista astfel de operatori.
Pe teritoriul primariilor din regiune (exceptie primaria Tenovo)
exista locuri de depozitare a deseurilor. Proiecte pentru
inchiderea acestora nu exista. Exista posibilitatea functionarii
unor spatii de depozitare ilegale sau a unor platouri poluate cu
deseuri. Se i-au masuri pentru inchiderea si ecologizarea
acestora.
Nu s-au rezolvat problemele referitoare la alte deseuri
periculoase generate de articole de iluminat, deseuri din
spitale,etc.
In comune se respecta conditiile de ecologizare in legatura cu
tratarea deseurilor.Se fac raporturi anuale privind situatia din
aceste depozite.
In Ruse cantitatea de deseuri pe cap de locuitor este cea mai
mica in comparatie cu alte regiuni.
Colectarea in Ruse se face de catre firma Seele Ruse SRL , iar
in celelalte localitati de catre firmele locale de
sistematizare.
Primaria Ruse are elaborat un plan de coordonare a deseurilor
care urmeaza a fi reactualizat.
Cantitatea de deseuri in to./an generate in anul 2003
PrimarieTotalBOSOPrO
Ruse81550710501050075000
Slivo Pole36035010-
Borovo150915009-
Dve Mogili2044200044200
Ivanovo52046060-
Tenovo87286012-
Biala 9555950055300
Vetovo16151300315200
TOTAL980258702011005757000
Sursa: Biroul de statistica Ruse
Pentru anul 2003 din 275000 to. (96,2%) din deseuri au fost
depuse in spatii de depozitare proprii si doar 2,8% predate pentru
reciclare.
Proces de aderare a Bulgariei la U.E. a impus o noua politica in
legatura cu problema deseurilor, privind spatiile deschise pentru
depozitarea acestora. Depozitele care functionau in 2003 pe tara
erau in numar de 706, din care aproape 1/3 din ele sunt situate pe
teritoriul STPR.
Pentru anul 2003 statistica arata ca au fost colectate 109,6 mii
de to. de deseuri menajere prin serviciile publice care reprezinta
circa 18,9% din nivelul national.
In 2003 89,6% din membrii comunitatii au folosit serviciile
publice de salubritate.
Beneficiari ai serviciilor de salubritate in 2003 in regiunea
Ruse
Primarie Nr. copii Sate desrvitePopulatia deservita% populatiei
desrvite din totalKr/pers/an
Total774823407989,6468
Borovo1477523100199
Biala761471089,5410
Vetovo1251486292464
Dve Mogili18101151898,7496
Ivanovo14111032988,7286
Ruse8516996595,6487
Slivo Pole-----
Tenovo44517269,3730
Sursa; Biroul de statistica Ruse 2005
Datele pentru perioada 1997-2003 indica faptul ca cheltuielile
pentru pastrarea si remedierea mediului inconjurator pentru
regiunea Ruse sunt cu 2% sub media pe tara.
Structura cheltuielilor pentru protejarea mediului inconjurator
- %
1997199819992000200120022003
Total100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0
Bulgaria 39,032,922,741,649,846,648,1
Ruse10,832,523,131,647,930,16,9
Bulgaria 61,067,177,358,450,253,451,9
Ruse88,467,576,968,452,170,093,1
Sursa; Biroul de Statistica Ruse, 2005
Cifrele indica faptul ca cheltuielile comune pentru protectia
mediului inconjurator in perioada 1999-2003 au reprezentat 81,8 %
din cheltuieli, pentru Vetovo 9,7 % si pentru Biala 5,3%.
Configuratia geografica si diversitatea biologica
Regiunea Ruse se caracterizeaza printr-o bogata varietate
biologica.Prin pregatirea unei strategii pe termen lung pentru
regiunea Ruse, strans legata de protectia biosferei trebuie avut in
vedere faptul ca dupa 1990 Bulgaria a aderat la urmatoarele
conventii: Conventia pentru diversitatea biologica ratificata in
1996 si Conventia Protectiei florei si faunei europene si
topografiei naturale ratificata in 1991.
Pe teritoriul regiunii Ruse se afla 39 obiective naturale
protejate, din care 28 sunt specii de arbori vechi, 5 tinuturi
protejate, 4 obiective naturale remarcabile, o rezervatie si un
parc natural.
Politica actuala privind conducerea zonelor protejate la noi, in
parte a parcurilor naturale, a avut ca prioritate conservarea
biosferei si utilizarea rationala a resurselor naturale. Un accent
deosebit s-a pus pe interzicerea desfasurarii unor activitati in
aceste zone.
In aceasta situatie, impactul populatiei cu aceste teritorii a
fost negativ. Rezultatul final obtinut prin folosirea acestor
masuri este departe de asteptari. Interzicerea stricta a utilizarii
arborilor ca resursa, a avut ca reactie intensificarea actelor de
braconaj. Asemanatoare sunt problemele si cu pasunatul ilegal,
strangerea recoltelor si conflictele legate de utilizarea
terenurilor pentru agricultura.
Parcul natural Rusenski Lom a fost infiintat in 1970 cu scopul
protejarii topografiei si biosferei, precum si ca o mostenire
culturalo-istorica pentru viitoarele generatii. Se situeaza la
aproximativ 20 km de Ruse si acopera o suprafata de 3408 hectare
incepand cu zona colinara a raului Rusenski Lom si afluentii sai:
Cernii Lom, Beli Lom si Mali Lom.
Stancile canionului sunt acoperite de aproximativ 60 specii de
arbori si arbusti. In apele raului traiesc 22 specii de pesti, 10
specii de amfibii si 19 specii de reptile din care amintim:
tritonul obisnuit, gusterul, salamandra, broasca testoasa, diferite
specii de serpi si altele. In schimb fauna de pasari este cea mai
diversificata, aici vietuind 193 de specii din care 127 specii sunt
mentionate in cartea rosie a Bulgariei sau sunt periclitate la
scara europeana. Acestea sunt: barza neagra, vulturul egiptean,
acvila de stanca si soimul. Fauna de asemenea este diversificata
din care amintim: caprioare, porci mistreti, cerbi, sacali, vulpi
si dihorul specii incluse in cartea rosie a Bulgariei. Pesterile,
gropile din stanci si padurile sunt populate de 26 specii de
liliaci.
O parte din rezervatia Beli Lom se afla situata in regiunea
Ruse. Aceasta rezervatie a fost infiintata in 1980, avand o
suprafata de 773 hectare. In 1987, s-a format o suprafata de 278,3
hectare in jurul parcului ca o zona de buffer. Parcul cuprinde si
terenurile din satul Krivnia, comuna Vetovo si orasul Tar Kaloian
aflat in regiunea Razgrad. Are paduri intinse si este strabatut de
raul Beli Lom, in acest parc fiind ocrotite toate ecosistemele
existente.
Zonele mlastinoase, care au importanta ornitologica pentru
regiunea Ruse sunt situate pe albia raului Rusenski Lom (Parcul
natural Rusenski Lom ) si zona de balti piscicole de langa orasul
Viatovo loc in care cloceste pasarile de apa.
Proiectul MOSV Reabilitarea zonelor mlastinoase si diminuarea
poluarii este finantat de la Fondul Mondial de pastrare a mediului
inconjurator si de Banca Mondiala. Valoarea proiectului este de 13
milioane de dolari din care fondul nerambursabil este de 7,5
milioane dolari restul sumei fiind asigurate de MOSV. Prefectura
Ruse a depus eforturi pentru realizarea proiectului prin
prezentarea si sustinerea proiectului la nivel local.
1. Viziuni de dezvoltare a regiunii Ruse
Este evident nazuinta, ca pentru viitor, resursele naturale,
potentialul Economic, mostenirile culturalo-istorice si capitalul
uman al regiunii Ruse sa fie utilizate cat mai eficient si mai
rational pentru prosperitatea locuitorilor regiunii si pentru
tara.
Nazuinta pentru un nivel de trai mai bun impune in primul rand o
scadere a somajului, cresterea standardelor de calitate a
serviciilor sociale si de asistenta medicala, invatamantului si
culturii in care traiesc membrii comunitatii.
Aplicarea unor masuri ferme in aceste directii si implicarea
tuturor structurilor profesionale si prin aceste structuri a
tuturor locuitorilor regiunii pentru indeplinirea acestor teluri,
aceasta se va transforma intr-o euroregiune dinamica pe cursul
fluviului Dunarea cu o economie eficace si un nivel de trai mai
bun.
2. Teluri strategice
Telul principal pentru perioada pana in 2015 este atingerea unei
dezvoltari echilibrate a regiunii Ruse.
Analiza situatiei economico-sociale indica o crestere a
tendintelor de dezvoltare in ultimii ani. Prin atingerea acestui
scop se asteapta ca regiunea Ruse sa se transforme intr-o atractie
pentru forta de munca, afaceri si turism.
Pe de alta parte, prin aderarea Bulgariei la U.E. s-a creat
posibilitatea si conditiile de cooperare a regiunii Ruse cu zone
avand aceleasi caracteristici din uniune. Acest lucru se va atinge
prin aplicarea cu succes a politicilor uniunii.
3. Teluri specifice
Telul strategic ar putea fi atins prin aplicarea urmatoarelor
teluri specifice:
investitii in resursele umane; folosirea unor tehnologii
inovative;
micsorarea diferentelor din regiune de tipul centru periferie
mai ales prin modernizarea infrastructurii in regiunile ramase in
urma;
folosirea la maxim a potentialului de cooperare cu
euroregiunile.
Prioritatea 3
Cresterea nivelului de viata a populatiei prin egalizarea
standardelor socialo-economice dintre centrul administrativ si
celelalte comune din regiunea Ruse
Masura 1Modernizarea infrastructurii in regiune si protectia
mediului inconjurator
Pachetul de actiuni pe aceasta masura pentru perioada 2005 2015
reprezinta scopul prioritar al regiunii coeziunea dintre satele
ramase in urma, folosind politicile europene dupa integrarea
Bulgarie in U.E. respectand in acelasi timp conditia de ocrotire a
mediului inconjurator. Se are in vedere aplicarea unor masuri de
protectie a mediului inconjurator prin respectarea normelor in ceea
ce priveste: atmosfera, resursele de apa, nivelul de zgomot,
protectia solului, ocrotirea si paza teritoriilor protejate.
In acest sens este foarte important construirea unei
infrastructuri de transport si tehnica moderna in sate si ca
rezultat imbunatatirea situatiei ecologice actuale. Actiunile in
acest scop sunt foarte importante pentru atingerea criteriilor si
standardelor de membru al uniunii.
In aceasta perioada un tel este de a dezvolta reteaua de apa
potabila si de modernizarea a sistemelor pentru asigurarea
calitatii apei furnizate atat pentru populatie cat si pentru
agentii economici, precum si a sistemului de canalizare si
colectare a apei reziduale.
Sunt prevazute actiuni strans legate de: reabilitarea sistemelor
deja existente si construirea altora noi, construirea unor statii
de epurare in orasele Ruse, Biala, Slivo Pole si Borovo;
construirea unor statii de tratare a apelor acolo unde este necesar
pentru diminuarea concentratiilor de fier, mangan si nitrati din
apa in satele Krasen, Goliamo Vranovo, Braslen.
Se vor construi sisteme de canalizare in comunele Borovo,
Vetovo, Dve Mogili, Ivanovo, Slivo Pole si Tenovo.
In ceea ce priveste deseurile se vor amenaja sisteme integrate
de colectare care includ: depouri moderne de depozitare inclusiv
pentru deseuri periculoase, desfiintarea depozitelor vechi si a
celor ilegale, prelucrarea si reciclarea deseurilor, colectarea si
sortarea separata a deseurilor.
NVMNT, CULTUR, SNTATE, PROTECIE SOCIALnvmnt
GrdiniecoliLicee i coli vocaionaleUniversiti i Colegii
NumrCopiiNumrEleviNumrEleviNumr Studeni
2542892158642816 02927622
Universitatea Anghel Kancev
Universitatea din Ruse a srbtorit de curnd 60 de ani de la
nfiinare.
Universitatea Ruse Anghel Kancev este succesoarea primei scoli
tehnice din afara capitalei Bulgariei , stabilit n 1945.
Ca rezultat al unor tradiii ndelungate i cu sprijinul finanrilor
UE prin Programul TEMPUS, toate cursurile tehnice au fost aduse la
zi i diversificate.Totodat,un spectru larg de noi cursuri a fost
introdus n domeniul tehnologic, al disciplinelor socio-umane, al
managementului i al economiei.
Peste 60 000 de studeni sunt pregtii n laboratoare moderne i sli
de clas.Jumtate din membrii facultii sunt profesori titulari i
asociai, sau dein titlul de doctor n tiine.
Departamentul Internaional al Studenilor, unul din cele 4 centre
de acest tip din Bulgaria, ofera cursurii pregtitoare n limba
Bulgar.
Universitatea din Ruse ofer faciliti de cazare n campus pentru
2400 de studeni.Exist 8 cmine studeneti,din care dou pentru
familiti.
Cultur
n districtul Ruse exist multe obiective culturale.
1.Biserici
Construit la nceputul secolului trecut, biserica Sf.Petka poart
amprenta stilului bizantin.Dup cucerirea oraului de ctre turci n
1453, marele architect Sinan a folosit-o ca model pentru moscheea
sa Suleymaniye.
Biserica Sveta Troitsa sau Biserica cu hramul Sfintei Treimi,
are o cupol discret amintind prin stil de bisericile de rit ortodox
din Rusia. Construit n 1632, a urmrit edictul otoman privind
bisericile i catedralele ortodoxe care nu trebuiau s depeasc n
nlime moscheile.Cu toate acestea, are un altar la subsol mpodobit
cu fast i obiecte de cult de mare importan istoric.
Biserica catolic St. Paul, alturi de bancul rului Dunrea, a fost
construit la idea unor soldai polonezi care au luptat n rzboiul n
Rzboiul de independen din 1890 i a fost finalizat n 1892, cnd i
s-au adugat candelabre de cristal, vitralii din Budapesta i o mare
org de provenien german.
Alte biserici :biserica cu hramul Sf. Theotokos , biserica cu
hramul Sf. Gehorghe, biserica cu hramul Sf.Mihail, biserica cu
hramul nlarea Domnului, Biserica rus cu hramul Sf. Nicolae, fctorul
de minuni ,Biserica Armean Surp Astvadzadzin , Biserica Evaghelic
Baptist, moscheea Seid Pasha.
Nu departe de Ruse sunt Parcul Natural Roussenski Lom,Mnstirile
din stnc St. Dimitar Basarbovski i Bisericile din stnc Ivanovo
precum i oraul medieval Cherven.
2.Monumente
Monumentul Libertii, o coloan construit n 1908 de ctre un
sculptor italian i flancat de tunuri i lei de bronz, comemoreaz
eroii luptei de eliberare a Bulgariei ntre 1867 -1977.
Un monument -camer funerar a revoluionarilor bulgari i unor
reprezentani de seam ai culturii bulgare - Panteonul pstreaz i
astzi vie memoria elitei care a format cndva grupul de scriitori
revoluionari Lyuben Karavelov and Z. Stoyanov, Baba Tonka,
A.Kanchev. n interior exist o capel cu numele St.Paisiy Hilendarski
i o expoziie de documente referitoare la istoria bisericii cu VSI
SVETII i construcia Panteonului.
3.Muzee i stiluri arhitecturale
Muzeul Regional de Istorie Ruse, a fost inaugurat la 1 ianuarie
1904, n cldirea palatului Battenberg, construit n1892 ,coninnd
iniial doar o colecie aparinnd colii de biei Prinul Boris I. n 1937
a devenit un muzeu de stat , iar in 1952 a trecut la statutul de
muzeu regional, funciile sale acoperind regiunile Ruse, Razgrad i
Silistra. n prezent conine aproximativ 116 000 exponate.
Casa Kaliopa- Muzeul Vieii Urbane conine o colecie fin de
antichiti , mobil veche i costume. A servit ca locuin a iubitei
prusace a guvernatorului turc al districtului,Mithap Pasha.
Cltorind n toat Europa, acesta a introdus reforme i a ncurajat
industria , comerul i construcia unor cldiri n stil modern.
Procesul de modernizare al stilului n care s-au ridicat
ansmablurile arhitecturale din centrul Ruse a continuat dup
independena Bulgariei , sub influena arhitecilor, a meteugarilor
din Austria, Italia, Elveia care s-au stabilit ulterior n
ora.Cldirile sunt construite n stilul baroc i Rococo.
n Ruse mai pot fi menionate i Muzeul National de Transport i
muzeul Zahari Stoyanov .
Cldiri : Dohodno Zdanie una din cele mai frumoase cldiri din
Ruse, un fost teatru, Turnul TV Ruse, cel mai nalt turn TV din
Bulgaria i una din cele mai nalte cldiri din peninsula Balcanic.
Alte date:
Ruse gzduiete o orchestr filarmonic i Opera de Stat din Ruse
(fondat n 1949).
Sntate
Number of PhysiciansNumber of DentistsNumber of Hospitals &
ClinicsNumber of Medical Centers, Labs & Hospices
266125953
Analiza SWOT
1. Localizarea geografica,infrastructura de baza si mediul
inconjurator
Puncte tari
1. Localizarea strategica a districtului Ruse granita de nord
este cea mai mare autostrada de transport din Europa de nord - Raul
Dunarea (Coridorul 7), prin aceasta zona trece si Coridorul 9
(Scandinavia catre Grecia).
2. Localizarea minicipalitatilor rurale din zona cu efect
transfrontalier Bulgaria Romania cu oportunitati de cooperare
transfrontaliera si dezvoltare economica si politica rapida
3. Calitatea solului si a conditiilor climatice
favorabila.Natura variata si bine conservata in zonele rurale ,
corespunzatoare pentru agricultura si dezvoltarea turismului
rural
4. Sistem rutier si de cai ferate relative bine dezvoltat, acces
la centrul regiunii prin intermediul unui drum de prima clasa.
5. Infrastructura de telecomunicatii relativ bine dezvoltata in
municipalitati.
6. Constructia de drumuri conectate cu dezvoltarea turismului
cultural istoric in zonele rurale.Puncte slabe
1.Cele 7 municipalitati ale zonei sunt definite ca zone rurale
subdezvoltate.
2. Folosirea ineficienta a resurselor naturale in zonele
rurale.
3. Folosirea ineficienata a oportunitatilor oferite de raul
Dunarea , ca resursa de de dezvoltare a transportului pe apa , a
mediului de afaceri , a turismului, etc.
4. Starea proasta a drumurilor, a echipamentelor rutiere si a
marcajelor.
5. Resurse ineficiente pentru dezvoltarea infrastructurii in
bugetele comunale.
Oportunitati
1. Extindearea cooperarii transfrontaliere- construirea unor
retele de comunicare intre parteneri si oameni de afaceri,clustere
transfrontaliere si regionale.
2. Dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare, vinicole si
de productie a tutunului, mestesugurilor , turismului rural.
3. O schimbare pozitiva in atitudinea populatiei din zonele
rurale, considerand-o pe acesta favorabila pentru locuit, odihna si
recuperare fizica.
4. Oportunitati pentru dezvoltarea economica a zonelor rurale
prin imbunatatirea conditiilor de infrastructura de baza.
Amenintari
1. Diferenta dintre rata dezvoltarii oraselor din regiune si cea
adezvoltarii zonelor rurale.
2. Cresterea probabilitatii dezaastrelor naturale ,
inundatiilor, alunecarilor de teren ,etc.
2. Agricultura si industria alimentara in zonele rurale
Puncte tari
1. Conditii climatice si de relief favorabile pentru cultivarea
cerealelor, legumelor , fructelor si vitei de vie in regiunea
Ruse.
2.Conditii favorabile pentru dezvoltarea zootehniei ,
aviculturii, pisciculturii, apiculturii*.
3.Transport ieftin pe rau pentru exportul productiei
agricole.
4.Exista un numar de coporatii regionale a producatorilor
agricoli, este inregistrata o Camera pentru Agricultura.
Puncte slabe
1. Cunoastinte ineficiente ale agentilor economici din
agricultura (cooperative, persoane fizice, asociatii etc.) in ceea
ce priveste situatia pietelor nationale si internationale .
2. Informarea ineficienta in randul agentilor economici din
agricultura si proprietarilor de teren in privinta posibilelor
surse de finantare pentru investitii si fonduri .
3. O infrastructura depasita, sisteme de irigatii aflate in
colaps, material industrial si baza tehnica a fermelor agricole in
stare proasta .
4. Loturi agricole fragmentate, ceea ce reprezinta un obstacol
pentru dezvoltarea moderna si efectiva a agriculturii
5. Venituri scazute ale populatiei si saracia in masa a
populatiei active din agricultura .
6. Deficitul specialistilor calificati in agricultura .
7. Lipsa magazinelor de desfacere si a industriei de procesare a
alimentelor pentru productia agricola.
8. Decaderea unor subramuri precum piscicultura, vinicultura,
cultivarea ciupercilor, apicultura, datorita privatizarii proaste
si a marketingului necorespunzator.
Oportunitati
1. Includerea municipalitatilor din districtul Ruse in retele de
comunicatii si parteneriate.
2. Folosirea efectiva a mijloacelor financiare si subsidiilor
pentru dezvoltarea agriculturii cu fonduri europene si finantare de
la guvern.
3. Specializarea in agricultura in acord cu resursele in zonele
rurale ale districtului.
4. Cresterea orientarii pietei catre economiile rurale si
iesirea pe peietele nationale si europene.
5. Agricultura biologica. Amenintari
1. Cresterea cotei de teren necultivat , ca rezultat al
cresterii importului de productie alimentara la pret mic si de buna
calitate din alte tari ale UE .
2. Adancirea problemelor sociale si economice in
municipalitatile rurale, zonele rurale devin depopulate.
3.Falimentul multor ferme, datorita imposibilitatii de a intalni
cerintele si standardele europene.
4. Dezechilibrul structurii de ramura din agriculturii.
3. Resurse umane
Puncta tari
1. Un proces de dezvoltare al resurselor umane in ariile rurale
ale districtului Ruse a inceput.
2. Realizarea cu success de catre ONG-uri a mai multor proiecte
cu finantare europeana, orientate catre dezvoltarea resurselor
umane in agricultura.Puncte slabe
1. Nivel slab de educatie si calificare al populatiei din zonele
rurale numai 3% din randul populatiei are studii universitare si
35% - studii medii.
2. Disabilitatea unei largi categorii largi din populatie in
folosirea tehnologiilor moderne de comunicatii si informatii **
Oportunitati
1. Aplicarea unor politici potrivite privind forta de munca si
masuri ale resurselor umane in zonele rurale.
2. Disponibilitatea institutiilor de educatie si formare
profesionala de a oferi cursuri de business in agricultura
(universitatea din Ruse, scoala Obrazcov chiflik,Colegiul
Agricol).
3. Aplicarea infrastructurii educationale existente pentru
furnizarea de specialisti de inalta calificare prin procesul
permanent de training professional al angajatilor si calificarea
somerilor
4. Folosirea fondurilor UE pentru dezvoltarea noilor nise din
productie si crearea fortei de munca din agricultura.
5. Formarea administratiei municipale in aplicarea tehnologiilor
IT, etc.Amenintari
1.Management inefectiv in zonele rurale al resurselor financiare
obtinute prin programele europene si alti donatori , datorita
nivelului necorepunzator de educatie si a slabei capacitati a
administratiei municipale.
2. Tendinta de crestere a numarului populatiei fara educatie
corespunzatoare .
3. Procent scazut al persoanelor care vor sa studieze
agricultura.
4. Mediul social si tendintele demografice
Puncte tari
1. Cresterea relativa a numarului de angajati in
municipalitatile Ivanovo, Slivo pole, Biala*
2. Un process de munca orientat catre un scop a inceput ca o
contributie a institutiilor de stat pentru imbunatatirea climatului
de afaceri si a mediului social al regiunii.Puncte slabe
1. Nivel ridicat de somaj in municipalitatile rurale din
districtul Ruse.
2. Scaderea populatiei in zonele rurale, datorita cresterii
negative a populatiei si a migratiei catre centrul districtului si
localitatile din afara districtului
3. Standard economic si social de viata in municipalitatile
rurale.
4.Tendinte de imbatranire ale populatiei din municipalitatile
rurale din districtul Ruse.
Oportunitati
1. Cresterea diversificarii economice a municipalitatilor si
crearea de noi locuri de munca
2. Dezvoltarea viitoare a infrastructurii sociale- gradinite,
spitale, scoli, biblioteci,etc. Amenintari
1. migratia populatia la orase datorita inegalitatii evidente
dintre municipalitatile rurale si orase din punctual de vedere al
oportunitatilor economice pentru dezvoltarea si furnizarea de
locuri de munca
EMBED MSGraph.Chart.8 \s
PAGE 4Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar
poziia oficial a Uniunii Europene.
_1253422865.
_1251799493.