1. Prezentarea candidatului:
1.1. Date biografice:Sorin Oprescu s-a nscut pe 7 noiembrie
1951, tatl su Mircea Oprescu fiind general de Securitate. De
profesie medic chirurg, Sorin Oprescu a fost n timpul facultii
membru marcant al Asociaiei Studenilor Comuniti din Romnia.Nume de
prezideniabil: DoctorulPrimar general al capitalei, doctor i fost
director al Spitalului Universitar i al Spitalului Elias, Sorin
Oprescu a catigat un serios capital de simpatie public, devenind
primul edil independent al Bucuretiului.Studii: - 1975-1978, Intern
prin concurs grupa specialitilor chirurgicale- Septembrie 1976
Medic medicin general absolvent al Facultii de Medicin General IMF
Bucureti- Noiembrie 1978 februarie 1979 Medic medicin general
cabinetul medical al Aeroportului Internaional M. Koglniceanu
(Departamentul Aviaiei Civile) Constana (repartizat prin Decizie
guvernamental)- Decembrie 1978 Asistent universitar stagiar, prin
concurs clinica chirurgical a Spitalului Clinic Brncovenesc (prof.
dr. Florian Mandache)- Noiembrie 1982 Asistent titular dup
susinerea examenului de medic specialist chirurg- 1981 Doctor n
tiinte medicale specialitatea chirurgie general- 1985 Asistent
universitar titular medic specialist chirurg la Clinica Chirurgie
II, Spitalul Universitar de Urgen Bucureti (prof. dr. Dan
Gavriliu)- 1990 Medic primar chirurg la Clinica Chirurgie Digestiv
Superioar, Spitalul Universitar de Urgen Bucureti- 1996 Confereniar
universitar al UMF Carol Davila Bucureti- 2000 Profesor universitar
al UMF Carol Davila BucuretiProfesie: - Medic primar chirug-
Profesor universitar UMF Carol Davila Bucureti- Membru in Senatul
UMF Carol Davila Bucureti
Funcii profesionale: - Preedinte Colegiul Medicilor din Bucureti
(1999-2007)- Director al Spitalului Universitar de Urgen Bucureti
(1994-Aprilie 2006)- Director al Spitalului Elias (2001-2005)- ef
Clinic Clinica Chirurgie Digestiv Superioar S.U.U.B.
(1996actualmente)
Funcii publice:- Primar General al Municipiului Bucureti
(2008-prezent)- Consilier al Ministrului Sntii (1992-1993)-
Consilier la Primria Municipiului Bucureti (19962000)- Viceprimar
General Primria Municipiului Bucureti (iulie-decembrie 2000)
Funcii politice: - Preedinte PSD Bucureti (2006)- Vicepreedinte
PSD- Senator n Senatul Romniei (2000-2004 i 2005-2008)-
Vicepreedinte Comisia de Sntate Senatul Romniei(2000-2004 i
2005-2008)
1.2. Trsturi de personalitate:Sorin Oprescu este una dintre
figurile cele mai pitoreti ale scenei politice, o figur
caracterizat printr-o anumit dezinvoltur i prin ceea ce n popor se
numete a fi slobod la gur.Alexandru Athanasiu spune despre Oprescu
c are trei calitati cardinale: "este un sufletist, un om care se
bate pentru idealuri si pentru dreptate, asa cum o vede el" si o
persoan consecvent cu ea insi. Cele trei defecte ale doctorului: se
risipete in multe lucruri ("are o slab concentrare pe un singur
obiectiv"), este inzestrat cu un temperament coleric si nu se
inconjoara intotdeauna de oamenii care ii sunt cu adevarat
prieteni.Este ambitios, dinamic, voluntar si un muncitor
inversunat, atasat simtului datoriei. Acest lucru este demonstrat
cu prisosinta de profesia si functiile detinute de acesta. Stie
bine ce vrea si, de regula, isi atinge scopurile. Sorin Oprescu nu
face exceptie de la regula; ambitia si puterea de munca l-au ajutat
sa absolve Facultatea de Medicina din Bucuresti, apoi sa-si dea
doctoratul in stiinte medicale, specialitatea chirurgie generala.
Nu este niciodata linistit, ci se agita intr-o directie sau alta
pentru a progresa pe calea pe care si-a trasat-o ferm si pe care o
are foarte clara si distincta in minte. Luptator innascut, nu
asteapta ca viitorul sa-i ofere zile mai bune, el se forteaza sa le
castige singur. Are o minte dinamica, plina de resurse,
investigativa si indrazneata. Gandurile ii sunt intuitive si
intense. Cu aceste calitati, a ocupat pe rand pozitii profesionale
importante, cum ar fi: postul de consilier al ministrului
Sanatatii, director al Spitalului Universitar Bucuresti si al
Spitalului Elias, presedinte al Colegiului Medicilor, dar si un loc
in Senatul Romaniei.Este un bun lider, ambitios si are aspiratii
inalte (de altfel, nativul a candidat pentru functia de presedinte
al Romaniei), dar are si o buna doza de generozitate, entuziasm si
incredere. Cum altfel ar fi putut sa acceada la postul de Primar
General al unui oras ca Bucurestiul, o Capitala cu multe si diverse
probleme.Desi este o persoana divortata, dar exceptia confirma
regula; este totusi un parinte bun al unui fiu, ce i-a daruit si
calitatea de bunic.Este o persoana serioasa, controlata, precauta,
practica si organizata. De altfel, s-a putut observa ca acesta a
pus toate calitatile sale in slujba imbunatatirii conditiilor de
viata ale bucurestenilor. Original, independent (sa nu uitam ca el
a candidat ca independent) si intuitiv, are calitati de lider si o
cariera datorata inteligentei si agerimii sale.1.3. Analiza
SWOT:
Puncte tari: este singurul personaj politic a carui percepie
publica se identific cu cea a preedintelui, putnd capta o parte
important din electoratul lui Traian Basescu candidatul anti-sistem
cu o doza semnificativ de carism discurs apropiat masei de votani,
far a deveni agresiv n limbaj imagine public bun, neimplicat n
scandaluri politice asumarea candidaturii de independent", fapt ce
i confer un bazin de vot, teoretic, pe care i-l poate extrage din
toate partidele politice
Puncte slabe: incapacitatea de a da o coeren promisiunilor sale
pentru primaria Bucureti propriile declaraii, n repetate rnduri, c
nu va candida la cea mai inalt funcie n stat, ce se pot ntoarce
mpotriva sa n campanie lipsa de awareness la nivel naional, faptul
c este puin cunoscut n afara Bucuretiului
Oportuniti: decizia PNL i PSD de a l susine n condiiile n care
niciunul dintre candidaii proprii nu poate obine o victorie n turul
doi n faa lui Traian Basescu, conform tuturor sondajelor de opinie
public. capacitatea de a atrage din votanii celor trei partide
importante
Ameninri: lipsa unui suport organizaional de partid, de
logistica, fapt care i-ar submina procesul de votare n condiiile n
care aceasta va fi la nivel naional incapacitate de a asigura din
punct de vedere financiar campania prezidenial
1.4. Concurena politic:nscrii n cursa prezidenial au fost 12
candidai i anume:
Traian Bsescu (Partidul Democrat Liberal) Mircea Geoan (Partidul
Social Democrat) Crin Antonescu (Partidul Naional Liberal) Corneliu
Vadim Tudor (Partidul Romnia Mare) Sorin Oprescu (independent)
Kelemen Hunor (Uniunea Democrat Maghiar din Romnia)
Constantin-Ninel Potrc (independent ) George Becali (Partidul Noua
Generaie) Ovidiu-Cristian Iane (Partidul Verde Ecologist) Remus
Cernea ( Partidul Verde) Constantin Rotaru (Partidul Aliana
Socialist) Eduard Gheorghe Manole (independent)2. Prezentarea
funciei pe care acesta vrea s o obin i a sistemului electoral
aferent:2.1. Caracteristicile generale ale funciei:
Rolul preedinteluiPreedintele Romniei reprezint statul romn i
este garantul independenei nationale, al unitii i al integritii
teritoriale a rii. Preedintele Romniei vegheaz la respectarea
Constituiei i la buna funcionare a autoritilor publice. n acest
scop, Preedintele exercit funcia de mediere ntre puterile statului,
precum i ntre stat i societate. Numirea GuvernuluiPreedintele
Romniei desemneaza un candidat pentru funcia de prim-ministru i
numete Guvernul pe baza votului de ncredere acordat de Parlament. n
caz de remaniere guvernamental sau de vacana a postului,
Presedintele revoc i numete, la propunerea primului-ministru, pe
unii membrii ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se
schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Preedintele
Romniei va putea revoca i numi pe unii membri ai Guvernului numai
pe baza aprobrii Parlamentului acordat la propunerea
primului-ministru. Primul-ministru, minitrii i ceilali membri ai
Guvernului vor depune individual, n faa Preedintelui Romniei,
jurmntul de credin. Preedintele Romniei nu l poate revoca pe
primul-ministru.Dac primul-ministru i pierde calitatea de membru al
Guvernului, cu excepia revocrii, sau este n imposibilitate de a-i
exercita atribuiile, Preedintele Romniei va desemna un alt membru
al Guvernului ca prim-ministru interimar pentru a ndeplini
atribuiile primului-ministru pn la formarea noului Guvern.
Consultarea GuvernuluiPreedintele Romniei poate consulta Guvernul
cu privire la probleme urgente i de importan deosebit. Participarea
la edinele GuvernuluiPreedintele Romniei poate lua parte la
edintele Guvernului n care se dezbat probleme de interes naional
privind politca externa, aprarea tarii, asigurarea ordinii publice
i, la cererea primului-ministru, n alte situaii. Preedintele
Romniei prezideaz edintele Guvernului la care
particip.MesajePreedintele Romniei adreseaz Parlamentului mesaje cu
privire la principalele probleme politice ale naiunii. Promulgarea
legilorLegea se trimite, spre promulgare, Preedintelui Romniei.
Promulgarea se face n termen de cel mult 20 de zile de la primire.
nainte de promulgare, Preedintele poate cere Parlamentului, o
singur dat, reexaminarea legii. Dac Preedintele a cerut
reexaminarea legii ori dac s-a cerut verificarea constituionalitii
ei, promulgarea se face n cel mult 10 zile de la primirea legii
adoptate dup reexaminare sau de la primirea deciziei Curii
Constituionale, prin care i s-a confirmat constituionalitatea.
(Articolul 77 - Constituia Romniei) Dizolvarea ParlamentuluiDup
consultarea preedintilor celor doua Camere i a liderilor grupurilor
parlamentare, Preedintele Romniei poate s dizolve Parlamentul, dac
acesta nu a acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n
termen de 60 de zile de la prima solicitare i numai dup respingerea
a cel putin dou solicitari de nvestitur. n cursul unui an,
Parlamentul poate fi dizolvat o singur data. Parlamentul nu poate
fi dizolvat n ultimile ase luni ale mandatului Preedintelui Romniei
i nici n timpul strii de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de
urgen. ReferendumulPreedintele Romniei, dupa consultarea
Parlamentului, poate cere poporului s-i exprime, prin referendum,
voina cu privire la probleme de interes naional. Preedintele ncheie
tratate internaionale n numele Romniei, negociate de Guvern, i le
supune spre ratificare Parlamentului, ntr-un termen rezonabil.
Celelalte tratate i acorduri internaionale se ncheie, se aprob sau
se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege. Preedintele,
la propunerea Guvernului, acrediteaz i recheam reprezentanii
diplomatici ai Romniei i aprob nfiinarea, desfiinarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanii
diplomatici ai altor state sunt acreditai pe lng Preedintele
Romniei. Aribuii n domeniul aprriiPreedintele Romniei este
comandantul forelor armate i ndeplinete funcia de preedinte al
Consiliului Suprem de Aprare a rii. El poate declara, cu aprobarea
prealabil a Parlamentului, mobilizarea parial sau total a forelor
armate. Numai n cazuri excepionale, hotarrea Preedintelui se supune
ulterior aprarii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare. n
caz de agresiune armat mpotriva rii, Preedintele Romniei ia msuri
pentru respingerea agresiunii i le aduce nentrziat la cunotina
Parlamentului, printr-un mesaj. Dac Parlamentul nu se afla n
sesiune, el se convoac de drept n 24 de ore de la declanarea
agresiunii. Msuri excepionalePreedintele Romniei, instituie,
potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgen, n ntreaga ar
ori n unele uniti administrativ-teritoriale i solicita
Parlamentului ncuviinarea msurii adoptate, n cel mult 5 zile de la
luarea acesteia. Dac Parlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac
de drept n cel mult 48 de ore de la ntiinarea strii de asediu sau a
strii de urgen i funcioneaz pe toat durata acestora. Preedintele
Romniei ndeplinete i urmtoarele atribuii: a) confer decoraii i
titluri de onoare; b) acord gradele de mareal, de general i de
amiral; c) numete n funcii publice, n condiiile prevzute de lege;
d) acord graierea individual.
2.2. Condiiile candidaturii pentru aceast funcie:Propunerile de
candidati pentru alegerea Presedintelui Romaniei se depun la Biroul
Electoral Central, cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data
alegerilor.Propunerile se fac in scris si vor fi primite numai
daca:- sunt semnate de conducerea partidului sau a aliantei
politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul
sau, dupa caz, de candidatul independent;- cuprind prenumele si
numele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul,
studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca
indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida;- sunt
insotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata
si datata de candidat, de declaratia de avere, de o declaratie
autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale,
privindapartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al
organelor de securitate, ca politie politica, precum si de lista
sau listele sustinatorilor, al caror numar nu poate fi mai mic de
200.000 de alegatori.Lista sustinatorilor este un act public, sub
sanctiunea prevazuta de Art. 292 din Codul penal. Lista sau listele
sustinatorilor trebuie sa cuprinda data alegerilor, prenumele si
numele candidatului, precum si prenumele si numele, data nasterii,
adresa, denumirea, seria si numarul actului de identitate si
semnatura alegatorilor care sustin candidatura. In finalul listei
persoana care a intocmit-o este obligata sa faca o declaratie pe
propria raspundere prin care sa ateste veridicitatea semnaturilor
sustinatorilor. Modelul listei sustinatorilor si al declaratiei pe
propria raspundere sunt prevazute in anexa nr.1 .Propunerea de
candidatura se depune si se inregistreaza la Biroul Electoral
Central in 4 exemplare, un exemplar original si 3 copii. Exemplarul
original si o copie se pastreaza la Biroul Electoral Central, un
altul se inainteaza la Curtea Constitutionala, iar al patrulea,
certificat de presedintele Biroului Electoral Central, se restituie
depunatorului.Nu pot candida persoanele care, la data depunerii
candidaturii, nu indeplinesc conditiile prevazute la Art. 37 din
Constitutie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de
doua ori, ca Presedinte al Romaniei.
2.3. Sistemul de votare:Scrutinul uninominal nseamn c ntr-o
circumscripie electoral se alege un singur mandat, iar alegtorul
poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat
ntr-un singur tur (denumirea tiinific este: sistem electoral
majoritar cu scrutin uninominal ntr-un singur tur, situaie n care
candidatul care obine cele mai multe voturi, indiferent de numrul
acestora, este declarat ctigtor) sau n dou tururi (caz n care este
necesar obinerea majoritii absolute a voturilor exprimate; dac o
asemenea majoritate nu este ntrunit, se organizeaz un al doilea tur
n care majoritatea simpl este suficient). O alternativ a votului
majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. n
circumscripii electorale cu numai un loc, votanii trebuie s pun pe
buletinul de vot toi candidaii n ordinea descresctoare a
preferinei. Cel care ntrunete majoritatea absolut ca prim preferin
este ales ctigtor.2.4. Modalitatea de selecie:Preedintele Romniei
este ales prin votul direct al cetenilor, n sistem de vot
majoritar, n dou tururi de scrutin. Durata mandatului Preedintelui
este de cinci ani, iar numrul maxim de mandate care poate fi obinut
este de dou.
3. Prezentarea campaniei electorale, identificarea i analiza
elementelor caracteristice comunicrii politice
3. 1. Activitile de comunicare i mesajul general al
campaniei:
Mesajul general al campaniei a fost un strigt de lupt al ntregii
ri HAI ROMANIA!, acesta fiind i sloganul campaniei prezideniale din
2009 a candidatului independent Sorin Oprescu.Dup cum spune chiar
el este cel mai puternic strigat de lupta al acestui popor. Este
atunci cand iti strangi pumnul in dinti, sari ca ars din fotoliu si
iesi in strada si te imbratisezi cu oameni necunoscuti si te bucuri
impreuna cu ei ca Romania, Romania ta si a lor, Romania noastra a
castigat.
3.1.1. Analiza axei comunicrii i a sloganului:Din punctul meu de
vedere sloganul din aceast campanie face trimitere la echipa
Romnia, o echip n care rolul antrenor se vrea a fi ocupat de Sorin
Oprescu. Este un mesaj de mbrbtare, de trezire a spiritului de
echip, venit de la un om sigur i determinat s ctige meciul
decisiv.
3.1.2. Prezentarea i analiza strategiei de comunicare:Accentul
nu a mai czut pe dezbaterile televizate, i mass-media nu a fost, ca
la toate celelalte campanii anterioare, canalul principal. Care
este explicaia? Dou tendine importante s-au manifestat n
ultimiipatru ani n plan social i au schimbat foarte mult contextul
lupteielectorale, fornd strategiile de comunicare politic utilizate
pn atunci s se adapteze. Prima a fost familiarizarea electorilor cu
utilizarea Internetului i migrarea unor audiene dinspremainstream
media spre new media. Aceasta a detronat televiziunea din poziia de
regin a mediilor n favoarea unui echilibru instabil: televiziune
versus spaiu virtual de comunicare. A doua tendin este dezinteresul
manifest al electoratului romnesc pentru fenomenul politic:
scepticismul i absenteismul politic s-au generalizat. Aceste dou
curente au obligat proiectaniide campanii s conceap strategii
extrem de bine orientate. De exemplu, n spaiul virtual nu s-a
investit foarte multe resurse n crearea i meninerea site-urilor
partidelor politice, ci mai degrab n blogurile candidailor,
publicul int al acestora fiind format din bloggeri (public
competent i nc activ politic). Pentru mediul rural ns, s-a ales ca
i canal publicitatea direct,comunicarea fa-n-fa cu alegtorii,
utilizndu-se i promoiile, mici obiecte utile fcute cadou.3.1.3.
Prezentarea canalelor de comunicare utilizate:Cel mai utilizat
canal de comunicare pentru susinearea candidaturii lui Sorin
Oprescu a fost internetul i anume site-urile, reelele de
socializare sau blogurile pentru a-i prezenta programele politice i
aciunile din campanie.Unul din mijloacele de comunicare a fost
chiar site-ul oficial al candidatului nsoit de sloganul campaniei,
unde simpatizanii puteau gsi informaii de ultim or, cu privire la
candidatura lui Sorin Oprescu. Site: sorinoprescu.ro Hai Romnia!Un
alt canal de comunicare a fost mass-media, prin intermediul cruia
s-au publicat informaii, au fost dezbtute subiecte n ceea ce
privete candidatura acestuia sau nsui Sorin Oprescu a ieit n faa
cetenilor pentru a transmite mesaje de interes public sau pentru
a-i ironiza pe opozaii si.Una din afirmaiile sale aprute n Jurnalul
Naional 8 noiembrie 2009 l-a plasat pe actualul preedinte, Traian
Bsescu n postura de ppuar iar pe Mircea Geoan n rolul de marionet:
Bsescu l vrea pe Geoan n turul 2, probabil s se asigure c l va
vedea dansnd lambada.
3.2. Oferta electoral: Dei plecat de la o poziie bun n sondaje,
Sorin Oprescu este ieit practic din curs, contnd doar din
perspectiva negocierilor pentru voturile din turul doi. Important,
deci. Strategia independentului n lupta cu sistemul nu a mai avut
succesul scontat, ntr-o competiie n care toi candidaii se
raporteaz, ntr-un fel sau altul, exact la acelai lucru. Oprescu
poart povara unui an de proiecte aiuritoare ntr-un Bucureti rmas
neschimbat, a amplificrii imaginii de neseriozitate i incompeten. n
plus, campania a fost moale, fr gselniele la care ne-am fi ateptat,
cu atacuri concentrate, n prima etap, tot pe Bsescu i mai puin pe
PSD. Se remarc o schimbare de strategie de ultim moment, acuzele
aduse lui Geoan fiind deosebit de virulente, dar ele ar putea veni
prea trziu ca s mai rup din votanii acestuia. Primarul Capitalei
conteaz doar n aranjamentul turului doi, prin mesajul pe care l va
lansa ctre propriul electorat i prin voturile, multe sau puine, pe
care le-ar putea bga n sacul unuia sau altuia. Poziionarea
primarului n raport cu PSD i PD-L las loc oricrei posibiliti, iar
sloganul Hai, Romnia ar putea s fie receptat uniform de ctre toat
galeria.
3.2.1. Oferta propriu-zis: proiecte i propuneri de legi,
promisiuni i perspective:Candidatul indepedent la prezidentiale
voia sa realizeze un program de sprijin pentru cei care au luat
credite si nu le pot plati, care sa presupuna o pasuire pentru o
perioada de un an.Oprescu promitea, la Antena 3, si ca TVA va
ramane la valoarea de 19%, insa spera sa obtina o scadere a taxei
la alimentele de baza."Astea trebuie sa le faca un prim-ministru,
dar despre asta as discuta la modul general cu el", spune edilul
Capitalei, care a adaugat ca obligatoriu omul pe care il vede in
fruntea Executivului este tot un indepedent, care sa isi faca o
echipa de profesionisti.In plus, Oprescu avea in vedere un plan de
finantare a Sanatatii, sistem despre care spune ca a fost mereu
subfinantat. La fel si pentru Agricultura.Sorin Oprescu avea si o
idee juridica in program - voia sa modifice Codul Penal, astfel
incat sa existe circumstante agravante pentru cei care ocupa
functii publice in cazul infractiunilor de coruptie, cu cat e mai
sus postul, cu atat pedeapsa sa fie mai mare.In ceea ce priveste
mediul de afaceri, Sorin Oprescu avea in vedere introducerea unui
program social ca in Germania, prin care persoanelor care au
venituri de peste 500.000 de euro din activitati economice sa li se
ia un procent anual din profit pentru finantarea programelor de
protectie sociala.Insa, pentru a nu-i supara pe investitori,
Oprescu spunea ca va sustine si facilitati pentru cei care creeaza
locuri noi de munca.In materie de politica externa, Oprescu voia sa
respecte angajamentele luate in relatiile euro-atlantice, insa
spunea ca vrea sa reia si colaborarea cu Rusia, "care a fost
uitata", "de la pietele de desfacere pana la colaborarea
economico-culturala".
3.2.2. Identificarea categoriilor de public vizate i analiza
mesajelor specifice pentru fiecare dintre acestea:Sorin Oprescu a
ncercat s se adreseze unui public ct mai larg, acest fapt reiese
din promisiunile pe care el le-a fcut i care nu s-au axat exclusiv
pe anumite categorii de vrst, ncercnd s cuprind necesitile ntregii
naiuni, fcnd apel la sigurana populaiei att la nivel de nevoi
fundamentale ct i la sigurana individului n spaiul public. Astfel
candidatul le acord o a 2-a ans celor care au fcut credite i nu le
mai pot plti.Doctor fiind, Sorin Oprescu, avea in vedere i un plan
de finanare a sistemului de snttate, din nou acesta viznd ntreaga
societate a Romniei.
3.2.3. Identificarea i analiza materialelor electorale de
suport:
Stick-ere cu numele i poza candidatul:
Afiul campaniei nsoit de sloganul campaniei i poza
candidatului:
Afilierea cu nume sonore din industria muzical, avnd ca scop
atragerea unui public int:
3.3. Desfurarea campaniei: 3.3.1. Identificarea i analiza
principalelor activiti de comunicare ale campaniei:Consultanii
politici spun c folosirea platformei web 2.0 ca instrument, dar i
ca strategie politic integrat pentru a ctiga alegerile poate fi
factorul decisiv ntr-o campanie electoral. Bogdan Naumovici,
manager la 23 Communication Ideas, se consider un manager cu
experien n marketingul politic, el fiind cel care s-a ocupat de
campania lui Cozmin Gu. Rezultatul: pn la urm tot Oprescu a ieit
nvingtor, majoritatea alegtorilor din Bucureti au fost vrstnici,
iar Gu n-a primit dect aproximativ 5% din voturi, n pofida faptului
ca a beneficiat de o campanie masiv adresat tinerilor pe net, iar
Oprescu nu a fost vizibil pe Internet.Se pare c tehnologia
avanseaz, oamenii se adapteaz dar alegerile, chiar i n era digital,
se ctig tot cu sacoa i plicul, drept dovad la campania prezidenial
din 2009, Sorin Oprescu a fost vizibil i pe Internet prin
intermediul site-ului de campanie www.sorinoprescu.ro , dar nu a
fost suficient pentru a iei nvingtor.
3.3.2. Identificarea i analiza principalelor activiti de teren
ale campaniei:Programul de Reabilitare a Infrastructurii
Educationale, Sorin Oprescu a vizitat coala de muzica nr.3 din Str.
Stirbei Voda care face parte din acest program, de asemenea,
primarul general s-a ntlnit cu ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor
Publice si Locuinelor, Laszlo Borbely, la blocurile SITRACO din
Piaa Naiunilor Unite pentru preluarea locuinelor de
necesitate.Sorin Oprescu a organizat multiple ntlniri cu susintorii
si menite s atrag ct mai mulisimpatizani. ntlnirile au avut loc n
diferite zone ale capitalei, ncepnd de la metrou pn la concerte
organizate pentru promovarea candidaturii acestuia.
3.3.3. Identificarea asocierilor i a principalilor susinatori ai
campaniei:Pentru susinerea lui Sorin Oprescu la preedinia Romaniei
au luat parte: Gheorghe Iliescu, fostul director comercial al CE
Rovinari, face parte din Comitetul de sprijin, la nivel naional.
Adrian Ragnar Thiess este coordonator al campaniei electorale a lui
Sorin Oprescu si, in acelasi timp, subaltern al lui Vasile Blaga in
PD-L Doctorul Constantin Buza a fost coleg de facultate cu Sorin
Oprescu, acesta fiind unul dintre elementele care a contat pentru
acceptarea propunerii de a fi conducatorul campaniei electorale
printre vrnceni pentru medicul independent Oprescu.
3.4. Vizibilitate media:3.4.1. prezena candidatului/candidailor
n media:Dup unele statistici, il gsim clasat pe candidatul
independent Sorin Oprescu pe locul 3, avnd cumulate 7 apariii: la
TVR 1 (3), iar la Antena 3 i Realitatea TV, cte 2, fiind detronat
de ctre Traian Bsescu (locul 2) i Crin Antonescu (locul 1).3.4.2.
feed-backul media: Feed-backul candidaturii lui Sorin Oprescu nu
s-a lsat ateptat, multe articole au fost publicate pentru a-l
discredita pe acesta. Gurile rele menionnd activiatea lui ca primar
al capitalei, ca fiind una mediocr i c doctorul Oprescu n-ar fi
pregtit pentru cea mai nalt funcie din stat. Au fost ns i persoane
care au salutat candidatura ca independent a lui Sorin Oprescu i au
fcut prognosticuri in favoarea edilului.
4. CONCLUZIISorin Oprescu s-a nscris n cursa pentru Cotroceni cu
400.215 semnturi de susinere, iar la alegeri a obinut 309.764
voturi, reprezentnd 3.18% din ntregul numr de votani.Costurile de
campanie pentru susinerea candidaturii lui Sorin Oprescu s-au
ridicat la 387.370 lei, n condiiile n care opozanii si au investit
de 7 ori mai mult n promovarea campaniei.
Ideea sloganului Hai ROMNIA i a mesajului general al campaniei
mi s-au parut potrivite pentru postura de indepentent din care
Sorin Oprescu a candidat, romnii fiind familiarizai cu acest ndemn
de la diferitele competiii sportive, trezind n ei spiritul de lupt
i de schimbare n bine. Practic asta a i vrut Sorin Oprescu s fie,
un antrenor pentru Romnia.Chiar dac activitatea de primar nu l-a
recomandat pentru postul de preedinte de stat, a reuit datorit
carismei i stilului su populist s se claseze pe locul 4 n aceast
campanie electoral, astfel ctignd mai mult notorietate.
Bibliografie:1. BECIU, Camelia, Comunicarea politic, Bucureti,
editura Comunicare.ro, 20022. BECIU, Camelia, Politica discursiv.
Practici politice ntr-o campanie electoral, Iai, editura Polirom,
2000
Surse web:
1. www.google.ro2. www.jurnalul.ro3. www.gandul.ro4.
www.evz.ro5.
www.apd.ro/files/publicatii/Raport_Prezidentiale_2009.pdf6.
www.revista22.ro7. www.ziare.com
4