Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9 358 Section: Literature SOME CONSIDERATIONS ABOUT G. CĂLINESCU’S POETRY Dan Pătrașcu PhD, ”Mihai Eminescu” National College, Buzău Abstract: G. Călinescu is unanimously recognized as a literary historian, theorist of literature and excellent novelist. The fact that G. Călinescu's critical system is connected with the novelist's work is also an obvious element. What remains largely outside the model represented by Călinescu in Romanian literature is his poetic work. What we are trying to do in this study is an analysis of G. Călinescu's poetic texts from a thematic point of view, from the perspective of the meanings as well as from the perspective of the connections established with the work of the writer as a whole. Keywords: poetry, criticism, literature, literary theme, meaning Că G. Călinescu este îndeobște recunoscut ca istoric literar, teoretician al literaturii şi strălucit prozator este un fapt unanim acceptat. Faptul că sistemul critic călinescian este conectat mai degrabă la opera de prozator este de asemenea un element câ t se poate de evident. Ceea ce rămâne însă oarecum în afara modelului pe care -l întruchipează G. Călinescu în literatura română este opera sa poetică. Un aspect mai puțin analizat este așadar poetul Călinescu, umbrit de aureola celorlalte preocupări. Există în opera călinesciană o disponibilitate a schimbării registrelor discursului de la poezie către proză, trecând prin dramaturgie și, așa cum s-a constatat adesea, prin critica literară care devine în cazul său o modalitate de a analiza literatura, folosind chiar uneltele literaturii. În proza călinesciană se regăsesc teme și motive ale operei poetice, așa cum prozatorul poate fi ușor deslușit în spatele perfectei țesături narative din Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Din mărturisirile scriitorului, cariera pe care și-o proiectase era cea de poet. De altfel, aștepta o confirmare de la cei pe care-i considera marii critici ai vremii: „pe mine nu mă interesa decât părerea a doi oameni din România: G. Ibrăileanu și Eugen Lovinescu. De verdictul lor depindea întreaga carieră a mea și încrederea în mine. Credeam atât de mult în absolutul judecății critice, încât o vorbă spusă de Ibrăileanu ori Lovinescu însemna pentru mine o sentință […] S-a întâmplat însă că, atunci când am venit eu, cri ticii în vârstă să nu mai scrie, și n-avea cine să-mi spuie de trebuie să-ncep ori nuŗ 1 . Faptul că nu a avut o astfel de confirmare critică a determinat gestul renunțării la poezie: „atunci am renunțat la scris și renunțarea aceasta se cheamă criticăŗ 2 . Ideea că vocația critică a apărut pe fondul renunțării la poezie este cu atât mai interesantă, poetul prefațând astfel criticul. Într-un fel, „judecata critică absolutăŗ de care nu a beneficiat a constituit punctul de plecare al unei opere critice care a trasat definitoriu ample și ferme judecăți de valoare în literatura română. Și în alte cazuri, renunțarea la poezie a constituit punctul de plecare al unei opere, așa cum se întâmplă în cazul lui Radu Petrescu, admirator declarat al operei lui G. Călinescu. În orice caz, Călinescu nu a renunțat 1 Valer Donea (Profira Sadoveanu), De vorbă cu G. Călinescu, apud Bălu, Ion, G. Călinescu, Editura Cartea Românească, 1970, p. 43. 2 Idem
5
Embed
SOME CONSIDERATIONS ABOUT G. CĂLINESCU’S POETRY 05 47.pdf · paradoxala îndoialĈ a împlinirii: „Azi am gravitatea celui care-a biruit, / Dar la suflet sunt îndoit, / Pierzând
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
358
Section: Literature
SOME CONSIDERATIONS ABOUT G. CĂLINESCU’S POETRY
Dan Pătrașcu PhD, ”Mihai Eminescu” National College, Buzău
Abstract: G. Călinescu is unanimously recognized as a literary historian, theorist of literature and
excellent novelist. The fact that G. Călinescu's critical system is connected with the novelist's work
is also an obvious element. What remains largely outside the model represented by Călinescu in Romanian literature is his poetic work. What we are trying to do in this study is an analysis of G.
Călinescu's poetic texts from a thematic point of view, from the perspective of the meanings as
well as from the perspective of the connections established with the work of the writer as a whole.
Keywords: poetry, criticism, literature, literary theme, meaning
Că G. Călinescu este îndeobște recunoscut ca istoric literar, teoretician al literaturii
şi strălucit prozator este un fapt unanim acceptat. Faptul că sistemul critic călinescian este
conectat mai degrabă la opera de prozator este de asemenea un element cât se poate de
evident. Ceea ce rămâne însă oarecum în afara modelului pe care-l întruchipează G.
Călinescu în literatura română este opera sa poetică. Un aspect mai puțin analizat este
așadar poetul Călinescu, umbrit de aureola celorlalte preocupări. Există în opera
călinesciană o disponibilitate a schimbării registrelor discursului de la poezie către proză,
trecând prin dramaturgie și, așa cum s-a constatat adesea, prin critica literară care devine
în cazul său o modalitate de a analiza literatura, folosind chiar uneltele literaturii. În proza
călinesciană se regăsesc teme și motive ale operei poetice, așa cum prozatorul poate fi
ușor deslușit în spatele perfectei țesături narative din Istoria literaturii române de la
origini până în prezent.
Din mărturisirile scriitorului, cariera pe care și-o proiectase era cea de poet. De
altfel, aștepta o confirmare de la cei pe care-i considera marii critici ai vremii: „pe mine
nu mă interesa decât părerea a doi oameni din România: G. Ibrăileanu și Eugen
Lovinescu. De verdictul lor depindea întreaga carieră a mea și încrederea în mine.
Credeam atât de mult în absolutul judecății critice, încât o vorbă spusă de Ibrăileanu ori
Lovinescu însemna pentru mine o sentință […] S-a întâmplat însă că, atunci când am
venit eu, criticii în vârstă să nu mai scrie, și n-avea cine să-mi spuie de trebuie să-ncep ori
nuŗ1. Faptul că nu a avut o astfel de confirmare critică a determinat gestul renunțării la
poezie: „atunci am renunțat la scris și renunțarea aceasta se cheamă criticăŗ2. Ideea că
vocația critică a apărut pe fondul renunțării la poezie este cu atât mai interesantă, poetul
prefațând astfel criticul. Într-un fel, „judecata critică absolutăŗ de care nu a beneficiat a
constituit punctul de plecare al unei opere critice care a trasat definitoriu ample și ferme
judecăți de valoare în literatura română. Și în alte cazuri, renunțarea la poezie a constituit
punctul de plecare al unei opere, așa cum se întâmplă în cazul lui Radu Petrescu,
admirator declarat al operei lui G. Călinescu. În orice caz, Călinescu nu a renunțat
1 Valer Donea (Profira Sadoveanu), De vorbă cu G. Călinescu, apud Bălu, Ion, G. Călinescu, Editura Cartea Românească, 1970, p. 43. 2 Idem
Iulian Boldea (Editor) - Literature, Discourses and the Power of Multicultural Dialogue
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017. eISBN: 978-606-8624-12-9
359
Section: Literature
niciodată total la poezie, revenind în diverse etape ale operei sale la poezie. Dovadă sunt
textele lirice răspândite în mai multe periodice culturale ale timpului.
În opera poetică a lui G. Călinescu transpare o bună parte din deschiderea către
universalitate, către o construcție viguroasă care pare a absorbi toate marile teme ale
literaturii. Estetul Călinescu se dezvăluie la fel de firesc în poezie la ca în paginile sale de
prozator sau critic. Lirismul călinescian are o consistență gravă, studiată, abordând totuși
cu ușurință o tematică vastă.
Muzicalitatea vârstei copilăriei, accentul pus pe reverberațiile sonore ale amintirii
transpare în Melodii: „Lumea suna frumos. Făceam țimbal / Din lingurițe, tăvi, pahare,
ceşti, / Pluteam în melodii cu cozi de pești / Verzi, diafani, prin apa unui bal //ŗ3. Melodia
interioară amintirii dezvăluie un spațiu supradimensionat, construit din perspectiva
copilului: „Şi patul mârâia pe labe groase / De leu, pendulul vâjâia festiv, / Oglinda ardea,
şi-ntr-un crater cu tiv, / De-argint fierbeau istorii fabuloase//ŗ4.
Rochia de moar este o reluare lirică a imaginarului din Cartea nunții, dar ceea ce
conturează vitalitatea poetică e surprinzătoarea forță de a crea imagini, de a transpune în
cuvinte o atmosferă ce se află în vecinătatea revelației poetice: „Pe geam, un val oceanic
stropește picături, / Se clatină-n oglindă desișuri de păduri, / Înăbușită fierbe cerneala-n