(SOCIETATEA Revista septèmânei. TEATRALA.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/tribunapoporului/1900/... · legilor cu rigoare, şi paza intereselor statului, în conformitate

REDACŢIA Ы) strada Aulich Nr. 1

ABONAMENTUL Warn Anstro-ITngaria : (uman 20 cor. pe V» 110 cor.; рѳ Чі de an

i cor.; рѳ 1 lună 2 cor. Ы de Duminecii pe an

- i coroane. — Filtra România şl irtiaătato pe an:

40 franci. tanioripte nn se napoiaza

1ÎIÂB- ЧІЖВАТІ N21 ПТЬТЕ 1900

4Ú

ADMINISTRAŢIA : Arad, etrada Aulich Kr. 1

IîfSEBŢIUMLE : de nn şir garmond: prima dată 14 bani; a dona oară 12 bani; a treia oară 8 b., şi timbra de 60 bani de

flecare pnblicaţiune.

Atât abonamentele cât si insertinnile snnt a se plăti

înainte in Arad.

Scrisori nefrancate nn se primesc.

Anul I V limier de Mr. 28

(SOCIETATEA TEATRALA.

mè doare sufletul câte o.?atâ. Ciad mo gândesc 1% v i ' ţ a omului. Citi nedreptate în Іигаел aceasta .

Vezi, unul e copleşit de buca­le pamêntuluï şi durerile suforinttl it lame necunoscuta lui, eară a l ­ita viaţa sa nu vede soarele i"evi­ii, ci numti amărui 'i-s'a luvt to-

Tirtş vieţii. Nu-ţî aduci aminte de sărutările

le ale mamei ? Când i e întorceai şcoala la vatra părinţilor, bra-

oraşele . Unde aï vëzut însë teatru român ? Şi ar fi oare iară cuvinţă, dacă căpeteniile terii s'.-tr gândi să f-ic» şi pentru cetăţenii români ai patriei co­mune teatru român la Arad, spre pildă, ori laBrsşov, ori ?lt-undeva ? Ba ar fi foarta cuviincios.

Dar ' aşa de mult bietul Român .s'a înveţafc cu nedreptatea, că derinţa chiar' de a cere aşa ceva del* ţ ea ră ne pare un lucru ciudat.

Ne <«m luat gândul, aşadară delà a jutorai banilor obşteşti şi ne-^m a~ pueat ьа ie facem toate din puţinul nostru. Că, Doamne, bogată este iu­birea noastră de neam.

Noi plătim dăjdiile torit, noi ţi­nem comitatul, noi plătim pa nőtára­sul şi pe chişbir^ile Iul. Da? eată c&

tele el încleştate în giurul gatul ti ! din s ă r t c b , ee ne т ч і române, dăm tta lţl spuneau, că e raiu pe pä-; pentru şcoala noastră confesională şi atat. I pentru biserica noastră, înfiinţăm tot

Dar să nu uiţi, câţi sunt orfani j f e l u l d e asocbţ iunl şi din lipsurile Îs ista lume. Bi nu cunosc zi.mbetul | noastre le susţinem. iubirii de mamă şi inima lor a rëmas tutié de cea mal curata fericire.

Unii se scaldă în roadele nr ro-«lnl fiira socoteală, alţii p-r< à : ru­mé caută nefericire*, cu li/.mir..\'.va.

Jgjende hieï n'ai vis;-*, ebi резш ciêvsa. 'Ш Sünt tari si mart, i e unde stri­căciunea lor ar t rebr i sa-I ţină robi durerilor şi ea:â alţii buni şi fara |

sunt jucărie în manile celor ticăloşi şi proşti.

Am âvé şi noi mamă, sermanil Români din Ţeara-Ungureaseă Ci-că patria e mamă tuturor. Dară c maş­teră noua.

Agoniseala sudorilor noastre o dam bir pentru greutăţile obşteşti şi

}il noştri îndură ^áídura şi fri­gul In hainele Kezarulul şi s ingeie şi-'l varsa, când vine duşmanul. Dar rugurile pentru dieptate nu este la­nt să le dăm în limba maicii noastre şi suntem prigoniţi, pentru-ce are mai scump sufletul nostru.

S'au înălţat palate de scoale, onde se preamăreşte limba şi duhul fraţilor noştri Ungurii, pe cari Ii iu-Mm, ca doar fraţi ne sunt în patria eonrana, dar' noi abia mal suntem în stare sä ţinem puţinele noastre că­suţe de şcoală şi chiar acestea sunt spin In ochii fraţilor mari şi puter­ii!

Din banii obşteşti nici poveste să ie dea şi noue invoţătura în limba care ne-a cântat la leagăn.

Toate frământările altor.'i pentru Înaintarea cunoştinţei şi a luminării sufletului sunt ajutate eu rodul oste-ielelor noastre şi căpeteniile ţârii cu drag privesc la Academia Ungurească şi la muzeele ungureşti şi Ja însoţi­rile de cultura ungurească. Noi însă abia avem Asociaţiunea, săraca şi asta, ca val de ea.

Dar' teatru avem ? Nu avem, germanii. Cel mal scump mijloc de cul­tul ne lipseşte cu desevîrşire.

Pentru fraţii Ungari cârmuirea t;. teatru la Budapesta şi \n toate

Nu vrem să rëmânem teatru.

nici fără

Şi aşa, sunt acum treï-zeeï şi unu • i ' *n v, bftrb-iţi iubitori de cultura ro­mâneasca ш înfiinţat o societate, оате să adune din sărăcia Românilor bani mulţi, şi s ii facă odată din ei teatru române «e.

Aceasta este societatea pentru crea-? ea unui fond d* Uatru -.ţm>al român. An de an soeieiaten aceasta ţine câte o adunare generală printre Români, i3ft să-î îmbărbăteze şi să adune pe-tricieă de peuicică pentru măreaţa zidire a teatrului român.

Astăzi societatea aceasta îşi ţine adu ns r e s H a generală din anul 1900 la Abrud. Suntem copleşiţi de bucurie vëzâu l sporiul col bun al bărbaţilor, cari conduc această scumpă asociare românească şi sufletul nostru să umple de dulce căldură la gândul, că în curând din sat în sat va păşi mândră şi fr imoasă Thalia — Română, ca să n<i mângâie in necazuri şi să aline durerile inimilor româneşti.

Ostre să mai spunem speranţele noastre, ce legăm de teat ru ro­mân?

D a r ' cine nu cunoaşte puterea artei dramatica? Nu este armă mai tare p m t r u deşteptarea poporului, de cât teatru.

Pentru .4 ce.... suntem veseli, CÄ-'I a ri en ad iua ţ i astăzi pe Români ia Abrud, pen ru -ea se chibsuească infîintarea teütruiul român şi nu pu­tem să nu îndemnam cu ocasiunea aceasta pe toţi cel ce doresc în­aintarea camelor româneşti , ca së fie sgriginitorl cu fapta şi cu cuvêntul íicc-stei frumoase întreprinderi cultu­rale a poporului nostru românesc.

La Abrud ne este astăzi gândul, lu te .ua iui Horia, la pămentul Ini lancu, cari dorm somnul de veci .iscunşi în gliile Munţilor-Apusenl. A încetat toiul armelor şi musele s'au deşteptat, pentru ca să dea noue putere de înaintare poporului ro­

mânesc. Cu armele ştiinţei şi ale culturii vom învinge.

Salutam în Abrud adunarea gene­rală & societăţii teatrale româneşti şi '1 dorim succes.

Chestia flşpanilor. numită a?a de zia­riştii maghiari, p O chestie mult discutată îa pro.-ia t.ifcţhisra. E vorba da a ae face noKÏ r.unirl. în locurile vacante, şi a'-este numiri sunt cu atât mal importante, cu cât, pe deoparte, trebuiesc instalaţi partisan! de al guvauuîu! Szèll, po de altă parte, trebue 6 8 se contrabalanseze frirţi devotaţilor re gim*îor Tisza Bà.'.ffy Nefastele regime ce 8'ai) ?î.4:c!dat delà T'sza până la Bánffy, ea.ă — dypä ..Budapesti Hírlap" •••• ee fel de flşpanl au dat töril:

.Sistemului Tissa îi trebuiau fişpani gata şi capabili de ori ce. Scăderile politice şi morale le erau ertite, abusurile şi fărădelegile nu numol că n'au fost pedepsite, ci erau lău­date şi distinse, pentru-că eî făceau tot ce li-se cerea : erau spioni, făceau ingerinţe (kortes), sau erau p s ş ! . . .

.... nu administraţia bună, executarea legilor cu rigoare, şi paza intereselor statului, în conformitate cu intenţiile guvernului, ci interesele elicelor din comitate şi iiegerile, în planul întâiu* era activitatea lor.

ZvîrcorUire lui Bánffy.

^Valshï, fraţi în trădare de pa­trie, s'a sflrşit comedia". . . „să ne unim contra pat r ie i !"

Acestea sunt vorbele prin cari car icterisează ziarul ex-pandurulul atitudinea politică a prim-ministrului Széli, — într'un violent articol în­titulat „Coloraan Széli, partidul po­poral şi Valachil", — apărut în ultimul numër al ziarului „Magyar Szó".

Şi toate acestea, pentru motivul că ziarul „Alkotmány" într 'un prim-articol recunoaşte dreptatea pre­tenţiilor R o m â n i l o r , schiţate în „Telegrafii1 Român", pentru a uşura o „apropiere" între Români şi Maghiari.

Am accentnat deja în ziarul no­stru cât de dezastros este şovinismul maghiar pentru patria noastră şi viitorul ei, — şi nu ne rëmâne de cât să repetăm de a înfiera atitudinea politica a pandurului agitator contra statului şi intereselor vita!e ale patriei noastre.

Privim însă cu bunăvoinţă ten­dinţa pornită din cercuri oficiale, pe care o vedem aprobata şi de organul partidului poporal, cu atât mal ales, cu cât vedem că oposiţia absolută faţă cu o eventuală apropiere ro-ratino maghiară o représenta astăzi între maghiari numai Bánffy şi kossu-thiştil, cari sunt elementele turbu­lente, archişovinisto din ţeara noastră.

Asupra acestora vom reveni.

Revista septèmânei. Credem că este de folos pentru

cititorii noştri ca să le înşirăm lucru­rile mal de căpetenie ce s'au întâm­plat în sëptëmâna din urmă, cu atât mal vârtos, eu cât putem înşira şi lucruri frumoase din r i ea ţa noastră românească.

Un lucru despre care cu mândrie putem s4 vorbim este serbarea ce s'a ţinut în ziua sfinţilor apostoli Pe t ru şi Pavel la şeoalele din Braşov. S'au împlinit, adecă, cincizeci de ani de când s'a plis temelia şcoalelor româ­neşti din Braşov, cele maî mari şi mal frumoase din ţeara noastră, şi din cari în curgerea acestei jumetăţ l de veac împlinit, de când fiinţează, mulţi oameni luminaţi au eşit, mulţi oameni cari au fost şi sunt încă mândria în­treg neamului românesc, şi cari de mare folos sunt în slujba neamului nostru oropsit.

Şi-au împlinit o datorie dascălii şi eforii de azi ai acelor scoale, când au serbătorit împlinirea unul jumëta te de veac, de când ea împrăştie înveţa-

' tura şi ştiinţa. Prëznuind şi cinstind prin slujbe Dumnezeieşti amintirea acelor mari oameni al neamului, cari prin dărnicie, din îndemnul sufletului lor românesc, au pus împreună delà om la om bani pentru a dura aceste scoale româneşti, conducëtoriï de azi, împreună cu toţi şcolarii cari se îm­părtăşesc de binefacerile înveţăturel, şi-au împlinit o sfântă datorie, ia care tot Românul de bine se însoţeşte cu inima şi cu sufletul sëu.

Căci mare binecuvôntare este în-veţătura, şi fericiţi cel-ce se adapă la isvorul ştiinţei ; — de aceea urzi­torilor acelor aşezăminte, amintire! fericiţilor întru Domnul urzitori laudă şi închinăciune să aducem, ear ' fru­mosului asezëmênt de luminare a neamului nostru să-'i dorim : Multe jumetăţl de veacuri înainte, până la sfîrşitul veacuri lor!

Este totdeodată o frumoasă în­văţătură pentru noi în zămislirea şcoa­lelor din Braşov.

Fără ajutoare, fărâ aduo&rl de bani din părţi îndepărtate, o mână de oameni din Braşov, din puterea lor numai, au pus temelia acelor mândre şi măreţe scoale; — o dovadă este aceasta, de cât poate face unirea, tăria în credinţă şi silinţa neostenită a unor oameni de bine, ori cât ar fi el de puţini.

Cu gândul înveselit de cele ce s p u s e r ă m despre binecuvântatele scoale din Braşov, vine rîndul să amintim despre fmmoasele serbări ce fac Românii începând de Duminecă, în Abrud, în ţeara iubiţilor noştri Moţi.

Se va ţinea acolo Adunarea Ro­mânilor pentru fondul de teatru na­ţional.

Se vor pune acolo la cale, ca în toţi anii, trebile ce sunt de făcut

pentru a face ca mal In graba să ajun­gem şi noi Romanii din ţara asta ca prin puterile noastre sa ne facem un teatru, tn care sä se audă fru moaşe lucruri povestite pe scenă nu­mai In dulcele nostru grai românesc.

Şi ca la zile mari unde-I multă lume cu inimă românească, гёзипа vor codrii şi văile de veselia şi pe t recerea celor adunaţi acolo.

Prin înfrăţire, din ori-ce lucru mic poate să iese o bună ispravă. Şi dimpotrivă, zarva strică şi lucru­rile întemeiate.

Aşa viind vorba, pomenim aci de greua stare în care se găsesc fraţii noştri din Bucovina. Guvernatorul, mal marele preste această provincie, — care face parte din ţările supuse co­roanei M. Sale Impëratuluï, Regelui nostru, — este un neîmpăcat dujman al Românilor, pe care ca să-î slă­bească, ademenipe pe o parte din el, ear acum II foloseşte de „coadă de topor", — jalnic lucru pentru fraţii noştri! bucovineni. Dar Dumnezeu ѳ bun şi măre, — şi se vor găsi şi în­tre depărtaţii fraţi al noştri, şi se gă­sesc oameni, Români cu tot sufletul lor, cari nu vor întârzia să pună ear la cale şirurile resfirate ale luptători­lor pentru neam.

Ca să spunem câte-va vorbe şi despre rosturile dela stăpânirea din Viena, amintim că acolo acum, pe vremea de vară, când e vacanţă, primul ministru caută să pună la cale o învoială cu partidele cehe şi cele nemţeşti , ca să poată să-şi asi^ureze domnia.

Dar cehii se tot adună mereu, şi spun cu hotărîre că nu se împacă până nu lasă ca In ţara lor să fie ia toate slujbele pusă limba lor, In locul celei nemţeşti . Nemţii la rîndul lor ear nu se lasă, aşa câ nu prea este de crezut ca ministrul să poată pune la cale vre-o învoială Intre cel doi vrăjmaşi, şi atunci cu greu va mal putea sta la cârmă.

In Bucureşti, la fraţii noştri! din Regat, în zilele acestea s'a întâmplat o schimbare la cârma ţeril. Guvernul conservator, în frunte cu dl Cantacu­zino a părăsit puterea, şi acum e vorba ca M. S. Regele Carol I. să cheme la cârma ţeril pe dl P . Carp.

Şi fiind vorba de Regatul liber al României, nu putem să nu amin­tim că mare tărăboiu au făcut p'acolo jidanii, cari pleacă din ţară, fiind-ca din pricina că n 'au fost roade In anul trecut, el nu mal aveau pe ce specula, aşa că au pornit cu droaiele la America, şi In drumul lor prin ţerî străine mult au înjurat ţara care a suferit aşa de mult pe urma stoar­cere! lor, ca nişte oameni nerecuno­scători şi răi cum sunt.

Dacă aruncăm acum privire asu­pra celor ce se petrec In lumea mare, vedem că toate grijile şi toate silinţele puterilor mari sunt către China, împë-răţia oamenilor cu piele galbină, unde curge un înfricoşat rësboiu împreu­nat cu revoluţie contra creştinilor, contra pieilor albe.

Puteri le mari din Europa toate au trimes acolo armate, care duc lupte înverşunate contra mulţilor şi grozavilor vrăjmaş! a! creştinismului.

Multă moarte de om are să mal fie acolo până să se potolească lu­crurile, şi mulţi bani se cer ; iar ba­nii daţi fiind pentru rësboiu, tn toate ţerile să simte o mare strlmtoare.

Rësboiul Englezilor cu Burii încă nu s'a isprăvit ; şi retraşi în munţii de hotar al ţeril lor, harnicii oameni oare luptă pentru drepturile şi liber­

tatea lor, şi cari ştiu să-'şl iubească ţara şi libertatea, II vor mal da pe Englezi Ia mult necaz ; vor fi el bi­ruiţi la urma urmelor, dar au dove­dit că au prea multă tărie In suflet decât să poată fi nimiciţi vre-odată.

Din România.

In ja ru l crisel ministeriale. Dl Petre Csrp a avut Mercuri seara

o scurta audienţă, la Castelul Peleş. Dupa acea audienţa, d-sa a cvut in-

tervedere cu dl Take Ionescu. Joi, la orele 12, dl Carp s'a presentat

din nou la Castel, unde a fost reţinut Ia dejun.

M. Sa Regele a autorisât tn mod for­mal pe dl Carp să formeze viitorul guvern, cerându-'I eă facă tot posibilul ca să poto­lească nemulţumirile.

Ziarele din capitală anunţă ca sigură următoarea listă ministerială :

Carp, finanţe şi preşedinta. Tahe Ionescu, interne. Marghiloman, externe. Filipescu, domenii. Maiorescu, justiţie. Arion, instrucţie. Olăneseu, lucrări publice. General Lahovary, rësboiu.

Reuniunea învetătorilor.

— Şedinţa II. — După deschidere urmează la ordinea

zilei disertaţia »La începutul secoiuluI X X й

lucrată cu multă diligentă de tinërul în-veţăotor Pavel Dîrlea din Araneag. A fost ascultată cu multă atenţiune şi primită cu însufleţite urări.

Dacă lucrarea ѳ originală, apoi în-adevër face cinste tinërul ui autor.

Asemănarea trecutului cu presentul, întru formarea caracterului religios prin şcoală a fost bine descrisă în disertaţie.

Presidinl présenta un „Regulament in­tern' pentru adunările despărţemintelor, şi dnpă ce dă desluşiri, că toate despărţemintele au consimţit deja cu „Regulamentul", adu­narea îl primeşte fără schimbare şi dispune a se tipări şi împărţi membrilor pe calea despărţemintelor.

Urmează punctul 8 din program : Cine sè examineze în şeoalela poporale cu

ocasiunea examenelor finali* disertaţiune de Petru Vancu, înv. în Măderat. Diser-tantul conclude, că examenele să вѳ facă numai sub conducerea Inveţătorulul şi în­trebările să sc pună numai de şi prin în­veţător. După ce mal vorbesc în chestia de sus şi alţii, între cari şi subinşpectorul regese Balogh, presidiul anunţă, ear' adu­narea aproabă conclusele disertantulul. — La punctul 9 din program e „înaintarea societăţii de apicultură (stupărit)*. Inveţă­torul Ioan Vancu din Arad Şega, ca unul ce se ocupă cu stupăritul, ceteşte un pro­iect de , Régule meat*, după care face o dare do seamă asupra stupăritulul la Români, combătând rëul obiceiu Iaţeraniî noştri stuparl, de a ucide toamna pe ne­vinovatele albina lucrătoare.

După-ce presidentul reasumă coprinsul .Regulamentului", adunarea generală îl pri­meşte de al seu şi îndatorează membrii a se ocupa şi a îmbrăţişa acest ram de economie at&t de interesant şi rentabil, şi prin aceasta a da îndemn şi poveţe ţeranilor. La punctul 10 earăşi vine o interesantă disertaţie asupra temei: „Despre frecuen-taţiunea şcolară* de Solomon Gturcoane înv. în TimişeştI. Autóiul pe baza praxel de 10 ani, face comparaţie între frecventaţiunea bună şi rea. Së abate apoi de la obiect vorbind mal mult despre relaţiunile bune şi rele dintre popor şi înveţător, şi despre treaba cuincuenalelor. — Revenind la obiect acusă antistiila comunale, că nu-'şl fac datorinţa, ci mul mult fac gâlceava între părinţi şi ínvőfitor. — Arată apoi, că din causa frecuentiţeî rele, inveţătorul nici nu mal ştie în câte clase se-'şl Împartă şcolarii. — Cere întrevenire la Veneratul Consister.

P. C. Sa părintele archimandrií Ang. Натвеа luând cuvôntul zice că „causa -causelor e în rêndul prim necunoştinţa de sine a poporului nostru nentru interesul şcoalel ; ear' in rêndul ai doilea sărăcia. Apoi ştiut e şi aceea, că trei factori con­tribuie la înaintarea ori înapoiareă înveţă-

mêntulul: 1. Talentul, 2. Năravul de acasă şi 3, Raportul social în care creşte băiatul; — dar' mal presus de toate: îm­plinirea datorinţeî din partea înnveţă-torulul, în toate privinţele. — Nu aproabă pedepsele, ci propune tractaraa şi studiarëa afacerii pe calea despărţemintelor. După-ce mal vorbeşte şi subinşpectorul Balogh, care constată pe basa experienţelor, c$ unii înveţători nu fac regulată conduce o de protocoale-ziare, şi a observat de aici, că uniî înveţător! gr.-ort. au arëtat de né­gligent! copil, cari In fapta au umblat regulat la şcoală. Oare se poate şi una ca asta ? . . . .

Fiind programa terminată, şedinţa so ridică, anunţându se următoarea pe Vineri dimineaţa la 8 oare.

Şedinţa III.

Aceasta şedinţă a fost peste tot sgomotoasă. După cetirea „Raportului general" despre activitatea biroului şi a comitetului de peste an şi raportul comi-siunel asupra celui general, membrul Augustin Boţic cere cuvent şi constată cu părere de rëu, că comisiunea a făcut ra­port superficial asupra celui general ne-analisând punct de punct, şi aprobând vorbele aspre şi necuviicloase la adresa Veneratului Co: siator. Se simte adânc mâchnit când aude, că între reuniune ca subalternă, şi între Consister ca autoritate superioară, sunt reiaţiunl încordate şi stări de diverginţă. Cera ştergerea lor din Ra­portul general şi să nu se mal tragă de per şi venture astfel de lucruri nici într'un chip, căci nu duc la fericire. Nu primeşte raportul comieiunii referitor la stările în cordate Intre reuniune şi consister. Prezi­dentul Ceontea, zice eă comitetul n'a făcut paşi greşiţi.

Vorbeşte apoi atât de aspru la adresa Consistorulul, încât dl Stefan Antooeacu së simte îndemnat a cere sistarea discuţiilor, căci Impunsôturile nu duc la bine. Să se treacă peste trecui, şi în viitor preşe­dintele împreună cu comitetul së caute a afla cele mal plăcute mijloace peutru curmarea stărilor necoreapunzëtoare dintrv reuniune şi Consistor. Cere şi D-sa şterge rea cuvintelor aspre din .Raportul general ' Adunarea generală în asemenea înţeles primeşte .Raportul*. — S'au făcut apoi înscrieri de membrii noi (la finea aduni gen.), şi mal multe propuneri, cari s'au. relegat comitetului spre etudiare.

Adunarea generală viitoare s'a stato-rit aici în Arad, pe zilole prime din septe-mâna ultimă a lune, August. Urmează res taurarea biuroulul şi a comitetului pe noul period de 3 ani : 1901,—1903.—Alegerea a fost de tot sgomotoasă. — S'au ales : T. Ceontea preşadinte, Iottif Mold van vice­preşedinte, Ioaif Tisu secret I, George Po­povici secret П., Iul, Grofşaraan cassar, (n'a primit), Ioan Vane controlor. Florian Cioară bibliotecar. — în comitet: Iosif Moldovan, Stefan Leucuţa, Stefan Oprean, Nicola? Boscaiu, Mihai Vidu, Protasie Gidvulescu, Alexa Doboş, Damaschin Medrea, Romul Tëucean, Vasilie Suciu, Dimitrie Popovici, Vasilie Miron. Din lista trecută, unii mem­brii din biurou şi comitet au căzut. Nu însă pentru că li-ar fl scăzut meritele faţă d< reuniune, ci flind-că aşa a fost^pusă la cale intriga, ura şi duşmănia de noul biurou, în care s'au vîrît oameni fără nici un merit căci d. ѳ. George Popovici dm Batania, nu are alt merit ca înveţător, decât poate acela : că e meşter de a face partide în popor, şi că acusă pe preotul seu la consister cel puţin odată la septemână. — Dar e mare'n gură, şi vezi a ajuns secretar Nr. 2.—Mulţi din cel cari au votat astfel lista, lăsându-ao seduşi de gura lui I. Vancu—Popovici, să căiesc estăzl I—

Baporter.

Atentatul dela Sisesti

Vin acuma a Vë descrie în amănun­tele sale atentatul respingător, ce a se­vîrşit guvernul Széli Ká mân îu contra libertăţii religiunel poporului româa, des­pre ce V'am fost făcut amintire sumară în depe şa din 12 !. c. st. n. Lucrurile sau pe­trecut astfel.

Clerul şi poporul român din părţii e aceste au voit să serbătorească după pro­gramul statorit de un comitet, anume con­stituit, la biserica parochială din ŞişeştI douö serbători iubilare. Vë alătur un exemplar din

acel program, E vorba de festivităţi curat religioasa, şi nici umbră de politică nu * amestecata. Cu toate aceste deja din 81. c. dela 9 ore din zi a năvălit o oaste dil una sută şesăzeei şi patru de gendarmiI înarmaţi ca .ie rë.boiu şi provozuţl flecarei cu 80 de cartuşe cu plumb ascuţit. îndatăI or asediat biserica şi comuna întreagă » \ pâiid cu patrule toate drumurile de corni-.•ikaţiune, împedecând toate procesiunii loligioasa, şi cu un cuvent executarea pro-L g'arauluî statorit pentru serbările iubilatt| iiîla ŞişeştI,

Groază şi indignaţiune de ». íU'U ' ins inimile crediucioşilor a tuturorI românilor din aceste părţi şi toţi se IntreJ bau cu mâhnire adâncă, ce însemneail| acesta ?

Da însemnat e, că toata ziarele, p mulţi români naivi vorbiau serios de poli. ti ea coacitisnîS alul Széli faţă de naţiona­lităţi şi in deosebr faţă de Români.

Iată a dat dovezi noue dl Kolónián Széli cum pricepj ds i роішса conciliant! faţă de Români. Anume motivul peutru cari au fo-,t opr te serbările iubilare dela motivul pentru care sau violat în modatit do barbar libertatea c i t u lu i religios, şi sau provocat biserica româna.- a f oat de naturi curat politică, şi de natură de rësbunare politică ia contra preotului din ŞişeştI Dr, V.-Lucaciu. Despre aceasta av<<m acte ciale, emanate dela însuşi Széli, şi cari toate s& vor publica cât de curind.

Vëzênd guvernai solidaritatea inteli­genţei române naţionaliste, precum şi ali­pirea poporului român cătră persoana pl hotelul Lacac'u. a ordonat putere armat! spre oprirea аэхЬ^гЛог proiectate, lemondá­sé că manfosî&ţiunile de natură curat re­ligioasă t e ver conferi ceva la preafcgiil părintelui Juc-acu. şi aşa îi va creste in­fluenţa şi tr?.cerea înaintea Românilor. Şi fl.nd iă p.j Eps .opu . Szabó d a Gherla are pururea la disposiţiunea sa, şi e de complicitatea lui şi când e vorbă "de umilirea bisericel şi de profanarea simţului religios a poporului credincios, a calculat că biserica şi poporul nu va afla apărător şi protest din partaa păstorului chemat вріе apărarea turmei.

Aşa s'a înttmplat că gandarmil an stat cu suliţele tn contra creştinilor evla­vios!, şi ameninţau cu arme ucigătoare In contra creştinilor cari veniau cântând .Ta­tái nostru" şi , 0 Marie'.

Ce privelişte desgustătoare, gă gendarmi înarmaţi până 'n dinţi cum 1)1 îndreaptă suliţele la pieptul fecioarelor cari sub steagul sfintei cruci înaintează spre ŞişeştI cântând laudele Preoestei, şi ame­ninţi sluga şi moarte, dacă ar cuteza û meargă la biserica din ŞişeştI.

Asta însemnează politică concilianţi, asta este îndulcirea naţionalităţile inaugu­rată da dl Coloman Szèll. Cinci zile au ti-bărlt asupra Şişeştilor oastea duşmănoasa" şi abia în 12 g eară s'au retras, dup! ce s'au încredinţat că au zădărnicit proiec­tul măseţ al serbărilor, şi au Impedecat manifeataţiunea simţului religios a popom-iuT credincios. Insă nu numai că nu-'şl vor »jange scopul ci mai vîrtos vor rem&nea demascaţi şi umiliţi toţi coi ce uneltesc la contra religiunel şi In contra simţului refr gios şi itiţional al popoarelor. Şi mal alei se ştie di Szèll şi toţi complicii lui că eu cât Ii vor prigoni ma! tare рѳ părintele Lucaciu, cu atât mai tare va creşte stima iubirea şi alipirea românilor faţă di el, ii aşa i să pregăteşte nu i-se impune ocaaiuuei ca sa easă din réserva aa şi să spună cu­vêntul durit în afacerile vieţei noastre pu­blice. Na I lăsat în pace nici în sanctuarul bisericel sale, urmează în mod firesc ca să păşească pe serenul publicităţii unde esle loau! şi chemarea lui. E de în­semnat eă procedura d lu l Szèll esteopro-ѴОСЙГѲ directă şi în contra S. Scaun dm Roma, care a încuviinţat serbătorile şi pe­regrinările evlavioase, dela biserica din Şi­şeştI şi precum V a comunicat corespon-deutul D-uisI voastre din Gherla episcopului Szabó i-s'a impus să se îngrijească nt cumva aeeb serbări şi peregrinări Bă fie oprite şi profanate.

Crodii cio-jil atinşi până în adêncul sufletul u" li % itm neclintiţi îu apărarea bisarieal şi a religiunel lor insultate, pre­cum şi îa alipirea lor cătră iubitul lor pi-rinte Lucaciu. Vom informa 0;i. Rsdacţiune despre ulterioara deavoltare a afacere!, căci de sine să pricepe câ o astfel de provocare au poate românea fără de urmări.

C.

3

Reflexiunï мпрга adunării generale a învă­

ţătorilor gr.-or. din provincia aradană.

Ca nicî odată delà constituirea eî, tceaetä reuniune n'a avut o adunare »tat de interesanta ca cea de estimp, ţinută la 12 şi 13 Iulie n. în Arad. Am zis interesantă, dar' nu în acel Înţeles: ca în mod instructiv orî edu­cativ să ne intereseze, — ci inte­resantă pe basa intereselor ce aveau inii şi alţii indivizi.

Nici chiar ziua primă n'a trecut ftra. discordie, căci cu ocasiunea ban-èetuluï oamenii s'au divizat în 2 lo­curi; dar', gustul pentru care s'a fă­cut treaba nu-'l discut, căci poate fi chestie ce nu ne priveşte de aproape. Atâta observasem însă din toasturile ţinute, cala astfel de ocasiunî, că oame­nii se cam pişcau unii pe alţii.

Cine a avut spirit căt de puţin observativ, a putut deduce şi judeca A interese particulare şi doriri t*s-cnnse nutreau multe persoane, dar' «tunel în pripă nu şi le-au putut ex­prima ori executa, până a doua zi

Nu voiu să më ating de parioa didactică a adunării — unde încă ar I multe de zis, căci afară de doue disertaţiunî : „La începutul seci. XX. de Înveţ. Pavel Dêrlea senior-Aräneag, p „cine să examineze la examenul final" dl P. Vancu-Măderat, altceva an s'a spus nimic, de ceva interes, -caci presupun, că unii iritaţi de pre­gătirile ce se făceau pentru restau­rare, ear' alţii din lene, — căci spre nefericire avem mulţi leneşi şi încă tocmai între aceia cari fac gură mal mare. — N'au lucrat atâta cât s'ar pretinde delà membrii unei reuniuni căreia i-se atribue însuşiri, poate ne­meritate ; o patimă care ar trebui să dispară dintre d-niî înveţători.

Voiu să reflectez special numai asupra restaurării şi a câtorva fapte premerse.

Nu ѳѳ puteau unii împăca cu ideea, că In comitet nu merg trebile strună, ci totdeauna erau păreri deo­sebite, ceea-ce nu le plăcea unora şi altora. Pentru aceea îşi puseră în gând ca cu orl-ce preţ să scoată afară dintre funcţionari pe vice-preşedintele Nicolae Ştef, pe casierul Iuliu Grof-şorean pe controlorul Pet ru Vancu şi pe membrul Augustin Boţoc (acesta deputat sinodal şi asesor în scaunul şcolar).

N'am fi presupus că o restau­rare a unei reuniuni înveţătoreştî să se facă cu atâta patimă şi simţ de rtsbunare ! Am auzit dar' n 'am cre­mt, atunci însă am vëzut şi ne-am convins, că în ce mod se ştiu rësbuna. Ce sä faci ? Unii oameni sunt mari - ln patimi şi mici de inimi. — Era mare temere că nu va fi ales de viee-president losif Moldovan, ci va rèmànea tot N. Ştef După-ce au observat unii — deşi cam târziu — ci comisia de candidare e compusă tot din băieţi aleşi pe sprânceana iu ca din seara premergătoare — îr frunţi cu Vancu din Arad — şi care comi­sie era îndrumată să şteargă pe cel puşi la revaş (pardon ! de ruşine şi după insistenta mare a unora din comisie au candidat de nou şi pe I. Qrofşorean care însă n 'a voit să pri­mească) la urmă tot el se excla-meze.

Atunci M. P. Vancu a cerut cu-vêntul şi a întrebat adunarea : că cum se poate, da înainte cu puţin timp se

votează mulţămită protocolară pen­tru hărnicie şi corectitate funcţionarilor şi comitetului vechiu, ear ' acum unii sunt delăturaţî ? Aceasta ar dovedi că adunarea, când i-s'a pus înainte să voteze încredere n'a ştiut ce face, de aceea : ori să nimicească votul de în­credere trecut în protocol, ori să realagă tot funcţionari vechi, — p r i n ce ar dovedi că nu e cuprinsă de patimile ce dovedesc unii şi alţii. Nici n 'a gătat bine vorba şi a şi fost împedecat de urlete şi sberături de cugetai că eşti la birt. Şi apoi se zică cineva, ca dascălii nu sunt lu­minătorii (?) poporului! Ba, unor oa­meni nu le-a fost ruşine, să se urce pe vârful băncilor şi de acolo să bată cu picioarele şi să strige, cât le ertau plămânile, aşa, ca preşedintele ad-hoc Mag. Dn. Ştefan Antonescu trebuia se întrevină neîncetat şi să adnio-nieze.

M. Sa dl preşedinte a cerut şi alta listă cu funcţionarii din trecut, care pre-sentânduse, sa început votarea nomi­nală, când apoi cel interesaţi au în­ceput Й, teroriza, căci mergând cineva la vot, înainte i-se spunea ca să se voteze cu lista comisiei cela ce vë-vônd, cel mal mulţi s'au depărtat din sală fără ca să voteze- Astfel së ex­plică, că din aţâţa membrii présente au votat numai 56 pentru funcţionarii candid.'iţi de comisie iar 28 pentru cel vechi.

Dacă a judecat cineva serios asupra intêmpiôrilor de la reuniune, a putut vedea, că acelea 'şl au sor­gintea în alt loc şi dintrun timp de mult trecut, dar numai acum s'a ajuns ocasiunea de rësbunare. Că a fost ori nu corect ce s'a făcut, lăsăm la conştiinţa celor ce au iniţiat cele pe­trecute. Una va şti-o fie-care s'o spună că ce sa făcut, nu a fost lucru cin­stit. De ce ? Judece cine va voi. Mal ese la iveală încă un lucru, că dacă să ştia mal curônd de epistolile tri­mise în province şi de alte lucruri ce au eşit la lumină — în urmă, apoi la tot caşul, altul era mersul şi resul-tatul alegerilor. X.

Din Banat. Valea Almajuluî, Iulie.

In .Controla" an apărut zilele trecute nişte articol! cu învinovăţirea eă Prea-cuviosul domn Pilaret Musta, archimandritul din Caransebeş, a influinţat numirea d!u! losif Serafin de capelan castrens în Plevlje. — Ba se zice mal departe, că dl archi-mandrit In loc së spriginească pe cel meri­tat! la acest post, a forţat numirea unu! preot, care şi în satul seu abia corespunde. — Spun mal doparte domnii anonim! din , Controla" că afară de aceasta încă multe alte crime s'au sëvîrsit din partea diu! archimandrit, d. e. şi cu ocasia alegerilor sinodale şi că pSharul cu venin l'au ex-hauriat aproape până Ia ultima picătură germani! credincioşi ai dieeesei Caran­sebeşului. — Së mal atinge dl Anonim şi de capelanul militar din Viena, de dl Pavel Boldea, Invinovăţându-'I că se in­teresează de cumratul sëu losif Serafin, şi că ar fl beut .Bruderschaft" cu „husarul" episcopului romano-catolic.

Ca să se audă şi ceealaltă parte şi ca Onoratul public român sô nu fie Indus în păreri greşite, subscrisul Im! permit a ohserva următoarele:

1. Că dl archimandrit Filaret Musta ce om al abusurilor şi ce nerecunoscëtor al meritelor e, aceasta o ştie or! cine, care numai cât de puţin e orientat ln mersul afacerilor din diecesa Caransebeşului. —

Ştim no! cu toţii ce a făcut şi ce face dl i archimandrit pentru această diecesa şi e supenflu a lăuda pe acela pe care faptele îl laudă. — Masa drept credincioşilor din diecesa Caransebeşului nu doreşte alta de cât ca bunul D-zeu pe archîmandritul Musta së-'l trăească la mulţi ani ca së fie şi mal departe mâna dreaptă a Prea-Inţeleptulul nostru episcop Nicolae Popea.

2. Că părintele capelan castrens din Viena, dl Favcl Boldea, de ce simpatii së bucură la străini şi neamului românese ce onoare II face, aceasta o ştim cu toţii de pe timpul când fù decorat cu brâul roşu, o ştim din multele şi frumoasele rapoarte din Viena apărute în coloanele .Tribunei Poporului", — şi o ştim din iubirea ce o are faţă de fraţii Iu! de un sânge.

3. Ca părintele losif Serafin, actualul capelan castrens în Plevlje, corëspuns-a ori ba ehiemăril sale, aceasta o dovedeşte mărturisirea comitetului parochial din Borlo-veniï-vechï, care este următoare:

Declaraţie. No! subscri8il membri ai comitetului

parochial din comuna Borlovenil vechi (Caras Severin) cu mâna la inimă mărtu­risim următoarele :

a) că dl preot losif Serafin In scurtul timp cât a stat între noi, prin sfaturile заіѳ părinteşti şi frumoasele predici, ce le ţinea în biserică, a atras poporal earăşi la casa Iul D-zeu, oamenii ear' au început së umble la bisarică, ceea ce së vede şi din venitele taxelor din anii cât a stat la noi.

b) fundaţiunea bisericească, care era să se piardă, a asigurat-o. A asigur.-.t banii bisericii prin асеза, că sumele îm prumuiate de la biserică le-a intabulat îa cartea funduară.

c) sesiunea parochialâ a regulat-o. Së întâmplase că o parte din aesiune, în de­cursul vremilor, së daslipise de sesiune şi a devenit avere privată. — Aceasta părţi-Chi* de pămeat pe basa planurilor existente şi la stăruinţa diu! preot I. Serafin, s'a adresat earăşi la sesiunea parochia'ă.

d) grădina bisericească, care mal în­ainte era în сэа mal mare disordine, a arangiat-o. A altoit şi a sădit în ea fel de fel de pom! nobili, ceea ce bisericii azi mâne îl va face folos, ear' oamenilor voie ca de aie! Încolo să se deprindă şi cu acest ram al economiei, pe aici încă aşa de puţin cultivat.

Vasile Popovicî, preş. corn. parochial Ioan Bojinescu, not. comit, par. Membri în comitet: Alimpe Zamella, Pavel Motz, losif Zamela, Michail Babeu, Iancó Roşco-dan. Membrii în comitetul parochial : Zosim Ciolan, 8amuil lenea, Dumitru Jura-brescu, Michail Mengu, Constantin Bran-covan, Iosim Pistol, membru şi tutor orfanal. Uia Borkesku, epitrop. Pavel Zsurkescu, epitrop.

Domni! anonimi din .Controla" vor avea sigur durerile lor, când aşa amar s'au văietat asupra numirii diu! losif Serafin de capelan castrens la Plevlje. — Ne şi în­chipuim no! de unde provin aceste lacrimi — şi pe când dnii Anonim! se necăjesc că nu li-au succes planurile, no! ne tânguim că am perdut dintre no! pe omul înaintării, comitetul parochial şi întreaga comună se necăjpşte că 'şi-a perdut pe adevëratul seu părinte sufletesc, — şi ne dîarn că oameni de calibrul dlui archimandrit Musta şi a domnului capelan castrens Pavel Boldea, pentru interese private, sunt mal­trataţi prin jurnale.

De la — Nera.

Ш

Valea-Almajuluî, la 17 Iulie. In 16 Iulie un public mare, alcătuit din

inteligenţă şi ţerănime, petrecea la lăcaşul

cel vecinie pe rëposatul preot din BozovicI, Nicolae Brinzel.

In Domnul adormitul preot a fost unul dintre cel mal iubiţi şi stimaţi fii a! Alma­juluî. A fost un preot model, adevërat pă­rinte al familiei sale şi al foştilor sei fi! sufleteşti. Mângăia şi sfătuia la fapte bune şi lucra din inimă la Înflorirea neamului sëu.

Decedatul preot a fost una dintre cele mal iubite figuri ale fericitului Episcop Ioan Popasu. — Nu făcea fiertatul Episcop o singură căletorie tn diecesa, să nu fi fost însoţit de rëposatul paroeh, caci avea acesta o înfăţoşare plăcută şi era cântăreţ bun şi predicator mare.

Românii de aici în curênd au cunoscut frumoasele calităţi ale decedatului şi încă în periodul prim al înfiinţării dieeesei Ca­ransebeşului 11 aleg de deputat congresual şi după aceea tn mal multe rindurl deputat sinodal.

A fost membru fundator şi vicepreşe­dinte al casinel române din BozovicI, pre­şedinte în comitetul de revisiune al institu­tului .Nera", membru al scaunului proto-popesc etc.

A trăit 65 de ani. — Vechia-I boală de inimă Duminecă noaptea i-a curmat vieaţa.

O lume Întreagă a petrecut pe bunul păstor sufletesc la veclnicul loc de odihnă. L'au înmormântat ln cimiteriu, lângă a! sei, aşa i-a fost voinţa. — Serviciul funebral a tost sovlrşit de 9 preoţi şi mal mulţi Înve­ţători din tractul Bozoviciulul. — In bise­rică preotul din BozovicI, Nicolae Bihoi,.a ţinut o frumoasă cuvântare funebrală arë-tând meritele neperitoare ale defunctului,— ear' la mormânt parochul din Bănia, D. Bogoevici, a mulţumit In numele jalnicei familii, publicului pentru participarea în nu­mër aşa mare la înmormântare.

S'au depus cununi din partea casinei române, comunei politice, institutului .Nera", comitetului parochial şi mai multe famiilii. —- II deplânge întristata soţie cu nepoţii Livia şi Ioan, aiul şi fostul lui capelan Ioan cu soţia şi Întregul popor din Almaj.

Delà Nera.

Inveţământ şi examene.

(Din inspectoratul Halmagiulul).

Examenele finale Ia şcoalele noastre confes. din tractul Halmagiuluî s'au ţinut delà 4—17 Iunie a. c. st. n. Merită aten­ţiunea noastră Inveţământul din acest tract destins la graniţa dealului, căcî Însemnat e numërul 32.509 suflete, şi este chestiune culturală de interes naţional a privi, cum se lucrează pentru luminarea poporului din ace­ste părţi.

Fac dec! o statistică, — după datele ce mi-au stat la disposiţie, cu scopul să vedem, cum stăm cu instrucţiunea : cu şcoalele, cu mijloacele de Inveţămând, cu corpul Inveţătoresc din aceste păr ii, adău­gând la fine resultatul examenelor din anul şcol. 1899—1900.

I. Şcoalele. In ispectoratul Halmagiulul sut peste tot 38 şcoli, deci cam pentru 8 mi! suflete cade câte-o şcoală ; se simte daci necesitatea înmulţirel şcoalelor cu atât mal vlrtos, căci vre-o 12 comune nu au şocli proprii, ci asociate câte 4—5 comune cu multă greutate susţin câte-o şcoală, de multe-or! necorespunzătoare şi neprovezută cu mijloace de înveţământ şi putere didac­tică. La acele şcoli sunt mal mult nişte înveţători cum am zice ambulanţi şi fără cualificaţiune.

Cele 33 mi! de suflete din tract, după conscrierea singuraticelor oficii parochiale în anul şcolar 1899—1900, dau un contin­gent de 2777, peste tot, şi adecă la şcoala cuotidiană obligaţi au fot băieţi 1247 ; fete 477--1961; Ia şcoala de repetiţie băieţi 519, fete 247—816; din acest cotingent

4

cam 12 5°/ 0 cad pe 1000 suflete, Verosimile conscrierile, cu voie s'au fără ѵоѳ, vor fi greşite şi defectuoase, şi e bătător la ocbl Îndeosebi, că fetele abia fac 1/3, din nu­mërul celor obligaţi la şcoală. Educaţiunea In prima linie este depusă în manile ma­melor, şi dacă fetiţele noastre nu cerce­tează şcoala să înveţe cel puţin rugăeiu-n i l e > _ ia ce fel de creştere familiară ne putem aştepta?

Frecuentaţiunea şcolară n-io arată ur­mătoarele cifre: la şcoala cuotidiană din 1961 obligaţi au umblat regulat-neregulat, de tot 1468 inşi, ceea-ca corëapuude la 72.5%, unde parte femeiască face numai 20°/ 0 Faţă de anul trecut şcol. 1898/99 se observă aici o creştere de 1.5%.

Şcoala de repetiţie. Din 816 obligaţi, au cercetat numsl şcoala tractuală din Halmagiu 27 inşi, va să zică numai 3 % . Deci faţă de anul şcolar 1898/99 se observă o seădere de 34%. Aflu la loc să amintesc aci, că şcoala de repetiţie peste tot nu funcţionează de loc din causa nefrecuenta-ţiunil, şi nici nu este speranţă, ca în cu rend să se poată activa şcoala aceasta, din causa serăciei poporului din aceste părţi. Este cunoscut, că poporul din trac­tul Halmajului este foarte sërac, ne avênd pămont arator şi se ocupă mai malt cu prăsirea vitelor, şi astfel băieţii lor de 13—15 ani sunt păstori la munte, alţii earăşi sunt lucrători zileri pe plată. Aşa stând lucrul, nu-i mirare că părinţii nu-i pot trimite la şcoală. Durere însă că în lipsă instrucţiunii de Dumineca sau a şcoalei de repetiţie, creşterea raportului devine foarte anevo­ioasă.

II. Edificii şcolare, mijloace de înveţă-mênt. Din «ele 38 şcoli existente, edificii proprii au numai 35, ear 3 n'au de fel, ci case pe arendă, câte 4—5 comune susţi­nând şcoala. Aşa la TomeştI, Dobraţi, şi Aciuţa. Din edificiile şcolare proprii core­spund cerinţelor 28, ear 10 nu Peste tot locatităţile sunt miel şi sala de Inveţămont nepodită. Şcolile abia sunt provëzute cu recuisitele necesare ; înzestrate sunt numai 20, ear 18 au multe lipsuri. Lipsa de -jărţl pentru şcolari este generală; şi aici causa earăşl e numai serăcia.

Biblioteci şcolare în întreg inspectora­tul nu sunt; şcoală de pomi abia ln 5 lo­curi.

In cât priveşte acoperirea lipsei de cărţi pentru şcolari, ar fl foarte salutar, dacă s'ar înfiinţa un fond tractual cu men­ţiunea de a se vota anul ajutoare comune­lor mal sërace pentru prevederea şcolarilor cu cărţi, şi înfiinţarea bibliotecelor şcolare. Ear autorităţile parochiale să stărue la co-

POIŢA „TRIBUNEI POPORULUI.'

Poesiî poporale.

mune pentru scoale de pomi; aici, Înde­osebi în părţile Hălmăgene, ar trebui pup deosebit pond pe pomărit şi pe instruaţia şcolară, căeî poporaţiunea peste tot se ocupă cu pomăritul, dar nu produce soiuri nobile de poame.

Mijloacele de învăţământ, precum se vede, sunt de oparte neîndestulitoare ear de alta parte acele ce sunt, nu corespund pe deplin scopului măreţ al educaţiunil, deci nu-i mirare, că nu se pot produce progrese mal însemnate.

III. Corpul didactic. La cele 38 şcoli funcţionează 40 învăţători, din Halmagiu 2 învăţători şi 1 învăţătoare. Învăţători cualificaţi 33, ear necualificaţl 7, dintre cari 2 sunt preoţi-Inveţătorl cu cursuri prepa-rendiale. (In urma ordinaţiunilor veneratu­lui Consistoriu diecesan în luna trecută sau presentat 5 înveţătorl pentru depunerea examenului de cualiflcaţie, şi din acest in­spectorat).

Un învăţător e?te fără cursuri, numai cu cunoştinţele din şcoala poporală. învăţă­tori definitivi sunt 28, ear sub3tituiţl 12, dintre cari 2 preoţi. Corpul didactic deci faţă de alte locuri este o forţă destul de bine pregătită pentru instrucţia populară. Mal este însă o cestiune: vocaţiunea (che­marea,) tnveţătoriuluî, care lasă încă de do­rit, căci tn parte de aici depinde înaintarea învăţământului. Am esperiat, că sunt învă­ţători, cari n'au mijloace de învăţământ, luptă cu neajunsuri şi sunt slab dotaţi şi totuşi fac pi'og'e.se căci, au vocaţiune, voie şi resignaţi une. Salariile înveţătoreşti, toate la olaltă represintă respectabila sumă anuală de 42 809 cor. şi tn proporţie cu sărăcia poporaţiuail, este o jartfa conside­rabilă. Maximul salariului invoţătoresc face 1080 cor; ear minimul 488 cor. salariile în­văţătorilor corespund cererel legel. Ajutor de stat, mai cu seamă cuincuenalele sunt ce le primesc câţl-va învăţători şi întreg aju-toriul face 346. cor., foarte minimal ajutor faţă de 42 809. cor., ce jertfeşte bietul po-popor, susţine adu-'şl singur toate şcolile din propriile mijloace.

Nici o singură şcoală de stat ori comu­nală nu există în inspectoratul Hilmigiulul! Şi nici n'au fost admoniate.

Să vedem acum, în schimbul acestei jertfe crunte de 42.809 cor. anuale, ce câ­ştigă intrucţiune bietului popor ? Dacă fa­cem o combinare, că cel ce au cercetat şcoala şi au fost présent! la "xamenul final, la olaltă dau copil instruiţi tn cele mal elementare cunoştinţe, apoi — zëu, stăm slăbuţ ; — tutrucţiunea stă tn uriaşă dispro­porţia cu jertfa adusă !

Pe mândruţa o aştept Peste pod cu ia së trec.

Duce-m'aşI seara la mândra Dar' e tncuiată tinda, Colo pe la miez de noapte

IV. Besultatul examenelor. Lăsăm să vorbească cifrele. Din 1961, câţi au cerce­tat şcoala de toate zilele In anul şcolar 1899 900 au fost présent! la examen la 32 şcoli (la 6 nu sau ţinut examene din causa boalel epidemică) băieţi 563, şi fete, 220, de tot 682 ; ear din cei 817 obligaţi la şcoala de repetiţie au fost presenţi : 27, va să zică numai Ѵз. parte din câţi au cer­cetat şcoala regulat ori neregulat, adecă din 1961. Ear progresul celor 782 se vede din următoarea tabelă :

De clasa I au fost . . . . 440. , II 184. „ III 120. , IV 25. , V 3.

Va să zică numai 3 clase s'au produs ; deci instrucţiunea s'a mărginit numai la cetit, scris rugăciuni şi puţină socoată, mi­nimul ce ве poate pofti /

Acel 782 şcolari, deplin instruiţi, din punct de vedere economic, au costat cum s'a vëzut mal sus 42.809 cor. anual, va să zică un băiat instruit a costat poporului 580 cor.

Considerând acum cele 335 mi! suflete şi numërul de 782 lustruiţi, trista icoană ni-se înfăţişează, căci avem ca résultat nu­mai 4 3 . % instruiţi, cari vor şti ceti şi scrie din popor. Causa la acestea asta în primul loc nefreeuentaţiunea şcolară din causa se­răciel dar şi din pricina nepăsării poporu­lui, care nici amcu nu ştia pricepe trebuinţa şi folosul Invăţăturel, şi pentru susţinerea şcoalelor aşa zicând în zădar jertfeşte şi atâta, cât jertfeşte. Ce fac însă organele subalterne pentru delăturarea acestui rău. Respundă Înşişi preoţii şi Învăţătorii. Binele cu do-a sila trebue să-1 faci poporului ne­priceput, că nu merge cu sfatul bun şi oare delà 38 şioil, fost-a destul că numai 17 şcoli tşi arată regulat absenţiile, cerênd în-trevenirea autorităţilor administrative? Nu mal 400 coroane s'au incasat ca pedepse pen ru nefreeuentaţiunea şcolară alor 2777 obligaţi la şcoală, după rapoartele văzute arată oare această sumă, că s'a folosit şi asprime pentru îmbunătăţirea frecuenta-ţiune! ?

După-ce am văzut, că din 2777 obli­gaţi la şcoala de toate zilele şi de repetiţie au umblat neregulat 1468, ear' la examen au fost presenţi 782 şi aceştia împărţiţi în clase, de clasa I. au fost 50 % , de clasa II. 40 %, ear' de clasa III. numai 10%, tot pe lângă toate lipsele a fost bunişor.

După răspunsurile date la examene, re3ultatul examenului în general a fost bun, căci din 33 examene ţinute, s'a constatat că

Ci sta! până 'n versta minţii Şi fi! curată ca sfinţi, Nu rînjî la tineri dinţi

Ca së te ţină părinţii.

examen bun au dat 19 învăţători, tndesta-litor 9, ear' netndestulitor 5 inşi. Inveţătoril, cari au dat examene mal bune sunt: L Sabo (Guravale), G. Tomşa (Holtmizei), S, Dorea (Saturau), Z. Neamţu (Pleşcuţa), №• haiu Vid», Enea Joldea, Parascheva Moldo­van (Halmagiu) ş. a.

Va să zică tn acele locuri, undefteo ventaţiunea şcolară a fost mal regulată, m| loacele de Inveţămont şi recuisite sufitiente, ear' învăţătorii au fost cu zel mal mare,

Resultatul cercetărilor mele asupra It-veţămentulul, examenelor ţinute din hup» toratul Hălmvgiuluî ; aşi dori din inimă ti fie un îndemn puternic pentru toţi iubitorii de progres al poporului, ca fie-care să-'ţ] facă datoria pentru delăturarea relelor (i şi piedecelor ce stau tn calea învătăment* lui. Preoţi şi învăţători! Voi eunteplumini lumii, datorinţa aveţi să luminaţi şi să lo-văţaţl, şi . cel ce va face şi va învăţa, mari se va chema! ' —- zice apostolul ginjik

Amicul şcoala.

ACADEMIA ROMÂNĂ CONCURSURI PENTRU PREMII

1 9 0 0. B. Premii pentru lucrări puse la conenn

cu subiecte date. Terminul presentării manuscriptelorli

concura este până la 1 Septemvrie 1902, XX. Pr<mkd Statului Eliade-Rădubia,

de 5.000 Lei, se va decerne în sesiutei generală dinanulfl903 celei mai bune Імгігі scrise tn limba română asupra urm&tornli subiect :

Epoca lui Mateiu Basarab şi Vaé Lapu.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs este până la 1 Septemvrie Ш,

XXI. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, se va decerne Ia sesiunea generală din anii! 1904 celei ma! bune lucrări scrise ln limba română asupra următorului subiect :

Istoria poesiei lirice la Romani pM ii Alexandri.

Scriitorul, care va întreprinde open va Începe lucrarea sa pentru întreaga » mânime, de la timpurile cele mai depărtai» ale poesiei noastre, cercetând originile | începuturile ei, până In stnul poesiei popi. raie. Va trece apoi In studiu pe larg poem lirică din secolele precedente secolului XVII pe acea din secolul XVIII în special, ei n veni până în timpurile noastre, deBcriindii analisând în mod desvoltat pe toţi poetf lirici morţi astăzi, până la Alexandri exclue

EXCURSIUNI, (Valea Grisului alb. Munţii apuseni),

1. Nu ştiu cum, dar' aşa de bine-'ml.cade

vorba excursiune, şi cu atât mal tue-'i place, când cetesc despre vre o ехсшш,

Noi Românii, multămită sorţii саіепн aşezat — avem provincii destul de bogttt In locuri de excursiune, măestrite de n-tură astfel, încât al sorbi lumea cu ochii Poate chiar de aceea e şi mal idealist Ѣ mânui decât alte neamuri, căc! -el, copiii resfătat al naturel — crescut tot pe colii cele dealurilor şi creştetul munţilor, a no ştenit din neam tn neam acest dar, şi, -ar muri, dacă l'ai despărţi de locul său,

AtâtDi }i atâtea locuri, pe cari Ц sătenii A p-ejiiiútoril locurilor, tare le iu­bim şi euQt.em bogaţi de ele, şi unde o* senil, ori mal bine zis câmpenii petrece» du-se, nu le vor uita nici odată. Şoimoţi! cu tmpresurimea, Siria cu feredeul ţi» tatea (ruinele) de unde zăreşti până ln inimi Ungariei, apoi Munţil-ApusenI şi al Bihort l u i . . . !a cari tot al sta, să-'I priveşti.Ear1

dacă vezi odată tmpregiurimile Braşovului, malul Dunării şi ţinutul Jiurilor, apoi Bcntd

(Din Pustiniş).

Foaie verde de trifoiu, Când trec mândră p'ângă voi Pe tin te vëd în rësboiu, Pe frate-teu dând la bol. Mândră sufleţelu'meu, Lasă rësboiul în smeu, Şi hal mâne Ia sălaş Să mâncăm pâne cu caş. — Bucuros bade'oî merge Dacă calea vel direge, Calea de-'I găti-o bine Se nu dăm de vr'o ruşine. — Miros dulce bos ioc . . . Fii mândruţă cu noroc, Pe cale când mergi cu mine Nu-'I avè nicï o ruşine, Că eu sunt de viţă bună, Tu eşti de purtat cunună. Io-'s in stare de 'nsurat Tu bună de măritat.

Frunză verde rosmalin, De la câmp seara când vin,

Se deschid uşile toate.

Floricică din islaz, Mândra-'I plină de năcaz, Că bărbatu I puţin treaz Şi cu semne pe obraz.

Това Voiciu.

m Când eram la maica fată Netetezită, pieptenată, Puneau la cap floricele La gi'umazl puneam mărgele Şi mergem la joc cu ele.

Mă dusei' ca după glume Ca să fiiu şi eu cu nume, Să fiu cu bărbat tn lume Së mal numër tntre nume.

Fată, fată tinerică Nu lăsa gândul să-'ţl zică, Şi să-'ţî iei bărbat de mică Bărbatul nu-'î păpuşică.

Dacă te măriţi odată Atunci a esti măritată, Nu mal poţi fl vindecată Până-'I lume nu eşti fată.

Mândră pe obrazul tău Rumenele de un zlot rău Şti-te dracu cum le-ai pus Că pe nas nu s'or ajuns Că ţa rămas nasu gol Ca o muche de topor.

Nu te uita mândră hei Nu te uita 'n ochii mei Ochii mei nu-s de oglindă, Ca să-ţl ?ez ; faţa de mândră Faţa mea faţă de domn A t a i bucedă de somn.

George Dîrlea.

5

Lucrarea va ii întemeiată pe cea mai Întinsă critică literara si estetică, punênd în evidentă nu numai frumuseţile limbiî, ale (oimaţiunil ei, ale locuţiunilor poetice, sie deosebitelor dialecte şi ale variantelor de prin provinciilor române, ci oglindirea mora­vurilor, a sentimentelor şi, mai pre sus de toate, a ideialului urmărit de poporul ro­stán In poesia sa.

0 prefaţă largă va introduce pe cetitor în opera aceasta ; ea va cuprinde un itndiu pregătitor asupra poesiei lirice în

Terminul presentări manuscriptelor la concurs este până la 1 Septemvrie 1903.

XXII. Premiul Alexandru Bodescu de Ш0 Lei, dimpreună cu 1.000 Lei dăruiţi ie dl Ioan Kalinderu, se va decerne în sesiu­ni generală din anul 1904 celei mai bune berari scrise în limba română asupra uimă-teralui subiect :

Monoqrafia economică, statistică şi so-Ш a unei comune rurale din România şi nunei comune rurale româneşti de peste gra-ф.

Monografia situatiunii economice a câte Ini fomili de ţeran, fruntaş, mijlocaş şi codaşi hte din cele doue comune, în total şesă familii.

Autorul se poate povăţai, între altei" ppă lucrările şi după monografiile publicate de Societatea de Economie socială fundată deLeplay, cu reşedinţa la Paria (54 rue de Seine) după ale lui Buchenberger şi după ale lui I. Ionescu.

8e atrage atenţiunea doritorilor ic a Meura că ceea-ce se cere e s t e i ai malt hpte si cifre şi cât mai puţine vorbe.

Terminul presentariî manuscriptelor la eoneurs este până la 1 Septemvrie 1903.

XXIII. Premiul Statuei Lvzăr, de 5.0C0 lei, se va decerne în sesiunea generala din nul 1905 celei mai bune lucrăriscme în limba română asupra următorului subiect :

8tarea economică şi socială a României

Lucrarea va înfăţişa un studiu şi uu inventar asupra stării noastre econemice şi sociale, tractând despre toate institutele economice şi sociale astăzi existente.

Dăm aici, în résumât, împărţirea lu­tritól.

Teritoriu şi suprafaţă, cuprinzând, pe lingă suprafaţa României, un studiu asupra terenului şi climei, precum şi asupra divi­naţiilor administrative.

Populaţiunea cu ochire asupra trecu-talui. — Populaţiunea rurală şi urbană. — licărea populaţiunil. — Composiţiunea po-pulaţiunil.

Profesiuni şi clasificaţiuni diverse ale jwputap'unii.

Proprietatea din punct de vedere juridic economic şi social.

Agricultura. — Administraţiunea, — sta­tistică, — teritoriu agricol. — Cultura marn medie şi mică. — Salarii agricole. — Sistem de exploataţiune.

Plante cultivate. Cereale şi alte plante cultivate.

Animale domestice. — Speciile şi statis­tica animalelor domestice.

Proiucţiunea viilor în trecut şi présent. — Зегеа şi alcoolul.

Pădurile. — Suprafaţa şi regiunile pă-duroaae. — Valoarea pădurilor.

Industria. — Starea industriei. — Regimul industrial. — Salarii Industriale. — Industria mare şi mică.

Mine şi cariere. — Ochire generală asupra stării industriei miniere la România. — ExpIoatdţian8 de mine şi сагіегз.

Comerciul interior şi comerciul exterior. — ochire asupra trecutului şi studiu asupra etăriî actuale.

Căi de transport pe uscat, Navigaţiunea maritimă şi fluvială.

Poste şi telegrafe. — Ochire asupra trecutului. — Starea actuală.

Monde. — Sistemul monetar. — Statis­tica monetară.

Credit, bănci şi wstituţiuni de prevedere — Banca naţională. — Creditul funciar rural şi cel urban.— Casse de economie. — Asi­gurări. — Societăţi de ajutor mutual si cooperative.

Finanţe publice. — Sistemul budgetar. al României. — Budgetul Statului. — Siste­mul de imposite. — Veniturile Statului.

Finanţe locale. — Statistica finanţelor locale, jueeţenu şi comunale.

Datoria ublieă. — Studiu comparativ cu străinătatea.

Un capitul special se va consacra pentru starea actuală a României, cuprin-zênd toate gradele de înveţăment şi toate aşezamintele de cultură.

Terminul presentăril manuscriptelor la concurs este pană Ia 1 Septemvrie 1904.

Comoara de aur. — Poveţe higienice şi de scăparea vieţii, scrise pe

Înţelesul şi pentra folosul ţoranumî român. — De

Iuliu Bugnariu Sălauţannl.

Motto : Sănotatea pană la un punct este In manile noastre.

(C. Şt. S.) (Continuare.)

Ouële. Intre cele mai însemnate nutreminte

ale noastre să ţin şi ouöle, cari peste tot

sunt foarte nutritoare. Ouële ferte sunt mai grele de mistuit, ear celeasărate şi sor­bite îa stare crudă — mai uşoare.

Ouële proaspete să pot cunoaşte de pe aceea, că ţinute spre lumină apar In mijloc limbezi şi străvezii; scuturate în monă, nu colobati.se ; pus ) tn slatin să aşază pe fund.

Ouële le putem păstra timp mai în­delungat, dacă le punem tn cenuşe, făină de ferăstrău, pleavă e t c . Oamenii s'au mai deprins ale Inmuia şi in apă de var, sau ale unge cu oleiu, apoi ştergendu-le repede ale aşeza la loc potrivit.

Carnea. Carnea este unicul mijloc de nutre-

mônt mai însemnat pentru om. Carnea preste tot e uşoară de mistuit şi foarte nutritoare.

Carnea cea mai nutritoare e carnea de animale domestice sugătoare şi de pasere şi peste tot de astfel de animale, cari se nutresc cu mâncări de plante. Carnea de animale selb atice răpitoare nu este bună ue mâncat pentru-că are miros respingător (neplăcut^.

Cea mai bună carne e carnea de vită, care între toate cărnurile e cea mai nu­tritoare. De regulă vitele de coloare albă şi piele fină au mai bună carne, decât vitele de coloare.mchisă (sură) şi cu piele groasă.

Carnea de oae peste tot e uşoară de mistuit O scădere îusă are, eprea grasă şi are gust de sëu.

Carnea de porc e destul de nutritoare dar find eă de reguulă, nu tot stomacul e în stare a o mistui uşor, sărată să mistu este mai uşor.

Carnea de viţel şi de mei e mai puţin nutritoare, dar uşoară de mistuit.

Multe popoară mânâncă şi carne de cal. Aceasta dă o mâncare nutritoare, dar nu e aşa gustoasă, ca altă carne.

Carnea de animal de casă sburătoare precum: de pui, porumbi încă e uşoară de mistuit şi nutritoare ; asemenea o şi carnea de gâscă sau curcă.

Carnea de epure, căprioară, mistreţ peste iot e foarte nutritoare şi destul de uşoară de mistuit; dar nu este potrivită pentru tot stomacul. Sburătorele sëlbatice, precum: raţa seibatică, porumbul sëlbatic, potârnichia, fasanul, prepeliţa etc. ne dau carne unsoare de mistuit şi preste tot nu tritoare.

Carnea de peşte prese tot e puţin nu tritoare şi grea de mistuit, — dacă e prea unsuroasă.

Carnea stricata.

Să nu mâncăm carne stricată sau carne de animale moarte, pentru-că aceasta ѳ primejdioasă pentru sănetate. Astfel de carne nici să se vendă nu este ertat.

Carne stricată se poate cunoaşte de pe coloarea sa întunecată s'au verzie, şi de pe mirosul său puturos.

Nu este ertat să mâncăm carne de animale, cari au pătimit de ceva boală.

Animale, cari sufăr de sgaibă, de răpciugă sau de turbă, nu este ertat să se taie în măcelăriile publice. Acestea numai decât să ucid ori împuşcă şi să îngroapă în faţa diregătoriei respective. Boale, de cari pătimesc atari animale, sunt infectătoare pentru om: ele ne causează moarte între cele mai grozave chinuri; pentru acea să fim cu cea mai mare băgare de seamă, când avem de aface cu animalele bolnave.

Păstrarea carnet. Vara să strică carnea foarte iute.

Deci este de lipsă, ca măcelăriile Bă fie provătute cu ghieţare, nnde se poate ţinea carnea totdeauna tn stare proaspetă şi rece.

Pentru păstrarea camei este de în­semnat, ca măcelăriile şi cămările pentru carne să fie curate.

Pregătirea Camei. Este primejdios a mânca carne crudă

căci prin aceasta putem Introduce tn cor­pul nostu trichine, mai tirzîu plantice şi şi alte morburi.

La pregătirea camei şi a altor mijloace de traiu trebue să ne nisuim la aceea, ca să fie cât numai se poate de uşoare la mistuit şi tot odată şi gustoasă.

Modurile de pregătire a camei sunt : ferberea, prăjirea, saustrufarea şi frigerea.

Fierbând carnea cu apă, sare şi legume, avem zama sau cioarba. Zama absoarbe In sine o bună parte din materiile nutritoare aflătoare tn carne, de unde urmează apoi că carnea feartă devine mai puţin nu­tritoare.

Carnea pregătită şi friptă este foarte gustoasă şi nutritoare.

Oamenii sau deprinsa mai pregăti din carne şi felurite umplături, precum cârnaţi, salaro etc., ся.гі fiind pregătite cu multe materii aromatice, au o putere înferbântă-toare.

Un soarea, Prin întrebuinţarea unsoarei şi a slăninei

la pregătirea materiilor de nutremênt (fier­bere, frigere), mâncarea devine cu mult mai nutritoare şi mai gustoasă; numai nu trebue să le folosim afară din cale.

punga până la fund şi dai tot, ca, numai Ind odată să le v e z i . . . "

Unii vor zice, că mal bine e acasă Ia orai, colea în pădurice ori pace la masa ei bere etc. Da, da, e foarte bine, şi nicăirî шй bine In lume, ca aeasă la tine, dar voi, la oraş recrearea se face la cafenea b terni corupt şi năduşit, unde eşti silit li inspiri aţâţi microbi din felurite morburi apoi mal adaugă convenirea cu amicii (?) bidcdli etc, de unde te despărţeştl a 2-a сй i 3 zi, frânt, şi cu pungă slăită, fu-rindu-ţi-se făţiş atâtea parale cât al puté Ate escureiunl 2 luni de zile, iată dar plata celor ce iubesc să remână acasă — la «aş. -

Eram abia — cum aş zice — băet, ttod ajunsei şi eu stăpân de capul meu, tud atunci un dor ascuns mo tot mâna ipre munţii cel vedeam In orisonf, departe, departe spre resărit. Abia aşteptam sä v na feliile mal, câad o şi l u a i . . . în lume „bâta 'n mână şi la drum" zile întregi pedestru pin celea sate şi ţinuturi frumoase. Mer­geam, ispitind şi gândit, că ce o fi fost pe-acolo întrecut, ce m isterii vor fl cuprins tutele în ruine pe lângă cari treceam ? Du apoi valea Crişulul alb delà HălmegI In sus? Nu facem 50—60 paşi ca să nu më abat din drum spre a ceti epitaful crucilor

din cale, de cari atâtea se află în acest ţinut că nicăirî undeva . Cugeti că e cimi-teriu, dar acum aşa e, căci aici se odih­nesc trupurile luptătorilor pentru libertate. Meditam asupra vitejilor căzuţi pentru des-robirea naţiei — şi în acestea cugete ajun­sei în Baia de Criş şi më apropiam de Ţebea.

încă delà conşcolarl auzisem despre „Gorunul lui Horea' ear acum eram feri­cit că-1 vedeam înaintea mea. Am ajuns Ia acel loc, de unde s'a pus începutu mişcării pentru eliberarea iobagilor români din scla­via seculară. 'Ml părea că vëd eroii liber­tăţii sfătuindu se, cum se facă şi cum se înceapă des robirea, ba mi-se părea că şi aud glasurile lor duioase şi văerătoare iar apoi ameninţătoare.

Mi-am făcut cruce rugându-mô pen­tru el şi leam zis :

Dormiţi în pace, umbre, martirii români-mel.

Co aţi îngrăşat pămontul cu sânge de eroi

Voi vaţî plinit chemarea şi sânta datorinţa Când pentru a ţeril bine cu glorii vaţî luptat

Dormiţi, dormiţi în pace, voinici feciori de munte

Dedaţi din tinereţe a merge tot în frunte A nu şti de pericol, de moarte şi nevoi !

M'am întors spre crucile din jurul bisericel şi ea tă : pe un mormênt părăsit vëd o cruce de lemn roasă de dinţii vremii şi cetesc pe ea numele lui Avram Iancu.— Ce impresiunl?! Ce simţeam cugetân-du-më la acel geniu . . . care t o t . . . tot a dat pentru naţiunea sa l i Ce a umblat, cât s'a l up t a t . . . !

Părăsisem şi aceste locuri, ear după-ce în Brad am odihnit câteva zile, t m luat-o spre înfundătura munţilor şi am ajuns la Michailen!, locul unde luptătorii Români au fost trădaţi de 2 or!, atât 1784 cât şi în 1848. Trecui peste Buceş pe lângă Vulcan pe Cernita In jos şi am vëzut locul unde au fost bătut Hatvani cu^Kentesi" l u i . . . şi am ajuns în oraşul aurului unda-am rë­mas peste noapte.

In ziua următoare am pomii spre Ro­şia ca să vëd băile unde sau ascuns Un­gurii In 1848 şi de unde Moţii II scoteau afară făcendu-le fum la gura băilor.

P. Vancu.

DORINŢE OMENEŞTI

Dumnezeu Tatăl şade pe tronul dum-nezeesc şi ascultă dorinţele oamenilor, ce să ridică spre Dînsul.

La dreapta şi stânga Atotputernicului şedeau arhangheli! însemnând, în cărţi mari, acele dorinţe. Impregiur erau aşezaţi tri­mişi! poruncilor lui Dumnezeu, gata a le împlini.

Atotputernicul asculta, asculta. Acuş snridea cu bunătate, acuş mal serios.

Arhanghelii scriau, scriau şi cu toate că cărţile erau foarte mari, totuşi să um­plură curênd.

Dumnezeu Tatăl examina cele scrise şi făcea observări la fie-care dorinţă. Apoi privind împrejur, precugeta pe cine să tri­mită spre a împlini poruncile sale.

e Deosebitele soiuri de cereale dar mai

eles grâul, săeara si porombui (cucuruzul) să macină tn moară. In chipul acesta avem făina.

Făina este cel mai însemnat mijloc de traiu; din ea se pregăteşte pânea noastră cea de toate zilele.

Făina o putem păstra timp mai înde lungat la loc uscat şi aerisat. Dacă făina să jilăveşte, uşor se încuiba în dînsa carii de făină, prince gustul fainei să amăreşte. Făina ţinută la ioc cald şi umed se srică iute, se mohneşte şi devine nefoloşiveră.

Făina bună n'are miros neplăcut şi gust rëu ; coloarea ei este alburie, şi frecată între degete, o simţim fină şi desfăcută în elemente. Mirosul fainei stricate e ne­plăcut şi puturos ; gustul amăriu, coloarea roşietică şi, frecată intre degete se face globuleţ.

Făina poate fi stricăcioasă cu deose­bire atunci, când se află în dânsa mana săcării, carea adese ori se poate cunoaşte numai de pe punctul de coloare brunetă ce să arată in făină,

Făina câteodată e falsificată, adecă amestecată cu var. plumb etc.. Astfel de făină poate fi păgubitoare pentru sănetatea noastră.

Făina nu o putem întrebuinţa în stare proaspătă, ci pregătim din ea pâne, prăjituii mămăligă.

Dela sate.

In N-rul din Dumineca trecută al „Tri­bunei Poporului* aţî bine-voit să publicaţi o scrisoare despre examenul din comuna noastră Cuvin. Poate să fle ceva adevërat din cele scrise, dar tot ce se zice de înv. dl Popoviciu, nu e adevërat. Aşa se vede că fratele Teodor Serb, numai satul şi pe Inveţătorul lui cunoaşte, ear pe alţii nu. Altcum nici n u l mirare, că e om tiner, dar atunci ar trebui să tacă dacă nu ştie ce zice. Am avut noi înveţătorl mal buni decât Popovici, ear în alte sate sunt şi azi, alţii, cu mult mal buni. Dar se fle aşa cum zice T. Serb, totuşi, ce folos avem de vredni­cia Inveţătorului dacă, de când e la noi în sat apoi numai nëcaz ne face, că a făcut partide între oameni, cari aşa sunt de aţiţaţl uni contra altora, de stau să se omoare, apoi inteligenţa tot din pricina lui d-nul Popo­vici nu trăeşte bine, dar acum mi-se pare că s'or dat toţi laolaltă şi pe Popovici l'or lăsat afară. încă n'am avut nici un dascăl

,Trimite-më pe mine, Atotputernice", să ruga ^bunătatea*.

.Tu eşti prea bună şi vel trece hota­rele bunătăţii mele."

.Lasă-me pe minei" striga „reutatea".

.Ca să faci ca oamenii să simtă mal mult stricteţa m e a ! — N u ! "

„Conştiinţa* ar fl poate mal bună" — cuteza să zică arhanghelul Mihail, întorcând t foaie.

,Sau „iubirea", adauaă Ga vrii repede.

,Nicî una, nici alta* — respunse Zidi toriul. .Aceasta nu e destul de precugetată, ccialaltă prea mult; aceasta ar fl sedusă de inimă, ceialaltă de cap. Eu voesc să în­sărcinez cu asta „dreptatea*.

„Lasă-m6 pe mine aici*, — să ruga aceasta, — , ţ e pământ nu mo simt destul de bine".

„Bine, rëmâl dară, —- şi fii tu trimisul meu, tu care faci bine fără a şti şi fără a cunoaşte, tu, o oarbă născută : — „Intern-plare*.

tradusă d e : Iuliana Nasticiu.

care să umble atâta pela lege ca dumnea­lui. Satul nostru a fost de pildă înaintea altora pentru-că toţi trăiau frăţeşte şi domnii şi proştii, ear de când e aici Popovici nu se pot vedea de urît şi daşmănie. Aşa dar' mal mereu cu lauda. Căutaţi se vină satul ear' Ia rând, ca mal nainte, apoi vë puteţi lăuda.—Cine se făloşeşte, lăudându-se pe nedrept, române de ruşine.

Më rog, să binevoiţi a publica scri­soarea mea ca Bă se ştie, că nu toţi sun­tem de părerea lui T. Serb.

Un plugar.

— Din Cuvin ni-se scrie ca întregire la reportul din Dumërul trecut, eă la

şcola de fetiţe condusă de tinërul înveţător Dimitrie Ilişu examenul a fost spre multă-mirea tuturora ; ceea ce de altcum ştim şl de la Paritele Trăiau Văţian care a f o s сопшаг consistorial. — Dăm cu plăcere loc acestei ştiri, şi ne bucurăm că învăţătorii noştri îşi fac datorinţa în coştiinţă!

Examene. Prin foi am citit despre sporiul examenelor de pe la sa*e ; am aşteptat ca vre-unul din oeî chemaţi să arate ceva şi despre examenul şcolar ţinut la 25 Maiu a. c. în comuna Berlişte, ceea ce nefăcând-o o fac eu, ca cnut dintre participanţi.

Examenul s'a început la 9 oro şi a ţi­nut până după 12 ore în présenta d-lul co­misar şcolar Pavel Qaitovieiu, a Prea Oa. dn. protopop tractual ('care nu ştiu din ce causa n'a luat parte la examen decât nu­mai la fine) şi a unul public numeros, fiind în aceaşl zi şi nelucrare la câmp.

Rëspunsurile, ce le-au dat şcolarii din toate obiectele de înveţământ, au fost foarte bune şi înţelese, şi puteai vede pe feţele părinţilor bucuria nespusă de mare ce o simţeau.

La fine ne mal făcură o plăcere foarte mare doi şcolari cu predarea „dialogului : Nu e iertat a umbla după cuiburile păsări­lor.* Comisarul şcolar dl Pavel Gaitoviciu în présenta publicului adunat, mulţămeşte bëtrânulul nostru înveţător pentru truda pusă şi pentru sporul dat. Domnul şi bë trânul nostru înveţător Nestor Surlaşiu de-când serveşte ca înveţător la noi, adecă dir anul 1863, a dat acum al 37 examen anual, şi precum In totdeauna, aşa şi acum a do vedit că-'şî cunoaşte chemarea яа, cinstea şi lauda 'i-se cuvine, deci îu numele tutu­ror celor ee au fost de faţă la examen, viu şi pe această cale a mulţămi domnului în­veţător, rugând pe bunul Dumnezeu ca să ni-'l ţină încă mulţi ani întreg şi sănetos, spre bucuria şi fericirea comunei noastre.

Un participant.

P A R T E A E C O N O M I C A

Asiguraţi-Vë productele de câmp contra

perichiluî de fco.

După multă muncă, ce s'a jertfit pentru cultura productelor de câmp, după multă frica, îndurată de cătră elementele s ;ricăcîoase, mulţumită bunului D-zej , agricultorii harnici cu braţe sîrguincîoase au început a le aduna şi adună bărbăteşte, grâu, secară, orz, ovës, fôn, ca së le aşeze în siguranţă, së aibă peste iarnă şi până la alta recoaltă pentru traiul lor şi a tamiliilor, pentru hrana vi telor; pentru acoperirea multor trebuinţe, şi pentru uşurarea multor sarcini, ce se recer .

Cu câtă bucurie şi cu ce mulţu­mire privim toţi la holdele întinse

cu crucile nenumërate de grâu auriu, la stogurile înalte şi la girezile bogate, adunate în locurile de treerarat , ţaraurile cu clăi de fônurï aro­matice .

Câtă bogăţie de valori se adună şi se pun la adăpost ! Cu câtă muncă, cu câte griji şi câte speranţe se razimă pe ele ! Insă dacă cu atâta trudă, grije, frică şi cheltuială le-am adunat, şi le-am pus la adă­post sunt ele şi destul de sigura aci ?

Nu!

Mulţime de întomplărî triste am cetit, am auzit, ba am şi vëzut cu ochii, că focul a prefăcut în scrum şi In cenuşe mulţime de producte adunate la arii, la locurile de Im-blătit, în ţarcuri, în şure, prin cotărcl şi magazii, prin podurile caselor chiar ; şi cu densele dimpreună au nimicit subsistinţă şi multe speranţe şi planuri bune şi frumoase ale bieţilor păgubiţi.

Ori cât s'ar păzi omul, nu are destulă prevedere se preîntimpine primejdia fatală; căci sehintea sorţii rele se furişează din maşina de t reerat sau din pipă ori luleaua muncitorului preocupat de grabă în munca sa, din jocul pruncilor nevinovaţi, sau o pune in adins mâna blăstemată a tăcluna-rulul bătutde D-zeu, de multe ori chiar din nouri trasăetul fără de vesta sare între producte şi le nimiceşte lăsându-ne plini de groază şi în­tristare.

Dar' mulţumită lui D-zeu, că în timpul nostru şi acest rëu se poate delătura. Ce e drept, a silă mal poţi scăpa ce a ajuns odată prada focu­l u i ; însă economul înţelept îşi asigură valoarea productelor sale şi în câmp şi acasă şi pretutindenea.

Spre acest scop societăţile de asigurare oferă agricultorilor toate modurile posibile. Nu numai că se plăteşte pentru asigurare un premiu bogatei şi foarte ne însemnat ; dar nicï nu se recere depunerea banilor pentru aceasta în momentul când se face as igurarea ; ci şi peste o lună, două şi trei luni se poate plăti ne­însemnatul cambiu subscris când omul a mal vindut ceva din bucate şi şi-a făcut bani.

Şi ferească Dzeu de întîmplare; însă la caz, dacă s'ar aprinde şi ar arde bucatele asigurate, societatea le plăteşte, detrăgându-şî din suma de desdaunare numai inclusive rata cea din premiu, în restimpul că­reia s'a aprins obiectul as igurat ; aşa dar mai nimic ; iar păgabitul şi-a pri­mit întreagă valoarea asigurată, de-spăgubindu-se prin înţeleptul şi bunul sëu gând, ce l'a avut de s'a asigu­rat.

îndemnăm deci cu tot din adin-sul pe poporul nostru agricultor, să nu pregete a-'şî asigura mal cu seamă rodurile câmpului, cari t o t o d a t ă sunt şi rodurile capitalului şi a muncel sale de peste an.

Ear dintre societăţile de asigu­rare recomandăm banca generală de asiguraţiune „Transilvania" din Sibiîu, care mal în toate comunele locuite de români îşi are representanţiî sei între inteliginţa română, preoţi, învë-ţetorî etc., cari stau la disposiţia pu­blicului la îndemână cu toată drago­stea şi bunăvoinţa.

Aaigurându-зѳ poporul nostru agri­col, va scăpa o mare parte de valori din economia sa din prada focului, şi pe sine de multe daune.

Ion Simu.

Din public. Mulţumită publică.

Subscrişil, in numele paroehiel gr, or, române din Panciova, ne ţinem de afinii datorinţa a aduce pe calea aceasta mita noastră cea mal profundă acelor tf maţi domni, cari au binevoit a da ajate sfintei noastre b-'serici, ajutor în bani:

La lista 1., colectant dl Ilie 2Vaib, au contribuit. D nil : alexandru P. Poport ciu, protopop 4 cor. ; Dr. Alexa MaDginet, advocat, 5 cor. ; Dr. Petru Cornean, advo­cat 3 cor. ; Torna Stanca, 2 cor., I. Traik, 4 cor. Suma: 18 cor.

La lista 2., colectant dl Dr. M Oprişi, au contribuit. D-nil : Vasiliu Damiq protopop, 2 cor. ; Nieolae Bedea, vicenoty 2 cor. ; Alexandru Draia, 2 cor. ; Albu, profesor, 1 cor ; Constantin profesor, 1 cor.; Simion Bácila, paroch,! cor. ; Dr. Pavel Oprişa, profesor, 2 coi,; N. N. 20 fll ; loan Jurca 60 fll. ; Nicolai Pëeurariu 40 fll. Suma : 16 cor. 20 £11.

La lista 8., colectant dl Dr. Ai» Oprea, advocat, au contribuit. Dnii: xim Popoviciu, protopresbiter, 6cor.;,B» şana", institut de economii, 20 cor.; rneon Jivoicoviel, comptabil, 2 cor ; Dr. Bo reovan, medic 4 cor ; Dr. Aurel Oprea, ii vocat, 10 cor. ; Alexandru Costean 5 cot; Petru Milutinovic!, 5 cor. ; Ion Budinţeu, advocat, 10 cot . ; Corneliu Budmţeao, cor. ; d-na Mbtiida Budinţean, 10 cor. Ѳшш 74 cor.

La lista 4 : Dr. G. Dobrin, 10 cor. ; Dr. Corneliu Jurea, advocat, 4 coi, P. Bujor 2 cor. Suma ; 16 cor.

Dl E nanuil Ungureanu, advocat a bin voit a trimite prin asignat postai 20 cor,

Tinerimea romană din Panciova aii o petrecere îu folosul bisericel noastre adi ' côndu-ne un venit de 52 cor, 62 fll. Sa !

totală : 196 cor. 82 fii. Spre lnfrumţesarea sfinte noastre li

serici s'au dăruit următoarele obiecte. Dl George Hasan şi soţia: o icou

veche, care représenta pe sfânta Тгеіш Dl Lazar Sumedre şi soţia sa Ana: m raêntul domnului nostru Isus Christos, I Marcu Aimajanu şi soţia : 3 candele dei gint de China şi o icoană a Sfintei Trei Dl Stefan Bogdan, notar comunal în Ora şi soţia sa : o cruce de argint de Chim, candelă şi un măsaiu pentru analog. Dom Sofia Bojin din Seleuş : un stichar preoţei

Dl loan Deheloan, înv. în Ofleeai soţia : un vas de argint de China penii mir şi un măsaiu pe iconostas. Doamniii liana Fizeşan : un măsaiu pentru sfiit pristol. Teodor Leucuţa şi soţia : 6 sticnai pentru ministranţl. Doamna Paulina Petri viciu, soţia dlul preot Vichenţie Petrom din Toracul mic : 2 stichare pentru rái tranţl şi un măsaiu cusut roată tn treieè Doamna Pelaghia măr. Spariosu dia Ton cul-mic : un măsaiu. D na Catiţa Sânt Michaiu : doue măsaie de M Simeon Marocu şi soţia : o icoană a tului Dimitrie şi un ştergar. D-na Ana Juj coviciu, dl Petru Baba şi Boţia : o ia а sfântului Nieolae şi un ştergar. Dom Amália Ionescu din Biserica-Albă : oie ce represinta restignirea Domnului Isus Christos. Dl Nieolae Crăciuu şi N|ii| o icoană a Maicei domnului nostru Christos, şi un ştergar. Doamna Anest Voina : un stichar pentru ministranji |i| oale cu flori artificioase. Dl Vasilie Gap doue şterga ro, şi d-na Eli3aveta Paneeij un ştergar.

Pr ne i re î i deci toţi aceşti marinii creştini pjnîru faptele lor nobile şi nice de toată lauda mulţămita noastră i mai profundă, dându le bunul Dumnei viaţă îndelungată şi plină de indestnliltj fericire.

Panciova, la 24 Iunie 1900.

— In numele comitetului parochial :- |

Lazar Sumedre, Nie. ŢinfeA

Í

preşedinte. notar.

7

»

Arad, 20 Iulie 1900. 0 lămurire se impune. înregistrând

iţiriţia fasriculeí XX din enciclopedia urao-Dltică a dluî Gelehrter delà Sibiiu, confraţii wstri scriu (n-rul oela 4/17 o.) următoa­rele:

,8tăruinţa redacţiunel şi editurel de-a ke această operă la bun sfireit în butul atiror greutăţilor, cu carî se luptă, eu^-ită lecnnoştinţa şi spriginul publicului" . . .

I Na rugăm : ce fel de greutSţî încim-pmldlDiaconovich ? Doar' lexicoanele nem-fytl ee dau la foarfecă fără împotrivire, ear' (jt despre incassările din România, d'r^e-leni nu se poate plâng*.» !

Serbări iubilare. iii ziua de 12 Iui ia íí serbătoiit la biserica din Siecşrţ, cu tomul „Unire!*, aniversarea a 200 do ani lela unirea unei părţi a Ьіногіе&І române «Roma. — In ziua de 28 August se va terba hramul bisericeî din Şişeşti, „om^gai pgblic ei serbătoresc întru onoarea şi pre?.-lirirea Reacumnărătorulul nostru Isus Cri-*e\

Serbarea se va face cu mare solem alite, flind îutocmită de un comitet eonsti-njt pentru acest scop.

* Popor vrednic. J'il îa ziüa de S. Pe­

tra li Pavel s'a ţinut alegerea do î n \ 3 ţnov la şcoala veche din San-NicoIai.il' Ko •n*» (Un). Invitat de maî mulţi frunt ?! 'iii-comună şi sub ecndiţiunea ae а i-so inbu Щі salariul, а recurs şi înveţătorul. han ufu din Ccmlăuş, care a mal servit în icea comuna 3 aal. Dintr. 4 recurenţi br-»-nlpopor din 8»:t-Mi.;l8uşul-R-?raâa blege од a doui oară oe fostul său Învăţ-to? Inn Roşu, fă^ându-I salar de aproape 600 fl PO coroane) pentru a-1 pute ve<;é ear în mijlocul seu, căci, zice su oamenii : ,p:î acesta II cunoaştem şi ştim că se . aderroeleşte • (ten») să-I dăm."

Tot acest popor a fo3t, poate singurul £Q Bihor, care înainte cu trei ani, în вэ-dinţa comitetului parochial, n'a primit ca ешсаепаіеіе să le solvească statul, zicând :

, .icolile guat ale noastre, deci până putem ditorinţă avem să le susţinem". Ee.tä ape-

; tltoril scoale! române / Numai îaainte, bra I тііог Sinmiclăoş'uul, căci Român! sunteţi şi i (tip bine că : I Curagiu şi virtute şi voe de fer

Românul acestea le are din cer, : Şi aatfel de arme când poţi a purta, j Ma! erez! tu, Române, că nul triumfa?

încă odată vă z i c m ,lnainte* (triumful va urma, căcî: ,C i no! este Dnnmezeu".

Hram. Ziua sf. .Petru şi P&vel* a (olt o adevărată sărbătoare peutni comu-ia Zerveşţl situată In apropierea oraşului Ca-

\ tuuiebeş, care, deşi cu o populaţiune mică, jdu cerat românească, a dat destulă dovadă

p let-an că păstrează cu credinţă şi scum-patate obiceiurile strămoşeşti ; ori ce Ră­mân cu inimă bună simte bucurie şi mul-

; ţămire sufletească, când vede cum poporul nostru românesc In timpurile acestea grele

; limine credincios şi jertfeşte pentru a pu taaşeîămintele străvechi. La serbarea hra-

: mulul bisericei de sf. Petru şi Pavel, când \ emnna întreagă a fost îmbrăcată secbăio-

Ttfte, s'a ţiuut obicinuita .cedee;" la înălţi­mi acestei zile măreţe su contribuit şi credincioşii aparţinător! comunelor înveci­nate prin aceea, ca au luat parte; s'au ob

; МтвІ şi persoane din inteligenţa din oraşul • Caransebeş, deşi timpul ploios a Impedecat : nit, ca numërul oaspeţilor să fie în raport «штбгаі d'il anii trecuţi Acestui serbări

; i premers serviciul d zeesc, la care au par £dpat şi credincioşi din comunele vc.-a -. &.Liturgie a fost celebrată î i т і к ! solemn ie fuiorul preot Ioan Iucaş ; cântările bise j BeeiH au foüt bine executate de cauorui j •liricii; ca o surprindere însă юе-й im j pmâonBt cântarea „Mărire Tatălui" p;. po dobie, cântată solo de d-na preoteasa Geor-fiulmş cire cu vocea-! sonoră-armonioasă I delectat ln mod admirabil, asemenea pri-eeasna .Spune-mi, D ne, ce este omül* a foet «Intată de D-iia tot cu ac laşi tact şi pre-daune ; servească-! spre onoare simaîeî d-ae, căci ragăm pe Dumnezeu ca şi în viitor să avem ocaíiuue a auzi astfel de cântări armonioase. După cântarea prices­

ne!, pe la sflrşitul Liturgie! preotul a rostit o cuvântare ocazională potrivită acestei ser­bători, «ratând faptele măreţe ale acestor afinţi apoaroli, suferinţele şi năcazurile lor pentru credinţa taro în Mântuitorul, apoi respiata meritată dumnezeiască, sfătuind cum au creştinii să trăiască, ca să câştige fericirea veelnică ; această cuvêntare a fost ascultată cu mare atenţiune. După ameazî s'a început petrecerea poporală, care a fost foarte animată, jocanle naţionala româneşti nu lăsau nimic do dorit ; astfel şi-au petre­cut îa c' a maî bună armonie până seara târziu, câad petrecerea şî-a luat sflrşitul, lă sând în inima celor do faţă frumoase su­veniruri. — Observatorul.

*

Manevrele din ëst-an se vor ţine în giurul Beiuşuiul. Brigada 34 csmpusă din regimentül 83 (3 batalioane) şi din 1 bata­lion a! regimentului 61, va ріеза din Arad în 3 A'Jguat st. n. Trecând posta Siria, leno polea şi Beiiu, in 5 zile trupele vor ajun­ge ín Belényes Ujt»k. Regimentul aici va ii încu&r tirai în B.-Ujlak, Peüani şi B -Va-la.ii. Exerciţiile de brigadă şi ale divisiel ѵлг avé loc In ţinutul Beinş, B,-Ujlak, B.-Vaiani şi Petrani. Acolo se vor întâlni în 22 August, cu artileria dm Sânmielăuşui mie, .mdo vor c?ntinu: j, manevrei? împreună până în 4 Septem vre n., când trapele din ioc m vor reîntoarce .%casă pe jos. *

Foc în Arad. Erl seara la orele 9 s'a apriufi şi a a^a de toi casa Nr. 3 din strada Vendel (suburbiei Şarcad).

* Festivităţi caîtnrale îu Sătmar. Se

trimite Invitare Ia festivităţile fixate pe 2 Asg. st. u. ?.. <;. îa Sanislau (comit. Sătmar) eu еел-іипеч, &du4;-.«'it . Astrel" deep, Sătmă-rean XXXUI. şi a adunării generale a reu-n u u 1 învoţătcrilocdin arohidiac. aătmărean, aparţin, diecesel O a d a n a Programul feeti-vifăţi'or : 1. Sr. L i w g i e Ja 7 ore dimineaţa ; 2. Adnoarea geE.-TVä a învăţătorilor ; 3, Adu­narea „AsireP des?. Sătmar ; 4. Prânz co­mun. Seaia la 7 ore : Concert, după care va mm* pe'-roeere cu d-чпя. Preţul de in­trace : pentru persoană 2 cor., în familie 1 cor. 60 fii. SuprasolvirI ьо primose ca mul ţămita. Venitul e destinat în favorul: .Astrel", „Rfun. învăţătorilor* şi al şcoalel locale.

«

Un netrebnic Cel скге mai fără ru­şine scris împotriva P. 8. Sale episcopu­lui Goldiş şi a calomniat îa chipul cel mal odios pe toţi fruntaşii diecesel Aradului, îşi semna a r t i c u l e din .Tr ibu in ' delà Sibiiu cu pseKdoöiínnl Odiseus.

Ştiam da mult, eă numele lui adevë-ra;: este L. Triteanu c5 el este instruc­tor ln famiîi?. Moesoiyi. Primisem, de ase­meni, de mult plângere, că acest tip a es­crocat tinereţea şi nevinovăţia une! învăţă­toare, căreia i a promis că o ia în căsătorie, spre a-'ï pute sioarne şi bani. Nu s'a ţinui Ia urmă de cuvent.

N'am scris însă nimic contia, lai, fiiad siguri, că in cele din urmă el îşi va face de cap şi în sîtsul familie! MoesonyL

Aflăm, Intr'adevăr, eă sus amintitul „tiner de mare speranţă* a şi fost îndepăr­tat din familia care-'l angajase, desigur, fără să aibă cunoştinţă de isprăvurile sale.

Nie! acum n'am lua notă de acest tip, dacă n'am t fia, în acelaşi timp. că omui cu pricina caut» adăpost chiar la mitropolia din Sib'lu, unda 1. P. S. Sa i-a făcut onoa­rea eă-'l Invite chiar la masă.

Pentru-ce anume virtuţi vrea 1. P. S. Ha йа-'l răsplătească ? Pentru-că a înjurat şi calomniat pe un episcop, ori pentru-că a nenorocit o fată сагѳ-'l iubia ? . . .

* Stipendiu. Societatea «Transilvania*

publieft concurs, pentru ziua de 15/27 Sep­tembre 1900, spre a acorda ua stipendiu de 800 lei annal, de.-itinat studiului medici-nel la u i a din facultăţile de medicina ale Ungariei.

Cererile se vor adresa secretariatului societăţii îu Bacureşti strada Morfeu Nr. 13 însoţiţi; de următoarele acte:

a) Diploma de bacalaureat. (Testimoniu de maturitate) ln original

V) Un caítifieaí medical constatator, că concurentul nu este atins de nici o infirmi­tate sau boală cronică.

c) Un. certificat de paupertate de la autoritatea eotnuEUilă locală, legahsată de notarul public.

Es;;e bine înţeles, că stipendiul nu se va acord;* deeâi rcelul din concurenţi, care prin actele cerute va proba că are note superioare celorlalţi concurenţi.

Cererile venite după data fixată mal nu ma! pot lua parte la concurs.

Necrolog. Ana Dr. Dăianu n. Toto-ianu, după îndelungate suferinţe de mamă, prevăzută cu aflatele taine, 'şi-a dat blândul suflet în manile Creatorului seu, în anul al 28 iea al vieţii şi al 4-lea al fericitei sale căsătorii. înmormântarea defuncte! s'a făcut din casele părinteşti de la Chişfalău (lângă Al ba-Julia) Joï, 19 Iulie n. la oarele 8 d. a. — Б'іѳ-'1 torina eşoară !

Cas de moarte. Medicul Dr. Traytler Andor delà spitalul din Arad a răposat în mod subit alaltăerl In verstă de 33 ani.

O victorie a Burilor.

De când cu isbucnirea revoluţiei boxe­rilor în China şi mal ales de când eveni­mentele de acolo au luat o întorsătură se­rioasă, tragedia ee se desfăşură de atâta timp în Afriea-de-smd a fost dată aproape uitare!. O mână de oameni luptă acolo de atâta timp pentru menţinerea independenţe! lor câştigată c i greu şi cu preţul atâtor jertfe, şi această mână de oameni, care a dat do­vezi de atâta energie şi de atâta drept pen­tru a trăi de sine, n'a reuşit până acum decât să atragă un moment simpatia lumel civilisate, pentru-ca apoî să fie dată uitare! şi pradă unor oameni interesaţi.

Si doar acest brav popor bur a dat lupta şi a câştigat victorii demne de invi­diat de către chiar popoarele mat! europene, pentru-ca să nu fie lăsat să moară de-o moarte atât de nedreaptă. Dar chiar acum în timpul din urmă el, atât de desconside­rat prin nepăsarea puterilor mar! şi prin înfrângerile lauii suferite de o bucată de vreme, a repurtat o victorie strălucită faţă de numărul mare al vrăşmaşilor, cu car! are de luptat : la Nitrals.

Totuşi nie! această victorie, acest strigăt ultim poate, îndreptat către statele puternice pentru a nu-'l da cu totul uita­re! şi a interveni odată pentru a pune capăt unu! rësboiu strigător de nedrept, nu pare să fie auzit de către acestea. E o crimă răâboiul căutat ^ oporulu! bur de către Auglia, desigur ea însăşi atrasă în această infamie de cătră câţî-va inşî, pescui­tori de afaceri de îmbogăţire, dar e şi mal mare crimă, când Europa stă nepăsătoare îa faţa acestei crime săvîrşite de către unul d :n popoarele, pe cari eram deprins! să le privim sub o faţă mal frumoasa.

Dar dreptatea e pe partea Burilor ; norocul armelor încă pare că începe a le suride earăşl, şi în curând o mână de oa­meni se va puté mândri, că a biruit şi ostile unei mari puteri şi nepăsarea vino­vată a celorlalte.

Posta administraţiei.

Dlui Teodor Pap în Baraconi : Cel primit! la 2 Iunie sunt abonamentul pa semestrul I. Acum Vă cerem pe semestrul II. din 1900, fiindcă abonamentele se solvesc înainte.

Dlui T. V„ In B. : 8 coaie sunt gata, preţul ѳ prea mic ; să fie cel puţin 40 cr. De te învoeşti, rëspunde-пѳ. Turt. sunt bine. La bună revedere !

Dlui Orascovici Milan în Cuvin Am primit pe semestrul I. Vë rugăm şi pentru al II a.

Dlui Torna Bojan îu ЫЬиеа. Cartea ce o cereţi nu se află, ear în cariile ce se află la noi de vânzare se publică In foae de pagina a 4-a.

ULTIME ŞTIRI. Rësboiul din China.

Dintre puterile europene doue inse luptă îndeosebi împotriva mareî împerăţiî chineze. Una e Germania, care cea dintâiu 'şi-a scos sabia din teaca pentru apèrarea cinstei stea­

gului sëu, ear ' a doua e Rusia, căreia China 'i-a declarat rësboiul. Situaţia Rusiei cu mult e mal uşoară decât a Germaniei sau a altei puteri euro­pene. Ba se află în vecinătatea Chi­nei, avênd în stăpânire trei pă i ţ îd in Asia şi stându-î la îndemână trenu­rile din Siberia. Afară de astea ac­ţiunea Rusiei e cu mult maî repede şi maî vioaie decât a Germaniei. Ea face puţină diplomaţie, dar cu atât mai mult lucrează.

Dintre ştirile maï noue înregi­străm următoare le :

Londra, 19 Iulie. Cu data 18 1. c. se telegrafează din Shanghai : Ra­poarte chinezeşti anunţa, că generalul Nieh a căzut în lupta delà Tiencin. Averile străinilor din provincia Şan­tung au fost nimicite cu desevîrşire.

In Niuciuang situaţia e foarte în­grijitoare. In oraş se află 70 cazaci, ear ' afară, în faţa oraşului, stau douö vase de rësboiu japoneze şi unul rusesc. Oraşul e împresurat de Boxeri,

Petersburg, 19 Iulie. Cu data 16 1. c. se vesteşte din Ircuţc, că de doue zile Chinezii sacâlinenî neîn­trerupt bombardează oraşul Blago-vecensc. O altă ştire spuae, că Ruşii au ocupat Aigunul. Ei au păg răeit Talganul şi acum sunt aşteptaţi în Kiacta.

Bientoa, 18 Iulie. Generalul Borgnis des Bordes, comandantul-suprem al trupelor indo-chineze a reposât.

Yiena, 19 Iulie. Comandantul vasului austro-ungar ,-Zenta" raportează urmă­toarele :

Situaţia s'a înrăutăţit mult. Chinezii au împresurat cu mare putere amba­sada engleză, unde sunt adăpostiţi toţi străinii remaşi în vieaţă. In 13 l. c. după ameazî o trupă internaţională de 8000 oameni a împresurat partea chi­neză a oraşului Tiencin. Abia după o luptă vehementă de 24 oare a succes să ocupe acest loc, împreună cu toate întăriturile. Perderea trupelor aliate face: 775 morţii şl răniţi. Din partea Chinezilor însă au căzut cu mult mai mulţi.

BERLIN, 19 Iulie. Ministrul de ex­terne german, conteh Bülow a interzis re­prezentantului diplomatic chinez de-a trimite telegrame în China. Presa germană aproa-bă unanim această mesura a lui Bülow.

LONDRA, 19 Iulie. Ca o urmare mai nouă a rësboiului este, că banca engleza 'şi-a urcat agiul de la trei l a patru percente. Acestei împregiurări 'i-se atribue mare însemnătate în toată Auglia, flind în strînsă legătură cu rësboiul din China.

Petersburg, 19 Iulie. In Tiencin situaţiji e cu atât mal îngrijitoare, cu cât în giurul lui se află 150 .000 Chinezi cu 2 2 0 tunuri. Oştirea chi­neză din Şantung numeră 4 5 0 . 0 0 0 de oameni. In 13 1. c. numërul ar­matei internaţionale s'a îndoit; până în 10 August aceasta se va urca la 80 .000 de soldaţi. Comandant su­prem al trupelor internaţionale este vice-amiralul Alexeiev, ear al oştirii japoneze e generalul Fushima.

Editor : A u r e i Роротісі-Вагсіапн. Red. r^rtonn. : Ioan Ruasn S i r h î i ? .

t

Nr 127

347/1900.

vègreh. szára.

Árverési hirdetmény. Alnlirt bírósági végrehajtó az 1881. évi LX. t.-oz. 102. §-a értel­

mében ezennel közhírré teszi, hogy a borosjenői kir. jbiróság 1898. évi 604/5 számú végzése következtében Veliciu Mihály, kisjenői ügyvéd által képviselt Todoka Vaszalie, talpasi lakos javára Todoka Flore, apáti-i lakos ellen 545 kor. 60 flll. s jár. erejéig 1899 évi július hó 29-én foga­natosított kielégítési végrehajtás utján lefoglalt ós 698 koronára becsült 60 kereszt buza, 3 drb ló, széna, kocsi és lószerszámból álló ingóságok nyilvános árverésen eladatnak.

Mely árverésnek a borosjenöi kir. járásbíróság 1899. évi V. 502/3 számú végzése folytán 54ö kor. és 60 flll. tőkekövetelés, ennek 1873. évi szeptember hó 3-ill. 5 napjától járó 6o/o kamatai és eddig össze­sen 153 kor. 34 flllben bíróilag már megállapított költségek erejéig Apátiban alperes lakásán leendő eszközlésére 1900. év i j ú l i u s h ó 28-ik napjának délutáni 2 Va órája határidőül kitüzetik és ahhoz a venni szándékozók oly megjegyzéssel hivatnak meg, hogy az érintett ingóságok az 1881. évi LX. t.-cz. 107. és 108. § a értelmében készpénzfizetés mellett a legtöbbet ígérőnek becsáron alul is el fognak adatni.

Amennyiben az elárverezendő ingóságokat mások is le és felül­foglaltatták és azokra kielégítési jogot nyertek volna, ezen árverés az 1881. évi LX. t.-cz. 102. §-a értelmében ezek javára is elrendeltetik.

Kelt Borosjenőn, 1900. évi július hó 12 napján.

Bogye István, kir. bírósági végrehajtó.

464 l - l

A v i s ! Doritorii de a-şi procură cruci şi monu­

mente de piatră albă, fină, giluită şi negiluită sunt

rugaţi să binevoiască a so adreasa la Domnul losif

Stancovits neguţător In Bogşa montană (Nèmet-

Bogsàn) care va servi prompt şi cu cele mai eftine

preţuri din magazină sa de piatră.

Cu totă stima

losif Stancovits, în B o g ş a Montană .

465 1—3

A v i * ! Subscrisul avênd 2 mori pe teritoriul Halmagiu pe unul

şi acelaş-Gurs de apă, depărtarea una de altă e de 500 metri,

iara de staţiunea căii ferate omul calatoriu pe jos 4 sau 5

minate.

Fiecare dintre mori pe longa locuinţa, mai are grajd

pentru vite, şură pentru căruţe, cuină şi grădină.

Morile cu âparţinetorele lor sunt închiriate cu 600

coroane una; precum şi ceialaltă chirie-anuală pe 10 ani, din

care 6 a trecut (espirat) şi 4 ani mai este ase incassa (rend-pe

rond) (an după an).

Morile una fără ceialaltă nu-se vend. Preţul ambelor

mori este de 20,000 coroane.

Doritorii de a cumpăra morile amintite, şi sunt In

apropierea Aradului se pot Informa şi delà Dl. Ioan P o n t a

Arad, Strada Mihály Nr. 10.

Cu totă stima

Simeon Moldovan in

H a l m a g i u ( N a g y - H a l m à g y )

465 —33

Bănea generală de asigurare mutuală.

„ T R A N S I L V A N I A " 423 1 5 - 4 9 ÎN SIBIIU.

asigurează pe lângă cele mai favorabile condiţiuni : 1. in contra primejdiei de foc şi de explosiuni; clădiri de ori-ce fel,

mărfuri, producte de câmp, mobile ş. a.; 2. pe viaţa omului ln toate combinaţiunile, precum: asigurări de

capitaluri în caşul morţii şi pentru terminări fixate, de zestre şi de rente. Desluşiri se dau, şi oferte de asigurări se primesc din comitatele:

Arad, Bichiş, Bihor, Ciănad, Caras-Severin, Timiş ţi Torontal

Agentura pr inc ipa lă din Arad. Strada (Széchenyi Nr. 1. casa dlui advocat Dr. Virgil Bogdan etagiul II,)

precum şi prin agenturile cercuale şi speciale.

împrumuturi ieftine amortisaţionale 1 5 - 5 0 ani.

on amortisaţie de

Nu comput înainte nici un fel de remuneraţie, convertesc datorii vech, de asemenea la dorinţă anticipez de Ia mine cheltuelile de tntabulare.

Provocându-тб Ia faptul, că de mai mulţi ani la foarte numeroşi inşi i-am împlinit spre cea mai mare mulţumire a lor trebuinţele de împru­muturi, rog cu toată stima pe on. domni proprietari de păment şi proprie­tari de case, ca în propriul 1er interes cu deplină încredere să se adre­seze mie cu afacerile lor de împrumuturi.

împrumuturile sunt pe carnete de 4to/0 4 V 2 şi 5 ° / 0

pe lângă amortisare corespunzëtoare din capital Institut de împrumut pe imobile şi moşii 453 9—9

Szűcs F. Vilmos ÁRAD, Fó-ut Nr. 5, vis-à.vis en moira Széchenyi.

împrumuturi ieftine pe amortisaţie Recomand în atenţiunea on. proprietari de păment şi proprietari

de case în Ârad-centru, că prin mijlocirea mea pot obţine până la cele mai mari sume şi pe lângă condiţiuni foarte favorabile

„Tipografia Tribuna Poporului* Aurel Popovieiu Barcianu.