SUBIECTEpentru evaluare la disciplina Sisteme politice
comparate1. Conceptul de sistem politic. Abordri teoretice a
sistemului politic Sistemul politic - reprezint un subsistem al
sistemului social i cuprinde relaiile politice, instituiilepolitice
i concepiile politice, sistemul care asigur organizarea i
conducerea de ansamblu a societii,funcionalitatea
ei.Diferitelecomuniti umane, ajunselaoanumittreaptde dezvoltare,
numai pot existaifuncionafrsfieorganizatentr-unsistempolitic,
aceastaconstituindonecesitate, olegegeneralaprogresului istoric.
Constituindu-se ca un sistem de organizare i conducere n ansamblu a
societii, sistemul politicslujete i trebuie s slujeasc
attsocietatea n ntregul ei, ct i fiecare subsistem n parte,
interesele generalale societii, ct i cele
individuale.!xperienaistoricadovedit i dovedetecnumai organul
comunitilorumanensistemepolitice puternice, bine structurate,
le-asigurat acestora viabilitatea. Majoritateapolitologilor lumii
contemporanenelegprinsistempolitic ansamblul relaiilorpolitice, al
instituiilorpolitice, al concepiilorpoliticei al raporturilor
dintreele, existentelaunmoment dat ntr-o societate . Definiia
conceptului de sistem politic s-a emis relativ trziu nliteratura
despecialitate, nspedupal doilearzboi mondial, att n
literaturaoccidental, ct i nceadin!uropa de !st. "n legtur cu
conceptul de sistem politic, se mai fac unele confuzii, dintre care
cel mai desntlnitesunt celecareidentificsistemul politiccusistemul
social global.!steadevrat csistemulpoliticare ca principal
menireasigurareafuncionrii societii n ansamblu, dar aceasta nu
nseamnc el poate fi identificat cu sistemul social global.#rintre
primii autori care s-au preocupat de problematica sistemului
politic se remarc David !aston,care, n mai multe lucrri $prima
aprut n %&'( i intitulat )*istemul politic), alta n %&'+,
avnd ca titlu ),analiz sistemic a vieii politice)-, avanseaz
elemente valoroase pentru nelegerea conceptului
menionat,printrecareacelacsistemul politicesteunsistem desc.is
cuautoreglare. Cevamai trziu, /. 0.1apierre n lucrarea )2naliza
sistemelor politice) definete sistemul politic drept
)ansamblulproceselorde decizie care privesc totalitatea unei
societi globale3. 4enionm faptul c pn n prezent nu exist odefiniie
unanim acceptat a sistemului politic, dup cum am vzut c nu exist o
asemenea definiienicipentru conceptul de sistem global, precum i
faptul c sfera noiunii sistem i c.iar demersul sistemic diferde la
un autor la altul. De pild, 4. 5urla6i nelege prin sistemul politic
)un sistem relativ nc.is,careasigur integrarea tuturor elementelor
societii i a nsi existenei acesteia ca organism integrat, condus
nmod centralizat de puterea politic al crei pivot l constituie
statul. !l include n sine7 instituiile politice - statul, dreptul,
partidele i organizaiile politice8 sistemul comunicaiilor care leag
membrii societii i grupurile sociale cucentrul 9putereapolitic3.:.
#arsons, nlegturcusistemul politic, afirm7 )Conceptul
nostruc.eiedeorientareestepolitica definit ca un subsistem primar
funcional al societii, strict paralel cu statutul teoretic, cu
economia).Dup cum apreciaz mai muli politologi, pentru
definireaconceptuluidesistem politictrebuieavutenvedereatt
perspectivastructural,ct i cea funcional.Din perspectiva
structural,sistemulpolitic reprezint unsubsistemal sistemului
social global, fiindalctuit dinrelaiile politice,instituiile
politice, concepiile politice, precum i forme i mijloace ale
aciunii politice, normele i valorilepolitice corespunztoare.#rivit
ns n perspectiv funcional, sistemul politic asigur organizarea
iconducereasocietii, asistemului social nansamblu.
Capartecomponentasistemului social global,sistemul politic
reprezint ansamblul structural derelaii specializate, de laturi
care se condiioneazreciproc, asigurnd funcionarea, n raport cu
exigenele ce decurg din relaiile sale cu sistemulcu
celelaltesubsisteme, ca i din propriul mecanism de autoreglare,
sistemului politic, natura i configuraia relaiilor,instituiilor,
concepiilor politice, formelor deaciune, normelor i valorilor
politicedeterminrolulspecific n viaa social, concretizat n funcii
adecvate cerinelor asigurrii stabilitii i prosperitiisocietii n
fiecare etap istoric dat. 2. Nivelurile sistemului
politic!xistomultitudinedetipologii asistemelorpolitice,
ndependendecriteriilenbazacroraseefectueaz clasificarea. ;u vom
insista asupra expunerii tuturor variantelor i opiniilor,
menionndu-le doarpe cele mai importante.4ax 0eberstructureaz
sistemele politice dupnaturaputerii i leitimitateaacesteia,
criterii nconformitate cu care el deosebete trei tipuri7Sisteme
politice raionale, n care puterea aparine guvernului i numai n mod
legitim. !xercitarea ei intrn sfera obiectiv, stabilit de lege.
Sisteme politice tradiionale, n cadrul crora puterea se bazeaz pe
caracterul sacru al tradiiilor.1egile i legitimitatea puterii nu
pot fi contestate de populaie.Sisteme politice charismatice.
#uterea este deinut de un lider c.arismatic, care convinge
populaian calitile sale excepionale. !l i imagineaz c i s-a permis
s ndeplineasc o misiune 9de excepie3 n istoriei c este ndreptit s
impun cea mai bun dintre ordinele politice, de aceea cere de la
mase susinere i supunereabsolut.#rimul tip poate fi atribuit
regimurilor democratice $fie republici, fie monar.ii parlamentare-8
cel de-aldoilea este caracteristic monar.iilor absolute $,man,
abriel 2lmond, axat pe valorile culturii politice,
evideniind7Sisteme politice anglo-americane. *unt atribuite 4arii
5ritanii, *?2, Canadei, 2ustraliei i ;oiiAelande.
!leseaxeazpeprincipiilei valorileliberal-democratice.
!xistoculturpoliticomogen$valorile mprtite de elit i mase sunt
aceleai-, fiind asigurate drepturile i libertile fundamentale.
!sterespectat principiul pluralismului politic i al separrii
puterilor n stat. !voluia sistemelor nu a cunoscutperturbaii sau
modificri substaniale, prin urmare au un nivel sporit de
stabilitate.Sisteme european-continentale. "ncludasemenea state
europene ca Brana, >ermania, "talia,*pania, #ortugalia, etc.
*unt sisteme democratice, ns evoluia lor nu a fost rectilinie,
nregistrnd devieriradicale $instaurarea regimului totalitar n
>ermania i "talia, autoritar n *pania i #ortugalia-. Cn cadrul
lorcoexist elementele culturii politice anglo-americane cu vec.ile
culturi.Sistemele politice preindustriale sau parial
industrializate. #ot fi atribuite unor state din 2sia,2frica,
2merica latin, precum i !uropa de !st. Cn cadrul sistemelor, exist
un grad avansat de difereniereainstituiilor i valorilor politice.
Culturapoliticestefragmentati deseori
areoformrudimentar.>uvernareaderegul esteautocrat i tinde
spreautoritarism. ;userespect drepturile i libertilefundamentale,
nici principiul separrii puterilor n stat. Sisteme politice
totalitare. *e caracterizeazprin monopolizarea puterii de ctre un
partid politic,ideologia cruia devine a statului. *tatul exercit
controlul asupra tuturor sferelor vieii sociale7 economie,cultur,
religie, familie, etc. Cultura politic este una de subordonare i nu
se respect drepturile i libertileomului. !xemple7 >ermania
nazist, "talia fascist, ?@**, Coreea de ;ord, Cuba, C.ina $pn n
anii D&E-.Conform criteriilor social!economice distingem
urmtoarele tipuri7Sisteme politice ale societilor postindustriale.
*e refer la rile occidentale, care au implementatprincipiile
statului de drept, axndu-se pe valorile neoliberale i cele
social-democrate.2u edificat statulbunstrii sociale, bazat pe
societatea de consum. *istemul economic este unul prosper i
dinamic, care apermis depirea antagonismului de clas.Sistemele
politice alesocietilor industrializate.!ste atribuit statelor
ceaurealizat reformareasistemului economic n anii FE-GE ai
secolului HH, nregistrnd o cretere economic rectilinie i
stabil$=on6ong, *ingapore, Coreea de *ud-. 5aza economiei naionale
o constituie industria i nu agricultura.Dei formele organizrii
vieii politice difer, gradul de democratizare este nalt. :otodat,
se atest prezenaa unor categorii de populaie marginalizat.Sistemele
politice ale societilor n tranziie. Caracterizeaz statele ce
tergiverseaz procesul
detreceredelaeconomiaplanificatlaunacapitalist. Dei sunt
adoptateprincipiileeconomiei depia,mecanismele existente nu permit
asigurarea unui nivel general de bunstare. Cn multe cazuri baza
economieio constituie agricultura. 1a fel continue s coexiste
vec.ile i noile culturi i valori. Sistemele politice ale societilor
preindustriale. *unt atribuite societilor agrare. *e
caracterizeazprintr-un nivel nalt al inec.itii sociale i un grad
sporit de difereniere a instituiilor i valorilor politice.*rcia
cuprinde majoritatea populaiei, care duce lips de alimente,
servicii i asisten.Conform criteriilor politico!na"ionale
evideniem7Sisteme politice liberal-democratice. *e refer la
societile contemporane,care s-au realizat castate naionale.
Drepturile ceteneti sunt considerate valoarea politic suprem.
#roblema naional a fostsoluionat,
societateanefiinddivizatconformclivajeloretno-lingvisticesaureligioase.
*istemul politicpoartuncaracterpluralist inon-discriminatoriu,
oricedecizieexprimndintereseletuturorcategoriilorsociale. 2cest
sistem evolueaz spre un stat
post-naional.Sistemepoliticenaional-democratice.*untatribuitesocietilorcaresuferdedeficit
identitar.Dei exist instituii statale democratice, ele nu au reuit
s integreze ntreaga societate, care continue s
fiedispersatconformcriteriilor etnice, lingvisticesaureligioase.
*unt puternicesentimentelenaionaliste,statul prezentndu-se ca una
din valorile politice supreme. Conform criteriilor partidismului,
sistemele politice se pot clasifica astfel7 Sistem politic
pluralist. *e caracterizeaz prin funcionarea mai multor partide
politice, alternana laputerefiindasiguratfrcavreunul
dintreelesrealizezeodominaiedurabil. *istemelepluraliste,dependente
de fragmentarea votului, se definesc i prin structura policrom a
guvernului, regula constituind-o coaliiile guvernamentale. Ca
subtip, menionm sistemul politic bipartidist unde, prin tradiie,
doar dou dintre partidele existentealterneaz la putere $rotativa
guvernamental-, aa cum o arat, spre exemplu, experiena politic
american. Sistemul politic cu partid dominant. !ste definit prin
distanarea categoric i de durat a unui partidpolitic fa de
celelalte, puterea politic avnd aceeai structur i componen timp
ndelungat. 4onopolulpartidului dominant se realizeaz n baza
funcionrii unui sistem electoral corect i a respectrii
celorlalteprincipii ale democraiei. !xemplu7 /aponia. Sistemul
politic partid-stat.*e caracterizeaz prin monopolul nelegitim al
unui singur partid, prinsupunerea statului de ctre partidul unic
$ex. statelor comuniste-. Cn acest caz, realizarea funciile vitale
alesistemului politicserealizeazprinconstrngereviolenti
birocraieexcesiv. !steunsistempoliticnedemocratic, care promoveaz
interesul de grup sau de clas, care n raport cu societatea sunt n
minoritate,excluznd opiunile i voina majoritii, interesele i
aspiraiile acestora.!vident c fiecare abordare se axeaz pe
propriile principii i nu poate exista o clasificare general
asistemelor politice. 4ai mult c.iar, nu poate exista o form pur,
deseori n cadrul unui sistem politic suntprezente unele criterii i
lipsesc altele. 1a fel, pot exista i forme intermediare, de evoluie
de la un tip desistemlaaltul. #rocesul deglobalizareatragepractic
toatestatele, determinndu-lesadoptesistemedemocratice.#.
Institu"iile uvernrii i problemele separa"iei
puterilorInstituiileguernrii."ncadrul oricrei societi
ocomponentimportantasistemului politicoconstituie instituiile
politice. !le asigura derularea si realizarea efectiva a vieii si
practicii politice.#rincipala lor caracteristic este aceea ca au ca
obiect de activitate puterea politica, organizarea,transmiterea,
exercitarea, conducerea si legitimarea ei.Cn cadrul oricrui sistem
politic se ntlnesc dou tipuri distincte de instituii politice7 a-
instituii politice statale care au in centrul lor statul, cea mai
important si cea mai vec.e instituie asocietii i care n funcie de
natura puterii exercitate se mpart in7 - instituia politic executiv
I guvernul8 - instituia legislativ I parlamentul8- instituia efului
statului. b- instituii politice extrastatale din care fac parte
partidele politice.Guvernul. #rin coninutul, trasaturilorsi
atributele sale guvernul reprezint una dintre cele mai importante i
distincte instituii ale statului. "mportana acestei puteri decurge
din faptul ca ea este ceacare organizeaz i conduce efectiv
societatea. Drept urmare, ea se afla cel mai mult si cel mai direct
nlegtur cu ceteanul. Din aceasta cauza, guvernul sau executivul i
intereseaz n cea mai mare msura peceteni, ntruct deactivitatea i
eficiena acestuia seleag nmare msur realizarea aspiraiilor
siintereselor lor.Cncontiinai practicapoliticcurent,
aceastinstituieestecunoscutsubnumeledeguvern, ncelemai multecazuri,
consiliul deminitri, cabinet etc.
Denumireasaesteinmaremsurdeterminat de sistemul constituional, de
structura sa, sau de anumite tradiii istorice."n cele mai multe
cazuri, guvernul este constituit din doua componente distincte7 a-
eful guvernului, care poart diferitedenumiri7 prim-ministru, eful
cabinetului, premier8 b- guvernul propriu-zis, format din minitri,
secretari de stat, etc. !ipuri deguernecontemporane.
Cntiinapolitologictipologizareaguvernelor,areinvedere, inprincipal
doua criterii eseniale7 2. Calitatea membrilor in guvern. 5. ;umrul
partidelor politice ce formeaz guvernul. 2. Dup calitatea pe care o
au n guvern membrii acestuia, pot fi7 a- guverne politice b-
guverne te.nocratice c- guverne militare 2%- >uvernul politic.
"n desemnarea membrilor unui asemenea guvern primeaz componena
politic,acetia fiind membri ai partidului sau formaiunii politice
aflate la putere.!i sunt prin excelen oamenipolitici, fiind numii
minitri. Calitatea de membru ntr-un asemenea guvern nseamn o
dublaresponsabilitate7 una profesional, ce decurge din gestionarea
i administrarea treburilor ministerului si aguvernului8 cealalt
politic, ea fiind n legtur direct cu partidul sau formaiunea
politic crei i aparinei oreprezint. "nmulte situaii
responsabilitatea politic estemai pregnant, dect cea
profesional.*usinereapoliticaunui asemeneaguvernestefoarteclar,
eavinenumai dinparteapartidului sauaforelor care dein majoritatea n
parlament, deci a puterii. !ste o susinere prin excelen politic.
2J->uvernul te.nocratic. *unt tipuri de guverne relativ noi
aprute inpractica politica. !le seconstituie in situaii deosebite
cum ar fi7 o criz politic prelungit i acuta care face imposibil
susinerea incontinuare a unui guvern politic. "n aceast situaie se
apeleaz la un guvern de specialiti, nenregimentaipolitic, fie
pentru a continua guvernarea in vec.ea structur politic, fie in
cele mai multe cazuri pentru agestiona treburile politice pn la
constituirea noului guverni apregti si realiza alegerile
generaleanticipate saula termen. 2semenea guverne se numesc
te.nocrate, iar membrii lor specialiti sau te.nocrai.2stzi, intr-o
lume dominat de politic si mai ales de interese politice,
durabilitatea, viabilitatea unorasemenea guverne este foarte mic.
2(- >uvernele militare sunt instalate de grupuri ale armatei. De
regula acestea se impun prin for, nurma unei lovituri de stat.
Keful guvernului si membrii acestuia sunt ofieri, ei dein si
exercit puterea nnumele armatei."n cele mai multe cazuri se
instaureaz un regim
nedemocratic,dictatorial.Constituia,activitateapartidelorpoliticesialtorinstituii
democraticeestesuspendat.2relocogravlimitaresaulic.idareadrepturilorsilibertilorceteneti.
>uvernareaserealizeazprinmijloacemilitare, decrete,ordonane,
instituii. "nistorieaufost nssi cazuri
cnduneleguvernemilitareauntreprins masuridemocratice7 naionalizare,
reforme agrare, limitri ale capitalului strin, ncurajri ale celui
auto.ton, etc. 5. Dup numrul partidelor politice care participa la
formarea guvernului, acesta poate mbrcaurmtoarele tipuri7 5%- "uern
monocolor format din reprezentanii unui singur partid politic, cel
care deine majoritatea inparlament i puterea. De regula aceste
guverne sunt caracteristice regimurilor totalitare dar nu puine au
fostcazurile cnd asemenea guverne s-au constituit in anumite
perioade si in societile democratice. 5J- "uernele de coaliie sunt
constituite din reprezentanii mai multor partide politice, care fie
ca auformat o coaliie electoral i au ctigat alegerile sau pentru a
obine majoritatea in parlament i a formaguvernul sunt nevoite sa se
alieze. #entru buna si eficienta funcionare a guvernelor de
coaliie, este nevoiede o apropiere doctrinara si pragmatica. "n caz
contrar, acolo unde se ntlnesc si se ntreptrund
opiuni,intereseideologice ipoliticediferite,
aredesuferitprogramuldeguvernare simaiales realizareasa npractic.
5(- "uerne de uniune naional. 2semenea guverne se formeaz n situaii
cu totul deosebite7- o criza politic acut care nu da posibilitate
la constituireaunui alt tip de guvern8 - stare de rzboi, mari
tensiuni si conflicte sociale, calamiti naturale etc. >uvernele
de uniune naional se formeaz din reprezentanii celor mai importante
partide si formaiunipolitice ale societii. Durata mandatului unor
asemenea guverne este n legtur direct cu perioada crizeicare a
generat necesitatea instaurrii lor. *unt guverne impuse de situaii
si stri excepionale, ele nu suntcaracteristice unei dezvoltri
normale si democratice. #ormarea guernului. 2cest proces este
specific fiecrei societi in parte, dar el se aflasub aciuneaunor
factori, cum ar fi 7 - natura regimului politic i a sistemului
constituional8 - forma de guvernmnt8 - locul si rolul, atribuiile
si prerogativele celorlalte instituii ale puterii de stat in
sistemul vieii politice,in principiu al parlamentului si instituiei
efului statului. "n cazul regimurilor totalitare, guvernul este
principalul instrument de executare a puterii si de aceea,att
formarea, cat si activitatea sa este total dependent de cei care
dein puterea. "nsocietiledemocratice, dei guvernul
esteexpresiaindirectavoinei electoratului, amajoritiiacestuia,
acest fapt trebuierelevat c.iardinmomentul constituirii sale.
"ncadrul acestui proces, unrolimportant l joaca forma de guvernmnt7
monar.ic, prezidenial sau parlamentar.eful statului."nstituiaefului
statului constituieunadintrecelemai vec.i autoriti politice,
eaaprndodatcustatul, cunoscndoevoluiecontinu, att
nceeacepriveteforma, structura, ct siprerogativele si atribuiile.
2stzi aceasta instituie, sub diferite forme, structuri, atribute si
prerogative esteprezent in societate.2naliza instituiei efului
statului impune precizarea categoriei de putere creia i aparine.
"ncludereaacestei instituii in cadrul puterii executive sau
legislative ine n mare msur de principiul pe care aceastase
fundamenteaz, al separaiei ei sau al unicitii. Dac puterea se
fundamenteaz pe principiul separaiei, instituia efului statului
aparine sfereiexecutivului, de aceea ea apare sub numele de Leful
puterii executive3 sau Leful executivului3. 2colo
undensstatulestentemeiat peprincipiul unicitii, aceeai
instituieesteaparintoarecategoriei deputeresimilar cu cea a
parlamentului, adic a legislativului. "n decursul vremii, instituia
efului statului a mbrcat dou forme de organizare si manifestare7
uni-personal $rege, mprat, sultan, domn, principe sau preedinte-,
de regul numit, dar in vremurile modernei aleas8
colegialaIaceastaapurtat si poartadiversedenumiri7 #rezidiu,
Consiliul destat, Consiliulprezidenial. $esemnarea, alegerea e%ului
statului.Desemnarea sau alegerea efului statului, atribuiile
siprerogativele acestei instituii in de o serie de factori7 -
natura sistemului politic8 - sistemul constituional si forma de
guvernmnt8 - anumite tradiii istorice si naionale. ;u in toate
cazurile si in mod automat modul de desemnare al efului statului
determin locul si rolulacestuia in societate n stat. Cuantumul si
extensiunea acestei funcii este in raport cu celelalte puteri,
inprincipiu cu executivul si legislativul, dar si de categoria
puterii n care este ncadrat.#ractica social-istoric de pn astzi a
relevat patru ci de desemnare a efului statului7a- Cale ereditar.
!ste prima si cea mai vec.e modalitate de desemnare a efului
statului. !a a fost siestecaracteristicregimurilormonar.ice,
constituionale. Dupanumitereguli constituionale, monar.ulaccede la
funcia de ef al statului pe cale ereditar ca n 2nglia,,landa,*uedia
sau el nsui i poatedesemna un succesor din cadrul casei regale, ca
in *pania, 5elgia,4aroc, "ordania. #rin aceast modalitatede
desemnare a efului statului, parlamentul sau alt instituie nu au
nici un rol sau unul minor, cel mult de aveg.ea la respectarea
regulilor constituionale de desemnare a acestuia, sau in caz de
stingere a dinastiei, lanumirea unui succesor la tron sau participa
la alegerea acestuia. b- 2legerea de ctre parlament. 2ceast
modalitate de desemnare a efului statului este o consecin,
unrezultat al revoluiei burg.eze, al luptei acesteia mpotriva
absolutismului, fiind in acelai timp si un modeficient de control
al parlamentului asupra acestei instituii."n practica politica
aceasta modalitate cunoatedoua forme7 - parlamentul desemneaz
direct prin votul membrilor si pe eful statului, de regul pe
preedinte, aacum este situaia in >recia, "srael, @epublica *ud
2frican. "n acest caz, instituia efului statului mbracforma
uni-personala8 - parlamentul alege organe colegiale, ca efi de
stat, situaii ntlnite in fostele ri socialiste, dar si instate ca
!lveia. c-Desemnareaefului destat dectreuncolegiuelectoral.
"nprincipiu, parlamentul i adunrilelandurilor in
>ermania,adunrile legislative ale statelor federale in "ndia, si
adunrile regionale in "taliadesemneaz membrii care mpreuna formeaz
colegiul electoral si care vor desemna pe eful statului. , situaie
mai aparte se petrece in *.?.2. si Coreea de *ud unde membrii
colegiului electoral care l voralege pe preedinte, sunt desemnai
prin vot universal. d-2legerea efului statului prin vot universal.
2ceasta modalitate de alegere a efului statului este
oconsecinaadncirii democratismului vieii politice, dar i
omsurdeasigurareaec.ilibrului ntreexecutiv i legislativ. 2legerea
efului statului prin vot universal i confer acestuia o sporita
autoritate irespect, care se pot materializa prin atribuii i
prerogative. , asemenea situaie ntlnim in @omnia, @usia,Brana,
"ndonezia, etc. &tributele si prerogatiele e%ului statului.
#roblemele rolului i ale atribuiilor efului statului au fost sisunt
si astzi viu disputate, ele cuprinznd variate opinii si preri,
acestea mergnd de la conferirea efuluistatului unrol pur decorativ,
reprezentativ, pnlaacordareaunor
importanteprerogativeexecutivesilegislative. 2ceast mare
diversitate de roluri ce sunt atribuite efului statului sunt
determinate de o serie defactori7 - modul de desemnare a efului
statului8 - raportul dintre instituiile fundamentale ale statului,
in principiu dintre executiv si legislativ8 - existena sau nu a
unor tendine si opiuni pentru asigurarea unui ec.ilibru intre
principalele instituiiale statului, guvern-parlament8 - unele
tradiii naionale. "nfunciedemodul
cumseexprimisemanifestinpracticrolul iatribuiileinstituiei
efuluistatului, se pot distinge trei mari orientri7 a- *isteme
constituionale unde efii de state dein si exercit roluri pur
decorative, doar de reprezentare.2semeneafuncii
sentlnescderegulinmonar.iileconstituionaleundeefii statului sunt
desemnaiereditar cain*uedia, 2nglia, /aponia, 5elgia. Bunciilelor
sunt eminamentereprezentativei acestealimitate.
Bunciadereprezentareastatului ontlnimsi insistemeleconstituionale,
undeinstituiaefuluistatului este exercitat de preedinte. 2a este
situaia in "talia, "srael, >recia, >ermania, de regul
acolounde preedinii sunt desemnai fie de parlament, fie de
colegiile electorale. "n aceste cazuri, ei seafla subun permanent
control al legislativului avnd un rol strict de reprezentare a
statului. b-*isteme constituionale unde instituia efului statului
se afla la intersecia executivului silegislativului, rolul acestuia
fiind de a asigura un ec.ilibru intre cele dou instituii ale
statului, de a limitatendina uneia dintre ele de a acumula un
surplus de funcii si de atribuii in detrimentul celeilalte. *unt
aanumitelesisteme semiprezidentiale-parlamentare.
Dinacesteconsiderente, eful statului afost nzestrat cuatribuii si
prerogativeatt indomeniulexecutivului, ct iallegislativului.
$executie'reprezentareastatului8desemnareaprimului-ministrusi
aaltor demnitari8 prezidarea edinelor guvernului8 legislatie7
promulgarea legii8 dizolvarea parlamentului-. "ns toate aceste
prerogative si atribute sunt controlate, mprite fie cu executivul,
fie cu legislativul,depinde, de domeniul aparintor funciei.
2semenea situaii se ntlnesc in 4aroc, 2lgeria, dar mai ales
nfostele ri comuniste din !uropa centrala i rsritean. c-*isteme
constituionale unde eful statului deine multiple si diverse
prerogative executive silegislative, fapt ce-l situeaz pe o poziie
privilegiata in stat si societate, egal sau aproape egal cu cea
ainstituiei parlamentare. Cele mai relevante asemenea sisteme sunt
din *.?.2., @usia, Brana, "ndonezia, etc.$uratamandatului e%ului
statului. Duratamandatului efului statului estespecificafiecrui
sistemconstituional in parte, ea innd n mare msur de forma de
guvernare. "n situaia monar.ilor constituionali, durata mandatului
efului statului este pe via. "n cazulrepublicilor
prezidenialesauparlamentare, duratamandatului instituiei efului
statului estederegulcorelat cu cea a executivului i legislativului7
M,' ani sau c.iar mai mult +,F ani ca n Brana. "n unele sisteme
constituionale *.?.2., Brana, @usia i c.iar @omnia in cazuri
excepionale duratamandatului efului statului poate fi prelungit
printr-o lege votat de parlament.$arlamentul.2lturi de instituia
efului statului si guvern, parlamentul constituie, in cadrul
oricreisocieti democratice, instituia politica cu rol major in
structurarea si funcionarea acesteia. !a reflect aplicarea in
practic a principiilor separaiei puterii si al
reprezentativitii.Constituirea parlamentului.#ractica
social-politica a pus in eviden existena a trei ci, moduri
deconstituire a parlamentului7 a- numirea parial sau total a
membrilor parlamentului8 b- constituirea sa pe calea electorilor, a
censului8 c- votul universal. a-;umirea pariala membrilor
parlamentului este caracteristic perioadei moderne, atunci
cndmonar.ul saupreedintele incalitatea sa de ef al statului i
rezerv dreptul de a numi oparte alegislativului, dindorina dea-l
controla si c.iar subordona. !ste oprelungire ntrziat a
vec.iuluiabsolutism, o ncercare de meninere intr-un fel sau altul a
acestuia. *i astzi, ntr-un anumit fel destul de multe sisteme
constituionale, ndeosebi sistemele bicamerale maipstreaz formula
numirii unor senatori de drept sau pe via. 2a este cazul in *.?.2.,
"ordania, "talia. !aprivete pe fotii preedini, prim-minitri, lideri
religioi, personaliti politice, culturale, artistice. Cel
maiconcludent exemplu este "talia, unde preedintele prin
prerogativele constituionale poate numi cinci cetenicu o prestaie
deosebit, ca senatori pe via. ,asemeneasituaieparemai mult
caorecompensaanaiunii fadeactivitateadepusadeacestepersonaliti, ca
o recunoatere a meritelor lor. !a nu este n msura sa modifice sau
sa influeneze structurasi activitatea parlamentului, s-i confere o
alta orientare politic. *unt ns i sisteme constituionale,unde, n
baza unor dispoziii legale anumite categorii sociale inspecial
minoritile naionale care, dei nuntrunesc numrul devoturi necesare
mandatului, primescreprezentare in parlament.b-2legerea membrilor
parlamentului prinelectori, pe baza de cens. !ste oform
caracteristicperioadei moderne care ncerca s lege dreptul de vot al
cetenilor de cens. 2cesta a mbrcat mai multeforme7 censul de avere,
de sex, de vrst, de tiin de carte sau de capacitate. Cetenii care
nu ndeplineaucondiia de cens nu puteau sa fie alegatori direci, ci
ei delegau un reprezentant care participa direct la vot. Censul de
avere lega participarea directa la vot sau alegerea de un venit al
ceteanului. Censul de sex a fost cel mai discriminatoriu, el
excludea de la vot un mare si important grup social, celal
femeilor. Censul de vrsta excludea de la viaa social-politic
tineretul prin impunerea unei vrste ridicate, J'-(Ede ani, att
pentru exercitarea dreptului de vot, cat si pentru cei ce urmau s
fie alei. ?n asemenea sistem de desemnare a parlamentului era
restrictiv, votul cenzitor sub diferitele sale formeconstituie o
limitareserioasa a exercitrii unui drept fundamental al ceteanului
si a generat o reprezentarerestrictiva si elitist a grupurilor si
categoriilor sociale. #arlamentul constituit pe principiulvotului
cenzitornu exprima voina,interesele ntregii naiuni,ci a unei pri a
acesteia,structura sa fiind determinata deponderea formei de cens,
avere, vrsta, sex, instrucie. c- Notul universal. Notul universal
este dreptul cetenilor de a participa direct si egal indiferent de
sex,rasa, religie, naionalitate, nivel de pregtire, stare material,
la alegerea si constituirea instituiilor centralesi locale ale
puterii de stat, dar si de a fi ales. Notul universal conine trei
elemente eseniale, distincte attsub aspectul coninutului, cat si al
condiiilor ce trebuie sa le ntruneasc. %. $reptul de a alege.
#articiparea la exprimarea votului universal este condiionata doar
de ndeplinireaunei limite minime de vrste, in cele mai multe cazuri
%G ani, precum si delipsa unor interdicii juridice,cum ar fi
decderea din drepturile civile si politice proprii celor condamnai
definitiv pe perioada ispiriipedepsei si a perioadei stabilite de
justiie. J.$reptul de a %i alesimpune ndeplinirea unor condiii in
vederea realizrii mandatului ncredinat,cum ar fi7 - sa dispun de
drept de vot8 - cetenia statului i domiciliul n ara8 - pregtirea
intelectual si aptitudini morale care s-l fac apt pentru
exercitarea mandatului. (.$reptul de reocarenu este prevzut n toate
sistemele constituionale, totui in unele, ca cele din"ndonezia,
!lveia, 1ic.einsteinel estenscris.2cest drept i aretemeiul infaptul
cparlamentul esterezultatul unei comuniti i el trebuie sa acioneze
in conformitate cu interesele si obligaiile asumate fade alegtori i
n consecin, acestea l pot revoca.*tructura constitutiv a
parlamentului."n reprezentarea, funcionarea i eficiena
activitiiparlamentului un rol major l are structura acestuia. Din
aceast perspectiv constatm astzi parlamenteconstituite dintr-o
singura adunare numite parlamente unicamerale si din dou adunri I
parlamentebicamerale.2ctualastructuraparlamentului esterezultatul
aciunii sicombinrii amai multorfactori7structurastatala, sistemul
constituional, necesitateamodernizrii i creterii eficienei, factori
naional-istorici, tradiii. *tructuraunitaraastatului adeterminat
incelemai multecazuri, dar nuinmodobligatoriu, unparlament
unicameral. "n cazul statelor federale necesitatea reprezentrii si
promovrii intereselor componentelor acesteia aimpus parlamentul
bicameral. "n situaia parlamentelor bicamerale, rolul si funciile
celor doua camere suntmprite7 una dintre camere reprezint si
promoveaz interesele statului federal, cealalt camer se prezintsi
acioneazcapromotoareaintereselor popoarelor, naiunilor membre.
!xempledestatefederalecuparlament bicameral7 *.?.2., 5razilia,
>ermania, !lveia, "ndia, 4area 5ritanie. *unt insa numeroase
cazuricnd statele unitare au un parlament bicameral ca7 @omnia,
#olonia, #ortugalia, ,landa, dar si situaii destate federale cu
parlament unicameral, de exemplu @usia. #arlamentele poarta
diferite nume, Congres-*.?.2, Duma in @usia, *tatele generale in
,landa,2dunarea ;aional in Brana, etc.
*tructurapoliticaparlamentului. "ndiferent demodul sudeconstituire,
denumrul camerelor,incadrul oricrui sistem parlamentar democrat se
constituie dou tipuri de fore
social-politice7majoritateaparlamentarformat din partidul sau
coaliia deforte politice care au ctigat alegerile si care
mpreunaformeaz majoritatea simpla de peste 'EOcat si cea absoluta
adic JP( din numrul membrilorparlamentului, majoritate necesara
votriiguvernului,aproiectelor delegi ordinare si
organice8opoziiepolitica care ntrunete sub 'EO din numrultotal al
voturilor parlamentarilor. Deosebirea dintre cele doua structuri
politice este evident. 4ajoritatea parlamentara este cea care
prinvotul su d natere guvernului, i acord votul de investitur i i
susine activitatea. !a are rolul esenial inactivitatea legislativ,
impunnd, prin sistemul votului, programul politic al partidului sau
coaliiei pe care oreprezint. ,poziia parlamentar estenecesar i
obligatorie in cadrul unui sistem politic democratic, a unui statde
drept. "n raport cu majoritatea parlamentar, opoziia are un rol
mult mai mic in dezbaterea si adoptarealegilor,sideaiciin
orientarea si conducerea societii."n societiletotalitare,ncelemai
multecazuriopoziia politic lipsete sau este formal.4ecanismul de
funcionare a parlamentului. #arlamentul i desfoar activitatea in
sesiuni. *e cunoscdoua tipuri de sesiuni7sesiunea ordinara si
sesiunea extraordinara. *esiunea ordinara este perioada obligatorie
de activitate a parlamentului. !a este de regula convocata dedoua
ori pe an, primavra-vara, toamna-iarna. *unt si excepii de la
regul, n!lveia parlamentulconvocndu-se de patru ori pe an. *esiunea
extraordinara se convoac la iniiativaa cel putin %P(din membrii
parlamentului, in situaiideosebite, stare tensionat n ara, stare de
rzboi, nc.eierea pcii, adoptarea unor legi importante ce nu auputut
fi realizate in sesiunea ordinara. #erioada de timp a activitii
sale este limitata. Kedina este cea mai uzual form de lucru a
parlamentului. "n funcie de structura parlamentului, sepot
distinge7 edineinplen, specificeparlamentului unicameral i
bicameral, edineproprii fiecreicamere caracteristice parlamentului
bicameral. De asemenea, parlamentul lucreaz i in edine de comisiepe
specialitate. , edin este legal constituit i poate funciona numai
cnd este ntrunit cvorumul necesaradoptrii de decizii, de vot, etc.
Durata mandatului parlamentuluiBiecare sistem constituional fixeaz
durata mandatului defuncionare a propriilor sale instituii. "n
general, mandatul parlamentului este de M sau ' ani, el fiind
corelatcu cel al guvernului si al efului statului. *unt si unele
cazuri unde mandatul legislativului este mai mare de+ ani sau c.iar
F ani, ca n *.?.2. sau in Brana, sau cnd la o anumit perioada de
timp J sau ( ani, o partedin membrii parlamentului, circa %P(, sunt
reinvestii, ca n cazul *enatului din *.?.2. *unt si situaii,
cain@usia sauBrana, cndeful statului, prinunele prerogative poate
dizolvaparlamentul. "n urma dizolvrii parlamentului se organizeaz
noi alegeri generale pentru parlament, numiteanticipate, care vor
da natere la un nou parlament cu o noua structura politica si deci,
cu o noua majoritatesi opoziie parlamentar.Separarea puterilor n
stat. Constituiile care au pus la baza lor principiul separrii
puterilor statului, aufost preocupatesgseasc nu numaimodaliti
demeninereaunui ec.ilibruntreacesteputeri daridiverse frne i
contragreuti c.emate s nlture pericolul unei alunecri spre
adoptarea de msuri tiranice. In regimurile prezideniale, al cror
model l constituie *?2, printre frnele i contragreutile
care-ipermit executivului sinfluenezeliniadeaciunealegislativului
pot fi menionatenspecial dou7 -dreptul de veto legislativ al
preedintelui republicii, adic dreptul de a mpiedica, printr-o
manifestare devoina, intrarea n vigoare a unei legi adoptate de
Congres. Ce-i drept, veto-ul preedintelui nu mai opereazncazul
ncareCongresul adoptaulterior dinnoulegeacuomajoritatededoutreimi,
nsaceastamajoritate este greu de obinut. 2l doilea ar fi dreptul
preedintelui de a adresa Congresului mesaje in scopulde a recomanda
s examineze orice msura pe care ar socoti-o util i oportun. "nvers
exist i frne sicontragreuti care dau legislativului posibilitatea
de a exercita oinfluen asupra executivului. *preexempluCongresul
voteazbugetul frdecareoriceactivitateaexecutivului esteparalizat.
1afelnumirea minitrilor i aaltor categorii defuncionari ai statului
sefacecuavizul si consimmntul*enatului. *istemuldefrne si
contragreutiapare i maibineconturatnregimurileparlamentare.2stfel,
nrile structurate pe coordonatele acestui regim,puterea executiv
are o puternic arm mpotriva puteriilegislative, constndndreptul
efului statului deadizolvaparlamentul saucel
puincameraaleasaacestuia. *ubinfluenaunei ameninri
cudizolvareaparlamentului acestaar puteafi determinat siaanumite
msuri legislative dorite de guvern. #e de alta parte parlamentul
dispune la rndul su de o armec.ivalent ca eficien mpotriva
executivului. !l poate anume s provoace demisia guvernului fie
printr-unvot de nencredere expres, fie prin refuzul de a vota
bugetul sau o alt lege propus de guvern. Cn prezenaunui asemenea
vot, eful statului are dou soluii posibile7 fie primete aceast
demisie i formeaz un nouguvern,
caressebucuredencredereaparlamentului, fiedizolvparlamentul,
urmndcaguvernul srmn la putere dac alegerile ce vor urma i vor fi
favorabile iar in caz contrar s se formeze un nouguvern. Diferite
frne si contragreuti opereaz i in regimurile semiprezideniale,
caracterizate prin faptul cimplanteaz n structurile regimului
parlamentar unele instituii specifice regimului prezidenial.
?nasemenea regimsemiprezidenial cunoate astzi Brana. Cn aceast ara
exist ca i in regimurileparlamentare un executiv bifurcat7
preedintele republicii si consiliul de minitrii. De asemenea
preedintelearedreptul deadizolvaparlamentul, iar parlamentul
poatesprovoacedemisiaguvernului. @egimulsemiprezidenial al Branei
se difereniaz ns prin faptul c atribuie preedintelui republicii
unele puteri pecare aceste regimuri nu i le recunosc cum ar fi c
unele acte ale preedintelui nu trebuie contrasemnate de
unministrupentruafivalabile,
eletrebuiesfieemisecurespectareacondiiilorprevzutedeconstituie.:otodatunnumr
defrnesunt instituitecumarfi7 preedintelerepublicii i numetei i
revocpemembrii guvernului la propunerea primului-ministru, iar nula
libera lui alegere. *emnarea de ctrepreedinte a ordonanelor i
decretelor se face pe baza .otrrilor consiliului de minitrii, pe
care-lprezideaz. %. &orme de uvernm'nt#orma de guernm(nt I
desemneaz modul de exercitare i manifestare a puterii de stat,
constituirea ifuncionarea organelor acesteia.2ltfel spus, ea exprim
modul n care se exercit puterea de stat. 2stzintlnim urmtoarele
forme7%.Monarhiile constituionaleI 4area 5ritanie, *uedia, ,landa,
5elgia, /aponia I principiul 9regeledomnete, dar nu guverneaz3,
avnd o simpl funcie de reprezentare a statului82.Republici
parlamentareI acele state n care #arlamentul, n raport cu restul
instituiilor, are un rol.otrtor norganizarea, direcionarea i
conducerea societii, dispunndnraport cuexecutivul sauinstituia
efului statului de unsurplus de atribute i prerogative. Cnaceast
form de guvernmnt,preedintele, ca ef al statului, are numai un rol
reprezentativ, foarte apropiat de cel al monar.ilorconstituionali.
!xemple7 >ermania, "talia, >recia, 2frica de *ud.(.Republici
prezidenialeICnacestestate, preedinteledeinei
exercitimportanteprerogativelegislative i executive, punndu-l ntr-o
situaie cel puin egal cu cea a #arlamentului sau a guvernului.
Cn*?2, preedintele este eful executivului $ndeplinete i funcia de
prim-ministru-.(. Sistemul politic al SUA5azele sistemului politic
din *tatele ?nite ale 2mericii au fost puse in urma cu mai bine de
JEE de ani,practic odata cu constituirea statului
nord-american,fiind forma de oraganizarepoliticcu cea mai
marestabilitate in timp si totodat, un model pentru alte state.Din
perspectivele tipologiei bazate pe criteriul raporturilor dintre
puterile statului,sistemulpolitical*?2 apartine tipului
prezidential clasic, insa particularitatile sale fac din sistemul
politic american un modelde referin pentru studiile din domeniu,
dar si un etalon pentru practica politica a altor state. 2stfel, pe
de-oparte, autoritatile statului, Congresul $puterea legislativa-,
#resedintele $puterea executiva- si
Curtea*uprema$putereajudecatoreasca- sunt
practicindependentefunctional, fiecareinpartereglementandofractiune
din puterea politica. #e de alta parte, #resedintele, ale carui
atributii au sporit de la an la an, sebucura de o larga autonomie
in domenii majore ale guvernarii, situandu-se in varful ierar.iei
administratieide stat.Din punct de vedere al structurii sale,
statul american este o federatie, acest caracter fiind exprimat
prinJ principii constitutionale7 principiul participarii, conform
caruia fiecare stat al uniunii este reprezentat in*enat
prinJsenatori si prinprincipiul organizarii
federaticvecarestipuleazacaputerilecarenusuntdelegate *tatelor
?nite de catre Constitutie si nici nu sunt interzise de aceasta
statelor, sunt rezervate statelorrespective sau poporului.Ca in
orice stat federal, in *?2 functioneaza principiul autonomiei
juridice si politice, administrative siinstitutionale.Biecarestatal
federatieibeneficiaza deo Constitutieproprie,de norme
juridicelocale,dedreptul de a-si infiinta institutii publice ca si
de buget local propriu. #e de alta parte, institutiile si
legilefederale au intaietate in raport cu cele locale, avand
dreptul de a intervene in zona de competenta a acestorapentru a
asigura solutionarea problemelor de interes national. De la data
elaborarii Constitutiei si pana astazi, autonomia locala a statelor
ei componente s-a diminuattreptat prin intarirea autoritatii
centrale, prin concentrarea ei la 0as.ington, iar raporturile
dintre puteri auevoluat in directia cresterii fortei puterii
executive. 4odalitatea prin care regimul constitutional s-a
adaptatpermanent a reprezentat-o te.nica amendamentelor $celor F
articole ale Constitutiei si s-au adaugat JF deamendamente adoptate
intre %F&% si %&&J- care furnizeaza si una dintre
explicaiile longevitii construcieiconstituionale
americane.Federalismul.Cn prezent, coninutul federalismului
american poate fi caracterizat prin urmtoareletrsturi7 a- autonomia
constituional a %iecrui stat.Cn cadrul organizrii federale, fiecare
stat beneficiazdeoConstituieproprie-otranspunerelanivellocal
aConstituiei ?niunii. Cnfrunteaierar.ieiadministrative a fiecrui
stat se afl un guvernator ales prin sufragiu direct $cu excepia
statului4ississippi-pentruunmandatdedoi
sau,dupcaz,depatruanipotrivitreglementrilorlocale. b-larga
mani%estare a iniiatiei populare. "niiativa popular constituie o
form a democraieisemidirecte $democraiei participative-. Democraia
participativ sepoate manifesta
prindiferiteiniiativedeintereslocalsauc.iarnaionalsauprin
referendumpopular,organizatpentruaprobareasaurespingereauneilegi
votatedeparlament. "niiativaorganizrii referendumului
opotaveaorganizaiiceteneti
sauc.iarcorpullegiuitor.c-descentralizareaadministrati.
Descentralizareaadministrativareuncaracter tradiional n*tatele
?nite - consecin a guvernrii locale din perioada colonial.#otrivit
principiului
autonomieilocale,fiecarestatbeneficiazdepropriasaadministraie.2ceasta
nseamncpoatenfiinafunciipublicede interes local, servicii
publice,reeajudiciar, de poliie, s.a. De asemenea, statele au
bugetlocal propriu. ,rganismelefederale$centrale-asigur soluionarea
problemelor de interes naional, putnd
intervenipeplanlocalnndeplinireaatribuiilorcelesuntconferite.Partidele
politice. DeinConstituienusefacenici o referire la
partidelepolitice,acestease aflla baza funcionrii sistemului
politic american. 2stfel,attCongresul,cti #reedintele exprim
girulacordat de alegtori candidailor propui de partidele politice
principale7 #artidul @epublican i
#artidulDemocrat.#oziiapredominantaacestordou
partidenviaapolitic,ec.ilibruldeforestabilitntre ele,ndeosebi, n
ceea ce privete baza lor social,sunt factori determinani ai
sistemuluibipartidismului american.Cn afar de cele dou partide
politice principale $le-am putea numi partide istorice-, n *?2 mai
exist#artidul "ndependent 2merican, #artidul Comunist, #artidul
*ocialist al 4uncii, #artidul *ocialist, s.a.,precum i
alteformaiunipolitice minore,practic,frnicioaderen electoral.
Conresul. Congresul este format din dou Camere legislative7 *enatul
i Camera @eprezentaniloriare,n principal, dou
funcii7votarealegilor8controlulasupraactivitii
!xecutivului.2ceastultimfuncie, n regimuripolitice
contemporaneestelimitatnraportcufunciadecontrol
exercitatdeorganullegislativnregimurileparlamentare. )amera
*eprezentaniloreste format din M(' de membri $deputai-, dar numrul
fotoliilorparlamentare nu este fix, ci corespunde mrimii populaiei
din fiecare stat. Din %En %E ani se stabilete unnou raport ntre
efectivulpopulaieiinumrulreprezentanilornfuncie de creterea
demografic i demigraia populaiei de la un stat la altul.
4embriiCamerei@eprezentanilorsuntaleiprinvot
universal,egal,secretidirect,potrivitlegilorelectoraleale fiecrui
stat. Camoddescrutin,s-aoptatpentrusistemul majoritar, uninominali
cu un singur tur de scrutin. 2ceasta nseamn c,pentru fiecaremandat,
partidele depun ntr-o circumscripie electoral o singur candidatur,
fiind ales candidatulcare va ntruni majoritatea voturilor exprimate
ntr-o singur operaiune de votare. Cntoate cele 'E
destatesuntstabilitetrei principii de eligibilitate a candidailor7
a- candidaii s aib vrsta de J' de ani8 b- s fie ceteni americani de
cel puin F ani8 c- slocuiascnstatulncarei-adepus candidatura.
DuratamandatuluiestedeJani.Senatulestecompusdintr-osutdesenatori
-reprezentani aistatelor.Biecarestat estereprezentat prin J
senatori.2legerea senatorilor se face prin acelai mod de scrutin
folosit [email protected]
lorestede+ani.,treimedinnumrulsenatoriloreste
rennoitdinJnJani,evitndu-seca mandatulcelordoi
senatoricereprezintunanumit statssesfreasclaaceeai dat. "ncazul
ncareunuldintresenatori decedeazsaudemisioneaz,
>uvernatorulreprezentatorganizeaz
alegerispecialedacnuesteautorizat de Congresullocals numeasc un
succesor pn la viitoarele alegeri. Candidaii trebuie7 a- s aib
vrsta de (E ani8 b- s fie ceteni americani de & ani8 c-
slocuiascnstatulpentrucarei-adepus candidatura.
"niial,senatoriieraudesemnaiprinvotindirect.#rin 2mendamentul %F,
adoptat n anul %&%(, s-aintrodus votul
direct.Pre!edinteleS"#.ConformConstitutiei*?2,
putereaexecutivlanivel naional estencredinat#resendintelui *?2
$articolul "", sectiunea J-.#reedintele american este ales in baza
unui sistem electoral majoritar relativ, pentru un mandat de
patruani, printr-un procedeu mixt, care combina metoda votului
popular cu cea a votului exercitat de ctre unColegiu de mari
electori alei, la rndul lor, prin vot universal. Colegiul electoral
este format din '(G de marielectori, fiecrui stat revenindu-i un
numr de mari electori egal cu cel al congresmenilor statului
respectiv,plus(mari electori din 0as.ingtonD.C. 4arii electori sunt
alei prinvot universal direct
prinscrutinmajoritar.#resedinteleamericanesteLdublat3deunvicepresedinte,
insaacestanuarenici unrolpoliticinsistemulpoliticamerican, atta
vreme ct preedintele ales i exercita mandatul. De altfel,
pentruvicepresedinte nu se organizeaza alegeri separate. !xplicaia
acestei Ldublari3 a postului de presedinte rezidatot in spiritul
pragmatic american. ?tilitatea vicepresedintelui devine evident n
condiiile vacaneipreedintelui ales. Cand acesta nu-si mai poate
indeplini atributiile constituionale, vicepreedintele devine;umber
,ne pana la incetarea mandatului, asigurandu-se in acest fel
continuitatea administratiei. Ceamai
importantconsecinpoliticaacestui tipdeorganizareaputerii
executiveoreprezintaevitarea crizelor politice. "n *?2 nu se poate
vorbi de potenialitatea crizei guvernamentale datorita faptuluica
eful executivului este ales prin vot universal de catre ceteni, si
nu numit de reprezentana naionala.:otodata, alegerile anticipate
prezidentiale sunt evitate prin Lactivarea3 vicepresedintelui in
cazul vacanteipostului de presedinte. "n acest sens, sistemul
politic american probeaza o funcionalitate maxim.?n rol important
in desemnarea presedintelui statului american il joaca partidele
politice. Biecare partidi desemneaza candiadatul in cadrul unei
proceduri respectate cu rigoare, in care sunt angajai mai
muliaspirani si care se ntinde practic pe durata unui an. Din
combinarea celor dou proceduri $n cadrul fiecrui partid pentru
constituirea Conveniei;aionale i, respectiv, pentru formarea
Colegiului de electori-, rezult patru faze ale
campanieiprezideniale7 a- alegerile locale de partid pentru
desemnarea delegailor la Convenia ;aional a partidului respectiv8b-
alegereacandidatuluilafunciadepreedinteal*?2dectreConvenia ;aional
a fiecruipartid8 c- alegerile locale pentru desemnarea marilor
electori ce formeaz Colegiul8 d-
nvestireaoficiala#reedinteluincadrulColegiului. 4andatul
#reedintelui *tatelor ?nite este de M ani i ncepe n
modoficiallaJEianuarienanulurmtoralegerilor,prinprestareadectre
preedintele ales a jurmntului prevzut de Constituie. #reedintele i
desemneaz un anumit numr de secretari ai unor departamente ale
2dministraieicarepractic i sunt consilieri.2cetia rspund pentru
activitatea pe care o desfoar doar n faa#reedintelui. #reedintele
*tatelor ?nite deine i prerogativele specifice unui ef de guvern,
dei oasemenea instituie nu exist n sistemul politic
american.#unciile +reedintelui Statelor ,nite. *e consider a fi
funcii tradiionale ale #reedintelui7 a- funcia de ef al statului8
b- funcia de ef al puterii executive8 c- funcia de comandant ef al
forelor armate8 d- funcia de ef al diplomaiei8 e- funcia de
legiuitor8 f- funcia de informare a poporului american cu privire
la starea ?niunii8 g-
funciadeefalpartiduluicare%-apropuscandidatlapreedinie.2ceast
funcienuesteprevzutdeConstituie.Sistemul oraniz$rii instanelor
%udec$tore!ti. Cn prezent, sistemul instanelor judectoreti este
formatdin7 a- Curtea *uprem8 b- Curi de 2pel8 c- Curile de
district8 d- Curi cu jurisdicie special. /udectorii sunt numii de
#reedinte i confirmai n funcie de *enat.
)urteaSupremesteinstanadevrf.Cnprezentesteformatdin&judectori
dintre care unulocup funcia suprem $9c.iefjustice)-. #rin definiie,
Curtea *uprem este o instan de recurs. Cu toateacestea, potrivit
art. ( parag. J clauza J, Curtea *uprem judec n prim instan n toate
cazurile privitoarela ambasadori, minitri i consuli i n cazurile n
care este implicat un stat al ?niunii. )urilede&pelaufost
createn%&G%. Cnprezent sunt %%Curi.
Biecareasemeneainstanesteformatdin%'judectori. CompetenaCurilor de
2pel constnprincipal
njudecarearecursurilormpotrivasentinelorpronunatenpriminstandeCurile
districtuale. )urile de district sunt formate din JF de judectori.
Circumscripiile lor se stabilesc
nfunciedeariadistrictualfixat,larndulei,de Congresul*tatelor ?nite.
Cele'Ede state,suntmpritenG&dedistricte n funcie de mrime,
populaie, complexitatea activitii economico-sociale i
administrativeetc. 1orli seadaug Districtul Columbiai #orto @ico.
Cn acest fel, numrul Curilor districtuale se ridicla &%. Curile
districtuale judec n complet format dintr-un singur judectorasistat
n anumite cazuri expresprevzute, de un juriu. !xist anumite situaii
n care o Curte districtual judecncompletformat din (judectori. !ste
vorba de cazuri avnd o importan public deosebit i de ordin general.
@ecursulmpotriva sentinelor pronunate de completul format din (
judectori se face direct la Curtea *uprem. Cnafarasistemului
federal al organizrii judectoreti,
n*tatele?nitefuncioneazcurilecreatespecial de Congres. !le sunt
create de Congresul federal potrivit prerogativelor
salelegislative. /udectoriiacestor instane sunt numii pe via de
ctre #reedintele *tatelor ?nite cu avizul *enatului. 2stfel de
instane sunt7 Court of Claims creat n %G'', competent s soluioneze
plngerile fcute de persoaneleparticulare mpotriva >uvernului cu
privire la pagube decurgnd din contracte, sau cauzate din culpa
unorfuncionari guvernamentali8 Court
ofCustomsand#atent2ppealscreatn%&E&,
competentssoluionezeplngerilempotriva deciziilor luate de
:ribunalul pentru taxe vamale Q9Customs Court)-, de ,ficiul pentru
brevete ide Comisia pentru tarife8 Court of 4ilitarR 2ppeals creat
n %&'E, competent s soluioneze deciziile Curii 4ariale.).
Sistemul politic din *area Britanie:rstura caracteristic a
sistemului constituional britanic este absena unei constituii n
sens formal inu n sens material, ntruct la ansamblul coerent de
cutume se adaug texte juridice adoptate de parlament,de o importan
deosebit pentru dezvoltarea instituiilor politice din aceast ar, ca
i pentru raporturiledintre guvernani i guvernai, amintimaici7
L4agna C.arta 1ibertatum3 dinanul %J%', L#[email protected]
anul%+JG, L=abeas Corpus 2ct3 dinanul %+F&, L5ill of @ig.ts3
dinanul %+G&, L2ct of*ettlement3 din %FE%, L@eform 2ct3 din
anul %G(J, L#arliament 2ct3 din anul %&%%, L*tatutorR
"nstruments2ct3 din anul %&M+, nu n ultimul rnd L#arliament
2ct3 din anul %&'&. 2lturi deacesteacteseaplici unmarenumr
detradiii i cutumeconstituionalecuunrolfuncional bine stabilit, de
a cror existen i obligativitate este contient ntreaga naiune
englez, acestesimboluri constituionale cu un caracter tradiional
fiind respectate cu rigurozitate, fr a se simi nevoia
uneicodificri.4ainti, s-aformat Coroana
casimbolalautoritiipublice.#arlamentulaprndmai trziu, ca oreacie a
burg.eziei mpotriva absolutismului regalitii, manifestat deseori n
forme violente.Constituia 4arii 5ritanii este format,aadar,
dintr-un ansamblu disparat de texte
juridice,legi,.otrrijudectoretipronunatede-alungulsecolelorde ctre
curin anumite cazurii acceptatenmod unitar, precumi din convenii,
cutume i practici . Bicameralismul tradi"ional.#arlamentul
britanic, unadintreinstituiilecelemai vec.i aleedificiului
constituional englez, este compus din@egin,Camera1orziloriCamera
Comunelor.Camera&orzilorestecondusde 1ordul Cancelar, membrual
guvernului i preedinte al Curii*upreme de 2pel. Camera 1orzilor
poate numi comisii speciale cu caracter temporar $select
committees-nsrcinate cu soluionarea unor probleme concrete ale
activitii Camerei. De asemenea, Camera 1orzilorservete monar.ul s-i
fac cunoscut poziia fa de programul >uvernului prin mesajul
:ronului. Camera1orzilor, simbol al dezvoltrii constituionale a
4arii 5ritanii i factor decisiv al ntririi ncrederii naiuniiengleze
n instituiile sale politice, rmane o constant a vieii politice,
fiind pstrat nu numai n sistemul deguvernare, ca o institutie
politica adnc nrdcinat, ci i n contiina
public.CameraComuneloresteorganismul
careconcentreazntreagaputerelegislativaparlamentului.4embrii
Camerei Comunelor sunt desemnai prin alegeri generale, prin vot
universal.Camera Comunelor este prezidata de L*pea6er3, el insui
parlamentar ales n aceast funcie de ctremembrii Camerei. !l are
sarcina de a conduce dezbaterile din Camera i de a veg.ea
larespectarea regulilorde procedur parlamentar ale Camerei. Cn
Camer se formeaz dou grupuri parlamentare, fiecare cuprinznd
deputai aparinnd unuia dintrecele dou partide principale. Biecare
grup parlamentar este condus de un lider. #artidele politice
britanicesunt constituitepeprincipii strictededisciplin, astfel
cadeputaii sprijinactivprogramul politicalpartidului care i-a
propus la candidatura. Cn cadrul Camerei Comunelor, opoziiei i se
asigur toate condiiilepentru a criticaprogramul guvernamental,
primul-ministru ca i pe ceilali membri ai Cabinetului.4ajoritatea
parlamentar este o susintoare a cererilor >uvernului adresate
Camerei.Dreptul de dizolvare al Camerei l deine 4onar.ul dar de
fapt acest drept al @egelui este un dreptpur formal, n
realitateprimul ministru este cel ce solicit acestuia dizolvarea,
iar acesta se conformeaz. Camera are att o funcie legislativ, ct i
funcii nelegislative, cum este controlul exercitat
asupra>uvernului. Ct privete funcia legislativ a Camerei
Comunelor, aceasta este dirijat din umbr de ctreguvern, care
utilizeaz prg.iile parlamentare i normele stricte ale disciplinei
de partid. !xist i situaii nd#arlamentul
abiliteazexpres>uvernulsadoptenormecuputeredelege,
ins#arlamentul iirezervadreptul de a controla activitatea normativ
a >uvernului, att prin comisiile sale, ct i prin crearea
cadruluilegislativncareoricepersoan, fizicsaumoral,
sepoateplngedacprinactele>uvernului i s-auprodus n mod
nejustificat pagube.Ca funcii nelegislative ale Camerei se poate
reine responsabilitatea minitrilor n faa #arlamentuluidar i puterea
bugetar a acestuia, cu toate c n sistemul constituional britanic
activitatea bugetar poate firedussc.ematic laurmtoarea formul7
>uvernul solicit fonduri, Camera Comunelor leacord, iarCamera
1orzilor aprob aceasta atribuire.#arlamentul britanic se difereniaz
de alte adunri legislative europene prin faptul c, tradiional, a
avutun rol mai puin important n procesul decizional dect
>uvernul. 2ceast poziie a #arlamentului se explicprin tipul de
sistem electoral care favorizeaz formarea unei majoriti
parlamentare care va susine frrezerveunguvernmonocolor .
!stedejaacceptat, catradiie, ca>uvernul s-i
impunnprincipiu,programeleexecutiveprinlegi votatenCameraComunelori
acceptate, caatare, deCamera1orzilor,ntruct grupul parlamentar
majoritar a instituit o strictdisciplindepartid.
:eoriasuveranitii#arlamentului,pecarese
ntemeiazc.iarconcepiadeguvernarebritanicicareesteabilfolositn
strategiile de guvernareelaborate de >uvern,afcut
dininstituialegislativun
forcarearetreifunciiprincipale,ianume7elaborarealegislaiei,impunerea
populaieilaplataimpozitelor i taxelor, dezbaterea politicilor de
guvernare $9government policR)-,precum i a altorprobleme de interes
general. Structura de stat . @egatul?nital 4arii
5ritaniii"rlandeide;ordesteconsideratunstat
unitarcomplex,nformaunei9uniunincorporate). >uvernul
5lairaacordat,
ns,*coiei,Srii>alilori"rlandeide;ord,dreptuldea-ialegeadunri
reprezentative i dea-iconstituiguvernelocale.#rinaceste msuri,
provinciile respective au cptat dreptul de a beneficia de o
autonomie mai larg, desigur,sub controlul >uvernului central.
Sistemul de drept.Cu toate c 4area 5ritanie este un stat unitar,
#arlamentul adopt, n afara uneilegislaii unice pentru ntregul
teritoriu, legi operabile diferitelor zone geografice. 2stfel,
2nglia,*coia, Sara>alilor i "rlandade;ordausistemededrept
distincte. ,ricum, difereneledereglementare normativ nu sunt foarte
mari. Cn cazulconflictelorntrelegile diferitelor
provincii,reglementndaceleairelaii
sociale,revineCamerei1orzilorcompetenadeasepronunaideasoluiona
conflictulrespectiv.Difereneledereglementaresuntapoidedusedezbateriin
#arlament n vederea modificrii dispoziiilor legale aflate
nconflict.!xplicaiaunuiasemeneaevantailegislativesteistoric,
@egatul ?nital 4arii5ritaniii"rlandeide ;ord fiind rezultatul
cuceririi de ctre 2nglia a teritoriilor respective.@ezistena
populaieiauto.tonefadecuceritor,tradiiile juridice ale acesteiai
condiiile diferite de via politic,religioas,economic i cultural au
contribuit, alturi de ali factori, la pstrarea unui specific
juridic alfiecrei provincii. "zvoarele dreptului britanic sunt7
legile adoptate de #arlament, $9statute laT)-, dreptul
comun$9common laT)- i legislaia Comunitii !uropene. 1egile adoptate
de #arlament pot fi interpretate de ctre judectori n cadrul
proceselor. "nterpretareaunei dispoziii legale se face prin sentina
pronunat, fiind
deaicinaintegeneralobligatorielafelcaoricealtdispoziiedinlegea
interpretat. Dreptul comun const n ansamblul normelor juridice
deduse din cutuma strvec.e, adaptate
lacerineleactualealevieiisocialeiinterpretatedectre judectorin
procesul denfptuire ajustiiei.Cnafardedreptul comun,
seaplicunansambludesentinepronunatedeinstaneledejudecatdinvremuri
strvec.i, de care se ine seama i n prezent $9case laT) sau
9judicial precedent)-. Dreptul Comunitii !uropene este convenitn
cadrul acesteia i vizeazn
specialdomeniialevieiieconomiceisocialedeinterescomunitar.*untsituaii
cnddreptulcomunitarprevaleazc.iarfade dispoziiile legale naionale.
Competena de a pune n aplicare dreptul cutumiar revine
instanelorenglezeti. Cu toate acestea, deciziile pronunate de
Curtea de /ustiie a Comunitii !uropene au o autoritatede
necontestat pe ntreg cuprinsul regatului. $rimul *inistru."nstituia
primului ministru a aprut i evoluat ca o consecin a
renunriimonar.ului la dreptul de a conduce personal edinele
cabinetului."nstituiamodernaprimului ministruesteprodusul textului
legislativintitulat L@eform 2ct3dela%G(J, cea consacrat obligaia
numirii primului ministru n persoana liderului partidului majoritar
n CameraComunelor.#rim ministrul are o poziie dominant n cadrul
guvernului britanic ct i n viaa politic a rii. #oziiaacestuia este
bazat mai mult pe o nelegere nescris dect pe o convenie n adevratul
sens al cuvntului. #rintreatribuiileprimului ministruamintim7
!stelideral partidului supetot cuprinsul rii i nparlament8 este
spea6-erul Camerei Comunelor8 este responsabil cu desemnarea
minitrilor, ce sunt numiide regin cu avizul su8 selecteaz acei
minitrii ce urmeaz s constituie cabinetul8 prezideaz
edinelecabinetului i coordoneaz n mod direct ntreaga politic,
dezvoltnd i preciznd orientrile de principiu pecare le stabilete
propriul su partid etc. #rimul ministru este cel ce comunic
suveranului .otrrile guvernului, este responsabil pentru o
marevarietate de numiri i exercit un patronaj
considerabil.*onar+ia. 4onar.ul 2ngliei este un simbol al tradiiei,
doar aparent implicat in viaa politic, statutulsu corespunznd
maximei7 3@egele domnete, dar nu guverneaz3.!l esteconsiderat
iresponsabil
dinpunctdevederepoliticisebucurdeoadevaratimunitateinmaterie penal
si civil. 2a- numitul rol politic al monar.ului este pur formal,
intruct acesta seconformeaz, fie dorinei guvernului, fie unor
cutume n favoarea acestuia. 2stfel, 4onar.ul are urmtoarele
atribuii7%. $esemnarea primului ministru. #rin aceasta prerogativ a
sa, 4onar.ul desemneaz n modobligatoriu liderul partidului nvingtor
in alegeri8J. Sancionarea legilor. Cutuma i recunoate acest drept
de veto, dar de fapt @egele nu a mai utilizataceast prerogativ a sa
de al nceputul sec. al HN"""-lea8(. +rezint -Mesajul !ronului3. 1a
desc.iderea fiecrei sesiuni parlamentare este prezentat
L4esajul:ronului3 de fapt acest obicei are un rol simbolic fiind o
pledoarie n favoarea programului guvernamental alpartidului aflat
la putere8M. .nm(narea ordinelor i distinciilor. '. $izolarea
)amerei )omunelor. 2ceast prerogativ a @egelui are un rol formal,
practic iniiativaaparine primului ministru, 4onar.ul conformndu-se
cererii acestuia, Camera 1orzilor ne putnd fidizolvat8+. $eclararea
strii de rzboi i ncheierea pcii. #rin aceast prerogativ a sa
4onar.ul este abilitat sdeclare stare de rzboi i s nc.eie pacea.F.
.ncheierea tratatelor. @egele are posibilitatea de a nc.eia tratate
cu alte state, att n calitatea sa de*uveran, ct i ca reprezentant
al #arlamentului.G. *ecunoaterea altor state i guerne.@egele
pstreaz rolul necontestat de ef al 5isericii anglicane, fiind de
asemenea, ef alCommonTealt.-ului britanic.,po-i"ia. *pre deosebire
de alte state n 4area 5ritanie opoziia are un rol instituionalizat
la fel ca iguvernul. 2ceasta joac un rol foarte important n
sistemul de guvernmnt, fiind o instituie ce ndeplineten mod esenial
atribuii pozitive. @eferitor la atribuiile opoziiei menionam
urmtorele7 ,poziia asigurresponsabilitatea continu cu privire la
cile prin care puterile guvernului sunt exercitate8
acceptresponsabilitatea guvernrii cnd electoratul dorete sc.imbarea
politic8 coopereaz cu guvernul ndezbaterea problemelor supuse
parlamentului8 exprima principiul liberii cuvntului n 4area
5ritanie.Administra"ia .ocal. *tructura modern a administraiei
locale dateaz din sec. H"H, ea reprezentndn foarte mare msur un
produs al noilor condiii create de revoluii industriale i agrare.
2utoritile localecuprind consiliile alese pe trei ani, din rndul
crora o treime se renoiete anual. #rimarul este ales de
ctreconsilierii municipali. 2cesta i ndeplinete atribuiile timp de
un an, putnd fii reales.Deciziile consiliului local sunt puse n
practic de ctre diferii oficiali i funcionari
guvernamentalilocali.2cetiadinurmtrebuie saib ocalificare
profesional8toto dat acetia nupotfiguraprintrecandidaii propui
pentru alegerea consiliului, trebuie sa fie apolitici i impariali n
exercitarea activitii lor.Botii consilieri locali nu pot deveni
funcionari dect dup %J luni de la expirarea mandatului.
Consiliilelocale trebuie s se reuneasc de cel puin patru ori pe an,
dei de fapt numrul edinelor acestui consiliueste mult mai mare.
Kedinele consiliului local au forma unor dezbateri pe marginea
propunerilor fcute decomitetele consiliului./. Sistemul politic din
&ran"aDup insurecia din %( mai %&'G din 2lgeria, care pe
atunci era colonie francez, generalul De >aulle afost solicitat
s formeze un guvern. 1a % iunie %&'G, cu (J& voturi contra
JJM, generalul De >aulle a fostinvestit n calitate de prim
ministru al unui guvern care avea s fie cel din urm al celei de a
patra republici.1a J iunie acelai an, generalul De >aulle a
obinut depline puteri, n aceast privin 2dunarea
;aionaldndsatisfacie solicitrii sale de adeine puteri depline spre
aputea face fa situaiei noucreate.@ecurgnd la aceast msur,
#arlamentul a efectuat o derogare de la prevederile art. &E din
Constituia din%&M+cuprivirelarevizuireaConstituiei,
acceptndoprocedurderevizuirepentruatransferaputerileconstituante
generalului De >aulle, sau mai curnd >uvernului.Ca urmare a
msurilor ce au fost adoptate, s-a trecut la elaborarea unei noi
Constituii, care diferea Isub o serie de aspecte I n mod
fundamental de Constituia din
%&M+.$arlamentul.Constituiadin%&'Gapstrat regimul
parlamentar,darantrit foartemult puterileprezideniale. 2dunarea
;aional, prima dintre cele dou Camere ale #arlamentului francez, se
compunedin JFF de deputai. !a se constituie prin sufragiu universal
direct, pe durata unui mandat de ' ani. *enatulcuprinde (J%
senatori, care sunt alei pe timp de & ani, de ctre un colegiu
electoral compus n principal dinconsilierii alei n fiecare
departament.Cea de 9a treia Camer3 a #arlamentului,cum este ea
numit nliteratura de specialitate, Consiliul !conomic i *ocial,
cuprinde J(E de reprezentani ai unor variate grupuri,sindicate,
uniuni ale muncitorilor, ale fermierilor exercitnd un rol
consultativ pentru programele pe termenlung, n deosebi.*enatul are
o situaie cu totul special, prin aceea c nu poate fi dizolvat8
mandatul membrilor si estede & ani, pe baza unei rennoiri la
fiecare trei ani8 el poate bloca, ns, o propunere de
revizuireconstituional, ceea ce face din el unul din garanii
Constituiei. Cn ceea ce privete cele dou Camere ale parlamentului
francez, ele prezint o serie de reguli comune.2stfel n rndul
acestor reguli o poziie dintre cele mai importante o ocup acelea
care se refer la statutulparlamentarului.#arlamentul lucreaz n
sesiuni, care pot fi ordinare sau extraordinare. "niiativa
convocrii unei sesiuniextraordinare a #arlamentului aparine
primului ministru sau 2dunrii ;aionale, dar nu *enatului. Cn cazuln
care iniiativa aparine primuluiministruduratasesiunii
nuestelimitat. Cn cazuliniiativei 2dunrii,msura este adoptat de
majoritate,iar sesiunea nu poate dura mai mult de %J zile, urmnd s
fie nc.eiatnainte de acest termen dac ordinea de zi este
epuizat.CeledouCamereauregulamentelelor, carestabilescregimul
organizrii interne i desfurareaactivitii lor. 2ctivitatea
parlamentar se desfoar sub conducerea preedinilor celor dou 2dunri,
avndca form de organizare birourile, grupurile parlamentare, alturi
de care mai exist un alt organ de lucru IConferina preedinilor -, o
reuniune a preedinilor i a vicepreedinilor celor dou 2dunri, precum
i apreedinilor comisiilor permanente. 2ceast conferin decide n
legtur cu ordinea de zi. ,rdinea de zieste prioritar i cuprinde n
special proiectele de legi a cror urgen este stabilit de guvern i o
ordinecomplementar, care este aprobat de conferina preedinilor, iar
apoi de Camer. 2tribuiile #arlamentului constau, nprimul rnd,
nelaborarea legilor, existnddomenii ncarelegislatorul determin
principiile fundamentale, domenii n care acesta fixeaz regulile i
domenii nu existo asemenea prevedere. Cn ceea ce privete iniiativa
legislativ aceasta poate aparine primului ministru sau
parlamentarilor, darexist unele limitri cu privire la domeniile n
care pot fi ntreprinse iniiative parlamentare. 2stfel,
iniiativaparlamentar nu se poate referi dect la acele domenii care
sunt rezervate legiuitorului de ctre
Constituie.Deasemenea,iniiativa deputailornu poatefi exercitat n
materie de c.eltuieli, iar nBrana,nc din%&G%, urmndu-se
practica britanic, a fost acceptat o asemenea msur.$reedintele
0epublicii. "nstituia prezidenial ocup un loc important n sistemul
instituiilor politiceale Branei. Cu privire la alegerea
preedintelui republicii, dup modificarea constituional din %&+J
aceastase face n mod direct de ctre ntreaga populaie. @eforma din
%&+J a dat un surplus de autoritate
instituieiprezideniale,stabilind c preedintele republicii este ales
pe o perioad de F ani prin sufragiu universaldirect. #reedintele
este ales cu majoritatea absolut din sufragiile exprimate. Dac o
asemenea majoritate nueste obinut la primul tur de scrutin, se
procedeaz la al doilea, n a doua duminic. 1a acest al doilea tur
descrutin se pot prezenta numai cei doi candidai care au obinut cel
mai mare numr de voturi dup primul turde scrutin. *crutinul este
desc.is la convocarea >uvernului, iar alegerea noului preedinte
are loc la cel puinJE i cel mult (E de zile nainte de expirarea
mandatului preedintelui n exerciiu.Cncazdevacanapreediniei,
indiferent decauz, sauncazul unei incapaciti constatatedeConsiliul
Constituional, sesizat de >uvern i .otrt cu majoritatea absolut
a membrilor si, funciilepreedintelui republicii sunt exercitate
provizoriu de preedintele *enatului, iar dac acesta nu
arecapacitatea de a exercita aceste funcii, de ctre >uvern.Cn
caz de vacan sau de incapacitate definitiv, declarat de ctre
Consiliul Constituional, scrutinulpentru alegerea unui nou
preedinte are loc, cu excepia unor situaii de for major constatate
de ctreConsiliul Constituional, la cel puin JE de zile i la cel
mult (' de zile de la declararea vacanei.#reedintele este
responsabil politic n faa poporului,iar mijlocul cel mai clar prin
care poporul iexprim dezaprobarea este nerealegerea unei persoane n
funcia de preedinte al statului8 darresponsabilitatea preedintelui
poate s intervin n anumite momente,cum este cazul rspunderii
pentrunalt trdare, cnd preedintele este judecat de o Cnalt Curte de
/ustiie. Cn principiu preedintele nu esteresponsabil nici penal,
nici civil pentruactelecomisentimpul exerciiului funciilorsale.
@spundereapreedintelui pentru nalt trdare este de competena unei
Cnalte Curi, care se compune din %J persoane.#rocedura n faa
Cnaltei Curi este declanat printr-o sesizare, printr-o rezoluie
care este votat de fiecareCamer cu majoritate
absolut.Cuprivirelaatribuiilepecarepreedinteleleexercitfadenaiune,
lalocdefruntesenscrie,desigur, conducerea relaiilor internaionale,
calitatea sa de comandant al armatei i recurgerea la
prevederileart. %+ din Constituie $dizolvarea 2dunrii
;aionale-.1uvernul.Cnceeaceprivetenumireaprimului ministru,
aceastareprezintoatribuieproprieapreedintelui republicii. Decretul
preedintelui republicii, n acest caz, nu are nevoie s fie
contrasemnat deprimul ministru care iese din activitate. #e de alt
parte, preedintele este liber s desemneze pe cine doretepentru
funcia de prim ministru i nu este obligat s procedeze ca n timpul
celei de-a patra @epublici la
oconsultarecugrupurilepoliticeparlamentare. Cutoateacestea, el
trebuiesinseamadecerinacapersoana ce va fi desemnat s se bucure de
ncrederea majoritii parlamentare.Cnceea ce privetedesemnarea
minitrilor,acetiasunt numiidepreedinte la
propunereaprimuluiministru. :ot preedintele este cel care are
dreptul s accepte revocarea pe care o face 2dunarea ;aional.
@eferitor la statutul membrilor >uvernului, trebuie precizat c
exist diferite categorii de membrii ai>uvernului. Baptul
cnsistemul francezpreedintelerepublicii
prezideazdeliberrileConsiliului deminitrii nu-l transform pe
preedinte n membru al >uvernului. #e de alt parte, alturi de
prim ministru,n Cabinet mai exist minitrii de stat, titlu care este
dat de autoriti n considerarea unor personaliti pecare le au n
cadrul partidelor din care fac parte8 de asemenea >uvernul
cuprinde uneori minitrii delegai pelng primul ministru, dar
categoria cea mai larg o reprezint minitrii deintori ai unor
portofolii - J+ nprezent nCabinetul francez. 4ai exist, nsistemul
guvernamental francez, minitrii delegai pelngminitrii8 minitrii
delegai carenusuntarondai pelngunministerisecretari destat,
autonomi saudesemnai pe lng un anumit ministru.2. Sistemul politic
din 1ermania#rocesuldeformare a sistemuluiconstituionalpostbelic
al>ermaniei Bederale are
unspecificaparteIeaavndcalitateadearnvins-fade#uterile 2liatenal
doilearzboi mondial.2stfel,>ermaniei i s-a 9oferit)
modeledeguvernare,fraseasigurapoporuluirespectivlibertateadeplinde
opiune pentru un sistem de guvernare sau pentru altul.,piunea
pentru parlamentarism se explic n parte prin teama aliailor fa de o
eventualconcentrarea puterii executive - specific
prezidenialis-mului - n minile unui singur lider, care ar
fifostmaitrziutentatsguvernezedup modelul9Bu.rerului), precum i
prin preocuparea Constituanteloralese n cele dou ri de a da
satisfacie popoarelorrespective,careaspiraula un model
deguvernarencarereprezentanii poporului s exercite un control ct
mai eficient asupra puterii executive.
"nanul%&M&s-aprodusdezmembrarea>ermanieindoustateavnd
regimuri politice i sistemeconstituionale distincte7 @epublica
Bederal >ermania i @epublica Democrat >erman.1a ( octombrie
%&&E a avut loc reunificarea @epublicii Bederale
>ermania i a @epubliciiDemocrate>ermane.Constituia adoptat n
%&M& a fost extins dup unificarea celor dou >ermanii,pe
[email protected].>., suferindrevizuirinesemnificativedinacest
punct de vedere. 'ranizarea federativ$ a
statului.>ermaniaareprintradiieoorganizarestatalfederal.2rticolul(Edin1egeafundamentalprevedeautonomialandurilor,n
cadrulautonomiei decarese bucur,landurileau o organizare proprien
domeniul activitiilegislative, executive ijudectoreti.Cutoate
acestea,legislaia adoptat
lanivelfederalareprioritatefadelegislaialocal.
Dealtfel,art.FMdin1egea fundamentalinterziceexpresorice
modificareaorganizriifederative,caiceaaprincipiului participrii
landurilor la procesul legislativ. 1a nivelul #arlamentului federal
se reglementeaz, din punct de vedere legislativ, cele
maiimportantedomenii alevieii sociale, cumarfi securitateastatului8
aprareanaional8 relaiileinternaionale8 problema ceteniei etc.
#otrivit art. FE din 1egea fundamental, landurile au dreptul de a
legifera n domeniiale
vieiisocialecareirevinncompetenexclusiv,frasesuprapune puterilor
legislative conferite federaiei. Cn afar de statutul de
autonomie,landurile beneficiaz de dreptul deafi
reprezentaten#arlamentprin5undesrat.
4embrii5undesra-tuluisuntnumiide guvernele locale, care
pot,totodat, s-i revoce.Cn concordan cu dispoziiile constituionale,
fiecrui land i revine, din oficiu, ( mandate n5undesrat. ;umrul
mandatelor crete n raport cu mrimea populaiei landului respectiv pn
la 'mandate. Cn %&M& existau %Jlanduri, dar, prin comasarea
unora dintre ele, numrul acestora a sczut la %E. #rinreunificarea
>ermaniei n %&&E, landurilor existente li s-au adugat nc
' noi landuri provenind dinfosta >ermanie Democrat, precumi
oraul 5erlin. ,rganizarea administrativ a @epublicii federale este
dispus pe ' niveluri7 -primul nivel7 federaia8 -al doilea nivel7
landurile $%+-8 -al treilea nivel7 circumscripiile administrative
$(J-8 -al patrulea nivel7 districtele $arondismentele- plus %%F
orae $total MJ+-8 -al cincilea nivel7 colectivitile locale
$comunele- $total %+.E+G-. 'ranizareaParlamentului.
Constituia>ermaniei din%&M&nuprevedenmodexpres
principiulseparaiei puterilor.Cutoateacestea, celetrei puteri
suntorganizatei exercitateseparat unadealta,organismele
constituionale prin care se nfptuiete o putere sau alta fiind bine
individualizate . "nstituia #arlamentului are o
organizarebicameral75undestagi 5undesrat. @epartizarea
mandatelorsefaceprincombinareasistemului reprezentrii
proporionalecusistemul descrutinmajoritar$9reprezentareaproporional
personalizat)-.Cualtecuvinte,mandateleseatribuieproporionalcunumrul
voturilorobinute de
fiecarepartid$reprezentareproporional-,daresteales candidatul care
antrunit majoritatea relativ a voturilor. 5undesratul este compus
din membri ai guvernelor landurilor pe care acestea i numesc i
irevoc. BiecareCamer estecondusdeunpreedintei vicepreedinii asistai
desecretari. #reedintele5undestagului se alege pe durata mandatului
legislativ, iar cel al 5undesratului este desemnat anual. Cn cadrul
Camerelor, se constituie comisii permanente.5undestagul poate
institui i comisii deanc.et asupra unor probleme bine determinate.
#entru examinarea textelor divergente se instituie
ocomisiecomunformatdindeputai i membri ai
5undesratului.2cetiadinurmreprezint%P(dincomponena nominal a
comisiei.4andatul deputailor 5undestagului dureaz M ani. Constituia
nu precizeaz durata mandatuluimembrilor 5undesratului.
4embrii5undestaguluireprezintntregulpoporisesupun,n
ndeplinireamandatului primit, propriei contiine..Pre!edintele
Republicii. #reedintele federal este ales pentru un mandatde ' ani
de ctre 2dunareaBederal, organismcompusdinmembrii 5udestagului i
dintr-unnumr demembri egal cucel aldeputailor alei, potrivit
principiului reprezentrii proporionale,
nadunrilereprezentativealelandurilor. Condiiile de eligibilitate
ale candidatului sunt urmtoarele7 cetenia german i vrsta de ME
ani.!ste declarat ales candidatul care a ntrunit majoritatea
voturilor membrilor 2dunrii
federale.Dacniciunuldintrecandidainuaobinut majoritateancursuladou
tururi,seorganizeazunaltreileatur,lacareestedeclaratctigtorcelceobine
majoritatea relativ a voturilor. Cn caz de incapacitate a
#reedintelui federal de a-i exercita funciile sau de expirare a
mandatuluisu, prerogativele prezideniale sunt preluate de
preedintele 5undesratului. Cn regimurile parlamentare, eful
statului, nvestit cu o parte din puterea executiv, are,
printradiie, funcii decorative, reala putere executiv fiind
exercitat de #rimul-ministru. Cn concordan
cuaceasttradiie,#reedintelefederaldeine urmtoarele prerogative7
a-reprezentarea >ermaniei pe plan internaional8 b-nc.eierea
tratatelor internaionale8 c-acreditarea i primirea reprezentanilor
diplomatici8 d-numirea i revocarea judectorilor8 e-exercitarea
dreptului de graiere8 f- promulgarea legilor8 g-atribuii n ceea ce
privete formarea >uvernului.Guvernul. >uvernul federal se
compune din Cancelarul federal i din minitri. Cn principiu,
#reedintelefederal propuneuncandidat care trebuie sntruneasc
acordul 5undestagului. 5undestagul vaalege#rimul-ministru cu
majoritatea absolut de voturi, dar fr dezbateri, iar #reedintele l
va numi nfuncie automat.
"ncazulncarecelpropusde#reedintelefederalnuobine majoritatea cerut,
5undestagul poatealege pe Cancelar cu o majoritate absolut a
membrilor si,
n%Mziledelaprimulscrutin.Cnacestcaz,iniiativadeapropuneuncandidat
aparine 5undestagului.
4initriifederalisuntnumiiirevocaideefulstatuluilacererea
#rimului-ministru. 1a intrarean funcie, Cancelarul federal i
membrii >uvernului depun n faa 5undestagului un jurmnt. 2adar,
doarCancelarulfederaltrebuiesntruneasc votul dencredere al
Camereiinferioare a #arlamentului.
Cncadrul>uvernului,Cancelarulfederaldeineoputereconsiderabil,
fixndliniiledirectoarealepoliticii guvernamentalei asumndu-i
rspundereapentrunfptuirealor.Cancelarul
esteprincipalulfactordedeciziepoliticdin sistemul puterii.
>uvernul, care este reflectarea majoritii deinute de un partid n
alegerile generale, nu poate fi nlocuitdect pe aceeai cale. Ca
atare, 5undestagul nu i poate exprima nencrederea fa de Cancelarul
federaldect prin alegerea, cu o majoritate absolut, a unui succesor
al acestuia i prin cererea adresat#reedintelui de a-% elibera din
funcie pe cancelarul n cauz. #reedintele are doar un rol formal
nacestraportntre#arlamenti #remier, deoarece va trebui doar s se
conformeze cerinei adresate de forullegislativ i s numeasc un alt
#rim-ministru.(ribunalul Constituional Federal.#n n anul
%&M&, n >ermania nu a existat o
jurisdicieconstituionalcucaracter special. 2rticolul &Jal 1egii
fundamentaleaprevzut :ribunalulConstituional Bederal
caunorganismautonomi independent fadetoatecelelalteautoriti
publice.2cestaestecompusdin%+judectorialeide
celedoucorpurilegislative.BiecareCamer alegecte G judectorinceeace
priveteorganizarea :ribunalului,legeasa
organicprevedecacestasecompune dindou
Camere,fiecaredintreelefiindcompusdinGjudectori.#rinlegesunt
stabiliteatribuii proprii fiecrei Camere. 2tribuiile principale ale
:ribunalului Constituional Bederal constau n
controlulconstituionalitii legilor i al actelor de aplicare a
legilor, soluionarea litigiilor referitoare
lafuncionareaautoritilorpublicefederaleilocale,aprarea drepturilor
omului etc. :ribunalul
aredublugraddejurisdicie$judecnpriminultiminstan-.:otodat,jurisdiciasaseextindeiasupradeciziilortribunalelorobinuite,
croraleanuleazsentineleaflatencontradicie cu 1egea fundamental.
:ribunaluluiirevine, de asemenea, competena de ajudeca acuzaiilece
se aduc #reedintelui federal.3. Sistemul politic din Italia"talia
contemporan a trecut, nu fr convulsii, de la un regim politic
totalitar, de la o dictatur de tipfascist la un regim politic
parlamentar democratic. :recerea s-a produs dup nc.eierea celui
de-al doilearzboi mondial i a durat pnla adoptarea actualei
Constituii n decembrie %&MF.Constituia a fost promulgat la JF
decembrie %&MF i a intrat n vigoare la % ianuarie %&MG. Cn
%&+( i%&+F Constituia a suferit modificri
nesemnificative.Structura de stat.
"taliaesteunstatunitarcarerecunoateiaplicprincipiileregionalismuluipolitic.
@egiunile se bucur de o larg autonomie local. 4otivul constituirii
regiunilor a fost dezamorsareancercrilor separatiste ale *iciliei i
*ardiniei,ca i a altor regiuni n care exist
importanteminoritUilingvistice. ;uestevorbade
minoritUinaUionale,cidoarde deosebiri de dialect. n cadrulfiecrei
regiuni, electoratul alege un Consiliu regional, care, la
rndulsu,desemneazunpreedinteiunorganismexecutiv. 2tt preedintele,
ct i organismul executivlocal
rspundpoliticpentruactivitatealornfaUa Consiliuluiregional.
;utoateregiunilebeneficiazdeacelai graddeautonomielocal. Consiliul
regional adoptactenormative$legi- carenupot aduceatingereordinii
juridicestabilitelanivel central, cai
principiilorconstituionalendomeniul economici social. ?neleregiuni
beneficiazdeunstatut special $*icilia,*ardinia etc-, iar altele de
un statut de drept comun. 'ranizareaParlamentului. #otrivit
primului articol dinConstituie, "taliaesteorepublicdemocratic,
fundamentat pe munc. *uveranitatea aparine poporului, care o
exercit sub formele i nlimitele fixate de Constituie.
#arlamentulitalian este organismul constituional n care se exprim
cel maifidel
principiulreprezentriinaionale.4embrii#arlamentuluinvestiicuprerogativadea
exercitaputerea suveran a poporului sunt alei prin vot universal i
direct. Biecare membru al #arlamentului estereprezentant al naiunii
i i exercitfunciilefraaveaunmandat imperativ. #arlamentul
estebicameral format din Camera Deputailor i *enat al cror mandat
este de ' ani. 4andatul poate fi prelungitnumai n caz de rzboi i
prinlege special.DreptuldevotpentruCamera Deputailor se
acordceteniloritalienila mplinireavrsteide%Gani. Camera
Deputailoresteformatdin +(E de deputai. *unt eligibili ca deputai
cetenii care se bucurde drepturile civile i politice i au vrsta de
J' de ani.
*enatulestecompusdin(%'senatorialei,lacareseadaugsenatoriidedrepticei
numii. Candidaiipentru mandatuldesenatortrebuiesaibvrstadeMEdeani i
ssebucurededrepturilecivilepolitice. #entru*enat,
vrstaminimaalegtorilor este de J' de
ani.Cn%&&(,sistemuldevotpentruceledouCameres-asc.imbat.#otrivit1egii
electorale nr. JFFdin M august %&&( privind alegerea
Camerei Deputailor, cea mai mare parte
adeputailor$F'O-sealegprinscrutin majoritar uninominal, iar
restulde J'O $%''deputai- suntdesemnaiprinscrutinproporional, pe
baza listelor electorale. Candidaturile uninominale se depun n cele
MF' de colegiielectoraleitrebuie nsoite de liste de susintori.
#ragulelectoral
pentrucandidaturiledepusepotrivitscrutinuluiesteMOdin voturile
valabil exprimate. #entru *enat, 1egea electoral nr. JF+ din M
august %&&(prevede, de asemenea, utilizarea a dou feluri de
scrutin7 scrutinul majoritar uninominal $pentru F'O
dintresenatori-J(Gsenatori-iscrutinulproporionalpentrurestul
mandatelor."ncazul *enatului,singuradiferenesenial,fadealegerile
pentru Camera Deputailor, este c, pentru atribuirea mandatelor
prinscrutinul proporional, baza de calcul este raportat la nivel
regional i nu la nivel naional. 4ixarea celordou sisteme de scrutin
a urmrit i asigurarea
uneistabilitiguvernamentale,c.iarcuriscultreceriipeunplansecundaidentitii
partidelor politiceprinfixarealaJ'Oamandatelor
disputatenconsiderareaprogramelor acestora. Dei #arlamentul este
organizat potrivit unui bicameralism perfect, cele dou camere
avndputeri identice, ct privete reprezentarea populaiei, sunt cteva
diferene datorate regionalismuluicarestlabazaorganizriiteritoriale.
2stfel,art. ''alin.$J-din Constituie prevede c nici o regiunenu
poate avea un numr de senatori mai mic de apte. *unt admise doar
dou excepii. 2celai text prevedec regiunea 4alise este reprezentat
de doi senatori, iar regiunea Nalle dV2osta de un singur
senator.@eprezentareamandatelor desenator se efectueaz proporional
cupopulaia regiunilor,aacumrezultdinultimul recensmnt naional.Cntre
cele dou Camere exist egalitate din punct de vedere al
prerogativelor
constituionale.Camerelebeneficiazdeautonomieorganizatorici
funcionalpotrivit regulamentelor proprii.Constituia prevede doar
cfiecare Cameri alege dintre membrii
sipreedinteleibiroulexecutiv.Dac#arlamentulsentrunetenedincomun,
preedintele Camerei Deputailor i biroul executiv alacesteia sunt
considerate organele de conducere ale forului legislativ.
#arlamentul se ntrunete n edincomun pentru alegerea #reedintelui
@epublicii, alegerea unei treimi din numrul membrilor
Consiliului*uperior al 4agistraturii,pentru punerea sub acuzare a
#reedintelui @epublicii,a #rimului-ministru i
aminitrilor.CeledouCamereexercitctevafuncii
sauprerogativeprincipale7 funcialegislativ8prerogativendomeniul
financiar8 funciadecontrol aputerii executive8 atribuii ndomeniul
relaiilorinternaionale etc.14. Sistemul politic din "rile Europei
de Nord 56anemarca7 Norveia7 Suedia86anemarcaConform Constituiei
adoptate in %GM& si revizuita in %&'(, Danemarca este
monar.ie constitutionala.#uterea legislativa este exercitata de
monar.ul ereditar si un #arlament unicameral, format din %F&
membrii,alesi prin vot direct, pentru un mandat de M
ani.#utereaexecutivesteexercitatindirect demonar., printr-unCabinet
condusde#rimul 4inistru.Cabinetul este raspunztor in faa
#arlamentului. #otrivit Constituiei din %&'(, exista separarea
autoritatii executive, legislative si juridice fiindexercitate de
ministere, #arlament $Bol6eting- si Curtile de justitie."n
Constitutie se prevede ca7- #arlamentul poate fora demisia unui
ministru, dar, pe de alta parte, primul ministru poate s
dizolve#arlamentul8- 4initrii aplic legislaia #arlamentului pe baza
unei interpretri proprii, ns #arlamentul are diferitemodaliti de a
controla ministerele8- Curile sunt mputernicite ca n baza unui
cadru legislativ existent, s decid n orice probleme caretin de
modul de exercitare a autoritii executive.- /udectorii sunt numii
de 4inistrul /ustiiei i nu pot fi demii dect la curtea de
judecat..eislativ. 2utoritatea legislativ este reprezentat de
#arlament $Bol6eting- potrivit Constitutiei din%&'( i reunete
%F& de membrii alei direct pentru o perioad de M ani.Dintre
acetia J sunt alei n >roenlanda i J n "nsulele Beroe. ?neori au
loc noi alegeri dup J sau (ani. 2lturi de #arlament i desfaoar
activitatea Comisiile #ermanente sau :emporare $ad-.oc-. Cele
maimulte sunt din aceast ultim categorie. 2genda ntlnirilor
membrilor Comisiilor #ermanente este mprtiain doua7- *edine
,rdinare8- *edine *peciale."n acest cadru se contureaz variantele
de legi si alte acte normative n urma unor dezbateri pe domeniisi
problemespecifice. Kedinteleconstauntr-undialogpermanent
caredecelemai multeori nseamnntocmirea unor rapoarte ctre ministere
pentru primirea unui raspuns. 2stfel de dezbateri au loc de
foartremulte ori pe an.:rei dintre cele JJ de Comisii *peciale se
disting prin specificul activitilor desfurate in domeniidistincte.
E9ecutiv. 2utoritatea executiv este exercitat de membrii
Consiliului de *tat, respectiv de minitri ieste supervizat de
@egin. 4initrii au responsabilitate politic in executatrea
regulamentelor din sectoarelein care i defoar activitatea. !i pot
delega sarcini, competente i responsabiliti ctre
directoriipermaneni ai ageniilor, n special atunci cnd minitrii
sunt i membrii ai #arlamentului.4inisterele mpreun formeaz
Cabinetul condus de un ef de Cabinet care este #rimul 4inistru.
2cestaeste numit de catre @egin, n urma derularii urmatoarei
proceduri specifice. 2stfel, fostul #rim 4inistrusftuiete @egina s
consulte separat efii partidelor solicitndu-le un punct de vedere
in legtur cu numireaunui politician care s acioneze ca
Linvestigator regal3 implicat in toate procesele de negociere
politic.@ezultatul negocierilor la care acesta particip este
sintetizat ntr-un raport naintat @eginei.#rimul
4inistruesteopersoanacaredecidedefapt structuraCabinetului, iar
fiecare4inistruarecompetena s fundamenteze decizii n propriul
sector de activitatre i n foarte puine cazuri unele problemesunt
decise formal de ntregul Cabinet. "n exercitarea functiei sale,
#rimul 4inistru, este asistat de un birou numit 5iroul #rimului
4inistru,mult mai redus de numr de funcionari $%'-, dect cele
existente in 4area 5r