Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
De la 2 regnuri ale lumii vii s-a ajuns astăzi la trei mari domenii.
Înainte taxonomiştii împărţeau diversitatea lumii vii doar în 2 regnuri, Plante şi Animale.
În sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în regnurile: Monera, Protista, Fungi, Plantae şi Animalia.
Clasificarea şi trăsăturile lumii viiÎn sistemul cu 5 regnuri lumea vie este divizată în 2 supraregnuri PROCARIOTA şi EUCARIOTA
Supraregn PROCARIOTARegn MONERA
Supraregn EUCARIOTA1. Regn PROTISTA2. Regn FUNGI3. Regn PLANTAE4. Regn ANIMALIA
Clasificarea lumii vii
PlantaePlantaePlantaePlantae AnimaliaAnimaliaAnimaliaAnimaliaFungiFungiFungiFungi
ProtistaProtistaProtistaProtista
MoneraMoneraPROCARIOTE
EUCARIOTE
Monera Protista Plantae Fungi Animalia
1. Sistemul de clasificare cu 5 regnuri
Bacteria Archaea Eukarya2. Sistemul de clasificare cu 3 domenii
Regnuri de bacterii
Regnuri de archaee
Plantae Fungi Animalia
3. Cât de multe regnuri
RegnurideProtiste
Schimbarea punctelor de vedere cu privire la diversitatea biologică
• Regn MONERA :
• procariote unicelulare - izolate, coloniale, mobile sau nu• - n-au nucleu p-z (au un nucleoid fără membrană nucleară,
materialul genetic reprezentat de o moleculă unică de ADN necomplexat cu histone
- Perete celular peptidoglicanic, rigid, ce nu permite fagocitoză
- Plasmalemă cu permeabilitate foarte selectivă- Majoritatea fără organite celulare- Posedă ribozomi şi plasmide- În absenţa mitocondriilor cu rol în procesele energetice şi
a plastidelor cu rol în fotosinteză enzimele şi pigmenţii necesari acestor procese se află cantonaţi la nivelul plasmalemei
Regn Monera nutriţie absorbativă prin - fotosinteză (au tilacoizi)
- chimiosinteză Unele au plasmide plasmidele (entităţi genetice extracromozomale ce se replică independent de cromozom)
- produc transfer de informaţie genetică între forme conspecifice şi heterospecifice- conferă rezistenţă la antibiotice
reproducere asexuată prin - diviziune binară - înmugurire
- dar apare şi parasexualitatea parasexualitatea = formă primitivă a procesului sexual ce constă în transfer de material genetic. Donatorul este ♂ iar primitorul ♀
4 filumuri de Monere
• Phylum : SCHIZOPHYTA - Bacterii
• Phylum : ARCHAEBACTERIA – Organisme primitive ce trăiesc în medii extreme.
• Phylum : CYANOPHYTA – alge albastre-verzi ce se dezvoltă în lacuri şi râuri
• Phylum : PROCHLOROPHYTA – organisme ce trăiesc în medii marine
Fungi eucariote heterotrofe caracterizate prin:
1. nutriţie heterotrofă (obţin nutrienţii prin absorbţie). 2. perete celular ce conţine chitină. 3. produc spori care prin germinare, dar fără dezvoltare
embrionară dau naştere la hife. 4. masa de hife alcătuieşte miceliul ce reprezintă forma
vegetativă a majorităţii fungilor. 5. din hife rezultă structuri reproductive (ciuperca propriu-
zisă). 6. majoritatea sunt multicelulare, cu hife divizate în celule,
de pereţi despărţitori (septe). 7. nucleii hifelor sunt haploizi. 8. la multe specii sporii se formează în structuri speciale
sporangi, asce, bazidii
Fungi9. După modurile de nutriţie includ - descompunătorii
- paraziţi - mutualişti.
Fungii sunt descompunători importanţi ai materiei organice, ce include celuloză şi lignină. 10 ~ 30 % sunt forme parazite (majoritateea la plante, iar unele la animale). Multe formează asociaţii mutualiste :
- micorizele - sunt indispensabili pentru germinarea maj. orhideelor
10. Se reproduc asexuat şi sexuat. 11. Fungii şi animalele (metazoarele) sunt în realitate mai strâns înrudite între ele decât cu plantele sau alte tipuri de eucariote.
Regnul Plantae
Eucariote pluricelulare cu nutriţie autotrofă (capabile de fotosinteză) datorită plastelor asimilatoare. Reproducere asexuată şi sexuată Se dezvoltă din embrioni diploizi Ciclul vital este o alternanţă de generaţii pluricelulare: între gametofitul haploid şi sporofitul diploid plantele terestre au evoluat din algele verzi acum mai bine de 500 milioane de ani
8 filumuri de plante
• 1. Phylum : Bryophyta • 2. Phylum : Lycophyta • 3. Phylum : Spenophyta• 4. Phylum : Pterophyta• 5. Phylum : Coniferophyta
Regnul Animalia (Metazoa) eucariote pluricelulare, diploide şi heterotrofe
au muşchi şi ţesut nervos
Majoritatea se reproduc sexuat
se dezvoltă dintr-o blastulă provenită din 2 gameţi haploizi diferiţi (anizogamie)
Regnul Animalia (Metazoa)
în dezvoltarea embrionară parcurg stadiile de- blastulă - gastrulă
Majoritatea filumurilor sunt acvatice. Doar 2 filumuri sunt cu adevărat terestre (artropodele şi chordatele).
celelalte stadii variază de la filum la filum
Regnul Protista Termenul de Protiste este desemnat să caracterizeze eucariote care nu sunt nici fungi, nici plante sau animale
Majoritatea sunt unicelulare având un metabolism aerobic posedând mitocondrii
Protistele sunt divizate în 3 grupe- alge fotosintetizante - protozoare ingestive (heterotrofe) - organisme absorbative
Majoritatea sunt acvatice, în timp ce altele trăiesc ca simbionţi în alte organisme
reunesc peste 30 de filumuri care diferă ca structură şi funcţii mai mult decât orice alt grup de eucariote
Din cauza acestei enorme diferenţe structurale şi funcţionale definiţia protistelor este dată prin eliminare:
- nu sunt fungi pt că nu se dezvoltă din spori- nu sunt plante pt că nu se dezvoltă dintr-un embrion- nu sunt animale pt că nu se dezvoltă dintr-o blastulă
Regnul Protista
Filumuri de Protiste
• Phylum : Sarcodina – include amibe• Phylum : Ciliophora – posedă cili implicaţi în
locomoţie (ex.Paramecium).• Phylum : Zoomastigina – au flageli implicaţi în
locomoţie.• Phylum : Sporozoa – purtate în corpul gazdelor
animale. Coccidiosis (ex. cele din corpul păsărilor).• Phylum : Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta,
Chrysophyta şi Pyrrophyta – acestea sunt 5 filumuri de alge.
• Plus diferite grupe de mucegaiuri
Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
O nouă categorie numită Domeniu crează un nou taxon deasupra supraregnului. În sistemul de clasificare pe domenii, lumea vie este împărţită în Eukarya, Archea şi Bacteria Bacteria şi Archea sunt domenii similare şi reunesc procariote care diferă prin numeroase caracteristici. Eukarya reuneşte toate eucariotele
Clasificarea şi trăsăturile lumii vii
Bacteria Archaea Eukarya
2. Sistemul de clasificare cu 3 domenii
Regnuri de bacterii
Regnuri de archaee
Plantae Fungi Animalia
3. Cât de multe regnuri
RegnurideProtiste
Bacteria Protista Plantae Fungi Animalia
PROKARYOTA EUKARYA
Regnuri de bacterii
Regnuri de archaee
Plantae Fungi AnimaliaRegnurideProtiste
Archaea
Archaea este mai apropiată de eucariote decât bacteriile
Bacteria şi Archea
•
în general sunt forme unicelulare şi sunt capabile să trăiască şi să evolueze în toate mediile. dimensiuni: 5 / 5 μm în diametru. cele mai comune forme sunt cocii (sferici), bacilii (baghete) şi spirilii.
coci bacili spiralii
coci
bacilispirili
Bacteria şi Archea Peretele celular procariotic ce menţine forma celulei şi o protejează de a crăpa în medii hipotonice
peretele celular bacterian conţine peptidoglicani, o matrice compusă din polimeri glucidici modificaţi legaţi prin polipeptide scurte
unele procariote secretă o capsulă lipicioasă externă cu rol în protecţia faţă de atacului sistemului imunitar al gazdei sau pentru aderenţa la un substrat sau de alte procariote Unele bacterii pot ataca prin intermediul apendicilor filiformi numiţi pili sau fimbrae.
Bacteria şi Archea
Procariotele au flageli cu rol în locomoţie. Multe procariote mobile au taxii (mişcări orientate ca răspuns stimuli chimici, luminoşi, etc.
au potenţial reproductiv enorm
când o colonie se opreşte din creştere, cauza este epuizarea nutrienţilor sau acumularea de toxine
Bacteria şi Archea
sunt 3 mecanisme prin care bacteriile transferă material genetic de la una la alta: Transformare (procariotele iau ADN din mediul extern) Conjugare (genele sunt direct transferate de la una la alta) Transducţie (transferul de gene se face prin intermediul viruşilor) Sursa majoră a evoluţiei e reprezentată de mutaţii. Procariotele pot fi divizate în 4 grupe:
fotoautotrofechimioautotrofe fotoheterotrofechemoheterotrofe