-
Politica democratici inParlamentul European
Pentru cd Parlamentul iiuropean cuprinde politicieni din
diferite tiri,culturi, limbi, particle nalionale qi nledii
instituiionale, se poete credeci politica din Pariament este
profunC fragmentatX ;i imprerizibild.Studiind ma.i bine de rz.ooo
de voturi inregistrare intre 1979 qi2oo41 aceasti carte
demonstreaz5. contraliul: partide)etransnalionale din Parlanrentul
European sunt foarte coezive iardimensiunea clasici dreapta -
stAnga domini comportamentul la vot.Niai mult, coeziunea partidelor
din Parlamentul .Europcan a clescutpe misurX ce an crescut Ei
competenlele Parlanrellrilui. Auloriingereazi cir mcitivul
principal pentn.l acesl,e evoiuiii estc aceja ci.parlamentarii cu
aceleaqi preferinle au rtrliulli pitte;.'nice rle a
ibnnaorganizalii de partid transnationale stabile ;i tle a utiliza
acesteorganizalii in competilia pentru deter-minarea cursrilui
politicilorUniunii Europene. Autorii afirmi ci acesta este un
binevenit pasinainte pentru viitorul responsabilitiiii democratice
le ;rivelulUniunii Europene.
Simon Hix este profesor de Politiczi EuropeanX qi Comy;rllatd
inDepafiamentul de Gouernment de la London School ofEconctniicsand
Politicel Sciences.
Abdul G. Noury este profesor asociat ia Departainentril de
-C,ct.'nomieqi la Institutul de Studii Europene de la Uniuersiti
Libre deBrucelles.
G6iard Rcland este plofesor in Depai'tamentul de Econc'rie
qi$tiinfe Politice dela -tiniuersitA of C(ilifonia, Berkeiel;.
-
Multumiri
Independent unul de cel5lalt, Simon ia Londra,G6rard qi Abdul la
Bruxelles au inceput sX colectezeregistrele de vot ale membrilor
Parlamentului Europeanln 1998. Abdul qi Simon s-au,,descoperit"
unul pe celXialtla Conferinla Asocialiei Americane de $tiinle
politice dela Washington D.C din septembrie 2ooo, cAnd auprezentat
iucrdri aproape identice care anaiizauclimensiunile de vot din
Parlamentui European. Am decisrepede s[ ne unim eforturile ,gi am
inceput s[ lucr[m lacolectarea intregului set de date asupra
votului prin apelrrominal din iulie tgTg pAndin iunie 2oo4. Acest
lucru s-aclovedit mai dificil decAt il anticipaserXm. Registrele
devot ale primelor trei legislaturi au trebuit introduse de
pecopiile fizice ale anexelor proceselor verbale ale
sesiunilbrplenare ale Parlamentului. Acest lucru a implicatscanarea
fiecdrei pagini qi aplicarea unui soft scris specialpentru acest
lucru pentru a trasforrna textul in bazd derlate. Pentru
legislaturile a patra qi a cincea, am accesattlocumentele
electronice originale de la parlamentujliuropean.
Aceasti cercetare nu ar n fost posibil5 fdrhsr-rportul cAtorva
oameni. Georges Destr6e, de la Centrulrle Calcul al UniversitXlii
Libere din Bruxelles a scris
-
Politica democratic[ in Parlamentul Europezrn
registrele de vot pentru a treia qi a patra
legislaturl.^BjornHJyland a introdus informaliile referitoare la
fiecare."ri.rrr" d"e vot din prima qi a cincea legislaturi'
ElsaRoland a ajutat la integrarea bazelor de date
pentrulegislaturile a treia qi a patra. Michiel van Huiten
ne-aoferit acces la fiqiereie electronice ale celei de-a
cincealegislaturi iar asiitentul s}.u, Ruud Verschuur a oferit
unsriport inestimabil trimilAndu-ne fiqierele.
Maria.ElviraTriccitto, d.e la parlamentul European ne-a oferit
dateextensive asupra fiec[rui membru ai Parlamentu]ui. PatCox, care
a fost preqedintele Parlamentului Europeanintre zooz qi zoo4, ne-a
invitat in zoo3 s[ ne prezentXmcercetS.rile in Parlament. F[rX
ajutorul 1or, aceastxcercetare nu ar fi fost Posibili.
Suportul financiar necesar a fost asigurat deEconomic ond.
social Reseorch unit din Marea Britanie(Nr. Lzrg 25 zotg), de
Fundalia Nuffield (Nr'SGS/ooSBZ/G), de Lerzerhulme Trust
(Nr':Rc/'B/zoooloo4z), de un grant ACE de ia ComisiaEuropean[ qi de
un grant ARC de ia Communautdfranqaise de Belgique (Nr' ooloS-252).
in plus, am fost..rorotoEi s[ putem petrece cea mai mare parte a
anuluiacademic ioo+-zoos impreun[, la Llniuersity ofCalifurnia,
Berkeley, pentru a incheia aceastX carte' Amvrea sd le mulpmim lui
Bruce Cain, Hedd.v Riss Ei LizWiener, d.e l; Berkeley Institute of
GouernmentalStudiesi, pentru ajutorul lor in organizarea stagiilor
luiAbdul qi ^Simon. i'entru stagiu, Simon a primit
premiulDistinguished_ Fellou de la I/s-uI( Fulbright commissioniar
Ab"dul a primit o burs5. din partea Belgian-AmericanEducation
Foundotion. Le suntem recunoscxtori acestorinstitulii qi oamenilor
care lucreazS. acolo pentru suportulgeneros pe care ni l-au
acordat.
Dbrim de asemenea s[ le mullumim urmS'toarelorpersoane care au
fhcut comentarii asupra diferitelor
r8
John Carey, Micael Castanheira, membrului pE RichardCorbett,
Cristophe Crombez, David Farell, Matt Gabel,Bjorn Hoyland, Simon
Hug, Amie Kreppel, Charles Lees,Chris Lord, Iain Mclean, Keith
poole, Tapio Raunio,Howard Rosenthai, Michaei Shackleton, Roger
Scully,Erik Voeten qi Hellen Wallace.
Simon, Abdul qi G6rard
19
-
Introducere
,",\m ajuns la concluzia ch, dacX ar fi s5. votlm
ast5.zi,rezultatul nu ar fi unul pozitiv nici pentru
institutiileeuropene, nici pentru proiectul european. AvAnd in
vedereaceste circumstanle, am decis s[ nu supun spre
aprobareadumneavoastr[ o nou[ Comisie, voi avea nevoie de
timppentru a analiza aceastS. problemd, pentru a mX consulta
cuConsiliul qi mai apoi cu dumneavoastri astfel incAt nouaComisie
s[ beneficieze de o suslinere mai puternic5....Aceste ultime zile
ne-au ardtat cX Uniunea Europeani este oconstruclie politic5 solidi
qi cd acest Parlament, ales prinsufragiu popular la nil'elul
tuturor statelor membre, are unrol vital in procesul de guvernan{X
al Europei". Josd ManuelDurd,o Barroso, pregedintele desemnat aI
ComisieiEuropene
,,Astdzi aceastd Casd de pe rAul Rin s-a inillat qi maifalnic.
Voinla ei a fost pus[ la incercare, voinla ei a triumfat... Domnule
Barroso, ali sugerat ieri cX a vota impotrivaComisiei dumneavoastrd
a fost un gest anti-european...ldar] azi euroscepticismul pierde
pentr-r-r cXvocea democraliei in Europa s-a ridicat cu o octavi gi
s-afdcut auzitd in toate capitaiele nafionale qi chiar maideparte".
Graham Watson, Liderul Alian[ei Liberalilor SiDemocrafiIor din
Europa (partidul liberal in ParlamentulEuropean)
La z7 octombrie 2oo4, Parlamentul European a refuzatalegerea
noii Comisii, puterea executivd a Uniunii Europene(UE;. Sesiunea de
vot nu s-a mai des{Xqurat intrucAt, cu7,ece minute inainte de vot,
preqedintele desemnat al
21
-
Introducere
Comisiei, Jos6 Manuel DurSo Barroso, a anunlat retragereaechipei
sale de comisari. Pur qi simplu, aceasta nu ar fiintmnit numdnrl
necesar de voturi: Partidul SocialiqtilorEuropeni (PSE), al doilea
partid european ca numdr delocuri in Parlament dupi alegerile din
zoo4, era sprijinit indemersurile sale impotriva alegerii Comisiei
de grupurilemai mici ale liberalilor, verzilor qi de cel al
radicalilor destAnga. Aceastd coalifle numXra 37t din cei 7gz de
membriai Parlamentului European depiqind, astfel, uqor,
numirulsuslin[torilor Comisiei - formali din cei z68 de membri
aiPartidului Popular European (PPE) qi cei z7 de membrinafional-
cons ervatori.
Dacd tot era atAt de clar c[ Parlamentul European (pE)va
respinge Comisia, de ce nu qi-a retras Barroso Comisiamai deweme?
Se qtia de ceva \Teme cd mulli membri aiPariamentului din rAndul
liberalilor, socialiqtilor qi verzilorerau nemulgumili de numirea
lui Rocco Buttiglione pentnrportofolilul justiliei qi afacerilor
interne, pe motiri cX acestaera considerat a fi un catolic devotat
cu vederi ultra-conservatoare in ceea ce priveqte domenii ca
imigralia,drepturile femeii qi homosexualitatea.
Barroso qi guvernele s-au gAndit cX pot forlaParlamentul si
voteze imediat, aqteptAndu-se ca acesta sisprijine o Comisie
formatd din politicieni numili deguvernele celor doudzeci qi cinci
de state membre ale UE,a$a cum o mai frcuse qi inainte. Parlamentul
nu are dreptuide a respinge comisari nominali, avAnd doar dreptul
de arespinge intreaga echipd, iar acest drept a fost vizut ca
fiindultima modalitate prin care parlamentul ar fi incercat
sb.blocheze procedura de investire a Comisiei.
in plus, o coalilie a mai multor partide de la
nivelulParlamentului il votase pe Barroso in iulie, iar
Comisiapdrea sX reflecte un echilibru rezonabil pentru
parlamentintre conservatori, social democrali qi liberali. Mai
presusde toate, Barosso nu ii incredinlase lui Buttiglione un
alt
22
portofoliu qi nici nu a impus guvernuiui italian numireaaltei
persoane intrucAt guvernele erau convinse ci iqi vorputea forla
europarlamentarii s[ suslin5 Comisia.
Totuqi, de aceastd datX, Parlamentul European nu s-aldsat
influenlat de voinla guvernelor. Cu doar c noapteinainte de vot,
era clar faptul cd majoritatea copleqitoare amembrilor
Parlamentului European va trece mai curAnd departea iiderilor
partidelor lor supranalionale din parlamentdecAt de partea
liderilor par[idelor lor nalionale care, deaitfel, frceau lobby
intens pentru suslinerea Comisiei. Eraacum prea tArziu pentru o
remaniere a echipei. AtunciBarroso a decis ci amAnarea vofului era
singura opliune.
Mass-media a salutat aceastd cedare a lui Barosso qi aguvernelor
ca pe momentul fundament6rii democraliei lanivel europeanl. O
coali$e de partide politicesupranalionaie a fost capabilX sX iqi
rnobilizeze forlele inParlament pentru a bloca decizia guvernelor
presupussuverane ale celor z5 de state-naliuni. Cu partide
solidare,independente de presiunile guvernelor
nalionale,competentele formale ale Parlamentuiui European de aaduce
amendamente legislaliei qi bugetului, de a alege qicenzura Comisia,
erau acum o realitate. politicademocraticd prinsese, in sfArqit,
contur la nivelul UE.
Cea mai mare parte a analiqtilor a omis sX observefaptul cd
partidele qi s{era politic5 la nivelul pE erau in plinproces de
dezvoltare. incd din t979, de la primele alegeridirecte, deparle de
atenlia mass-mediei qi a alegdtorilor,chiar qi de atenlia
majoritXlii guvernelor statelor membre,' (N.a.) De exemplu,
Wolfgang Munchau semnala in The Financial Times cIacest moment a
fost ,,o zi m5.rea!d pentru democralia europeand,, (zBctombrie
2oo4, pag.t7). Adrian Hamilton in The Independent sciia:
,,Lideriieuropeni ... nu mai pot sd nu ia in serios institutiile
,gi alegitorii... insdcealaltd mare leclie invd1at5. in aceastl
sIptdmAn5 s-ar putea sd sedovedeascd a fi benefici pe terme'
l'ng... observdm din actiunilelParlamentului Europeanl ci se pun
bazele partidelor transnationale qi apoliticii cu rS.spAndire
european[" (zB octombri e 2oo4,pag. 41).
-
Introducere
membrii Parlamentului European au inceput s[ pundtreptat bazele
unui sistem de partide bine organizat qiputernic competitiv la
nivel european. Ceea ce s-aintAmplat, de fapt, in octombrie zoo4,
tine de clasa politic5a Europei care a fost forlatd sX se trezeascX
la o nouXrealitate, in care politica supranalionalX a partidelor
juca unrol cheie in procesul de infHptuire a politicilor publice
1anivelul structurii europene aflate in plini dezvoltare.
in aceastl carte, incercS.m sd explicdm care a fostevolulia
acestui proces: in primul rAnd, vom vedea de cemembrii
Parlamentului European au ales si se organizezeca partide
supranalionale la nivelul PE, de ce aceste partideau evoluat, mai
apoi, ca actori influenli in procesul destabilire a agendei, de ce
votui in baza afilierii partinicesupranafionale a inlocuit treptat
votul in baza afiiieriipartinice nalionale ca tip de conduitl
dominant[ la nivelulParlamentului. in cele din urm5., r'om vedea
cum a apat'utpolitica democraticd la nivelul singurei institulii
alese inmod directia nivel european.
ArgumentS.m c5 sporirea puterilor PE a al'ut o influenldcruciald
in procesul de colfigurare al partidelorsupranalionale care il
compun2. Intr-o perioad[ de timprelativ scurtl, mai degrabX de
cAteva decenii decAt desecole, Parlamentul European a evoluat de la
o entitate curol consuitativ care nu era aleasd prin rrot, la una
dintre celemai puternice adundri alese prin vot din lume. Ast[zi,
mareparte din legislalia din domeniul social qi din cel
economiccare se aplic[ la nivelul state]or membre ale UE
esteadoptati mai curAnd la nivel european decAt ia nivelnafional.
Parlamentul European nu numai c5 are puterea dea aduce amendamente
qi de a respinge cea mai mare parte alegislaliei UE, el poate de
asemenea influenla configurarea
t (N.a.) Pentru un studiu referitor la creqtereaEuropean,
consultali in special Rittberger [zoo5).
24
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
qi direc{ia politicd a instituliei care deline
inifiativalegislativd: Comisia European5. Susfinem cd
aceast[creqtere a puterilor a ficut ca Parlamentul European
s5.arate tot mai mult ca un parlament obiqnuit cu partidecoezive
care concureazd, intre ele pentru a obline cAt maimulte rezultate
legislative qi care formeazd coalilii cu altegmpuri de partide in
acest sens.
Rezumatul argumentirii Ei principaleleconcluzii
Vom analiza toate cele aproape 15,ooo de voturiinregistrate de
fiecare dintre membrii ParlamentuluiEuropean (voturi prin apei
nominal) in timpul primelorcinci legislaturi alese prin r.ot direct
pe perioada de z5 deani cuprinsS. intre tgTg Ei 2oo4. Vom ardta cd
sistemul devot in Parlamentul European a ajuns si fie din ce in ce
maistructurat. Contrar unei perceplii populare larg
rdspAndite,acest proces de str-ucturare se bazeazd, pe
partideleeuropene transnalionale qi nu pe cele nagionale. Unmembru
consen'ator german va vota mai degrab[ cu unconservator portughez
decAt cu un social-democrat germansau cu un reprezentant al
verzilor din Germania.Comportamentul ia vot al membrilor PE este,
prin urmare,bazat mai degrab[ pe partid decAt pe nafionalitate.
Am elaborat o teorie pentru a explica de ce se intAmplXacest
lucm in cazul Parlamentului European, precum qi incazul altor
democralii. Argumentarea noastr[ se bazeazd.peideea conform cireia,
intr-o democralie, federalismul estefbrmula care contribuie la
solulionarea conflictelor politice(legate de redistribulie,
legislalie, etc.) din interiorulparlamentului intre reprezentanlii
unor unitXli teritoriale
puterilor Parlamentului
25
-
Introducere
diferite; cu alte cuvinte, conflictele se pot solufiona
printr-un transfer corespunzdtor de competenle cdtre
unitiqileteritoriale atunci cAnd conflictele sunt stringente.
Costurileimplicate de acest transfer pot fi minimizate
prinmenfinerea unor puteri la nivel central, cum ar fi
jurisdicliain ceea ce priveqte comertul liber qi alte domenii
(deexemplu, cAteva competenle cheie ce lin de mediu), in
cazulcdrora impactul asupra unitdlilor teritoriale ar fi
unulsemnificativ qi cu efecte negative in cazul
descentralizXrii.(Sus{inem cX este mai dificil qi mai pulin
eficient sX seorganizeze transferul de competenle cXtre grupuri
socio-profesionale, citre sectoare economice sall cdtre altegrupuri
de interese care funclioneazX la nivelul economiei,intrucAt este
posibil ca aceasta sX atragX dupX sineconsecinle economice
negative. Dac[ transferul decompetenle asigurS. mai degrabl
solulionareaneinlelegerilor intre unitXli teritoriale decAt a
conflictelordintre grupuri economice, atunci ceea ce urmeazi in
modnormal s[ obsen'[m in ceea ce priveqte natura conflictelorde ia
nivelul parlamentelor nalionale sau al iegislaturilorfederale este
cd acestea sunt conflicte intre grupuri socio-economice. Aceasta
explic[ de ce partidele se formeazd injurul axei stAnga-dreapta qi
nu in baza criteriilor teritoriale.Teoria se aplic[ qi in cazul
altor democralii mai avansate,precum qi in cazul Parlamentuiui
European. Ar5tdm cdnivelul coeziunii de partid a crescut odat[ cu
creqtereaconstanth a prerogativelor Parlamentului. Aceastasugereazd
cd existenla unor mize mai mari in procesul deluare a deciziilor
face ca acei membri ai ParlamentuluiEuropean cu preferinle politice
asemdndtoare sd fieincurajali si solulioneze problemele iegate de
acfiuneacolectiv6 in interiorul Parlamentului, s5. formeze partide
cuacoperire european[, s[ delege puteri crescAnde cdtre
lideriiacestor organizalii, sX vin[ cu pozilii unitare, sX
concurezecu celelalte partide europene qi s[-qi disciplineze
membrii
z6
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
sd voteze in baza afilierii partinice europene. Aritim,
deexemplu, cd aceastd coeziune la nivelul partidelor nu scade,in
cele din urm5, nici chiar atunci cAnd partidele devin dince in ce
mai eterogene din punct de vedere ideologic. Tohrgi,fragmentarea
ridicatd a partidelor europene este asociati cuo coeziune
intrucAtva mai scizut[. Cu alte cuvinte, este maigreu s[ se ajungd
la o pozilie comunS. atunci cAnd partideleeuropene sunt formate in
cea mai mare parte din delegaliide partide nalionale mici decAt
atunci cAnd partideleeuropene sunt formate din cAteva delegalii
nalionale maimari qi cAteva mai mici.
Coeziunea partidelor europene este surprinzdtoare dinmotive
variate. In primul rAnd, nivelul controlului exercitatde liderii de
partid europeni asupra agendei este mai limitatdecAt in cazul
majoritilii parlamentelor nalionale. lntr-adev[r, Comisia Europeand
are dreptul exclusiv deiniliativi legislativ[ in ceea ce priveqte
aproape toatdlegislalia UE. Prin urmare, legislalia care este
prezentatdParlamentuiui European eman[ din -afara Par]amentului
qinu de la nivelul coaliliei majoritare din Pariament.
Aceastlincapacitate de a controla agenda ar trebui sX reduc[
nive]ulcoeziunii de partid intrucAt liderii partidelor din
Parlamentnu pot pur qi simplu exclude propunerile in legdtur5 cu
caremembrii par[idelor respective au o opinie politicXdivergentS.
Descoperim, astfel, cAteva dovezi care pun inevidenld o coeziune de
partid mai sc[zuti cauzatd de faptulcd Parlamentul European nu
define controlul asupraagendei - de exemplu, pariidele sunt uqor
mai solidareatunci cAnd r.ine vorba de chestiuni ce nu lin de
domeniullegislatir', care sunt inifiate in interiorul
Parlamentului,decAt atunci cAnd vine vorba de cele legisiative care
suntiniliate in-afara acestuia. Totu,gi, se g[sesc qi dovezi care
sine arate cX partidele europene sunt capabile sd depXqeascdaceasti
lipsX de capacitate de control asupra agendei qi sXvoteze solidar.
De exemplu, descoperim cX un partid
-
Introcluccrr:
european este la fel de solidar in cazul vofului pentru
,,unamendament "ostil" (in cazurile in care un amendamenteste
propus de cXtre un alt partid pentru un act normativpentru care
primul partid este raportor) ca qi in cazultuturor celorlalte
voturi.
Un alt motiv pentru care coeziunea ar trebui sX fie maisc5zut5la
nivelul Parlamentului European line de faptul c[partidele europene
nu au la dispozilie instrumente pentrua-$i disciplina membrii. Ele
nu controleazX selecliacandidalilor la alegerile pentm Parlamentul
EuropeanintrucAt aceasta este controlatX de partidele nalionale
careformeaz[ partidele europene. Acestea din urmX nu delinnici
controlul asupra carierei ulterioare a membrilorParlamentului
European intrucAt tot par[idele nalionalesunt cele care controleaz[
alocarea portofoliilor ministerialesau a aitor sarcini la nivel
intern precum qi selecliacomisarilor europeni. Singurele
instrumente de care dispunpartidele europene pentm a-qi disciplina
membrii suntlegate de alocarea calitXfli de membru in cadrul
comisiilorparlamentare, a funcfiei de raportor sau a altor pozilii
deinfluen![ in cadru] Parlamentului European. Acesteinstrumente
sunt relativ slabe dac[ ne gAndim la puterea 1orde disciplind. Ele
sunt cu siguranld mai slabe decAt cele pecare le au la dispozilie
partidele in regimurile parlamentare.Totuqi, in mdsura in care
partidele nafionale sunt cele careau pozilii comune la nivelul
partidelor lor europene, totpartidele nalionale sunt cele care
joacd un rol cheie inpunerea in aplicare a disciplinei de partid
europene. Lanivel individual, membrii Parlamentului European
voteaziaproape intotdeauna cu delegalia nalionalX a partidului
dincare pror,'in, indiferent de preferinlele proprii. Dacd
laaceasta ad5ugdm faptul cd rareori se intAmpld ca un
partidnafionai sd voteze impotriva partidului sXu european)
vominlelege, astfel, ci partidele nalionale joac5 un rol esenlialin
determinarea nivelului de coeziune al partidelorzB
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
europene. Acestea din urm[ sunt capabile s[-qi mobilizezemembrii
in sensul participirii la sesilni de vof mai strAnseqi a cdror
rezultate sunt considerate mai importante intermeni de
concuren!6.
Prin urmare, suslinem cX stimulii care au stat labazaformdrii
formdrii qi menlinerii unor organizafii de partidtransnalionale
este, in mod fundamental, legatd deconcurenla politicX pentru
direclionarea rezultatelorpoliticiior UE cAt mai aproape posibil de
preferinleleideologice (de dreapta - de stAnga) ale
membrilorParlamentului European qi ale partidelor nafionale.
MeritXsd existe coeziune intrucAt aceasta creqte qansele unuipartid
de a se reg[si in tabXra cAqtig[toare a unei sesiuni devot qi,
astfel, de a avea o influen!5 asupra rezultatului sXufinal. Este,
prin urmare, normal, ca creqterea competenlelorParlamentului
European, s5. duc[ ]a o structurX maiputernicX qi mai democraticd a
sferei politice la nivelul PE, osferi politici axati pe conclrrenla
dreapta-stAnga intrepartide europene veritabiie.
Structura cirfiiCapitolul I prezintd cAteva materiale de fond,
esenliale,
referitoare la dezvoltarea puterilor partidelor in
cadruiPariamentului European. Capitolele z qi 3 prezintX, maiapoi,
douX elemente de bazd ale teoriei noastre: qi anume,ch partidele
politice sunt esenliale pentru funcgionareapoliticii democratice qi
cX aceste organizalii politice aparmai degrabi in contextul
afilierilor ideologice (dreapta -stAnga) decAt in contextul
afilierilor teritoriale.
Restui cXr,fii conline o serie de r,erificdri empirice
aleideilor noastre pe baza utilizXrii unei baze de date
unice,alc[tuitd din toate voturile prin apel nomina] la nivelul
PEintre anii 7g7g Ei 2oo4. Capitoiui 4 cuprinde o primd par[e
aanaiizei, urmS.rind creqterea niveluiui de participare al
29
-
Introducere
europarlamentarilor la voturile prin apel nominal qi modulin
care acesta a variat in funclie de tema vofului odati cucreqterea
puterilor PE. Am descoperit o creqtere gradual[ anivelelor de
participare, cu un nivel de participare maiaccentuat in rAndul
partidelor mai bine organizate qi incazuriie in care puterea de
decizie a PE este mai mare.
Urmdtoarele trei capitoie se axeazd pe politica de partidin
cadrul PE. Capitolul 5 abordeazi problema ,,coeziunii"partidelor
politice. Introducem un indice de coeziunepentru a m5sura coeziunea
la nivelul partidelor qi aldelegatiilor nafionale. ArdtXm cd, in
timp ce votul in bazaafilierii partinice transnafionale a crescut,
votul in bazaafilierii partinice nalionale a sc[zut. Mai apoi,
investighmfactorii care determinS. coeziunea de partid descoperind
c[partidele transnalionale sunt din ce in ce mai unitare,
chiardac5. gradul de diversitate ideologic[ Ei nalionall
dininteriorul fiecireia dintre aceste organizalii este in
continudcreqtere.
Ludm in discutie, apoi, douX posibile explicalii pentru
opoliticd partizanS. crescAnd[ la nive]ul PE. Capitoiul 6adreseaz[
intrebarea dac5 partide]e transnalionale din PEpot impune
disciplina de partid prin controlul asupraagendei. Aritdm c[
partideie sunt mai predispuse lacoeziune atunci cAnd delin parte
din controlul asupraagendei, spre exemplu in cazul deciziilor care
nu au uncaracter legislativ. Pentru cX drepturile de stabilire
aagendei se impart intre partide qi pentru ci dreptul deiniliativX
legislativ5 aparline Comisiei, acest control limitatasupra agendei
la nivelul PE ar trebui s[ ducd la o coeziunemai scdzutX decAt cea
pe care o observXm. De asemenea,ar[tdm ci partidele nu sunt mai
putin coezive atunci cAndse confrunt5 cu amendamente ostile la
actele normative pecare le sprijin[. Prin urmare, exist5 o dovad[
puternicsugestivi conform cXreia grupurile politice europene
sunt
3o
membrilor lor chiar qi atunci cAnd nu controleaz5
agenda.Capitoiul 7 se axeazd pe problema rolului dominant in
controlul membrilor Parlamentului European, investigAndspecific
mecanismele de control ale partidelor nalionale,respectiv ale
grupurilor politice europene. Ardtdm ci suntSanse mai mici ca un
europariamentar si voteze impotrivapartiduiui nalional din care
provine decAt impotrivagrupului politic european. FdcAnd un
bilan!,comportamentul la vot al unui europariamentar estedeterminat
in proporlie de o treime de grupul politiceuropean, celelaite doud
treimi fiind condilionate departidul nalional de provenien![. Prin
urmare, politica departid transnalionalX, in creqtere la nivelul
ParlamentuluiEuropean, trebuie explicatd pornind de la partideie
politicenafionale. Deqi mai existd inc[ diferenle de pozilie
vizar.i depoliticile comunitare intre partidele membre in
cadr-ulfiec[rui grup politic european, partideie nalionale au
decissi formeze partide poiitice transnalionale tot mai puterniceqi
sX inv'esteascd aceste organizalii cu puteri de conducere qide
stabilire a agendei.
Urmitoarele douX capitole abordeazd structuraideologici a
politicii de la nivelul Pariamentului European,in cadrul qi intre
partidele europene. Capitolul B se axeazdpe formarea de coalilii
intre partidele europene. AnalizXmproporlia in care majoritatea din
cadml fiecdmi grup politic:r votat la fel cu majoritatea din cadrul
altui grup politic.Vom ardta cd aceste coalilii de ia nivelul
Parlamentuluiliuropean se contureazi din ce in ce mai puternic in
jurul
-
Introducere
Capitolul 9 analizeazX dimensiunile votului la
nivelulParlamentului. Am aplicat o metodi scalari de misurare
avoturilor prin apel nominal, descoperind cd dimensiuneaprincipalX
a votului in Parlamenful European este tocmaiclasicul conflict
dreapta-stAnga atAt intre cdt qi in interioruipartidelor.europene.
Cu alte cuvinte, cu cAt un membru alParlamentului este mai departe
de preferinlele medii dedreapta-de stAnga ale partidului european
din care faceparte, cu atAt sunt mai mari Eansele ca acesta sau
aceasta s[voteze diferit fa![ de aili membri ai partidu]ui. Deqi
maipulin proeminentX, cea de-a doua dimensiune
surprindepreferinlele membrilor Parlamenfului European in ceea
cepriveqte integrarea europeand, precum qi conflictele
intrepartidele din Parlamentul European qi partidelereprezentate in
Consiliu qi in Comisie.
Urm[toarele douX capitole fac o analiz[ suplimentarX
qicomplementarX studiilor empirice anterioare bazAndu-se pedoui
studii de caz detaliate. Capitolul 10 analizeaziacompetenlele de
control ale PE asup.a executir,rrlui pdnstudierea comportamentului
la vot ai europarlamentarilorin cazul a patru sesiuni cheie de vot
derulate in timpul celeide-a patra legislaturi (tgg+-tggg) legate
de investitura qicenzurarea Comisiei Santer. Ardtim c[ sfera
politicd a PEincepe sd se polarrzezein funclie de dimensiunea
,,opozi{ie-guvernare": este cazul in care partidele europene
caredominX la nivelul Comisiei tind sd sprijine Comisia, pe
cAndpartidele care fie nu sunt reprezentate la nivelul Comisiei,sau
sunt marginalizate in cadml acestei institulii tind s[ seopund
acesteia. Din aceasti perspectiv5, in prima perioadXa Comisiei
Barroso, in zoo5, exista ,,o guvernare unificati"in cadrul UE, la
nivelul c[reia Comisia, Parlamentul qiConsiliul erau dominate de o
coalifie de centru-dreapta.
Capitolul rr studiazd competenlele legislative ale PEprin
analizarea comportamentului la vot al membrilorParlamentului
European din cadrul ceiei de*a cincea
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
iegislaturi (rggg-zoo+) in cazul Directivei privind
ofertelepubiice de cumpXrare 2oo4f z5lCE. Concluziile aratd cI
qiatunci cAnd mizele politice sunt extrem de ridicate,partidele
europene qi preferin{ele de dreapta-de stAnga au oinfluen!5
semnificativd asupra compor[amentuluieuroparlamentarilor. In cazul
in care o chestiune supusS.votului este extrem de importantd pentru
un anumit statmembru, este posibil ca europarlamentarii din acel
stat s[voteze in bioc impotriva partidelor europene din care
facparte. Toflrqi, cum aceast5 situalie se aplicd doar la unul
saudoud state membre in cazul oricirui proces de rrot (ctim
s-aintAmplat in cazul europarlamentarului german in leg6turicu
Directiva privind ofertele publice de cumpXrare) qipentru cd acest
lucru se intAmpl[ doar in cazul unui numdrrnic de sesiuni de vot
pentru orice act normatir', poziliilepartidelor europene qi
preferinlele de dreapta-de stAnga aleeuroparlamentariior sunt
principalii factorii ce determin5rezultatele iegislative la nivelul
Parlamentului European.
Capitolul \2 este dedicat concluziilor, care pun inevidenlX
implicaliile argumentdrilor Ei descoperirilornoastre, fiind un
punct de plecare pentru cercet[ri viitoare.
Terne de reflec{ie pentru qtiinla politicfi Eipentru politica
europeaniCercetarea prezentatd in aceastd carte confine repere
atAt pentru qtiinla politicX, in general cAt qi pentmsubdomeniul
politicii europene. Le vom prezenta pe scurtaici, urmAnd a ie
detalia pe parcursul c5rlii.
Din punctul de vedere al qtiinlei politice, cartea
noastr[contribuie ia studierea comportamentului legislativ
dintr-operspectivX comparativd. O primi intrebare importantd
sereferd la rolul partidelor in democralii. De ce se observX,
ingeneral, formarea de partide in democrafii? ln baza cdror
-
Introducere
afilieri se formeazil? care este efectul sistemeror de partidein
procesul de luare a deciziilor? in capitolul z, prezeirtdm osintezd
a acestor intrebdri qi facem o analizd sistematich aavantajelor
aduse de sistemele de partide puternice indemocrafii, in comparalie
cu sistemet. a. purtide slabe qifragmentare. se face diferenla
intre rolul pariidelor insolulionarea problemelor legate de
acliunea colectivx inexteriorul qi in interiorul legislaturii
arese. problemeleleqatg
_
de acliunea colectivx in exteriorul iegisraturii sereferd la
politicile electorale. partidele joacd
.,n roj crucial inmobilizarea eiectorafului la vot, un aspect
cheie in domeniulEtiinlei politice. Acestea vin cu nume care sunt
deja unbrand, care au platforme binecunoscute qi .,qo, derecunoscut
qi cu o reputalie pe care alegdtorii o apieciazd,care, prin urmare,
trebuie consen,ati qi care intensificXnivelul de incredere in
politicieni. protremele legate d.eacliunea colectivd in interiorui
iegislatr-rrii se relferx lapoliticile legislative. Partidele
coezirl reduc'olatilitatea qicresc predictabilitatea deciziiior
legislative. Acestea permitca parlamentarii sd se speci alizeze in
anumite domenii, ceeace duce la imbunxti{irea calitilii actelor
normative. ireqteqi eficienla reglementirii prin depistarea gi
renunlarea laaceie programe care se dovedesc a fi inehciente, care
araduce beneficii doar unui numlr restrAns de grupuri, in,j*p.ce ar
impiica,-de_fapt, costuri pentru p,,Lli*l lu.g.Coeziunea la nivel
de partid reduc, d; asemenea,amplitudinea sferei politice prin
crearea unor corelatii intrediferitele dimensiuni ale aceiteia.
Contribuim la teoria partidelor propunAnd o teorie,prezentat5,pe
scurt mai sus, care expiicd de ce, in cazuldemocraliilor stabile,
partidele se formeazd, in pincipal, injurul axei dreapta-stanga qi
nu in jurul criteriilor teritLriale.Teoria noastrh vine in
completarea ,,teoriei clivajelor" a luiLipset qi Rokkan. Teoria
clivajelor nu se intreabi de cepartidele nu se formeazx, in
general, pe criterii teritoriaie,
34
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard RolandexceptAnd acele ![ri ale
cdror granile qi^ organizareteritoriald a statului incd mai sunt
contestate. In contextulParlamenfului European, este mai mrilt
a""ai i"tporturrt.xincercim sx rdspundem ra aceastd intrebare. -fe
de arteparte, teoria clivale]o1 de confinut expricafiei
noastre:::l:_1* "1*1? parridele se formeaze p" ..'it..iin
.r"giorrui.gt nu pe cnterii teritoriale.
oameni de qtiin![ din domeniul poriticii au inregistratun
progres semnificativ in ultimii ani incercand sx inlEleagdce duce
la un anumit tip de
"omporta*""i1"^*, i"interiorul legislaturilor alese.
parlame-ntul European este oinstitulie interesantd pe seama cdreia
se pot verihca teoriileqtiinlei politice. Ardnd in vedere cx are
mimbri din murtiplestate-naliuni, care sunt organizali atat ra
niverui ,,norpartide politice nafionale cai qi transnalionare, cJ
au ar,utloc schimb[ri semnificative in ceea ce priveqte
puterileinstituliei, Parlamentul European este un iaborator
unicpentru testarea teoriilor generale ale partidelor politice qi
acomportamentuiui legislativ. cea mai mare parti a teoriilorde
qtiinld politicx referitoare la partide ii tu poriii"il"n ormative
s-au dezvoltat in contextdinstitulional e rip
".ifl "",:"T ul fi-Congresul SUA sau Camera Comunelor ii
MareaBritanie. Dacd aceste teorii sunt cu adevirat , u. t."u"i
,epoatd fi verificate qi in cazur pe. Teorii diferiie pun
inevidenlx caL'ze variate care dtrc la coeziunea de i".tia.Multe
teorii tradilionale pun accentur p" prritilu de
,,recompensare qi sanctionare" folositd d. ionducereapartidelor
pentru a-qi disciplina reprezentanlii in sensulsupunerii fa!5 de
partid. o teorie arternativd, asociatd maiales cu Keith Krehbier,
pune accentul p" p."i".irrt"l"membrilor qnui partid. Cbeziunea Ia
vot'este- leg';;T;lplgpt"r".l fa{d g:. preferinlete potitice qi
ia"Ziogi"".Politicienii se afiriaid ra unrr*'it" partide in
bu"upreferinlelor lor, iar aceasti afiliere este cea care duce,
inmod fundamental, la coeziune. o alt[ teorie, ransatlGtr-o
JJ
-
Introducere
carte recentd de c[tre Gary Cox qi Mathew McCubbins,pune in
evid.en![ roiu] pe care controlul asxpra-a-gendei iiare in a
explica coeziunea de partid. Partidele se folosesc decontrolul
isupta agendei legislative pentru a inainta doaracele acte
noimative pentru care existX un sprijin puternicdin oartea
nartidului lor din Parlament.
in a""ust[ carte, vom ardta c5. formarea coeziunii departid nu
poate fi explicat[ recurgAnd doar la ideologie^Chiut
dac6 partidele europene tind sh formeze coalilii inbaza
apropierii ideologice, varialia coeziunii la nivelulacestor pa{ide
nu este legatd de varia$a preferinlelorideologice. ln mod
asemdndtor altor legislaturi, par[ideieeuropett" delin un control
relativ sc[zut asupra agendei' Cutoate acestea, coeziunea este
relativ puternici. Deasemenea, este imposibil s5. trecem cu vederea
pesteconcluzia conform clreia partidele europene sunt capabilesd
iqi disciplineze reprezentantii la nivelul PE. Totuqi'analizele
noistre sugereaz5 c5. aceste aspecte se datoreaz5 inprincipal
influenlei partidelor nalionale care, in modvoluntar, decid sX facd
parte din partidele europene pentrua-qi promova propriile scopuri
politice, iar mai apoi s[aclioneze coiectiv pentru a se asigura de
atingerea acestorscopuri.
Din perspectiva politicii europene, lucrarea noastr[ seaxeazb.pe
cercetari realizate de specialiqtii in acest domeniuin ultimii zece
ani. Aceqti cercetXtori nu numai c[ auobservat indeaproape
funclionarea ParlamenhiluiEuropean, dar au qi cules mostre de date
referitoare laprocedurile de vot pentru a inlelege mai bine care
sunthodelele de comportament la vot. Prin centralizarea
qipublicarea tuturor datelor referitoare la procedurile de votprin
apel nominal in intreaga istorie a PE, sper[m ca^cercetdrile
legate de PE sd se ridice la nivelul celor legate desfera
politici americanX. in cazul acesteia din utm6,folosirea datelor
legate de procedura de vot prin apel
36
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
nominal din intreaga istorie a Congresului SUA este unpunct de
plecare standard in orice analizd a politiciiamericane.
Cercetarea noastr5 ilustreazl faptul cd PE nu poate fiinleles ca
un actor unitar, angajat in jocuri strategice cuComisia qi cu
Consiliul. Lucrarea de fa!5 va elucida cum qide ce coeziunea
partideior europene s-a schimbat de-alungul timpului. De asemenea,
vom vedea cd axa stAnga-dreapta este dimensiunea central[ a
dezbateri]or la nivelulPE, dar qi cX a ap5rut o a doua dimensiune
strAns legat[ deviteza qi natura integrXrii europene gi de luptele
intreParlamentul European, Consiliu qi Comisie.
Mai mult, Parlamentul European este extrem deimporlant pentru
viitorul UE qi pentru guvernantademocratic5 in Europa. Pentm cea
de-a doua jumdtate asecolului XX, UE a fost probabil cea mai
semnificativXinova$e institulionalX din lume in ceea ce priveqte
modul deorganizare a sferei politice qi a statului. Totu,gi, la
inceputulsecolului XXI, au apXrut ingrijorXri din ce in ce mai
marilegate de faptul ci un eventual eqec in a o responsabiliza
dinpunct de r.'edere democratic, ar pune sub semnul
intrebiriir.iabilitatea acestei organizalii pe termen lung.
ParlamentulEuropean are o pozilie unic5, fiind singura institulie
aleas[in mod direct la nivel european care funclioneazi ca \/oce
aoamenilor la nivelul sistemului de guvernanld al UE. Dacdpoiitica
democraticd nu existd ia nii,elul PE, atunci l'iitorrlUE poate fi
incert. Cu toate acestea, dacd politicademocraticd a inceput s[
apard in cadru] PE,fundamentAndu-se in jurul partidelor politice
carearticuleazd divizXrile ideologice clasice ale
politiciidemocratice, atunci poate c[ democralia dinco]o de
statul-naliune este, in cele din urm5., posibild.
Aceste aspecte sunt cu atAt mai importante dacd leerbord[m din
perspectiva eqecului constitulionai cauzat delespingerea prin
referendum, in Franla qi Oianda, a
e-
-
Introducere
proiectului Tratatului de instituire a unei Constitulii
pentruEuropa. S-au inaintat argumente conform cXrora
TratahrlConstitu$onal a mers fie prea departe, fie nu a
merssuficient de departe in ceea ce priveqte procesul de
integrareeuropean[. Tohrqi, este indoielnic c[ un nou proiect
deconstitulie va beneficia de mai mult suport la niveluipopulaliei
europene dac5. acesta nu capaciteaz5r[spunderea democraticd a
instituliilor comunitare.Parlamentul European este singura
institulie aleas[ in moddirect ia nivelul UE. Deqi deseori criticat
sau defhimat deanumili politicieni de la nivelele nafionale sau de
mass-media na!ional5,, nu trebuie s[ uitdm cd PE este
institulia"r-,rop"ute
in care cetXlenii au cea mai mare incredere. insondajul de
opinie Eurobarometru organizat in toamnaanului 2oo4, SZ% din
respondenlii din cele z5 de statemembre qi-au exprimat increderea
in ParlamentulEuropean, in timp ce doar 5z% qi-au exprimat
increderea inComisia EuropeanS. qi 4z% in Consiliul European -
formatdin qefii de guvern ai statelor membre. S-ar puteaargumenta
cX aceste cifre sunt relativ mici, dar studiulnostru va ardta c[
existS. motive serioase pentru carecet[lenii s5, aib[ incredere in
Parlamentul European!Parlamentul European este un parlament
veritabil, cupartide veritabileqi cu o politic[ democraticX
veritabili.
1. Evolufia Parlamentului European
Scopul urm[rit in acest capitol constd in furnizareaunui
material de fond, esenlial pentru facilitarea
inlelegeriiargumentelor qi a dovezilor ce vor fi prezentate pe
totparcursul cXrtiit.
Ne vom concentra pe trei aspecte ce privescParlamentul European:
(r) principalele competenle aleinstituliei qi modul in care acestea
s-au modificat; (z)modalitatea in care partidele politice qi
sistemul de partidepolitice a evoluat; qi (S) de ce ,,legXtura
electorald" dintrecet[leni qi membrii Parlamentului European este
destu] deslabd in ciuda ceior qase runde de alegeri
pentruParlamentul European desfrqurate pAnd acum. Capitolul
seincheie cu o discufie privind votu] prin apel nominal incadrul
Parlamentului European, aceste date fiind folosite petot parcursul
cX4ii pentru a ilustra modul in care sferapolitici s-a schimbat in
interiorul PE. Votui prin apelnominal reprezinti inregistrarea
deciziei de vot I fiecdiuimembru al Parlamentului European.
inregistr[rile votuluiprin apei nominal sunt publicate in anexele
la procesele-verbale incheiate la finalul sesiunilor plenare
aleParlamentuiui European. in prezent, aceste iniegistr5ri potfi
g5site qi pe site-ul Parlamentului Europeanr.
' (N.a.) Un instrument foarte util pentm in{elegerea
funcfiondriiParlamentului European este reprezentat de cartea
detaliatl qicomprehensivd scris5. de cdtre Corbett, Jacobs qi
Shackleton (zooS).' (N.a.) Site-ul Parlamentului European este
www.europarl.europa.eu. Lasecliunea ,,sesiuni plenare",_ se pot
accesa procesele verbale (in funclie dedatl), alegAnd data dorit5.
inregistrdrile voturilor prin apel nominal pot fivizualizate in
format MS Word sau pdf.
S8 39
-
Parlamentului EuroPean
r. 1. Cornpetentele ParlamentuluiEuropean
,uA.dunarea" Comunit[1ii Europene a C5'rbunelui qiOlelului, care
a suslinut prima qedin![ 1a data de 10septembri e rgl2, este
instifulia precursoare aParlamentuiuiEiropean
-od"rn. Odat5 cu instituirea ComunitdliiEconbmice Europene (CEE)
in 1958, ,,Adunarea" a inceputs[ fie numitd ,,Parlamentul
European", un nume acceptatfrr[ prea mult entuziasm de cdtre cei
qase membri CEE(Belgia, Franla, Germania, Italia, Luxemburg qi
O1anda),d"t i*it" consfinlit[ prin Aclul Unic European (AUE)
din1985.
PAnX in anui 1g7g, Parlamentul European era compusdin membri
delegali ai parlamentelor nalionale' Lainceputui anilor 1'g7o, ca
parte a planuiui de revigorale aintegririi europene, guvernele au
decis ca ParlamentulEur|pean s[ fie aleJ direct de c1tre cet[leni.
Primele,,aiegLri directe" au arut loc in iunie 1979, e1e avA-nd loc
lafi""ir" cinci ani de atunci. cea de-a Easea rund[ de alegeriva
avea loc intre ro qi 13 iunie 2oo43.
M[rimea parlimentului s-a modificat considerabil.parlamentul a
inceput cu 78 de membri; a crescut \a t4zin1958, ajungAnd la r9B
odat5 cu aderarea Marii Britanii,ritanaeiqi ianemarcei qi crescAnd,
mai apoi,la 4ro membriin t979. bupd aceea, Pirlamentul s-a m5.rit
succesi' odat5."r,
d""u." nbu[ extindere a Uniunii Europene ajungAnd la434 membri
dupd aderarea Greciei in rg8r; la 5rB membria"pe aderarea
Portugaliei qi Spaniei in 1986; la 567 dup[.,nifi"ur"u Germaniel in
ryg4; ia 626 dup[ aderareaAustriei, Finlandei qi a Suediei; qi \a
7gz dupd aderarea
3 (N.t) La data aparitiei cdrlii in original, inci nu a\r,rsese
loc cea de-a qasea;;# J; aleg"ri, motiv pentru
"o." do"l,*.ntul original vorbeqte despre
u".urta la viit"or. irle.rliotr'am cd suntem in pragul celei
de-a qaptea runde dealegeri pentru PE care va avea loc in perioada
o4- o7 iunie zoog)'
4o
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
Republicii Cehe, a Ciprului, Estoniei, Ungariei,
Letoniei,Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei qi Sloveniei in
zoo4.
Sporirea competenlelor Parlamentului European nu afost mai pulin
esenliald. De-a lungrrl unei pbrtj importante aistoriei sale,^
Parlamentul a fost doar o institulieconsultativd. insd, de la
mijlocul anilor 'Bo, Parlamentui aajuns sd aibd puteri sporite in
ceea ce priveqte cele douiaspecte tradilionale pentru autoritatea
adunXrilor alese:controlul puterii executive ,gi promulgarea de
legi.Schimbdrile majore in ceea ce priveqte aceste dou[ aspectesunt
rezumate in tabelul r.r.
1.1.1. Prerogativa de control asupra executir,'ului: unmodel
hibrid
Puterea executivX din cadrul Utr, inleleas5, ca qi puterede
stabilire a agendei politicilor comunitare, este impX4itdintre
Consiliul European qi Comisie. in timp ce ConsiliulEuropean, care
reuneqte qefii guvernelor statelor membre,stabileqte agenda
politicilor pe termen lung, Comisiastabileqte agenda politicilor pe
termen scur[ prinintermediul unui monopol formal asupra dreptului
deiniliativX legislativd. Parlamentul European are o puterefoarle
redusd de influenlare a conduitei ConsiliuluiEuropean. Cu toate
acestea, incepAnd cu Tratatul de laRoma din 1958, Parlamentul
European poate dizolvaComisia prin inaintarea unei moliuni de
cenzur6 impotrivaComisiei in intreaga ei componenld. Prima
prerogativd aParlamenhriui European a fost conturatd in
modintenfionat pe baza modalit5lii de funclionare a procesuluide
guvernare la nivel nalionai in statele europene in cazulcdrora una
dintre principaleie puteri ale parlamentelor esteacea de a destitui
guvernul (Rittberger, 2oo3). insd, putereaParlamentului European
asupra executivuiui UE nu esteexercitat6 exact ca in cazul
modelului parlamentar, unde o
-
Evolu{ia Parlarncntului l)urupca n
majoritate parlamentar5 poate ,,desemna qi demite"executir,rrl.
Comisia nu este aleasd printr-o majoritate devoturi in Parlamentul
European chiar dacd, incepAnd cuTratatul de la Maastricht, Comisia
trebuie aprobatX printr-omajoritate de voturi in PE. Acesta din
urmd are puteri realein ceea ce priveqte demiterea Comisiei, dar
acest lucrunecesit5 intrunirea unei majoritXli de dou5. treimi,
lucrucare face dificild utilizarea unei proceduri asemdnitoare
cucea a ,,votului de incredere" pentru a cenzura Comisia. Dars[
expiicXm aceste aspecte in deta]iu.Tabel r.r. Principalele
modificdri legate de competenleleParlamentului European
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
European (rS8Z) procedura cooperXrii.Parlamenhrl
Europeanbeneficiazi de doudlecturi ale proiectelor (delege) inainte
depromulgarea actuluinormativ de cdtreConsiliu (pentrumajoritatea
legisla{ieireferitoare la pialacomunX ).
Tratahrl de laMaastricht (tggS)
Noua proceduri deinvestituri a Comisiei.Consiliul
Europeantrebuie sd ,,conslilte"Parlamenhrl Europeancu privire
lanominalizareapreqedintelui Comisiei.Mandatul Comisieieste
reformat pentru acoincide cu mandatulde cinci ani al PF,
Este introdusiiprocedura codeciziei.Seva intmni un"Comitet de
conciliere" incazul in care ParlamenhrlEuropean qi Consiliulsunt in
dezacord, ins[Consiliul poate veni cu onouX propunere daciinci nu
s-a ajuns la unacord (inlocuindprocedura de cooperare)
Sesiunea dedeschidere a celeide-a patralegislaturi a PE(iulie
rgg+)
Parlamentul Europeanvoteazd in legdturX cualegerea
preqedinteluiComisiei- Parlamentulil voteazi pe JacquesSanter (z6o
in favoarevs. z3B impotrivX),stabilind un precedentin sensul in
careParlamentuil aredrephrl de a votacandidatul nominalizatde
guverne pentrupreqedinlia Comisiei.
Parlamentril respingeDirectiva privindserviciile de telefonie
devoce. ParlamentulEuropean respingepentru prima dati un
actlegislativ al UE, instituindprecedentul conformciruiaConsiliul
nu poate
acliona unilateral prinprisma procedurii decodecizie.
Moliunea decenzurd impotrivaComisiei
Comisia demisioneazd.intreaga ComisieSanter demisioneazX
Eveniment (data) Controlul zrsupraexecutir,'ului
La nivel legislativ
Tratatul de laRoma (1958)
Procedura de cenzuri aComisiei.Parlamentul Europeanpoate
destitui Comisiaprintr-o ,,majoritatedubld": o majoritateabsolutX a
membrilorParlamentului plusdou[ treimi dinvoturile acordate.
Procedura consultXrii.Consiliul trebuie sXconsulte
ParlamentulEuropean inainte depromulgarea maj
oritiliilegislafiei.
Tratatebugetare(r97o qi 1975)
Noua proceduribugetar5.Parlamentr-rl Europeanpoate respinge
bugetulUE qi poate amendaanumitelinii debuget(excluzAnd, in
principalagricultura' qi .itAtolaif Lresionale).
Primele alegeripentruParlamentulEurooean frozqJ
Parlamentul European dobAndeqteo sursd de legitimitate
independentd fati deguvernele qi parlamentele nalionale.
Achrl Unic Este introdusX
42 43
-
(martie rggg) dupfce apare unraport al ParlamentuluiEuropean
care aducecritici Comisiei qiinainte de prezentareauneimo{iuni
decenzur5 din parteaParlamentului (lucmcare era iminent).
Tratatul de laAmsterdam(rsss)
Este reformatiprocedura deinvestiturX.Parlamentul Europeanare
drept de vot in ceeace priveqte persoanadesemnatX deConsiliul
Europeanpentru pregedinSaComisiei qi in ceea ceprivegte Comisia
inintreaga eicomponen{d.
Este reformatXprocedrrra de codecizie.Se stabilegte un
sistem
bicameral autentic intreParlament qi Consiliu( a cop erin d maj
oritateapoliticilor socio-economice).
Tratahrl dela Nisa(zoos)
Iiste reforrnat5procedura deinvestituri.Consiliul Europeanalege
preqedinteleComisieiqi Comisiainintreaga ei componen[Xprin
majoritate califi cati(in locul turanimitX$),sporind, in
acestfel,influenla Parlamenhrluiin procesul de votare.
RespingereaComisiei(octombrie zoo4)
Este rekasl echipa decomisari. Banosoiqiretraqe Comisia
proousi
Evolutia Parlamentului European Simon Hix, Abdul G. Noury,
G6rard Roland
Prin Tratatul de la Roma, presedintele Comisiei eraales prin
unanimitate in Consiliul European dintre qefiicte guvern ai
statelor membre. Ceilalli membri ai Comisieierau numi$ de cetre
fiecare guvern in parte qi aprobalit)rin vot unanim de c5tre
Consiliul European.l)arlamentul European nu avea un rol formal in
acestl)roces. insi, dupd primele alegeri directe, Parlamentul
atlecis sX organizeze ,,un vot de incredere" informai
pentrul'iecare Comisie propuse. AceastX practici a fost investitlcu
valoare legalX prin Tratatul de la Maastricht, carelrermitea
Parlamentului European sX fie ,,consultat" in(:eea ce priveqte
alegerea preEedintelui Comisiei qiirrtroducea dreptul de veto al
Parlamentului impotriva(lomisiei in intreaga ei componenle,
modificAndnrandatui Comisiei la cinci ani pentru a corespunde cur
nandatul Parlamentului European.
Parlamentul European a mai frcut un pas,interpretAnd dreptui sXu
de a fi ,,consultat" in ceea ce1rr:iveqte alegerea presedintelui
Comisiei in sensui unuirlrept formal de veto (Hix, zooza).
Parlamentul European;r introdus votul public la desemnarea
preqedintelui(lomisiei. Guvernele puteau ignora rezultatul acestui
vot.(lind acest tip de vot a ar,ut loc pentru prima oare, in
iulietL)94, nominalizatul la preqedinlia Comisiei (JacquesSirnter)
a recunoscut faptul cd, dacd Parlamentul ar votairnpotriva numirii
sale, el qi-ar retrage candidatura,tlcoarece un preqedinte al
Comisiei nu ar putea guvernar'f icient tdrd suslinerea
Pariamentului. Acesta este dreptui
investihui alParlamentuluiEuropean deoarece seprevedea
respingereaComisiei de citreParlament.
44 45
-
Evolu{ia Parlamentului European
de facto al Parlamentului de a vota impotriva
alegeriipreqedintelui Comisiei, care a fost investit cu
valoarelegald prin Tratatul de la Amsterdam, intrat in vigoare
in1999.
Dupi Tratatul de la Maastricht, ParlamentuiEurope^an a introdus
aud.ierea in comisii a candidalilornominalizali pentru funclia de
comisar. Modelul acestoraudieri a fost imprumutat din Senatul
Statelor Unite,unde ele se organizeazd pentru persoanele
nominalizates[ fac[ parte din cabinetului prezidenlial. Cu
toateacestea, spre deosebire de Senatul Statelor Unite,Parlamentul
European nu are prerogativa de a respingecandidalii nominalizali
pentru funclia de comisar, cinumai Comisia in intreaga ei
componenld.
Prin Tratatul de la Amsterdam, pentru cdpreqedintele Comisiei qi
Comisia in intreaga eicomponen![ erau inc[ numili prin unanimitate
deConsiliul European, capacitatea Parlamentului Europeande a
influenla alegerea Comisiei rdmAne limitath. itpracticd, dacd
prim-miniqtrii care suslineau Comisia inConsiliul European reueau
sd-i conving[ pe membriiParlamentului din cadrul aceluiaqi partid
cu al lor s[suslin[ qi ei, la rAndu] 1or, Comisia in Parlament,
acestlucru ar fi insemnat, aproape sigur, ci preqedintele qiechipa
de comisari propuqi de Consiliu ar fi beneficiat desprijinul
majoritar in Parlament. De exemplu, in iuliergg4, chiar dac[
majoritatea membrilor Parlamentuluidin rAndul socialiqtilor,
liberalilor, verzilor qi radicalilorde stAnga, s-au opus
nominaliz[rii lui Jacques Santer (unpolitician de centru-dreapta
din Luxemburg), acesta afost validat de c[tre Parlament cu 260 de
voturi ,,perltru"qi z3B de voturi ,,impotrivX", intrucAt a fost
suslinut detoli membrii de centru-dreapta ai Parlamentului qi
deaproape toli europariamentarii ce proveneau din cadrulunor
partide socialiste nalionale aflate la guvernare ai
q6
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
cXror lideri il suslinuser[ pe Santer in Consiliul
European(Gabel qi Hix, zooza).
Tratatul de la Nisa a schimbat starea lucrurilor infebruarie
2oo3, introducAnd in Consiliul European votulprin majoritate
calificat5 pentru alegerea preqedinteluiComisiei qi a Comisiei in
intreaga ei componenlX. Acestlucru a sporit semnificativ puterea
ParlamentuluiIiuropean de a influenla componenla Comisiei. Din
cauzafaptului cX o coalilie a unei majorit5li calificate
inConsiliul European este mai mic[ decdt o coalilieunanim[,
Consiliu] European este acum mai pulincapabil sX impunh
Parlamentului o anumitX persoandpentru preqedinlia Comisiei sau s[
impuni intreagacomponenlX a acesteia.
Acest fapt a fost vizibil odat[ cu hipta pentrusuccesiunea lui
Romano Prodi la preqedinlia Comisiei.Mulii dintre candidalii buni
pdreau a proveni din aripa decentru-stAnga sau din cea liberal5. Cu
toate acestea,Parlamentul nou ales in iunie 2oo4 a ar,ut o
majoritate decentru-dreapta, iar Hans-Gert Poettering, liderul
celuimai mare grup politic (Partidul Popular European), ainsistat
ca guvernele sX propund un candidat din aripa decentru-dreapta, in
acord cu practicile standard aleuneiguverniri parlamentare. De
asemenea, celelalte staternembre au respins acordul franco-german
care urmdreaalegerea
^lui Guy Verhofstadt, primul-ministru liberal all3elgiei. In
cele din urmd, probabil impotriva dorinleiIrranlei qi Germaniei, o
majoritate calificati a guvernelora suslinut alegerea lui Jos6
Manuel Durdo Barroso,primul-ministru conservator portughez. Barroso
a fostsuslinut in Parlamentul European de c[tre o coalilie
decentru-dreapta/ liberal[. ins5, aqa cum am discuiat inpartea
introductivd, Parlamentul European se preg5tea,ler acea dati, sd
respingd echipa de comisari propusi.Acest lucru a reprezentat o
ameninlare credibiii, cel
-
Evolulia Parlamentului European
pulin parlial din cauza faptului cd membrii
ParlamentuiuiEuropean din grupul socialist german qi din
grupulconservator francez, ai cdror membri de partid au fhcutparte
din minoritatea perdantS. in Consiliul European, nuau fost
interesali s[ suslind Comisia.
Tratatul Constitulional a propus introducerea uneiclauze ambigue
prin care Consiliul European ,,ar lua inconsiderare rezultatele
alegerilor europene" in momentulnominalizXrii unui preqedinte al
Comisiei. Acest lucru arputea fi interpretat nu numai ca o
continuare a practicilorcurente, dar qi in sensul alinierii la un
model standard deguvernare parlamentard in care qeful statului,
precummonarhul belgian sau danez, sau pregedintele german
sauitalian, il ,,desemneazd" in mod oficial pe liderulpartidului
care a cAqtigat alegerile ca fiind persoanaresponsabild cu formarea
guvernului.
Cu toate c[ au existat miqcXri in senstil adoptS.riimodelului
parlamentar in procesul de alegere ft,preqedintelui Comisiei,
acesta din urmd are foarte pulinilibertate de acliune in ceea ce
priveqte alegerea celorlallimembri ai Comisiei. De obicei, aceqtia
sunt propuEi decdtre qefii guvernelor nalionale fiind, mai apoi,
acceptalide cdtre proasplt numitul preqedinte al Comisiei.Episodul
Barroso, menlionat in partea introductivd acX4ii, a reprezentat un
prim caz in istoria instituliilor UEcAnd Parlamentul European a
forlat un preqedinte alComisiei sd retragd un comisar european
considerat dePE ca fiind inadecvat. Astfel, voinla
ParlamentuluiEuropean a prevalat in fala dezideratului
guvernuluiitalian.Dacd pentru aprobarea Comisiei este nevoie doarde
o majoritate de voturi in Parlamentul European,procesul destituirii
ei de c[tre Parlament este mai dificil.Regulile existente pentru
inaintarea unei moliuni decenzuri fac dificiiS. adoptarea unei
asemenea moliunidoar pe baza simpiului fapt c[ majoritatea
parlamentarXqB
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
rrrr mai susline politicile Comisiei. Un vot de
cenzurdrrcr:esitX o ,,majoritate dubl5": o majoritate de doud
treimil;r vot care trebuie, de asemenea, s[ fie o
majoritaterrlr.solut[ (So la sutX plus t) a membriior
Parlamentului.Ai,'ind in vedere compozilia aritmeticX a partidelor
inr';rrlrul Parlamentului European, acest prag al
dubleirrra.ioritSli poate fi atins, in practicd., numai
dacXlrrincipalele partide de st1nga qi de dreapta ar
votarrnpreunS., lucru care s-ar putea intAmpla doar din
raliunirron-politigsa precum corupfia, managementul defectuosr;;rtr
incompetenla. in consecinlX, aceasta se aseamdnXrrriri mult cu
puterea Congresului SUA de a-i imputalrrcEedintelui SUA ceea ce
Constitulia Americanirrrrrneqte ,,infracliuni qi delicte majore
decAt cu puterearn:rjorit[lii unui parlament nalional din Europa de
a-qirctlage sprijinul acordat guvernului. Chiar dac[ acestl)r'ag
este destul de lnalt, se pot aduce argumenterrrrpotriva unui prag
mai scizut. Dach este prea uqor si ser oleze impotriva unui
executiv intr-un parlament, acestIrrr:r'r-r ar putea duce la crize
guvernamentale inutile qi la1rr:r'ioade iungi de viduri de putere.
Aceste situalii suntt'r itate in unele !dri, precum Germania,
printr-un ,,vot derrrr:redere constructi\r". Acest vot presupune c[
executirmllroate fi demis prin majoritate parlamentard numai
incirzul in care parlamentul alege un guvern alternativ inscopsl
inlocuirii executivului demis.
Nu este surprinzitor cd valoarea foarte ridicatd alrlagului
necesar pentru adoptarea moliunii de cenzurdirnpotriva Comisiei a
{hcut ca nicio moliune de cenzurd sdrrr-r fie adoptatd in ciuda
unor incercdri menite a realizaircest iucru. Parlamentul European a
fbst cel mai aproaperlc o asemenea situa{ie in martie rggg, cAnd
Comisia
-
Evolulia Parlamentului European
unui vot de cenzure ce se prevedea a fi impotnvaComisiei. De
asemenea, acest caz confirmi ideea conformcdreia Parlamentul
European poate inainta o moliune decenzurd impotriva Comisiei numai
din motivenepartinice. Trebuie armt in vedere, in acest sens,
cdacuzaliile de management defectuos qi nepotism
aduseadministraliei Santer au fost cele mai serioase acuzaliiaduse
vreodatd Comisiei, lucru care a dus la formareaunei largi coalilii
transpartinice care a suslinut moliuneade cenzurd impotriva
Comisiei. Capitoiul 10 are ca tem[centrai[ tocmai votul de
incredere qi moliunea de cenzur[impotriva Comisiei.
Cu alte cuvinte, relalia dintre Parlamentui Europeanqi Comisie
reprezintX o form[ hibrid[ de guvernare. Ca qiin modelul de
guvernare parlamentarl, ParlamentulEuropean are un cuvAnt din ce in
ce mai important despus in ceea ce priveqte alegerea Comisiei,
alocAndu-qidreptui exclusiv de a demite Comisia in intreaga
eicomponen![, dar neavAnd dreptul de a respinge saudestitui
comisarii la nivel individual. Cu toate acestea, caqi in cazul
modelului separXrii puterilor, Comisia nupoate dizolva Parlamentul
European qi nici s[-i ameninlepe membrii Parlamentului cu noi
alegeri dac5. aceqtia arrefuza sd sus!in5. o propunere legislativX
cheie. IntrucAteste necesard o majoritate dubld pentru a
destituiComisia, este pulin probabil ca odati instalatS., aceasta
sdfie demis[ inainte de finalizarea mandatului.
r.r.z.Puterea legislativl: de la lobby-istla co-legiuitor
Parlamenhrl European delinea inilial doar dreptul de afi
consultat in ceea ce priveqte legislalia comunitarS.. Tohrqi,pe ia
finalul anilor'9o, Parlamentul European avea aceeaqi
5o
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
putere de decizie ca qi minigtrii guvernelor prezenfi inConsiliu
in ceea ce priveqte principaleie domenii legislative.
Prin Tratatul de la Roma, s-a acordat Comisiei dreptunic de
inifiativh legislativX in toate domeniile. in ceea cepriveqte
Parlamentul European, Tratatul de la Romastabilea aqa-numita
,,procedurd de consultare", adicdParlamentul European urma si fie
consultat in ceea cepriveqte iegislalia propusd de Comisie inainte
de a fiadoptat5 de c[tre Consiliu. DacX Parlamentul Europeanpropune
amendamente legislafiei, nu existd nicioobligativitate din partea
Comisiei sau a Consiiiului de aaccepta aceste amendamente. O
hotdrAre din rg8o a CurliiEuropene de Justilie a confirmat faphil
c[ legislalia nupoate fi adoptatd de Consiliu frr5. ca Parlamentul
Europeansi iqi exprime punctul de vedere, lucru care a
permisParlamentului s[ exercite o oarecare influenld impus[
prinameninlhri care fhceau trimiteri la posibile intArzieri
legatecle emiterea poziliei sale. insX, in practic5, prin
prismaprocedurii de consultare, Parlamentul European nu esternai
mult decAt,,lobby-istul" Comisiei qi al Consiliului.
Prima evolulie majord in ceea ce priveqte puterealegislativX a
Pariamentului European a fost introducerea int97o qi rgTS a unei
noi proceduri de adoptare a bugetuluianual al Comunitdlii Europene.
Limita veniturilor aflatX ladispozilia Comunitd$i a fost fixatd de
cdtre statele membre.lnsX, in cadrul acestei limite globale,
cheltuielile anualeLrrmau sX fie determinate impreun5 de c5tre
Parlamentulliuropean qi Consiiiu. Parlamentul avea acum puterea de
arespinge bugetul in ansamblu, de a creaqte sau a reduce
-
l',vol rr{i;r I'rr rll_r r rt.r I I rr lrr i l,ir r rrrpt'rr r
I
d_ezvoltxrii regionale. De asemenea, dimensiuni lcr lrr
rgctr,rluiuE sunt relativ mici in comparatie cu bugetele
guvernelornationale, constituind aproximativ t% drn ptg-ul
UE,reprezentand aproximatl 3% din cheltuielile pubiice totaleale
UE. Cu alte cur,'inte, in comparalie cu ^parlamentelenafionale,
puterile formale ale Parlamentului European de aimpozita/taxa qi
cheltui r5mAn limitate.
Cu toate acestea, puterile legislative aie parlamentuluiEuropean
au fost extinse in mod substanlial prin prismatratatelor de reformd
din anii 'Bo qi '9o. in Lg}i,Actul UnicEuropean a introdus
,,procedura de cooperare,,. Aceastdprocedurx a acordat
Parlamentului European posibilitateade a realiza doui lecturi ale
propunerii legislatiie, reducandcapacitatea Consiliului de a
,,respinge" amendamentelepropuse de cdtre Parlament. Acesta din
urm[ avea pentruprima datd o oarecare putere de a stabili agenda
legGlati'ichiar dacd aceastx putere era condilionatx de
spiiiinireaamendamentelor de cdtre Comisie ,gi de gdsiiea
uneimajoritdli in Consiliu pentm a susline propunerilepa-rlamentare
(Tsebeiis, 1994). procedura de cooperare seaplica doar in cazul a
zece articole din Tratat, acesteaincluzand tohrqi marea majoritate
a domeniilor iegate deqiala comund , de programeie specifice de
cercetire, dedeciziile referitoare la fondurile structurale qi de
anumitereglementXri sociale qi de mediu.
In 1993, Tratatul de la Maastricht a inlocuit efectivprocedura
de cooperare cu ,,procedura de codecizie,,. incazul procedurii de
codecizie, dacX parlamentul European qiconsiliul nu ajung la un
acord dupx doud lecturi aiepropunerii legislative la nivelul
fiecdrei institufii in parte, seconr,'oac[ un comitet de conciliere
compus dintr-un numiregal
.de_ reprezentanli ai parlamentului European qi aiconsiliului.
un acord stabilit la nivelul .o*it"tolui d"conciliere este, mai
apoi, supus ratificirii, frr[ nici un fel de
,,rrt"";;;;liuropean,gi in Consiliu.
cu toate acestea, procedura de codecizie stip'latx de'l'ratatui
de la Maastricht precizeazd faptui ^cd, dac5l'arlamentul European
qi consiliui nu poi ajung"'tu .,r,ircord in cadrul comitetului de
concilierl, consiliul poatel)ropune incd o datd textul convenit de
cdtre guverne inainte
-
Evolulia Parlamentului Euro
comun in cadrul comitetului de conciliere. (Hix, 2oo2a).
Inconsecin![, in t999, guvernele au reformat procedura decodecizie
aliniind, in mod efectiv, reglement[rile Tratatuluila practicile
deja intrate in uz:, acelea cd legislalia nu poatefi promulgath
fXr[ acordul unei majorit[fi calificate inConsiliu qi al unei
majorit5li simple in Parlament' Tratatulde la Amsterdam a extins
procedura de codecizie pentru aacoperi aproape toate reglementXrile
referitoare la pialacomund a UE (precum politicile comunitare
referitoare laprotecfia mediului, sdnXtate qi securitate, politica
sociald qilrmonizarea standardelor) qi unele domenii ale
politicilorcomunitare referitoare la libera circulalie a
persoanelor,imigralie qi dreptul la azil. Ca urmare a acestor
reforme,principala procedurd legislativ[ a UE este
reprezentat[actualmente de o proceduri bicamerall veritabi]l,
conformcdreia Consiliul qi Parlamentul European dispun
deprerogative egale (cfm. Crombez, zoor).
Tratatul-Constitutional,
respins in cadrul referendumului francez qiolandez, a propus
generalizarea procedurii de codecizie caprincipalX procedurd
legislativi in cadrul UE.
AvAnd in vedere noile prerogative legislative ale PE, nueste
surprinz[tor faptul cd b[t6liile dintre Parlament qiConsiliu se
intensificX tocmai pe niveiul adoptXrii legislalieieuropene.
Cu toate acestea, fhri o majoritate guvernamentalSsolidi in
Parlamentul European, care ii poate forla peparlamentarii fXr[ rang
din cadrul propriu]ui pariid(backbenchers) s[ o suslind, coaliliile
din ParlamentulEuropean pot pendula inconsecvent de la o
propunerelegislativi la alta. De exemplu, in cazul adopt[rii
Directiveiprivind vehiculele scoase din uz din anul 2ooo, care
aintrodus reguli de reciclare a vehiculelor, o majoritate
decentru-dreapta din cea de-a cincea legislaturd Gqgg-zoo4)a a scos
de pe agend[ proiectul legislativ susfinut de c[tremajoritdlil"
lroqil-terzi; din Consili*u qi Comisie. intre timp,
54
legislaturi a Parlamenfului European a respins acordul
dinConsiliu referitor la Directiva privind ofertele publice
decumpbrarecare ar fi liberalizat normele privind
preluirileabuzive, aqa cum vom ardta in Capitolul n.
Pe scurt, Parlamentul European a dobAndit prerogativeautonome
semnificative in ceea ce priveqte amendamentelelegislative qi
stabilirea agendei. Deqi Comisia de{ine dreptulexclusiv de
iniliativd legislativi, Parlamentui este oinstitulie aleasi in mod
direct, independentd in raport cuexecutir,ul qi care iqi manifestX
aceastd independen!5. Aufost nenumdrate ocaziile in care
Parlamentul s-a manifestatca institufie independenti qi in reiafia
cu Consiiiu].Parlamentul European nu este, in mod clar, doar
oprelungire a autorit[lii unui executiv care delinemajoritatea
parlamentar5. La nivel nafional, in Europa,acolo unde guvernele
dispun adesea de o majoritatepariamentar[, arareori se intAmpl[ ca
legislalia sd fieamendath de cdtre pariamente impotriva
voinleiexecutir,ului. Prin comparatie, aproximativ 5o la sut[
dinamendamentele legisiatir,'e propuse de c[tre parlamentulEuropean
sunt aprobate (cfm. Tsebelis et al., zoot; Kreppel,zooza). De fapt,
pentru cd maioritatea din ParlamentulEuropean nu este obligati sI
sprijine tot ceea ce propuneComisia sau Consiliul, nu este exagerat
daci sd afirmim cdParlamentul European este una dintre cele mai
puternicecamere legislative din lume.
-
Evolutia Parlamentului Euro
1.2. Partidele politice in ParlamentulEuropean: un;istern ,,d'e
d'oui qi mai
rnulte partide"Regulile qi procedurile interne ale
Parlamentului
European au evoluat ca ca urmale a modificdrilor lanivelul
prerogativelor legislative qi de control asupraexecutiirului
-d.iscutate anterior. (in special, Kreppel,2oo2b; Corbett et al.,
zoo5). Mai precis, ParlamgntulE;;;il"" a stabilit o diviziune a
muncii bine organizatS,la nivel intern' Analizarea legislaliei qi
propunerea deamendamente sunt sarcini impxrlite intre
comisiilepermanente. ln mod simiiar, munca de organizare a;;;;d;i
este imphrlit5' intre un numSr de organe dec6nducere, precum
Biroul, compus din preqedintelePariamentuiui, cei t4r'icepreqedinli
qi cinci chesto-ri (careilf p;[torii de cuvAnt ai membrilor
indir,'iduali aiParlamentului c[rora ]e qi protejeazi
interesele)'
Cu toate acestea, cele mai importante organizalii axatepe
diviziunea muncii in cadrul Parlamentului Europeanlunt ,,grupurile
politice" (cfm' Hix. et a1', zoo3)' Acesteilil; controleaz[
alegerea preqedintelui Parlamentuiui,i"
""u a preEedinlilor de comisii, hot[rAnd, de asemenea' ce
'membru al iarlamentr,rlui scrie un anumit raport
legisiatirr,
"irr" ,ru lua cuvantul in d.ezbaterile plenare Ei cdt va
dura
pled.oaria, cum vor vota membrii Parlamentului in ceea
ceiriveqte ii".ur" chestiune aflat[ in dezbatere, precum
qi-ur"pru
oric[rei chestiuni importante legate de activitateaPariamenhrlui
European. Astfel, grupurile poli-t19e dinparlamentul Europea^n sunt
similare partidelor politice dincadrul parlamenielor nalionale din
Europa
-
qi sunt'p."f"Uif, mai puternice
-.decAt grupurile ,d:^ culisehemocratice qi reiublicane d.in
cadrul Congresului StatelorUnite.
56
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
CAnd Adunarea ComunX a Comunitdfii Europene aCdrbunelui qi
Olelului s-a reunit pentru prima dati in datade ro septembriergs2,
nu existau grupuri politice bazate peideologii. UrmAnd tradilia
altor adun5ri internalionale,precum Adunarea ConsultativX a
Consiliului Europei,membrii AdunXrii s-au a$ezat in ordine
alfabetic[. in acelaqitimp, pe durata intAlnirii constituente a
Adunirii Comune,a existat un numdr de decizii care indica faptul cX
nouaAdunare se va organiza mai curAnd in jurul afilierilornalionale
decAt ale celor ideologice sau partinice. Deexemplu, s-a decis
asupra numirii a cinci vicepreqedinliastfel incAt fiecare stat
membru sX fie reprezentat in BiroulExecutiv al noii AdunXri, fie
printr-un presedinte sauvicepreqedinte.
Prima recunoaqtere formal5 a existenlei
diviziunilortransnalionale a partidelor in cadrul Adundrii nu
s-arealizat pAnd in ianuarie 1953. in timpul disculiilor
qidezbaterilor privind Regulile de Procedurd ale noii Aduniri,s-a
sugerat ca desemnarea membrilor comisiilorparlamentare sX incerce
sd contrabalanseze atAtreprezentarea diferitelor state membre cAt
qi a ,,diferitelortradifii politice". Acest moment a fost
hotdrAtor, iar pAnX inmartie 1953, s-a realizat o diviziune de
facto in cadrulgrupurilor de partide politice: creqtin-democrafi,
socialiqti qiliberali. La acea dat5, acestea erau principaiele
familiipolitice ale Europei de Vest continentale. Aceastd
existenldde facto a grupurilor politice a dus la derularea de
cdtreComitetul de Regiementare a unui studiu privind
efecteleformdrii grupurilor de partide politice qi la formularea
desugestii legate de direcliile de acliune.
Raportul Comitetului de Reglementare, adoptat iniunie 1953,
accentua rolul cruciai al partidelor politice inceea ce priveqte
organizarea internd a Adun[rii. Raportulindica faptul ci, practic,
aceste grupuri erau deja formate qicd tot ce mai era necesar sd se
facd era sd li se dea o
57
-
Evolu{ia Parlamentului European
recunoaStere formald. AceastS. recunoaqtere a luat formaunei
anexe la Regulile de Procedurd, in care se precizafaptul cd togi
membrii Adun6rii pot forma grupuri in funcliede ,,convingerea
politic6". Pentru formarea unui grup eranevoie de o declaralie de
constituire care sd includ[ numelegmpului, executi'vrrl s5.u qi
semn[turile membrilor.Singurele condilii impuse se refereau, in
primul rAnd, lafaptul cd aceste grupuri trebuiau sX se constituie
in bazacriteriilor politice qi nu in baza celor nalionale; in al
doilearAnd, acestea trebuiau s[ aibl cel pulin nouh membri; qi,
inal treilea rAnd, nicio persoanX nu putea face parte din maimult
de un grup politic.
incepAnd din acest moment, grupurile politice au ajunss[ fie
principalele entitdli de organizare colectivX din
cadru]Parlamentului European. Grupurile primeau ajutorfinanciar.
Fiecare grup qi-a organizat un secretariat in modindepend.ent qi u
ptl-it r.l'tt birou in cadrul sediuluiParlamenfului European de la
Strasbourg qi, mai tArziu,de la Bruxelies. Dezbaterile din
Parlament au inceput qiele sX fie organizate pe principiul poziliei
oficiale agrupului qi nu in baza deciaraliilor membrilor
individuali.La data primelor alegeri europene, in t979,
grupurilepolitice dominau toate aspectele lucr[rilor
parlamentare,de }a a decide cine este ales in funclia de preqedinte
alParlamentului pAnX la numirea pozi$ilor ocupate incadrul
comisiilor qi pAnd la organizarea agendei lucrdrilorolenare.' in
ceea ce priveqte echilibrul de putere intre grupurilepolitice, a$a
cum se prezintd in Tabelul 1.2, se poate spunecd incepAnd cu
primele alegeri europene, a existat unnumir mare de grupuri, iar
apartenenta la acestea, precumqi denumirea lor s-au schimbat in mod
continuu'Totuqi,Existd 6 ,,familii" politice principale care au
r5'mas relativconstante pe toat5 durata celor 6 legislaturi
alese:
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
. Social-democra;ii -
Grupul Socialist, care in tgg2 adevenit Partidul Socialiqtilor
Europeni (PSE),incorporAnd principalele partide sociaiiste,
social-democrate qi muncitoreqti din Europa, fiind in modconstant
grupul cel mai numeros.
o Centru-dreapta -
in contrast cu unitatea de care audat dovadS. sociai democrafii,
grupul de centru-dreapta s-a fragmentat in mai multe grupuri
creqtin-democrate, consera/atoare qi nalionaliste, dar in 1999(in
cadrul celei de-a cincea legislaturi) majoritateaacestor partide
erau deja unite in jurul PartiduluiPopular European-Democrat
European (PPE-DE),cu un numXr mic de conservatori qi
nalionaliqtirdmaqi in Uniunea pentru Europa Natiunilor (UEN).
. Liberalii -
intre aceste dou[ mari forle principale, altreilea partid ca
importanli care se nume$te, inultima sa variant5, Alianla
Liberaliior qiDemocralilor pentru Europa (ALDE), aduni
laolaltddiferitele orientXri liberale, de centru, precum qipartide
democrate europene.
. Radicalii de stdnga -la stAnga social-democrafilor,
diferitele orient[ri socialiste de stAnga, ex-comuniqti,precum
qi alte forle radicale de stAnga erau lainceput dir.izate in doud
grupuri, dar, odat[ cu ceade-a patra legislatur5, s-au unit sub
denumireaGrupul Confederal al StAngii Unite Europene/StAngaVerde
NordicX (EUL/NGL).
. Verzii 6i regionaligfn - partidele verzi qi ecologiste auales,
de obicei, sd se alieze cu regionaliqtii de centru-stAnga qi cu
partidele nalionaiiste substatale,formAnd in prezent Grupul
Verzilor/Alianla LiberdEuropeani (V/ALE).
Antieuropeniqtii qi gruparea extremistX de dreapta - infinal,
trebuie sd menliondm ,,colec!ia" de partide
SB 59
-
Evolulia Parlamentului EuSimon Hix, Abdul G. Noury, G6rard
Roland
protestatare, principalele gruperi de acest fel
fiind-antieuropeniqtil (atit de stAnga, cat qi de dreapta)
careformeazi, in prezent, Grupul Independenld qi
Democralie(IND/DEM), qi grupul de extremd dreapt[ care nu are,
inprezent, suficiente locuri in Parlament pentru-a forma unerup de
partide rdmAnAnd, astfel, membri neafiliali'a ^in ^esen1d, sistemul
d.e partide din ParlamentulEuropean poate fi conceput drept un
sistem ,,de douS' qi maimulte puttid."". Principalele doud
gr-upuri, socialiqtii qiPPEs, au definut, fiecare la rAndul 1or,
intre 30 Si 35 %o dintotalul locurilor din Parlament in timp ce
alte grupuri maimici au definut intre 3 qi to procente din locuri'
Inconsecin![, cele dou5 partide mari au dominat politica dincadrul
Parlamentului European, dar niciuna dintre grup[rinu a delinut o
majoritate categoric[. Dintr-un anumit punctde vedere, componenla
Parlamentului European estesimilar5. Parlamentului Federal German,
care cuprindedou5 grup[ri mai mari, o grupare creEtin-democratd
qi.rtru r*iu1-democratfl, qi un partid liberal de dimensiunimici,
aliat adesea ori cu creqtin-democratii, precum qi unmic partid. al
verzilor care de cele mai multe ori se altazdcu
social-democratii.
Rd
io'ee i sFi n
s$c ig"eji- *< ljR 3
i ] oq6 i,6 :--
ii* j
le6i r-
=
E. -r9s.g , F-^*ag EcigEi,E l;s; ; * jF;'s
: ci aiiffi a i ?fu 3g;FE33F[FgFff j
,. Nt
!s* A .-_5* ei
N?
?aq frgs
,d i-o-EG i +ii i.l*6h* id:9 iEi-
- i ie];Gri* 5r
a()
d()O.oti
trl
*i
o.
o,
o
!
A6i
t)-oF
j
'ilE^i.*e aTH i
-{ - i?o
-rj-l
.-l
-Ee' ::'s s6;o !
:l AEr;sri-
Frl
s Vom folosi pe parcursul cdrtii termenuldemocrali/
conservatori.
6o
PPE pentru a ne referi ia creEtin
6r
-
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
r.3. Absenta legdturii electoraleintr-o carte renumit[,
politologul american David
Mayhew suslinea cd forla motoare a politicii dinCongresului
Statelor Unite a fost ,,legitura electorald dintrealeg[tori qi
reprezentantii lor aleqi" (Mayhew, tg71).Comparativ, in cazul PE,
se intAmpl[ tocmai contrariul.Legdtura dintre cetdlenii UE qi
reprezentanlii lor inParlamentul European este extrem de slabd in
pofidasporirii puterii de control asupra executirrului qi a
puteriilegislative a Pariamentului European qi
aparilieisistemuruitransnalional de partide din cadrul pE._ _
Pulini cetdleni par a fi conqtienli de importanlaParlamenhrlui
European sau a inlelege modui in caie acestafunclioneazd. 9z%
dintre cetdlenii UE pretind ci. ,,au auzitde Parlamentul
European"r
.
1t)
4li
30
lll
I (.)
rl
Figura r.r.
198 1 I r)94 i 99{) 2i')i}lanul
Participarea la vot la alegerile pentru parlamentulEuropean
Atr erite grupurilor denartide
Ddmmiiiltgrupurilor de PartideQnainl-domnenfiSOC Grupul
socialistPSE partidul socialiEtilor europeni(anoe$n rl om nnrnfi ci
Con sertlatc, tT'lPPE Partidul Popular EuroPeanPPE-DE Partidul
Ponular European DemocratADE lliuntu Democratd EuroPea!5UPE Uniunea
pentru EuroPaUEN Untunea pentnt Europa NaliunilorGDE. Crunul
Democratilor EuroPeniFE Forza Europar ihoraliLDE Liberalii si
Democratii EuroPeq!ELDR Grupt t t-ileral European, Partidul
Democrat si ReformatorALDE I Alianta Liberalilor qt
Democrattlor
I pentru EuropaDn)ionlii;lo cfCOM Grupul comunistSU StAnea
EuropeanX UnitaEUL GruDLri uentrt, stAnga europe444!"itXEUL/ NGL
Grupul pentru StAnga EuroPeand
Unitd/Stinea Verde Nordic[ -Verzi sireqionali$ti
V YerziV/ALE G*p"t V"-ilor/Alianta LiberX
EuropeaniRBW Grupul CurcubeuARE Alianta Radicald EuroPeaqa
-
,t-+;-',nnnonii liyfremn dp drp' tnto si indeoendentiiEN Eurona
NatiuniiorEDD Eurona democratiilor 5i a diversitd$lqrIND/DEM Grupul
IndePendent[/Delgq!3lqDE Dreapta EuropeandTGI Grupul tehnic al
DePutalilor
Independenti
6z
' l,lurobarometml Nr. 58, octombrie-noiembrie zooz.63
-
_l'.volrr[iir l'irlltr rr rt,rr I rr lrri l,,rrlopt.;rrr
O pondere cle 57% dintre cetileni alir.nrii ci ,,allincredere"
in Parlamentul European, un procent similar cucel al cetdlenilor
care afirmd ce au incredere inparlamentele lor nafionale2. Cu toate
acestea, acesteatitudini aparent pozitive fa!5 de Parlamentul
European nus-au concretizat in acliuni politice. CAnd se pune
problemavotului pentru alegerile europarlamentare,
ma;'oritateaalegitorilor nu sunt motivali de ceea ce se intAmpli
incadrul Parlamentului. Participarea la vot este foarte scXzutiin
comparalie cu alegerile nalionale qi scade in continuarein mod
dramatic. Cu aproximatl zg% mai pulini cetdleniau votat in cadrul
alegerilor europene din iunie 2oo4 incomparalie cu ultimele alegeri
nationale generale care auar,'ut loc in statele membre ale
alegdtorilor. Figura r.rprezintd participarea Ia vot la alegerile
europene de-a lungultimpului.
In mod tradilional, mulli analiqti au sustinut faptul
c[aqa-numitul ,,deficit democratic" din cadrul UE ar putea
firezolvat prin creqterea prerogativelor parlamentuluiEuropean (ex.
Williams, r99r). Cu toate acestea, in ciudafaptului cX puterile
Parlamentului European au crescutconstant in ultimii doudzeci de
ani, nivelul de participare alcetdtenilor la alegerile europene *
singurul element dedemocratie de tip cet[lean delegat
din cadrul sistemului politic al UE -
s-a redus. in plus,mulli oameni de qtiinld afirmd cd problema
deflciiuluidemocratic nu poate fi qi, probabil, nici nu ar trebui
sd fierezolvatX prin intermediul Parlamentului European (ex.Majone,
2oo2; Moravcsik, 2oo2).
Pe de altd parte, motir,rrl pentru care oamenii nuvoteaz[ in
alegerile europene are foarte putin de-a face cuprerogativele
Parlamentului European sau cu lipsaconqtientizdrii diferenlelor
intre partidele politice din cadrul
" Eurobarometml Nr. 62, octombrie-noiembrie zoo4.
6q
liderilor nafionali de partid gi a mass-mediei nalionale
estec-oncentratX p" lupta pentru obtinerea pozifiei
politicedominante in guvernele naSonaie, aiegerile europene ajungsI
fie privite ca qi competilii politice nalionale de iangsecund
desfbqurate in timpul mandatului(Reif qi Schmitt,19Bo; van der Eijk
qi Franklin, Lgg6).Alegerile nalionalegenerale implich mult mai
multe mize decAt cele europenecare, din ca:uza sistemului de
control institulional dinsistemul politic al UE, nu duc, in
prezent, la formarea unui,,guvern european" sau nu au puterea de a
schimba in modconsiderabil direclia agendei politice comunitare.
Acestlucru are doud efecte: in primul rAnd, mulfi alegdtoripreferd
sX stea acasX cAnd au loc alegerile UE pentru cXprivesc aceste
alegeri europene ca fiind neimpoftante; in aldoilea rdnd, mare
parte dintre cei care particip[ la vot cuctcazia alegerilor
europene foiosesc aceste alegeri maidegrabX ca pe o oportunitate de
a protesta impotrivapartidului sau a partidelor ia putere in cadrul
guvernelornalionale decAt pentru a-qi exprima opiniile r.izavi
departidul care ar trebui sd aibd cele mai multe locuri
inParlamentul European. Acest lucru a fost r-aiabil atAt incazul
primelor alegeri din t979 cdt qi in cadrul alegerilorpentru cea
de-a $asea legislatur[ din zoo4.
Aceastd absen![ a unei legdturi electorale concreteinseamni, de
fapt, cd evolufiile sferei politice din cadmlParlamentului
European, precum evolulia grupurilorpolitice transnafionale, nu pot
fi explicate prin existenlaLlnor interese colective externe ale
membrilorParlamentului European. AvAnd in vedere faptul cialegerile
pentm Parlamentul European sunt dispufate maiclegrabi de partidele
nafionale decAt de partidele politicetransnafionale din cadrul
Pariamentului European, este1rulin probabil si existe o conseo'enld
a votului larrrmdtoarele alegeri. Prin urmare, membrii unui
anumit
65
-
Evolutia Parlamentului European
grup politic din PE care au aclionat impreuni sub
-auspiciilegruputui politic european pentru a asigura
indeplinirea
promisiunilor fdcute in mandatul precedent, risc[ sd nu
fieiealeqi. De asemenea, este pulin probabilX sanclionareamembrilor
PE sau a partidelor transnalionale pentruabaterea de la
promisiunile electorale fHcute in mandatulprecedent.
F[r[ o motivalie extern6, comportamentul politic dinParlamentul
European este influenlat cu precXdere deconsideralii interne ce lin
de instituliile qi de procesulpoliticilor comunitare. De exemplu,
membrii Parlamentr-rluibu.opeut sunt motivali de evolulia carierei
personale, deporibilitat"u de a promo\a in cadrul
structurilorFarlamentului sau in cadml sistemului politic nalional,
dedorinla de a elabora o legislafie mai bunS-. in plus, precumtoti
politicienii, membrii Parlamentului European urmXrescurignru."u
unui rezultat politic cAt mai apropiat ded.ezideratele lor
personale sau de preferinlele partidului lorvizar.i de o politicd
sau alta. Prin urmare, chiar Ei frr[ olegXturd electoral[, exist[
motive intemeiate pentru camembrii Parlamentului sd-qi doreascd s[
se organizeze incadrul unor partide politice care s[ le promoveze
obiectiveleindividuale sau obiectivele politice colective. Acest
lucrueste cu atAt mai plauzibil dacd deciziile luate in
cadruiParlamentului European pot face ca balanla s[ inciine intr-o
parie sau alta. Aceasta nu se intAmpla in primii ani,-
cAndPirlamentul European avea doar un rol pur consultativ.ins[,
Parlamentul European a dobAndit tot mai multdputere de a influenla
executir,'ul UE (Comisia) qi de amodela legislalia UE. Drept
urmare, aceste motivatjipolitice presupun c5, deqi fdr[ o leg[turi
directh cu votanlii,Parlamentul European dispune de puterea
necesar[ pentma fi principala aren[ a politicii democratice din
cadrul UE.
-Alegerile pentru Parlamentul European nu au instituito legXturd
intre cethlenii UE qi procesul de infXptuire a66
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
politicilor comunitare. Cu toate acestea, dacX politica
dininteriorul Parlamentului European este deja democratic5,ceea ce
i-ar acorda un rol central in cadrul alegeriloreuropene, va creqte
gradul de responsabilizare a UE. Deexemplu, daci guvernele statelor
membre ar permitedesfHqurarea unui conflict intre personalit6ti
rivale pentrufunclia de preqedinte al Comisiei, iar rezultatul
alegerilorpentru Parlamentul European ar determina care
dintreaceste personaiit[li s[ preia qefia uneia dintre cele
maiinalte pozilii din cadrul UE, partidele politice din
cadmlParlamentului European ar fi motivate sX-qi anunle
propriicandidali pentru preqedinlia Comisiei inainte de alegeri
qi,mai apoi, s[ promoveze candidaturile acestora in
campaniaelectoral5. Acest lucru ar da alegerilor pentru PE
uncaracter european clar, promovAnd o adev[rat5 competilieintre
principalele partide politice europene pentru adetermina care
dintre aceste partide ar urma sd stabileascdagenda legislativi a UE
pentruurmdtorii cinci ani.
t,4. Baza de date: voturile prin apelnorninal in cadrul
Parlarnentului
EuropeanComportamentul la vot al membrilor unei institulii
legislative poate relel'a multe date prir.ind modul de operareal
legislatirmlui in cauzi aritAnd, de exemplu, dac[ votulurmdreqte
afilierile teritoriaie sau afilierile partinice, cetipuri de
coalilii sunt formate, care sunt dimensiunileconflictului politic
sau daci partideie sunt capabile sicontroleze comporlamentul
membrilor sXi.
Studierea comportamentului la vot in ParlamentulEuropean nu este
atAt de simpld precum in cazul altorparlamente, unde toate voturile
sunt inregistrate. Exist6, defapt, trei tipuri de voturi in
Parlamentul European. ln
6Z
-
Evolu{ia Parlamentului European
primul rAnd, exist[ voturile prin ,,ridicarea
mAinii",preqedintele adundrii observAnd pur qi simplu care parte
acAqtigat votul. in al doilea rAnd, existi,,voturile
electronice",membrii Parlamentului ap[sAnd butonul
,,Pentru",,,impotrivd" sau ,,,{b!inere" de la pupitm, iar
rezultatulvotului este afiqat pe ecranul amplasat in fala s[lii
deqedinle nefiind, ins5, inregistrat modul in care voteazS.fr..ur"
membru al Parlamentului in parte. in al treilea rAnd,existX ,,votul
prin apel nominal.", prin care decizia de vot afiec5.rui membru al
Parlamentului este inregistratd inprocesele verbale ale qedinlelor.
Procedurile ParlamentuluiEuropean impun votarea prin apel nominal
doar in anumitecazuri. Cu toate acestea, un ,,grup politic" sau
aproximativ ocincime dintre membrii Parlamentului pot solicita ca
oricevot s[ se deruleze prin apel nominal. In practicd,
de-abiadac5. o treime dintre sesiunile de vot s-au der-r,rlat in
bazavotului prin apel nominal.
Cu alte cuvinte, avem posibilitatea de a studia in
detaliucomportamentr-rl la vot doar in cazul unei treimi
dintrevoturile din Parlamentui European. De asemenea,
intr-r,rcAtpartidele politice sunt cele care solicitl aplicarea
votu]uiprin apel nominal, se presupune cX tot acestea sunt celecare
decid in cazul clror sesiuni de vot se \ra recurge laaceastd
procedur[ de vot, motive]e fiind de ordin strategic -de exemplu,
pentru a demonstra care este pozilia lor vizavide o anumit[
problemi sau pentru a demonstra cd sunt maiunili decAt un alt grup
politic. Acest lucru reprezint[ opotenlial5 problem[ legatX de
,,nereprezentativitateaeqantionului" deoarece comportamentul la vot
al membrilorParlamentului, observabil in cazul voturilor prin
apelnominal, nu este reprezentatilz pentru a trage concluziivizavi
de compoftamentul la vot in cazul tuturor sesiunilord.e vot
derulate in cadrul Parlamentului European. intr-adevir, Carrubba
et. al. (zoo6) a sesizat faptul c[, in cadrulcelei de-a cincea
legislaturi, voturile prin apel nominal au6B
Simon Hix, Abdul G. Noury, G6rard Roland
ar,'ut loc cu precddere in privinla anumitor chestiuni de
pezrgend5., insd in detrimentul altora, qi cd acest tip de vot
afbst cerut mai curAnd de anumite grupuri politice decAt decXtre
altele.
Cu toate acestea, avAnd in vedere ci grupurile politicesunt
predispuse sX solicite votul prin apel nominal in cazulunor
probleme importante pentru fiecare dintre ele, esterezonabil si
presupunem c5. se recurge la voful prin apelnominai in cazui
deciziilor mai importante din ParlamentulEuropean. De exemplu,
num[rul vofurilor prin apelnominal a crescut odat[ cu sporirea
competenle]orParlamentului European. Au existat 886 de voturi prin
apelrrominal in prima legislatur5 aleasd direct (tgZg-tg\+), zr35in
cea de-a doua legislatur[ (r984-r98g), 2783 in cea de-atreia
legislaturi (tg8g-rgg 4), S73g in cea de-a patra (tgg+-tggg) qi
5265 in cea de-a cincea (tggg-zooq). Sepresupune c[ cetXlenii sunt
mai interesali decomportamentul la vot al reprezentanlilor aleqi
mai degrabiin prir.inla chestiunilor importante decAt a celor mai
pulinimportante.
ln plus, studierea voturilor prin apel nomina] nepermite sd
inlelegem modul in care membrii ParlamentuluivoteazX atunci cAnd
procedura de vot se desfiEoar[ public.CAnd procedura de vot este
public5., mass-media, guvernele,grupurile de interese qi cetXlenii
au posibiiitatea de aobsen'a modul in care membrii Parlamentului
European auvotat. Prin urmare, cu toate cX voturile prin apel
nominalnu reprezintd un egantion reprezentativcare sX
reflectecomportamentui la vot in cadrul Parlamen