1.2. Consideraii referitoare la structura arboretelor.
Notiunea de arboret are o dubla acceptie.In silvicultura prin
arboret ca etaj al arborilor se intelege totalitatea arborilor care
participa in constituirea unei paduri. Este insa o notiune
abstracta care nu are in vedere variabilitatea constitutive a
padurii in spatiu. In mod current arboretul a fost definit si ca o
parte omogena de padure in care ansamblul statiune vegetatie are
acelasi aspect. Aceasta acceptie desi larg folosita include si
toate celelalte component organice si anorganice dintr-o portiune
omogena de padure si nu numai masa arborilor component. De aceea in
silvicultura arboretul v-a fi tratat doar ca etaj al arborilor
dintr-o portiune de padure omogena ca vegetatie si statiune. In
viziune sistematica arboretul constituie o unitate bioecologica la
nivel superior de integrare cu insusiri structural si functionale
noi care apar si se manifesta ca rezultat al interactiunilor dintre
arbori in arboret. Ca unitate bioecologica distinct arboretul se
intemeiaza numai din momentul cand masa exemplarelor component
realizeaza o desime la care acestea se conditioneaza reciproc in
crestere si dezvoltare constituind asa numita stare de masiv si se
mentine pana cand aceasta stare se destrama si se intrerupe daca
arboretul este exploatat sau distrus diontr-o cauza oarecare. Odata
cu constituirea arboretului coroanele se intrepatrund si se
interconditioneaza realizand coronamentul arboretului si
concomitant se constituie si o noua padure cu un nou mediu propriu.
Constituirea in fiecare loc si moment a unui nou arboret reprezinta
un salt calitativ important si coincide cu intemeierea unei noi
paduri. Din acest moment existententa, dezvoltarea si functiile
fiecarui exemplar,populatie,etaj de vegetatie ca si ale padurii in
ansamblu au loc in conditii deosebite generate de aceasta noua
stare. In fiecare noua generatie de padure arboretul dispune de
integralitate proprie,de capacitate de autoreglare si control de un
program propriu ca si oricare dintre celelalte sisteme
constituente. In acelasi timp arboretul se subordoneaza programului
de nivel superior al padurii modelandu-si in mod adecvat programele
proprii dar si influentand si conditionand existent celorlalte
etaje de vegetatie.Arboretul reaslizeaza cele mai mari dimensiuni
atat in atmosfera cat si in sol si prin aceasta ajunge sa exploreze
un spatiu aerian si edafic cu mult superior altor asociatii
vegetale terestre. Datorita spatiului ocupat ca si a marii sale
stabilitati bioecologice si lungevitatii fiziologice arboretul este
acela care da nota predominant a configuratiei,fizionomiei si
dinamicii padurii in ansamblu.In acelasi timp arboretul domina si
controleaza circuitul trofic si energetic din padure cumuland si
conservand peste 90% din biomasa vegetala produsa de aceasta si
oferind in mod prioritagr resursele necesare consumatorilor si
descompunatorilor ca si material organic moarta care contribuie la
evolutia, conservarea si ameliorarea solurilor forestiere.Prin
insusirile si functiile exercitate de arboret el intervine
hotarator in definirea si realizarea functiilor productive si
protectoare ale padurii,fapt pentru care se impune drept veriga
principala In constituiea si functionarea acesteia. Arboretul este
si singurul capabil sa produca masa lemnoasa cu insusiri
tehnologice deosebite,reprezentand astfel principalul mijloc de
productie si produsul muncii in padure.De cantitatea si calitatea
masei lemnoase in padure depinde covarsitor productia valorica a
acestuia si deci valoarea cultural-economica a padurii cultivate ca
si valoarea multifunctionala a padurii in general.De remarcat esti
si faptul ca arboretul ofera si calea directa nemijlocita,sigura si
eficienta prin care silvotehnica influenteaza starea, structura si
functionabilitatea padurii cultivate si dirijeaza dezvoltarea sa in
conformitate cu telurile de gospodarire urmarite. In consecinta in
gospodarirea judicioasa a padurii cultivate arboretul poate si
trebuie sa stea in central activitatii activitatii silvice de
productie, proiectare si cercetare. In functie de starea si
calitatea arboretului se pot stabili in mod judicious
genul,caracterul,intensitatea si ritmul complexului de interventii
silvotehnice.In cercetarea si descrierea arboretului intereseaza
atat caracteristicile lui structural cat si cele calitative. In mod
obisnuit caracteristicile structurale se pot evidential intr-o
sectiune orizontala si vertical printr-un arboret. De aici s-a
ajuns sa se vorbeasca despre caracteristici ale structurii
orizontale si verticale ale arboretului. Desi aceasta diferentiere
este acceptata nu se poate considera ca se deosebesc doua feluri de
structure, ci una singura, unitara si indivizibila pentru fiecare
arbore dat. De asemenea este de remarcat ca insusirile structurale
ale arboretului prezinta si semnificatii calitative,iar insusirile
calitative ale arboretului pot constitui elemente de structura in
descrierea padurii ca o suma de arboreta. Caracteristicile
structurale ale arboretului in plan orizontal se refera la
compozitia,consistenta, desimea, densitatea si gradul de umbrire al
arboretului la diametrul mediu si suprafata de baza al arboretului,
la diametrul mediu al coroanelor sau suprafata proiectiei lor
orizontale,etc.Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea
speciilor componente dintr-un arboret. Speciile se inscriu in
denumirea popular prescurtata iar proportia lor de participare se
exprima in unitati intregi.Astfel speciile se noteaza obisnuit
folosind primele 2 litere din denumirea lor populara. Proportia de
participare a fiecarei specii se determina de regula prin raportul
dintre suprafata de baza a fiecarei specii si aceea a arboretului
intreg sau mai prcis prin raportul dintre volumui fiecarei specii
al arboretului. Aceasta se exprima in unitati ingtregi de la 1 la
10. Speciile care participa in proportie mai mica de 1 la 10 in
compozitie se numesc disseminate si se mentioneaza in compozitie
fara a se mai preciza proportia lor de participare. In raport cu
numarul speciilor participante se pot distinge:- arborete perfect
pure,constituite dintr-o singura specie- arborete practice
pure,cand specia principal participa cu peste 9 din 10 in
constituirea arboretului- arborete amestecate din 2 sau mai multe
specii, care participa cu mai mult de 1 la 10 in compunerea
arboretului. Arboretele amestecate se diferentiaza la randul
lor,dupa modul de grupare al speciilor in urmatoarele categorii: a.
Arborete cu amestecuri uniforme cand arborii sau grupele de arbori
apartinand aceleasi specii se succed in aceeasi ordine pe intreaga
suprafata ocupata de arboret.b. Arborete cu amestecuri uniforme
care se clasifica in urmatoarele categorii:- amestecuri in buchete
cand speciile de amestec participa in fiecare punct cu 2-5 arbori
sau ocupa in tinerete pana la 100m2.- amestecurile in grupe de 6-20
de arbori la un loc sau care ocupa 100-500m2.- amestecuri in
palcuri mici de 20-50 arbori mature sau care ocupa 500-1000m2. -
amestecuri in palcuri mari, cand exist ape 50 arbori care ocapa
pana la 5000 m2. In cazul in care suprafata ocupata de aceeasi
specie este mai mare avem de-a face cu arboreta pure.Dupa durata
lor arboretele amestecate pot fiii de doua feluri: Amestecuri
permanente care se mentin ca atare in intreaga lor perioada de
dezvoltare. Amestecuri temporare care deriva sau devin cu timpul
arboreta practice pure.In arboretele amestecate valoarea cultural
si economica a speciilor constituente fiind diferita se pot
distinge specii principale, de mare valoare si care intereseaza cu
precadere in cultura si respectiv specii secundare care exercita in
principal functii amelioaratoare pentru arboret si padurea in
ansamblu.Pentru determinarea compozitiei arboretului sunt necesare
lucrari de teren precum si de prelucrarea datelor la birou. De
remarcat ca, desi compozitia exprima ponderea ocupata cu speciile
component ale arboretului la un moment dat,ea se poate modifica in
timp cu o dinamica care variaza in functie de natura
speciilor,ritmul lor de crestere si eliminare,conditiile
stationale,caracterul intervenctiilor silvotehnice aplicate,etcDe
aceea in practica compozitia arboretului se determina periodic iar
prin masuri silviculturale adecvate aceasta este permanent dirijata
catre o stare optima ecologic si economic fixate ca sarcina de
realizat. In gospodarirea padurilor este important ca prin
interventiile silvotehnice sa se treaca fara riscuri previzibile si
cat mai repede de la o compozitie momentana la compozitia-tel iar
cand padurea se apropie de varsta de taiere sa fie pregatite
conditiile de realizare sigura a compozitiei de regenerare pentru
viitoarea generatie de padure.Consistenta unui arboret exprima o
stare a desimii lui si se reda prin gradul lui de apropiere a
coroanelor arborilor component sau gradul de inchidere a masivului.
Consistenta se exprima p;rin indici de consistent de la 1,0 la 0,1
si in raport cu aceasta se pot deosebi urmatoarele categorii de
arboreta:- arborete cu consistenta plina k=1.0- arborete cu
consistenta aproape plina k=0.7-0.9- arborete cu consistenta
rarita, luminata sau bracuite k=0.4-0.6- arborete cu consistent
degradate sau poienite k=0.1-0.3Consistenta se realizeaza odata cu
constituirea starii de masiv a arboretului si este dependenta de
natura, starea si dezvoltarea sa in timp precum si interventiile
silvotehnice aplicate pe parcurs. Indicele de consistent se poate
determina in mai multe moduri:-prin aprecierea vizuala a ponderii
suprafetei globale si a proiectiei orizontale a coroanelor
arborilor din suprafata ocupata de arboret. In acest caz
determinarea indicelui de consistenta se face pe teren in cat mai
multe puncte representative doar in timpul perioadei de
vegetatie,respective pe toata durata anului. Cu toate ca aprecierea
vizuala a indicelui de consistent este afectata de subiectivism si
depinde de experienta si corectitudinea operatorului aceasta este
calea cea mai frecvent utilizata in descrierea arboretului.-pe cale
analitica, cu ajutorul aerofotogramelor si al fotografiilor de la
sol care inregistreaza proiectia coroanelor arborilor. Se poate
recurge chiar la det raportului dintre suma suprafetei proiectiilor
orizontale ale coroanelor arborilor constituienti si suprafata
ocupata de arboreta. Sunt determinari mai precise dar mai dificil
de obtinut si mai costisitoare.De remarcat un arboret dat se
dezvolta normal si realizeaza efficient functiile atribuite dar in
conditiile consistentei pline sau aproape pline.(1,0-0,8).In
padurea virgina constituenta arboretului se regleaza prin procese
interne de eliminare naturala a unor arbori din padure dar si de
cresterea si dezvoltarea a coroanelor arborilor remanenti ori prin
integrarea unor arbori tineri in arboret. In padurea cultivata
consistent se corecteaza periodin prin rarirea corespunzatoare a
arboretelor excesiv de dese sau cu consistent plina si daca devine
necesar prin introducerea unui subetaj arborescent sau chiar a
subarboretului in arborete puternic rarite dintr-o cauza oarecare.
Indicele de consistent prezinta o dinamica active si el trebuie
deteminat periodic. Determinarea pe cale analitica a starii de
desime a unui arboret dat se poate face cu ajutorul indicelui de
desime si a celui de densitate. In cacest caz se elimina in mare
parte subiectivismul operatorului deoarece se compara arboretele
reale care constituie obiect de studiu cu modelele teoretice date
in tabelele de productie. Indicele de desime al unui arboret este
dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar
si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi
compozitie,varsta si clasa de productie. Indicele de densitate al
arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha
si suprafata de baza normal data tot in tabelele de productie.
Acelasi indice se obtine prin raportul dintre volumul la ha si vol
normal din tabelele de productie.Atat indicele de desime cat sic el
de densitate pot lua valori subunitare in arboretele rarite dar si
supraunitare in arboretele excesiv de dese. De remarcat insa ca
valorile indicelor de consistent de desime si de densitate a unui
arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se
determina in acelasi timp, nu au de regula aceleasi marimi pentru
ca si modul lor de determinare este diferit.In practica se folosesc
cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate ale caror valori in cazul unei stari structurale si
functionale normale a padurii variaza intre 1,0 si 0,8. Diminuarea
valorii acestor indici devine necesara insa trece la regenerarea
padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este
doritga si trebuie evitata reducerea acestor indici sub 0.8 in
arboretele preexploatabile trebuie de asemenea prevenita. Din cele
prezentate rezulta ca indicele de consistent de desime si de
densitate au o dinamica variabila in timp si spatiu si de aceea
trebuie determinate de fiecare data inaintea unor interventii
silvotehnice.Diametrul mediu al arboretului este o marime medie a
grosimii arborilor componenti. Aceasta variaza cu natura,starea si
varsta arboretului, cu conditii stationale si cu natura
interventiilor silvotehnice aplicate. Este o caracteristica
deosebit de importanta ce se determina in mai multe
moduri.Caracteristicile verticale are arboretului care se pun in
evidenta printr-o sectiune vertical prin arboret sunt: etajarea
arboretului,profilul arboretului,inchiderea arboretului,inaltimea
medie a arboretului,lungimea medie a coroanelor,etcEtajarea
arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor
care compun un arboret dat.Cu toate ca arboretele se caracterizeaza
printr-o anumita amogenitate structural si functional arborii nu
realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere
care permite separarea unor etaje sau straturi arborescente mai
mult sau mai putin distinct si durabile. Ca urmare se pot distinge.
Arborete unietajate in care arborii se ridica oarecum la acelasi
nivel constituind un singur etaj de dispunere a coroanelor.
Arborete echiene,pure sau aproape pure ca si arboreta amestecate
constuite din specii cu aceleasi ritmuri de crestere realizeaza de
regula arborete unietajate. De remarcat insa ca pe masura ce
arboretul innainteaza in varsta diferentele de inaltine dintre
arbori si lungimea coroanelor se maresc astfel incat se poate
diferentia un ploafon superior constituit din arbori cu o pozitie
dominanta si unul inferior in care raman cei cu inaltimi si coronae
mai mici . Arboretele bietajate in care primul etaj este constituit
din arbori de talie inalta sau repede crescatori iar etajul al
doilea din arbori si specii de talie mai redusa.
2. Obiectivele proiectului
Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective
teoretice si obiective practice. Obiectivele teoretice sunt:
aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar obiectivele
practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la
inventarierea arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni
deja cunoscuti ca clasa de productie, etc.
2.2. Metode de studiu si baza logistica
3.1. Baza logistica
Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare
urmatoarele instrumente si unelte: ata, panglica, ruleta, topor,
dendrometru, clupa, spray colorat si creta.
2.3.Metode de studiu
Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz:
-Inventarierea statistic a arboretelor
F - suprafaa arboretului;% - tolerana admisibil;t - coeficientul
corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f -
mrimea locului de prob;s% - coeficientul de variaie a volumelor pe
arboret (unitatea statistic fiind locul de prob);Inventarierea
parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca
arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea
suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint eantional sau o
colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza
statistico-matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin
eantionaj are rolul de a informa asupra gradului de apropiere
dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i
al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile
statistice sunt:-forma suprafeei de prob-mrimea suprafeei de
prob-numrul suprafeelor de prob-modul de amplasare al suprafeelor
de prob -Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare
precum i analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i
stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice.-Simularea -
const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea
simulrii tierilor de regenerare.-Comparaia s-a realizat utiliznd
tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de specialitate
FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren
raportat la condiiile normale.Pentru reprezentarea pe material
cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a utilizat pachetul
GIS Mapsys 7.0.Forma suprafeelor de probn privina formei
suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum
urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai
frecvent utilizat este cea circular. Ea reprezint soluia optim de
aplicat datorit urmtoarelor particulariti:-perimetrul cercului de
prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme de
sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe
limita acestora.-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este
mai ridicat fa de soluia perimetrelor circulare.-pentru aceeai
suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare
este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor
dreptunghiulare.Mrimea optim a suprafeelor de probn privina mrimii
optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea
respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile
de inventariere realizate la noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi
optime pentru suprafeele de prob: -300 m2 n cazul arboretelor
exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,7-1,0;
-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre
0,5-0,6 i pentru arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0.n ambele
situaii se folosesc :-procedeul cercurilor de prob cu raz fix
-procedeul cercurilor cu raz variabiln prima situaie n cazul
cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de
panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.La cercurile
cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de
nclinare a terenului.
4. Localizarea studiului
2.1. Elemente de identificare a unitii de producieUnitatea de
producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de
Ocolul Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea.
Arboretele constituente sunt localizate pe raza comunelor Diosig,
Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.Din punct de vedere
geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest a
judeului Bihor.Se face meniunea c n tot proiectul s-a folosit
termenul generic de unitate de producie i nu unitate de protecie i
producie, cauza constnd n faptul c are o utilizare larg n toate
domeniile silviculturii i exploatrii pdurilor. 2.2. Vecinti,
limite, hotare
Vecintile, limitele i hotarele pdurilorTabelul
1.1.Pt.Card.VecintiLimiteHotare
DenumireaNaturaDenumireaNatura
012345
NordU.P. II SacuieniU.P.III SimionD.C.
Sialazar-Abramut-FancicaD.C. Fancica Cubulcut
Sanicolau-Codea-SacuieniD.C. Sacuieni- FrontieraArtific.
Artific.
Artific.Liziera pdurii
Liziera pduriiNaturale
Naturale
EstO.S. MarghitaRul BarcuNaturalaLiziera pduriiNaturale
SudO.S. OradeaD.C. Salard-CihoiRul BarcuArtific.NaturalaLiziera
pduriiNaturale
VestUngariaFrontieraConvent.Liziera pduriiNaturale
Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea
lor fcndu-se n conformitate cu normativele n vigoare.2.3. Trupuri
de pdure existente
Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt
grupate n 22 trupuri de pdure.
Situaia tipurilor de pdure
Tabelul 1.2.Nr.crt.Denumirea trupuluiPacele aferenteSuprafaa
haComunaStaia CFRDistanta in km pana la
O.S. SacuieniComuna terit.Gara CFR
012345678
1Bleier-Diosig1-21168.1DiosigDiosig19.03.07.5
2Eghed- Faiscola2217.6DiosigDiosig18,02.56.0
3Hilinger23-2532.2DiosigDiosig15.010,04.0
4Sintimreu26-38147.1SalardBiharia17.05.016.5
5Toros43-4443.8CiuhoiBiharia17.56.016.0
6Siniob80-98; D166285.7CiuhoiSacuieni13.04.513.0
7Lucaci99-111221.2SacuieniSacuieni14.05.514.0
8Hermann118; 121-12361.8SacuieniSacuieni15.06.015.0
9Fatanos124-12858.4SalardBiharia34.04.012.0
10Vaida129-13019.1SalardBiharia30.05.08.0
11Kopashegy143-14410.2SacuieniDiosig15.05.04.0
12Cadea14511.7SacuieniDiosig16.05.05.0
13Revichi1468.0DiosigDiosig16.010.06.0
14Ganas1477.9SalardBiharia18.06.017.5
15Pr.Janikoros III1556.0SacuieniBiharia17.510.018.0
16Pr, Janikos IV1560.8SacuieniBiharia17.510.018.0
17Pr. Isalagos1596.3SacuieniSacuieni14.010.014.0
18Pr. Isalagos II16013.4SacuieniSacuieni14.010.014.0
19Armos1637.1SacuieniSacuieni14.010.014.0
20Diosig16427.3DiosigDiosig16.016.05.5
Total1180
2.4. Repartizarea fondului forestier pe localiti
Situaia trupurilor de pdure componente, ale unitii de producie
pe comune administrativeTabelul 1.3.Nr. Crt.ComunaParcele
componenteSuprafaa (ha)
0123
1Diosig1-25; 146; 164253.2
2Sacuieni69-79; 99-111; 118-; 121-123; 143-144; 155; 156;
159-160; 163555.9
3Salard26-38; 39-42; 124-130; 147287.6
4Ciuhoi43-68; D165; 88-98; D166683.7
Total U.P.1180
2.5. Administrarea fondului forestier 2.5.1. Administrarea
fondului forestier proprietate publicaPdurile cuprinse n
amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt
constituite din proprieti private i proprieti de stat n
administrarea Regiei Naionale Romsilva , Direcia Silvic Oradea,
Ocolul Silvic Scuieni.
2.5.2. Administrarea fondului forestier proprietate
privataArboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala
de 259.1 ha si se gsesc in urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38;
112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142; 146A;
148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in
amenajamentul actual.
2.6. Organizarea teritoriului2.6.1. Constituirea unitatii de
produciePdurile unitii de producie I Sniob au fost amenajate unitar
pentru prima data dup prevederile Conferinei I de amenajare din
06.08.1997 n anul 1956, cnd s-au inclus n U.P.I Sniob din M.U.F.G.
Scuieni, fiind administrate de O.S. Scuieni. Revizuirea din 1967 a
pstrat aceleai limite teritoriale aprnd diferente de suprafaa
datorate delimitrii mai exacte a pdurii.Prin amenajamentul din 1976
s-au stabilit includerea in U.P.I Sniob a trupurilor de pdure
Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la
Ocolul Silvic Oradea U.P.I iterea n urma modificrii limitelor
sudice ale U.P. (vechea limita urmarea drumul comunal
Sniob-Sntimbreu-Vaida-Rosiori-Frontier).Prin amenajamentul executat
n 1988 au fost incluse n amenajament parcelele 131-164 preluate de
la primriile comunelor Salard, Cherechui i Diosig si C.A.P.-urile
Cihoi-Smtimreu, Scueni-Snicolau, Cadea, Diosig i Sniob ca urmare a
aplicrii prevederilor Decretului Consiliului de Stat 328 din 1986,
iar parcelele numerotate n 1975 131-138 (linii parcelare i drumuri
forestiere) s-au transformat n 165-170.Prin actuala revizuire au
fost scoase din amenajament parcelele
38%:122-114:116-117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170%
care au fost predate la populaie conform Legii 18/1991, iar
parcelele L167-L169 au fost incluse n parcelele unde constituiau
linii parcelare.
2.6.2. Constituirea i materializarea parcelarului i
subparcelarului2.6.2.1. Mrimea parcelelor i a subparcelelorFa de
revizuirea precedent, limitele parcelare au rmas nemodificate,
considernd amplasarea lor pe limite artificiale distincte.n
prezentul amenajament sunt evideniate 135 parcele numerotate de la
1-111;118;121-130;143-147;155-156;159-160;163-166, un numr mai mic
dect cele existente la precedenta amenajare. n acelai timp
parcelele numerotate de la 167-169 i 170%(linii parcelare) au fost
desfiinate, datorit constatrii c ele nu pot constitui parcele
deoarece limea lor nu era corespunztoare. Suprafaa acestora a fost
inclus n parcelele la care constituiau linii
parcelare.Subparcelarul a suferit modificri datorate micrilor de
suprafaa, lucrrilor de cultura i exploatare executate ntre cele dou
amenajri, precum i a diferenierilor mai atente a arboretelor. Sunt
constituite 450 subparcele, cu 93 mai puine dect la amenajarea
precedent.Limitele parcelare au fost materializate i ntreinute de
ctre personalul unitii silvice iar cele subparcelare de ctre
proiectant, folosind semnele convenionale.
2.6.2.2. Situaia bornelorn cuprinsul unitaii de producie exist
305 borne, numerotate:
1-235;243-248;153-278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365,
confecionate din beton.Starea unora dintre cele existente, ct i
lipsa acestora presupune nlocuirea sau amplasarea lor n punctele
indicate prin hrile amenajistice.Faptul c numrul bornelor nu au
continuitate se datoreaz cedrii unor parcele ntregi conform legii
18/1991.
2.7. Suprafaa fondului forestier2.7.1. Determinarea
suprafeelorSuprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha)
este cu 600,4 ha mai mic dect cea de la amenajarea precedent.Lund n
considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa
(prin Legea 18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu
600,4 ha n minus , putem afirma c actuala mrime a unitii de
producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei afirmaii
aducem urmtoarele argumente:a). Limitele unitii sunt evidente i
stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.b). Planimetrarea
efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se n
tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest
aspect, menionm c planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din
normativ, pornind de la suprafeele trupului pn la suprafaa parcelei
i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa determinat
n acest mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991,
dup actele ce le deine O.S. Scuieni, prin predarea la populaie de
ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha. Celor menionate mai
sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu
douzeci de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control
riguros al existenei determinrii lor de atunci.
2.7.2. Utilizarea fondului forestierSituaia terenurilor din
fondul forestier pe destinaii i deintori la data de 1 ianuarie 1998
este prezentata n subcapitolul 2.4.4. iar situaia generala a
micrilor de suprafaa din fondul forestier n subcapitolul 2.4.3.
Rezulta de aici c din cele 1180 ha avem:- 1147 ha pduri i terenuri
de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se reglementeaz
producia de produse principale; 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8
ha goluri destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii; 25.4 ha terenuri
destinate gospodririi silvice din care 11.9 ha terenuri de vntoare,
4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si
8.1 ha terenuri pentru administraie silvica;- 1.6 ha terenuri
neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa
funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:- 3G -
trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie -
218.1 ha (T.III);- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit -
1479.8 ha (T.IV) ;- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru
producerea de semine forestiere i conservrii genofondului
forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii
privind protecia mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha
(T.II).Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa
funcional datorit rolului cinegetic i proteciei mpotriva factorilor
climatici duntori care presupune aplicarea unui complex de masuri
de gospodrire speciale.
2.7.3. Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier
Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier
Tabelul 1.4.Nr. Cr.Documentul de aprobareScopul modificrii
efectuate. Denumirea unitatii de la care provine terenul sau
beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fond
forestierUnitile amenajisticeModificri n suprafaa fondului
forestierScoateri temporare din fondul forestierDefriri fr scoatere
din fond forestier
Felul doc.Nr.DataIntrriScoateri definitive din fond
forestierSoldSuprafaa.TermenData
I.Suprafaa fondului forestier la amenajarea precedenta
:1.I.19882039.5
a.Terenuri cedate conform legii 18/1991 conform tabelului
anexa259.11780.4
II.Suprafaa fondului forestier la amenajarea actuala :
1.I.19981780.4
2.7.4. Organizarea administrativ (districte, brigzi,
cantoane)
Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat
este alctuit din 7 cantoane de paz, constituite ntr-un singur
district.
Organizarea administrativTabelul 1.5.DistrictCantonulParcele
componenteSuprafaa cantonala
Nr .Denumireha%
I. SINIOB1Diosig1-22; 164213.012
2Sntinbreu26-38;124-130;146232.613
3Hilinger23-25;47;50-51;55-58;62-68;143-145;147275.515
4Iepurite39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165246.414
5Snicolau69-79;81-82;84-85;166D281.816
6Lucaci80;83;86-101;105;166289.016
7Cubulcut102-104;106-111;118;121-123;159-160;163242.114
TOTAL1780.4100
Inventarierea statistico-matematica
Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz:
-Inventarierea statistic a arboretelor
F - suprafaa arboretului;% - tolerana admisibil;t - coeficientul
corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f -
mrimea locului de prob;s% - coeficientul de variaie a volumelor pe
arboret (unitatea statistic fiind locul de prob);Inventarierea
parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca
arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea
suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint eantional sau o
colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza
statistico-matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin
eantionaj are rolul de a informa asupra gradului de apropiere
dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i
al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile
statistice sunt:-forma suprafeei de prob-mrimea suprafeei de
prob-numrul suprafeelor de prob-modul de amplasare al suprafeelor
de prob -Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare
precum i analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i
stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice.-Simularea -
const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea
simulrii tierilor de regenerare.-Comparaia s-a realizat utiliznd
tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de specialitate
FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren
raportat la condiiile normale.Pentru reprezentarea pe material
cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a utilizat pachetul
GIS Mapsys 7.0.Forma suprafeelor de probn privina formei
suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum
urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai
frecvent utilizat este cea circular. Ea reprezint soluia optim de
aplicat datorit urmtoarelor particulariti:-perimetrul cercului de
prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme de
sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe
limita acestora.-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este
mai ridicat fa de soluia perimetrelor circulare.-pentru aceeai
suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare
este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor
dreptunghiulare.
Mrimea optim a suprafeelor de prob
n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a
demonstrat c valoarea respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre
100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi n ar se
folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob: -300 m2
n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu
consistena 0,7-1,0-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu
consistena ntre 0,5-0,6 i pentru arborete pluriene cu consistena
0,5-1,0n ambele situaii se folosesc :-procedeul cercurilor de prob
cu raz fix -procedeul cercurilor cu raz variabiln prima situaie n
cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de
panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.La cercurile
cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de
nclinare a terenului.
Tabelul3.1Suprafete de sondaj de 300 m2, arborete
exploatabileClasa de consistenStructura arboretului
EchienPlurien
Clasa de omogenitate
IIIIIIIIIIII
0123456
0,1-0,40,5-0,70,8 si peste
483526705240
907052493832755545957262
Tabelul 3.2Suprafee de sondaj de 300 m2, arborete
preexploatabile(60-80 ani)Consistena arboretelorClasa de
omogenitate
IIIIII
0123
0,5-0,70,8 i peste302040305040
Tabelul 3.3Suprafee de sondaj de 300 m2, arborete tinere (20-60
ani)ConsistenaCoeficientul de variaie
01
0,5-0,70,8 i peste25-3520-30
Tabelul3.4Suprafee de sondaj de 200 m2, arborete
preexploatabileConsistenaCoeficientul de variaie
01
0,1-0,40,5-0,70,8 i peste-4840
Tabelul 3.5Suprafee de sondaj de 100 m2, arborete
tinereConsistenaCoeficientul de variaie
01
0,5-0,70,8 si peste5949
Tabelul 3.6Suprafaa de sondaj de 500 m2 , arborete exploatabile
Clasa de consistenStructura arboretului
EchienPlurien
Clasa de omogenitate
IIIIIIIIIIII
0,1 0,4375570385875
0,5 0,7284151304356
0,8 i peste213041253649
3.1.1.1.Stabilirea numarului suprafetelor de proba
Studiul de caz s-a realizat n parcela 55 a uniti amenajistice
care sunt incluse n planul decenal. Aspectele aferente arboretelor
studiate sunt prezentate n tabelul 3.7.
Datele referitoare la realizarea studiului de caz Tabelul 3.7
Nr.crt.Numru.a.Suprafaau.a. [ha]Formasondajuluind[m]Suprafaasondaj
[m2]Nr. arbori inventariai / sondaje
0123456
1556Cerc793300226
Observaii:n-numr de sondajed-distana dintre sondaje
3.1.1.2.Amplasarea pe teren a suprafetelor de proba
In teren suprafetele de proba au fost amplasate astfel: s-a
inceput dintr-un colt al parcelei cu prima suprafata dupa care s-au
facut patrate cu latura de 93 m in colturile carora s-a amplasat
centrele celorlalte suprafete de proba alcatuindu-se astfel un
mozaic care sa acopere intreaga suprafata a unitatii
amenajistice.
3.1.1.3.Inregistrarea datelor din teren
Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar
dupa care s-a facut despuierea pe specii si clase de calitate a
arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul programului
EXCEL.
3.1.2.Prelucrarea datelor
S-a realizat cu ajutorul softului EXCEL
3.1.2.1.Extrapolarea numarului de arbori la hectar pe specii
Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara
pentru calculul mai usor pe intregul arboret. Acest calcul reda
numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar. Totodata
extrapolarea la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor
serii de calcule mai avansate, si ajuta la apofundarea in
cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor. Extrapolarea se
face in modul urtmator.1. Numarul suprafetelor de proba(dat de
biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste cu suprafata
suprafetei2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui
hectar adica 10000 de metri patrati la rezultatul punctului 13.
Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de
despuiere rezultand tot un tabel.Extrapolarea la hectar pentru
specia cer din u.a. 55Tabelul 3.8DCls ICls IICls IIICls IVTotal
600505
800505
10550010
1200000
1450005
1600505
180100010
205100015
221950024
Total343015079
Extrapolarea la hectar pentru specia pin silvestru din u.a.
55Tabelul 3.9DCls ICls IICls IIICls IVTotal
1850005
2050005
2250005
2405005
26550010
2850005
3000000
3205005
3450005
Total30150045
Extrapolarea la hectar pentru specia cires din u.a. 55Tabelul
3.10DCls ICls IICls IIICls IVTotal
80010010
Extrapolarea la hectar pentru specia gorun din u.a. 55Tabelul
3.11DCls ICls IICls IIICls IVTotal
800505
Extrapolarea la hectar pentru specia carpen din u.a. 55Tabelul
3.12DCls ICls IICls IIICls IVTotal
1000055
1200000
1400055
1600505
Total0051015
Extrapolarea la hectar pentru specia prunus serotina din u.a.
55Tabelul 3.13DCls ICls IICls IIICls IVTotal
600191029
805381053
10529381082
12102910049
14529191063
16191934072
18101914043
2051910034
2210510025
24055010
Total6415919740460
Extrapolarea la hectar pentru specia pin negru din u.a.
55Tabelul 3.14DCls ICls IICls IIICls IVTotal
120001414
1414140028
1634140048
18531051078
206729100106
22435101068
2438140052
2610140024
2810190029
3010190029
3250005
Total2841382534481
Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii
la hectar din u.a. 55Tabelul 3.15diam/speciiCerPin
silvestruCiresGorunCarpenPrunusPin negruArboret
65000029034
850105053073
1010000582097
1200000491463
14500056328101
16500057248130
181050004378136
2015500034106160
222450002568122
2405000105267
2601000002434
280500002934
300000002929
34050000510
3605000005
Total7945105154604811095
3.1.2.2.Determinarea suprafetei de baza
Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate
suprafata de baza a arborilor inventariati si apoi extrapolati la
hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de
baza, unde este redat intensitatea numarului de arbori la hectar pe
categorii de diametre si frecventa diametrelor in arboret.Suprafata
de baza se calculeaza astfel:1. Se creeaza un tabel cu rezultatele
extrapolarii la hectar pe fiecare specie.2. Fiecare rezultat se va
inmulti cu d diametru3. Toate datele se vor trece intr-un
tabel.
Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectarTabelul
3.16diam/speciiCerPin silvestruCiresGorunCarpenPrunusPin
negruTotal
60,01410,00000,00000,00000,00000,08200,00000,0961
80,02510,00000,05030,02510,00000,26640,00000,3669
100,07850,00000,00000,00000,03930,64400,00000,7618
120,00000,00000,00000,00000,00000,54290,15830,7012
140,07700,00000,00000,00000,07700,95440,43101,5394
160,10050,00000,00000,00000,10051,44760,96512,6138
180,25450,12720,00000,00000,00001,09421,98493,4608
200,47120,15710,00000,00000,00001,06813,33015,0266
220,91230,19010,00000,00000,00000,91232,58494,5996
240,00000,22620,00000,00000,00000,45242,35243,0310
260,00000,53090,00000,00000,00000,00001,27421,8052
280,00000,30790,00000,00000,00000,00001,78572,0936
300,00000,00000,00000,00000,00000,00002,04992,0499
340,00000,45400,00000,00000,00000,00000,45400,9079
360,00000,50890,00000,00000,00000,00000,00000,5089
Total1,93332,50230,05030,02510,21687,464417,370529,5628
3.1.2.3.Determinarea volumului pe hectar
Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si
extrapolati trebuie calculat volumul la hectar. Pentru a face acest
lucru trebuie mai intai introduse datele in programul FOND, acesta
ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul
volumului la hectar. Volumele unitare se introduc intr-un tabel cu
volumul aferent fiecarei specii pe categorii de diametre. Aceste
volume se vor inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor
extrapolati, rezultatul volumului real(din teren) al arborilor din
teren.Volumul pe categorii de diametre si specii din u.a. 55Tabelul
3.17diam/speciiCer ()Pin silvestru ()Cires ()Gorun ()Carpen
()Prunus ()Pin negru ()Total ()
60,0800,0000,0000,0000,0000,3190,0000,399
80,1400,0000,2300,1500,0001,1130,0001,633
100,4700,0000,0000,0000,2353,0340,0003,739
120,0000,0000,0000,0000,0002,8910,8683,759
140,0540,0000,0000,0000,5305,3552,5768,515
160,7500,0000,0000,0000,7258,4246,14416,043
181,9900,9050,0000,0000,0006,62213,33822,855
203,8251,1750,0000,0000,0006,69823,32035,018
227,6081,4800,0000,0000,0006,10018,76833,956
240,0001,8250,0000,0000,0002,96017,42022,205
260,0004,4100,0000,0000,0000,0009,62414,034
280,0002,6000,0000,0000,0000,00013,65916,259
300,0000,0000,0000,0000,0000,00015,86315,863
340,0003,4650,0000,0000,0000,0003,1406,605
360,0003,9450,0000,0000,0000,0000,0003,945
Total14,91719,8050,2300,1501,49043,516124,720204,828
Fig 3.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre
si specii
3.1.3.Stabilirea compozitiei arboretului
Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor
componente dintr-un arboret. Speciile se inscriu prin denumirea
populara prescurtata, iar proportia lor de participare se exprima
in unitati intregi.
3.1.3.1.Stabilirea compozitiei arboretului pe numar de
arbori
Determinarea compozitiei arboretului determina gradul de
participare a numarului de arbori in intregul arboret. Aceasta
determinare ajuta la observarea procentului de participare a
numarului de arbori in arboret.
Fig. 3.2 Compozitia arboretului pe numar de
arbori3.1.3.2.Stabilirea compozitiei arboretului pe suprafata de
baz
Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se
realizeaza din suma datelor de la suprafata de baza la hectar.
Aceasta arata compozitia arboretului in functie de suprafata de
baza si gradul de participare a arborilor in arboret.
Fig. 3.3 Compozitia arboretului pe suprafata de baz
3.1.3.3.Stabilirea compozitiei arboretului pe volum
Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar
pentru arborii inventariati si extrapolati, ajuta la observarea
gradului de participare a arborilor si procentul aferent fiecarui
specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele
calcului volumului la hectar.
Fig. 3.4 Compozitia arboretului pe volum
3.1.4.Determinarea indicilor de desime i densitate a
arboretului
Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre
numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de
productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie, varsta si clasa
de productie.Indicele de desime al arboretului exprima raportul
dintre suprafata de baza reala la ha si suprafata de baza normala
data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin
raportul dintre volumul real la ha si volumul normal redat in
tabelele de productie.Ambii indici pot lua valori subunitare in
arborete rarite dar si supraunitare in arborete excesiv de dese. De
ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si
densitate ai unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in
zecimi si se determina in acelasi timp nu au de regula aceeasi
marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit.In
practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta
si indicele de densitate, ale caror valori variaza intre 0.1 si
0.8. diminuarea valorii acestor indici devine necesara cand se
trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva
a padurii nu este dorita si trebuie evitata, reducerea acestor
indici sub 0.8 in arborete preexploatabile trebuie de asemenea
prevenita.Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si
spatiu trebuie determinati inaintea fiecarei interventii
silvotehnice.3.1.4.1.Determinarea indicilor de desime a
arboretului
indicele de desime a arboretului
numarul real de arbori existenti la hectar
numarul de arbori din tabelele de productie
3.1.4.2.Determinarea indicilor de densitate pe suprafaa de baz a
arboretului
indicele de densitate pe suprafaa de baz a arboretului
suprafata de baza reala la ha
suprafata de baza normala data de tabelele de productie
3.1.4.3.Determinarea indicilor de densitate pe volum a
arboretului
indicele de densitate pe volum a arboretului
volumul real la ha
volumul normal redat in tabelele de productie
3.1.5.Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului
Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie
si diametrul mediu. Acest coeficient variaza in limite mari,
depinzand de starea si structura padurii, natura speciei, varsta si
desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de
aplicare a interventiilor silvotehnice etc.
z===80.77
De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta
inaltimi mari si diametre mici, fapt ce face ca acest vcoeficient
sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai
vulnerabile la vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici
vatamatori. In arborete similare, dar constituite din alte specii,
chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata, ponderea
sortimentelor de lemn gros deci productia lor valorica este
infrioara.Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea
lor poate fi considerata satisfacatoare cand coeficientii de
zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete
preexploatabile. Cercetari intreprinse in zona Brasov evidentiaza
ca , la toate speciile si tipurile de structuri considerate,
coeficintul de zveltete este maxim la arborii subtiri si descreste
odata cu cresterea diametrului.In arborete pluriene coeficientii de
zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii comparabili
din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea
arborilor din straturile dominante arborii tineri au cresteri mici
in inaltime.
3.1.6.Determinarea indicelui de spatiere a arboretului
Se determina impartind distanta medie dintre arbori la inaltimea
dominanta a arboretului
3.1.6.1 Consideraii referitoare la spaierea arboretului
Indicele de spatiere se determina pentru cunoasterea spatiului
pe care il are un arbore pentru a se dezvolta. Dupa valoarea
factorului de spatiere se deosebesc:-arborete cu desimi normale
cand S%> 20;-arborete relativ dese cand S%= 15 20;-arborete
dese, instabile cand S%= 10 -15;-arborete excesiv de dese cand S%=
< 10.In arboretele cu desimi normale se pot aplica rarituri
forte.In arboretele relativ dese trebuie aplicate rarituri slabe
pana la moderate, iar la cele excesiv de dese nu se recomanda
executarea de rarituri pentru a nu se destabiliza arboretul.
3.1.6.2 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului
patrat
distanta medie dintre arbori in m factorul de spatiere in
procente inaltimea dominanta (superioara) a arboretului
3.1.6.3 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului
chinconz
distanta medie dintre arbori in m factorul de spatiere in
procente inaltimea dominanta (superioara) a arboretului
3.2.Culegerea datelor pentru realizarea structurii spaiale a
arboretului
Pentru cilegerea datelor necesare realizarii structurii spatiale
a arboretului s-a facut deplasarea echipei de lucru la Siniob in
cadru parcele 55.
3.2.1.Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea
datelor
Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor s-a
realizat astfel: s-a trasat cu ajutorul atei si a unor suporti un
dreptunghi cu suprafata de 500 cu lungimea de 25 m si latimea de 20
m cat mai aproape de centrul parcelei.
3.2.2.Culegerea datelor
Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului,
inaltimea arborelui, inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile
coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa de
structura a arboretului.Distanta fata de laturile dreptunghiului si
dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul unei rulete,
inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a
fost masurat cu ajutorul clupei.
3.2.3.Realizarea structurii spaiale a arboretului
Datele culese in cadrul parcelei 55 au fost introduse in softul
proARB si prelucrate cu ajutorul acestuia rezultand structura
spatiala a arboretului.
Fig 3.5 Profilul 3D al arboretului din u.a. 55
Fig 3.6 Profilul orizontal si vertical al arboretului din u.a.
55
Capitolul IV
Aspecte finale
4.1.Discuii
In urma iesirii pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Directia
Silvica Bihor, U.P. I Siniob, la U.A. 55 am cules o serie de date
in vederea elaborarii unui proiectPentru culegerea datelor am avut
nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: clupa, ruleta,
ata, sptay, si creta forestiera, dendrometru, precum si fise de
inventar pentru trecerea datelor culese impreuna cu datele din
biometria arborilor referitoare la parcela u.a. 55 stiind ca
distanta dintre suprafete este de 85 m, urmatoarea etapa fiind
inventarierea propriuzisa a arboretului pe suprafete de proba
numarul acestora 7 fiind luat din biometria arborilor.Pe baza
datelor din teren se poate vedea diferenta dintre datele actuale
culese de pe teren si numarul de arbori, suprafata de baza, volumul
la hectar si cele rezultate in urma prelucrarilor in laborator cu
programe specializate precum FOND, EXCEL, WORD.
4.2.Concluzii
In urma prelucrarii datelor culese de pe teren rezulta ca
arboretul din u.a. 55 este amestecat avand compozitia 5PiN 4Prn
1Pi, Indicii de spatiere care au valori aproape de 20 rezulta ca
arboretul prezinta desimi normale, ca atare si coeficientul de
zveltete z=80.77 intareste aceasta afirmatie, rezultand ca arborii
din u.a.55 sunt bine conformati datorita interventiilor
silvotehnice realizate la timp.Profilul 3D precum si cel orizontal
si vertical al arboretului s-a realizat cu ajutorul programului
ProArb fara de care erau foarte greu de realizat sau chiar
imposibil.