-
Anul XVI Numărul 6 (216) 30 aprilie 2013
Sărbătoarea de Florii
Cuvânt din Pastoraladată de ÎPSS Nicolae,Mitropolitul
Banatu-lui, cu prilejul Sărbă-torilor de Paşte 2013
„După o lungă perioadăde pregătire sufletească,prin post,
rugăciune,mărturisirea păcatelorşi împărtăşirea cu Sfin-tele Taine,
prăznuim cubucurie negrăită, înaceste zile binecuvân-
tate de Dumnezeu, sărbătoarea Învierii dinmorţi a Domnului
nostru Iisus Hristos, sauPaştile, cum mai este numită în popor,
sărbă-toarea sărbătorilor şi praznicul praznicelor.Ca întotdeauna,
aceste zile de minunată săr-bătoare creştinească ne umplu sufletul
de lu-mină şi pace, de nădejde şi dragoste, debucurie şi
recunoştinţă faţă de Părintele ceresc„Care aşa de mult a iubit
lumea, încât pe uni-cul Său Fiu L-a dat ca tot cel ce crede în El
sănu piară, ci să aibă viaţă veşnică” (Ioan 3, 16).Aşadar, prin
patimile, moartea şi învierea Sadin morţi, Fiul lui Dumnezeu ne-a
făcut celmai mare dar posibil, şi anume viaţa veşnică.Învierea Sa
„a treia zi după Scripturi” arată,odată pentru totdeauna, că viaţa
este mai taredecât moartea şi că Hristos Domnul este „în-vierea şi
viaţa şi tot cel ce crede în El, chiardacă va muri, va trăi” (Ioan
11, 25-26). Se cu-vine, dar, să ne bucurăm şi noi la această
săr-bătoare cu bucurie mare, pentru ca toţi cei cecredem în El să
avem siguranţa învierii şi a ne-muririi”.
Hristos a Înviat!Pr. Marius-Iulian ŞONEA, preot paroh
Parohia Ortodoxă Română Giroc
GGiirroocc CChhiişşooddaaCreştinii ortodocşi dinGiroc şi Chişoda
au săr-bătorit, duminică, Floriile.Copii şi tineri, maturi
şivârstnici, au participat
la slujbele religioase de lacele două biserici
ortodoxe, o'ciate de preoţiiIulian Marius Şonea
şi Daniel Mateia,respectiv Traian
şi Dragoş Debucean.La Chişoda au fost
s'nţite şi icoanele pictatede către copiii din sat.
După slujbă, oamenii auluat acasă câte o crenguţăde salcie
s'nţită, aşa cum
cere tradiţia.
Retrăind minunea ÎnvieriiMântuitorului nostru IisusHristos, ne
ră mâne să învăţămsă dăruim, şi noi, iubirea şi ier-tarea pe care
El a oferit-o,răstignit fiind pe cruce. Iubind şi iertând, cu
sufletulcurat, să putem spune dintoată inima un
Hristos a Înviat!
Dumnezeu să binecuvântezepe fiecare om şi să dăruiascătuturor
pacea Sa!
Preoţii Traian şi Dragoş DEBUCEAN
Credinţa, spuneaun gânditor con-temporan, este„Un strai
vechi,cusut cu fir deaur, un strai ve -chi, greu de îm-brăcat, greu
dedat jos, care tre-buie împăturitîntr-un fel anumeşi pus la loc,
înlada de zestre, împreună cu busuioc,smirnă şi flori de câmp”. O
asemeneacredinţă îţi rezervă un rost în lumea asta.Prea de multe
ori îmbrăcăm doar trupulcu straie de sărbătoare, sufletul
rămâne,deseori, gol.Învierea Mântuitorului este sărbătoareacare
ne-a prilejuit îmbrăcarea sufletuluicu straiele credinţei. Este
şansa noastră,a omenirii, a românilor, a girocenilor, căam fost
miluiţi să cunoaştem Adevărul.Haideţi să lepădăm firea cu straiele
pă-catului şi să luam straie curate, spălatede jertfa Domnului Isus
Hristos, să îm-brăcăm sufletul cu credinţă, dragoste şiiertare, nu
doar acum, ci în fiecare zi, şisă nu uităm să punem straiele
acestea în„lada cu zestre”, în copiii, nepoţii şitinerii
noştri.Dumnezeu să vă umple inima şi sufletulde pace şi
lumină!Sărbători fericite din partea comunităţiiBaptiste din Giroc
şi Chişoda.
Pastor Victor ŢUŢ
Să prăznuim dar prazniculnu cu un aluat vechi, nicicu un aluat
de răutate şi vi-clenie, ci cu azimilecurăţiei si adevărului.
1Corinteni 5:8Să primim bucuria În-vierii Domnului în sfinţe-nie şi
curăţie, pentru ca Elsă prindă contur în vieţilenoastre şi să
rămână viuşi, astfel, să ne mântu-iască pe toţi prin jertfa
Sa,eliberându-ne de oricepăcat. Dumnezeu să văbinecuvânteze!
Hristos E Viu!Pastor Iosif CODIŢĂ,
Biserica “Speranţa”Chişoda
Primăvara este anotimpulcare îndeam nă la viaţă şi labucurie.
Paştele se constituieîntr-o pri mă vara a sufletuluinostru, care
năzuieşte spremântuire; Sfânta Sărbatoare aÎnvierii Domnului este
unmoment al împăcării şi al bu-curiei în mijlocul celor dragi.Fie
ca emoţia pe care o îm-
părtăşim cu toţii de Sfintele Paşte să umple sufletelecopiilor
noştri, de la Grădiniţa P.P. Giroc, de la Gră-diniţa P.P. Chişoda,
de la Şcoala Gimnazială „IosifCiorogariu” din Chişoda şi de la
Şcoala Gimnazialădin Giroc şi ale familiilor acestora, de lumină şi
debucurie!
Paşte fericit! Hristos a Înviat!Prof. dr. Petrişor Dorin
TRETA,
director Şcoala Gimnazială Giroc
Sărbătoarea Învierii Domnuluinostru Ii sus Hristos să vă dă
-ruiască nu mai bu curii ală turi decei dragi, iar Lumina Sfântă
aÎnvierii să coboare în sufletele şicasele dumneavoastră
fericire,pace şi linişte cerească.
Hristos a Înviat!prof. Marieta DENEŞ,
director adjunct Şcoala Gimnazială Giroc
Sărbătoarea ÎnvieriiMântuitorul nostru IisusHristos, cel mai
marepraznic al creştinătăţii,trebuie să fie, pentru fie-care dintre
noi, prilej debucurie, dar şi un mo-ment în care, însufleţiţi
dejertfa şi deÎnvierea Dom-nului, să fim mai tole-ranţi, mai buni
şi mai aproape de cei aflaţi înnevoie.Vă doresc ca aceste Sfinte
Paşte să vă găsească însănătate, alături de cei dragi, în
prosperitate şi li-nişte sufletească. Lumina Învierii să ne
pătrundătuturor în case şi în suflete.
Hristos a Înviat!Jr. Daniel SGURĂ, şef Serviciu
Poliţie Locală Giroc
Sărbătorim, înaceste zile, marelepraznic al ÎnvieriiM â n t u i
t o r u l u inostru Iisus. Esteun prilej pentrufiecare dintre
noi,nu doar de a cele-bra momentulesenţial al întregiicredinţe
creştine, ci şi de a ne întoarcespre cei mai puţin norocoşi decât
noi.Să avem cu toţii un Paşte fericit şi li-niştit, iar Lumina
Sfântă a Învierii să nefie călăuză pe drumul vieţii.
Hristos a Înviat!Agent principal Aurelian GÎRD,
şeful Postului de Poliţie Giroc
Paştele este ceamai im por tantă s ă r b ă t o a r e re li
gioasă acreştinilor.Suntem la
praznicul Învierii şi credem în Mântuitorul nostru, Iisus
Hristos,care a spus:„Adevărat, adevărat zic vouă, că
vine ceasul, şi acum este, când morţii vor auzi glasul Fiului
lui Dumnezeu şi cei ce vor auzi, vorînvia...’’. Învierea Domnului
să vă găseascăcu bucurie în suflete, cu împăcare şiiertare,
deopotrivă.În aceste zile, căutând să fim maibuni şi mai aproape de
sufletelecelor aflaţi în nevoi şi suferinţă,vom putea vorbi de
bogăţie sufle-tească, speranţă şi bucurie.CREŞTINI, DE
PRETUTINDENI,
VENIŢI ÎN BISERICA MÂNTUITORULUI, IISUS
HRISTOS, ŞI SĂ MĂRTURISIMÎNTR-UN GLAS:
HRISTOS A ÎNVIAT!Primar,
Dr. Iosif Ionel TOMA
Luminabiruinţei
-
2 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133
Evoluţiile istorice diferite precum şi nivelele civi-lizaţionale
deosebite fac ca descriptologia imago-logică a altora despre români
să nu fie una exactă,ci deformată, construită pe observaţii
discontinueşi aproximative. „Funcţionărimea” (41) austriacăşi
maghiară, ca de altfel şi nobilimea din Ungaria,retuşa etnograma
asupra românilor supuşipoliticeşte, în funcţie de umorile
exclusivismuluiaprioric (42). Fluctuaţia imagologică între plus
şiminus era dependentă în primul rând de intereselepolitice ale
naţiunilor conducătoare. Pragmatismulpolitic şi interesul de clasă
supun grupurile etnicela examene şi valorificări circumstanţiale,
ceea ceperturbă serios autoevaluarea imagologică.Dacă ar fi să
lansăm conceptul de homo banaticus,atunci obligatoriu, ţinând seama
de subdiviziunileidentitare ce intră în componenţa identităţii glo
ba -le, trebuie să gândim exclusiv, regionalist, pentrucă
îndelungata coabitare interetnică a cuplat şi ex-identităţile la
comunitatea de interese. Într-ostângace pornire veleitară de
notaţie algebrică, amputea admite existenţa a trei falii de
realitatebănăţeană:B1 – Banatul fizic;B2 – întregul imaginar creat
asupra Banatului;B3 – totalitatea ideilor afirmate vreodată, indife
-rent sub ce formă, despre Banat. Însumarea celortrei subansambluri
alcătuitoare ale spiritului
bănăţean nu ar developa imaginea ideală a acestuitopos, întrucât
rămâne întotdeauna ceva, încă depovestit.Deşi numeric populaţia
românească era majori-tară, alteritatea multietnică a contribuit în
modpozitiv la un schimb fertil de conduite practice şimentale cu
aceasta, îmbogăţindu-se reciproc şi con-solidându-se o societate
deschisă. Urmând exem-plul fermelor germane, gospodăriile
ţăranilorromâni încep a se dota cu unelte necesare pentrumuncile
câmpului: topor, sapă, hârleţ, furcă, plug,grapă, lopată, seceră,
greblă, căruţă, hamuri ş.a.(43). Românii, maghiarii, germanii şi
sârbiimănâncă cu aceeaşi plăcere slănina crudă afumată(44). Şvabii
s-au naturalizat uşor în Banat, in fluen -ţând prin calităţile lor
deosebite societatea regiu-nii de adopţie. Venirea coloniştilor
germani astârnit o mare mirare în rândul băştinaşilor, aşacum
reiese din episodul colonizării Bacovei, cândbâzăşenii, auzind de
sosirea acestora, aleargă „să-i vadă cum sunt” (45). La începutul
convieţuiriiau existat momente de fricţiune, apoi,
printr-ocunoaştere reciprocă şi muncă prestată împreunămai ales în
zonele industriale, unii români bănăţenideprind bunele obiceiuri
nemţeşti, pentru că la eitoate „îs cu rânduială” (46). Pâinea va
înlocuimămăliga seculară a românului, tot prin mijlocireanemţilor
mai ales, iar cămara începe să fie numită
şpais. Împreună locuirea duce la estomparea dife -renţelor.
Foarte buni agricultori, meseriaşi şi fab-ricanţi, şvabii au avut
şi funcţionari, profesori,preoţi şi tipografi, care au adus un
însemnat aportla îngroşarea clasei intelectualităţii bănăţene.
Viorel CHERCIU- va urma -
NOTE41. R. Gräff, Imaginea românului din Banat în vi -ziunea
unor cărturari şi funcţionari austrieci, înIdentitate şi
alteritate. Studii de imagologie II,coord. N. Bocşan, S. Mitu, T.
Nicoară, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998,
pp.109-122.42. T. Nicoară, Românii din Transilvania în ima gi
-narul aristocratic maghiar în secolul al XVIII-lea,în Identitate
şi alteritate. Studii de imagologie II,pp. 123-135.43. L. Kakucs,
Unele aspecte privind înzestrareatehnică a agriculturii din Banat
în secolele XVIII-XIX, în „Analele Banatului”, seria
Etnografie-Artă, vol. II, Timişoara, 1983, p. 30.44. V. Neumann,
Op. cit., p. 13.45. V. Leu, Imaginea germanului la românii
dinBanat. Germanii din Banat, coord. S. Vultur, Bucureşti, Editura
Paideia, 2000, p. 42.46. D. Hâncu, Neamţul în mentalul românesc,
în„Dilema”, anul VII, nr.334, 1999, p. 7.
Identitate şi alteritate în Banatul modern (4)
DDiinn îînnţţeelleeppcciiuunneeaa oorrttooddooxxăăToţi iubitorii
de argint, iubitorii de slavă şi iubi-torii de plăceri trăiesc aşa,
pentru că se tem să numoară în grabă. (Sf. Maxim
Mărturisitorul)
Cel ce iubeşte pe Dumnezeu, iubeşte şi osteneala,iar osteneala
de bunăvoie e vrăjmaşă plăcerii defire. (Sf. Marcu Ascetul)
Lacrimile în vremea rugăciunii sunt o frumoasăbaie, iar după
rugăciune să ţii minte ce ai plâns.(Sf. Nil Sinaitul)
Păcatul este boala sufletului, este lipsa sănătăţiigândului şi a
judecăţii. (Sf. Simeon Noul Teolog)
Începutul rodirii este floarea şi începutul făptui-rii este
înfrânarea. (Sf. Vasile cel Mare)
A zis odată ucenicullui avva Siloan:- Avva, te rog vorbeşte-mi
despre pocăinţă şidespre înviere.Atunci, avva Siloan aspus:- Precum
un metal pre-ţios este acoperit de unstrat de rugină şi pânănu este
curăţat nu i sevede strălucirea, aşa şi
cu omul – până nu securăţă de păcatele vieţiisale şi nu pune
începutde pocăinţă în sufletulsău, nu poate ajunge săse bucure
deplin de înviere.Fără starea noastră dejertfă, nu putem strigadin
tot sufletul şi dintoată inima
„Hristos a Înviat!”.
DDeesspprree ppooccăăiinnţţăăşşii ÎÎnnvviieerree
ppiilldd
ee ccrree
şşttiinn
ee
CCaalleennddaarr ccrreeşşttiinn--oorrttooddooxxIzvorul
tămăduirii
În fiecare an,în prima vi ne -ri după Paş ti,Biserica Or -to
doxă sărbă-toreşte Iz vorulTămăduirii.Es te un praz -nic
închinatMaicii Dom-nului, menitsă arate rolul
Fecioarei Maria în lucrarea mântuiriioamenilor. Numele de
Izvorul Tămă-duirii aminteşte de o serie de minunisăvârşite la un
izvor aflat înapropierea Constantinopolului. Po -trivit tradiţiei,
Leon cel Mare, cupuţin timp înainte de a ajunge îm-părat, se plimba
printr-o pădure dinapropierea Constantinopolului. Întâl-neşte un
bătrân orb care îi cere să-idea apă şi să-l ducă în cetate. Leonva
căuta în apropiere un izvor, dar nuva găsi. La un moment dat, a
auzit-ope Maica Domnului spunându-i: „Nueste nevoie să te
osteneşti, căci apaeste aproape! Pătrunde, Leone, maiadânc în
această pădure şi, luând cumâinile apa tulbure, potoleşte
seteaorbului şi apoi unge cu ea ochii luicei întunecaţi”. Leon va
face as-cultare şi astfel va găsi un izvor dincare îi va da orbului
să bea. Îi vaspăla faţa cu această apă, iar orbul vaîncepe să vadă.
După ce a ajuns îm-părat, Leon a construit lângă acelizvor o
biserică. Mai târziu, îm-păratul Justinian (527-565), caresuferea
de o boală grea, s-a vindecatdupă ce a băut apă din acest izvor.
Casemn de mulţumire, a construit o bi -se rică şi mai mare. Această
bisericăa fost distrusă de turci în anul 1453.De-a lungul timpului,
apa acestuiizvor a vindecat multe boli şi a tămă-duit diferite răni
şi suferinţe. (M.S.)
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Acest mare între împăraţi,fericitul şi pururea
pomenitulConstantin, a fost fiu al luiConstanţiu, care se numea
Clor,şi al cinstitei Elena. Constanţiu,învăţând el buna cinstire
peConstantin, fiul său cel iubit,care după acestea s-a numit
în-tâiul împărat al creştinilor, l-alăsat moştenitor al
împărăţieisale, în insulele Britaniei. Dupăce Constantin a fost
înştiinţatde lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi
proastepe care Maxenţiu le făcea în Roma, îndemnat de dum-nezeiasca
râvnă şi chemând pe Hristos împreună oştilor,Constantin a pogorât
împotriva acestuia. Deci, văzândDumnezeu curăţenia sufletului lui,
i s-a arătat mai întâiîn somn, după aceea în amiaza zilei,
închipuind semnulCrucii scris cu stele: l-a arătat lui şi celor ce
erau vred-nici. Deci, îndrăznind în chipul cinstitei Cruci şi
făcândcu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, şi pe în-suşi
pierzătorul Maxenţiu l-a aruncat în râul Tibon,înecându-l lângă
podul Milvia, şi aşa a izbăvit pecetăţenii Romei de tirania
acestuia. Atunci marele Constantin, pornindu-se de la cetatea
romanilor şimergând pe cale, voia să zidească o cetate pe numelesău
în Ilion, însă a fost oprit prin dumnezeiasca înşti-inţare şi i s-a
poruncit de la Dumnezeu ca mai de grabăîn Bizanţ să-şi zidească
cetatea. Deci, urmând voii celeidumnezeieşti, a zidit această de
Dumnezeu păzită cetatepe numele său, pe care a şi adus-o lui
Dumnezeu ca peo pârgă a credinţei sale. A trimis încă şi pe maica
saElena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pecare a fost
pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru;apoi, aceste părţi de
lemn sfânt au fost mutate, adică oparte a fost aşezată chiar în
Ierusalim, iar cealaltă partea adus-o în împărăteasca cetate.
Împărăteasa Elena,după ce a ajuns la Constantinopol, şi-a săvârşit
viaţa;iar marele Constantin, împodobind cetatea cu înnoiri şicu
prăznuiri, şi puţin ceva trecând peste patruzeci şi doide ani ai
împărăţiei sale, şi începând războiul cu perşii,şi în oarecare sat
lângă Nicomidia fiind, s-a mutat cătreDomnul. A fost adus în
cetatea sa, unde a fost primit cuevlavie şi cu prea încuviinţate
întâmpinări, a fost aşezatîn biserica sfinţilor apostoli.
(M.S.)
-
3DIALOG CU CETĂŢENII 3300 aapprriilliiee 22001133
În şedinţa de plen a Consiliului Local din 29 aprilie,aleşii
locali au votat următoarele proiectele: aproba-rea contului anual
de execuţie a bugetului local, pre-cum şi contul anual de execuţie
a bugetului devenituri proprii şi subvenţii pentru exerciţiul
bugetar2012; aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Dezvol-tare zonă
rezidenţială cu funcţiuni complementare,dotări şi servicii publice”
extravilan comuna Giroc,pe terenul înscris în CF 404509, nr. cad. A
541/1/19,în suprafaţă de 21.600 mp; aprobarea Planului Urba-nistic
Zonal „Dezvoltare zonă rezidenţială cu func-ţiuni complementare,
dotări şi servicii publice”extravilan comuna Giroc, pe terenurile
înscrise în CF405593 şi CF 405594, nr. cad. 405593 şi 405594,
însuprafaţă totală de 15.427 mp; aprobarea PlanuluiUrbanistic Zonal
„Locuinţe şi funcţiuni complemen-tare” intravilan Chişoda, pe
terenul înscris în CF410459, nr. cad. 410459, în suprafaţă de
16.800 mp;modificarea unor indicatori urbanistici cu privire
laconstrucţiile realizate în vatra veche a localităţilorGiroc şi
Chişoda; aprobarea diminuării păşunii co-munale cu suprafaţa de
6,94 ha în sola A510/1 şi pu-nerea acesteia la dispoziţia Comisiei
locale de fondfunciar, în vederea ducerii la îndeplinire a
Deciziei
civile nr. 71/16.01.2013 pronunţată de TribunalulTimiş în Dosar
nr. 6788/325/2008; aprobarea cum-părării terenului înscris în CF
402829 (provenită dinconversia pe hârtie a CF 86 Giroc) nr. top
85-86, însuprafaţă de 3.507 mp, proprietatea Parohiei Orto-doxe
Giroc; aprobarea vânzării directe a terenului în-scris în CF nr.
404722, nr. top 404772, în suprafaţăde 337 mp, către domnişoara
Petronela-Laura Savic,proprietară a construcţiei; aprobarea
scoaterii la lici-taţie publică a unui spaţiu în suprafaţă de 10 mp
în in-cinta Şcolii Gimnaziale „Iosif Ciorogariu” dinChişoda, în
vederea încheierii şi amenajării unuipunct pentru desfacere produse
patiserie, panificaţieşi băuturi nealcoolice; constatarea dreptului
de pro-prietate asupra unor imobile; aprobarea obiectivuluide
investiţii „Înfiinţare Creşă construire parter” –faza PT; aprobarea
achiziţionării de materii primeprin Bursa Română de Mărfuri SA;
stabilirea regi-mului de păşunat pe raza comunei Giroc;
aprobareasumei de 5.000 de lei pentru organizarea
Festivaluluiinternaţional de folclor al preşcolarilor „Floare
Gi-roceană”; darea în folosinţă gratuită a autoturismu-lui marca
Renault către SC Giroceana SRL. (V.T.)
Din agenda Consiliului Localal comunei Giroc
Agenţii de poliţie locală vor desfăşura, în coope -rare cu
lucrători de poliţie din cadrul Postului dePoliţie Comunal Giroc,
măsuri de ordine în scopulmenţinerii unui climat de ordine şi
siguranţă so-cială, ca urmare a apropierii Sărbătorilor de
Paşte,precum şi pentru buna desfăşurare a manifestaţi-ilor
cultural-artistice din data de 5 mai, când areloc Ruga Giroceană.
Pentru aceste misiuni va fi an-grenat întreg efectivul Serviciului
Poliţiei Locale,în mod permanent, pentru a reuşi să
prevenimcomiterea de fapte antisociale şi să asigurăm fluenţa
traficului rutier. Având în vedere că, în perioada imediat
următoare,se apropie o mini-vacanţă, ocazie cu care mulţi din-tre
noi ne deplasăm spre locuri de agrement şirecreere, este necesară
asigurarea cu sisteme core-spunzătoare de închidere a locuinţelor
şi a anexelorgospodăreşti, paza materialelor de construcţie,
asculelor şi utilajelor care sunt necesare pe timpul lu-crărilor,
protejarea societăţilor comerciale cu sis-teme antiefracţie şi de
supraveghere video,asigurarea unui iluminat corespunzător a casei
şi acurţilor. Locuinţa este proprietatea dumneavoastră,protejaţi-o.
În cazul comiterii unui furt în daunadumneavoastră sau a altei
persoane, apelaţi numărulunic de urgenţă 112.Dorim să atenţionăm cu
privire la evitarea de-plasărilor pe trasee şi zone mai puţin
circulate, izo-late, fără afişarea ostentativă a obiectelor
devaloare. Acestea trebuie păstrate în buzunarele in-terioare ale
hainelor. Copiii trebuie instruiţi să nudeţină asupra lor astfel de
obiecte, nici la şcoală şinici pe stradă. Şi ei trebuie să evite,
pe timpulnopţii, deplasarea, mai ales singuri, pe străzi
lătu-ralnice ori neiluminate.
Şeful Serviciului Poliţiei Locale Giroc, Jr. Daniel SGURĂ
Din agenda PoliţieiLocale GirocFructe şi legume
Controlează buruienile şi afânează solul, plivind între
stra-turi. Acum, este o perioadă bună pentru a selecta şi
plantapomii fructiferi şi tufele de zmeură, mure şi alte plante
în-rudite cu ele. Acestora le merge cel mai bine când suntplantate
într-un loc cu expunere completă la soare.Plantează legumele
perene, precum asparagusul, rubarba,hreanul etc. De asemenea, este
timpul să plantezi mazărea,morcovii, sfecla, spanacul, conopida,
varza etc. Plantelede la care se recoltează partea subterană,
precum cartoful,ridichile, păstârnacul şi cepele, pot fi plantate
oricând.Către sfârşitul lunii poţi semăna fasolea şi porumbul.
Le-gumele iubitoare de o vreme mai caldă, cum sunt
roşiile,dovleceii, castraveţii şi ardeii, nu ar trebui semănate
pânăluna următoare. După ce plantele răsar din seminţe, ră-reşte-le
pentru a preveni aglomerarea lor.Taie toţi lăstarii uscaţi de la
zmeură. Noii lăstari, care vorpurta fructele din anul curent, ar
trebui să aibă pe marginimuguri noi, umflaţi. Răreşte aceşti
lăstari la un număr de5 la fiecare 30 cm de rând, pentru a permite
o bună circu-laţie a aerului şi a preveni supraaglomerarea.De
îndată ce a trecut orice pericol de îngheţ, descoperăstraturile de
căpşuni şi menţine-le bine irigate.
GazonulAplicarea unui fertilizant de primăvară ar trebui să
învio-reze gazonul şi să îmbunătăţească uniformitatea culorii
şiaspectul său. Dacă pe gazon cresc muşchi, foloseşte ferti-lizant
pentru gazon combinat cu soluţie pentru distrugereamuşchilor,
astfel vei putea realiza două obiective printr-osingură
aplicare.Primăvara este, de asemenea, timpul potrivit pentru
ascoate petecele de iarbă uscată şi a reînsămânţa gazonul.Zonele cu
iarbă uscată pot sufoca gazonul şi oferă unmediu propice apariţiei
bolilor. Îndepărtaţi iarba uscatăprintr-o greblare energică sau cu
o maşină de îndepărtat.Supraînsămânţarea va facilita umplerea
spaţiilor goale ră-mase în gazon şi va împiedica muşchiul şi
buruienile săcrească la loc. Folosiţi cam o jumătate de kilogram de
să-mânţă de calitate bună pentru fiecare 28 de metri patraţide
gazon. Aplică un compost uşor sau sol peste seminţe,pentru a le
păstra umede şi pentru a sta în loc. Afânarea vapermite apei să
pătrundă mai adânc în solul gazonului şi re-duce necesitatea de a
iriga în timpul lunilor mai secetoase.Cu ajutorul unei furci pentru
grădinărit, fă găurele în pă-mânt, pe toată suprafaţa
gazonului.Deoarece vei fi nevoit în curând să tunzi iarba,
asigură-tecă lama coasei sau a maşinii de tăiat iarba este destul
de as-cuţită, pentru ca să nu se rupă vârfurile ierbii. Setează
lamamaşinii de tuns în aşa fel încât să taie iarba la o înălţime
deaproximativ 6 cm, pentru a evita dezgolirea gazonului. (Omaşină
de tuns cu sac pentru strângerea resturilor vegetale
va elimina necesitatea de a grebla ulterior sau de a
aruncaresturile, previne formarea peticelor de iarbă moartă,
iarresturile vegetale din care se va face mulci va constitui ohrană
pentru gazon).
Plante decorative de apartamentRoteşte plantele decorative de
apartament în aşa fel încâtsă aibă parte de lumină, pe toate
părţile lor, pentru o creş-tere uniformă şi o formă echilibrată. Pe
măsură ce soareledevine tot mai puternic, unele plante, precum
violetele afri-cane, vor trebui îndepărtate de la ferestrele care
dau spresud, pentru a evita uscarea frunzelor.Curăţarea de
primăvară a plantelor le va menţine frumu-seţea şi va ajuta la
prevenirea apariţiei bolilor. Îndepărteazăflorile moarte, frunzele,
ramurile moarte sau orice frunzeîngălbenite. Frunzele curate permit
plantei să respire!Ciupirea vârfurilor plantelor cu frunziş
decorativ va sti-mula creşterea de noi mlădiţe şi va face planta
mai com-pactă şi mai stufoasă.Dacă ai ca plantă de interior un
Coleus (urzicuţa decora-tivă) încă mai poţi prelua de la ea butaşi
pentru a-i trans-planta în grădină. Foloseşte un cuţit uscat şi
ascuţit pentrua tăia tulpina sub un nod unde se prind frunze.
Îndepăr-tează frunzele cele mai de mai jos, înmoaie capul tăiat
într-osoluţie de hormoni care stimulează formarea rădăcinilor
şiinserează-l într-un ghiveci sterilizat, umplut cu pământ.Aceşti
butaşi vor fi gata pentru a putea fi utilizaţi ca ele-mente de
accent în decorul grădinii la începutul lui iunie.
Mărunţişuri care mai trebuie făcuteDeşi credeam că această lună
este ploioasă, ne-am puteaînşela. Irigă bine, în mod permanent,
plantele transplan-tate, în timpul intervalelor mai secetoase.Fă-ţi
timp să verifici dacă plantele din recipiente şi celeaflate sub
streaşina casei şi sub plantele veşnic verzi, înalte,primesc
destulă apă.Dacă primeşti plante comandate prin poştă sau nu
reziştitentaţiei de a culege câteva plante perene, înainte să fii
pre-gătit să le plantezi, fă un şanţ şi culcă-le în sol, într-o
zonăprotejată.Dacă vrei idei bune cu privire la florile pe care
ţi-ar plăceasă le ai în curtea ta, în anul următor, dă o raită pe
la pepi-niere şi florării.Fă o plimbare în pădure sau în parcuri
pentru a te bucurade natură.Ţine minte că orice rezultate vei
obţine în grădina ta, înaceastă lună înseamnă o grămadă de muncă de
întreţinereîn lunile următoare!Bucuraţi-vă de rodul muncii
voastre!Mai multe informaţii pe www.mayra.ro
Insp. Maria HANEŞ
Calendarul lunii în grădină (2)
Vând răsaduri de legume diverse, de ceamai bună calitate, la
cele mai mici preţuri,
începând din luna mai a anului 2013.
Informaţii şi comenzi la numerele de telefon 0723-343.711 sau
0722-691.034
Prevenirea incendiilorîn biserici
În fiecare an, în preajma Sfintelor Sărbători dePaşte,
reprezentanţii lăcaşurilor de cult trebuie săia o serie de măsuri
de prevenire a incendiilor. Ast-fel, în perioada Sărbătorilor
Pascale se recomandăîndepărtarea mochetelor sau covoarelor pe
timpuldesfăşurării slujbelor; aprinderea lumânărilor tre-buie să se
facă în spaţii special amenajate; biseri-cile trebuie să fie dotate
cu mijloace de intervenţieadecvate (cel puţin un stingător, la 150
de metripatraţi); trebuie efectuate verificarea, repararea,izolarea
termică şi curăţarea periodică a coşurilorde evacuare a fumului;
uşile trebuie să se deschidăîn sensul de evacuare; uşile care din
construcţie sedeschid spre interior trebuie să aibă un sistem
deblocare pe deschis funcţional şi să fie desemnatepersoane care să
se ocupe de deschiderea lor, încaz de necesitate; este interzisă
exploatarea siste-melor, a instalaţiilor, a dispozitivelor, a
echipa-mentelor, a aparatelor, a maşinilor şi utilajelor, deorice
categorie, care au defecţiuni sau improviza-ţii; se interzice
folosirea sobelor şi a altor mijloacede încălzire defecte,
supraalimentate cu combusti-bili sau nesupravegheate, precum şi
aprinderea fo-cului utilizându-se lichide inflamabile;
produsele,materialele şi substanţele combustibile se ampla-sează la
distanţă de siguranţă faţă de sursele decăldură ori se protejează
astfel încât să nu fie po-sibilă aprinderea lor.
Dumitru CRĂINICEANU
-
4 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133
Săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” la GirocSăptămâna
„Să ştii mai multe, să fiimai bun”, desfăşurată în perioada
1-5aprilie 2013, destinată activităţilor ex-tracurriculare, ne-a
oferit prilejul sădesfăşurăm diverse activităţi plăcuteatât
cadrelor didactice, dar mai aleselevilor. Din păcate, vremea rece
şiploioasă din această săptămână nu ne-a permis să petrecem mai
mult timpîn aer liber, aşa cum ne-am fi dorit, însăam încercat să
„încălzim” atmosfera cucaldura sufletelor noastre şi cu multăvoie
bună.Dintre activităţile organizate cu eleviiclasei a IV-a, în
această săptămână „altfel”, amintim: o întâlnire cu unmedic
stomatolog, care ne-a explicatcât de importantă este igiena orală
şicum trebuie să ne îngrijim dinţii; pen-tru că doamna stomatolog
ne-a atrasatenţia şi asupra alimentaţiei noastre,am hotărât să
„gătim” o salată defructe, aşa că ne-am pus pe treabă şi aieşit o
salată delicioasă, cum nu am maimâncat niciodată, pentru că a
fostpregătită chiar de noi; o altă activitatecare ne-a făcut
plăcere a fost
vizionarea filmului „Amintiri din co -pilărie”, aceasta după ce
am citit carteaca lectură suplimentară; ne-am amuzatde năzbâtiile
lui Nică şi am văzut o al-tfel de copilărie decât cea din
zilelenoastre; în ziua de joi am des chis uşaclasei noastre pentru
preşcolarii dinGrupa Mare de la Grădiniţa P.P. dinGiroc, deoarece
ei vor fi şcolari în clasapregătitoare, începând din toamnă.
Ast-fel, le-am prezentat viitoarea lor sală declasă şi i-am fami
liarizat cu câtevaobiecte ce ţin de viaţa de şcolar: ghioz-dan,
rechizite, carnet de note, catalog. Ultima zi din această săptămână
a fostdestinată unei excursii la Teatrul vechi„Mihai Eminescu”, din
Oraviţa, şi laMănăstirea Călugăra, din Ciclova, ju -deţul
Caraş-Severin. Deşi vremea nu aprea ţinut cu noi, nici în această
zi, afost o excursie frumoasă şi de neuitat.Teatrul din Oraviţa,
cel mai vechi dinţară, a fost costruit pe vremea stă pâ -nirii
austro-ungare şi este o copie fi-delă, pe scara 1:6, a Teatrului
Mic„Burg”, din Viena. Ne-au impresionatfrumuseţea şi eleganţa
sălii, precum şi
numele celor care i-au călcat pragul:Mihai Eminescu (în 1868, pe
cândavea 18 ani şi era sufleur în trupa deteatru a lui Pascaly),
GeorgeEnescu, W. A. Mozart, împăraţiiAustro-Ungariei şi mulţi
alţii.De aici am plecat la MănăstireaCălugăra, dar pentru a ajunge
înlocul unde este aşezată, am străbă-tut, pe jos, pitorescul drum
demunte, verificându-ne astfel con -diţia fizică şi convingându-ne,
încăo dată, că e tare grea viaţa la munte(mai ales pentru cei
veniţi de la şes).Dar efortul depus la urcare ne-a fostrăsplătit de
priveliştea din curteamănăstirii şi chiar am simţit că sun-tem
într-un loc binecuvântat. Ne-amînchinat apoi la icoana Maicii
Dom-nului, făcătoare de minuni, icoanădescoperită în urmă cu
aproximativ150 de ani, într-o peşteră aflată pelocul actualei
biserici.A fost o săptămână frumoasă,presărată cu activităţi din
care amavut multe de învăţat şi care ne vorrămâne în memorie mult
timp deacum încolo.
Prof. înv. primar Bianca CÎMPEANU
O „altfel” de şcoală
Mici cofetari şi mici artişti
În data de 3 aprilie 2013, Grupa Mare „A”, dincadrul Grădiniţei
cu Program Prelungit dinGiroc, a susţinut activitatea „Micii
cofetari”.Această activitate a fost desfăşurată în cadrulsăptămânii
„Să ştii mai multe, să fii mai bun”.Copiii au purtat şorţuri albe
şi bonete, iar sala degrupă a fost decorată astfel încât să semene,
cât
mai bine, cu un atelier de cofetărie. După ce auîntins aluatul
pe planşete, cu ajutorul sucitoru-lui, preşcolarii au făcut
fursecuri. În cea de-adoua parte a activităţii, copiii au realizat,
cu aju-torul formelor, prăjituri din aluat copt, pe carele-au
decorat cu frişcă.După-amiază, micii cofetari au devenit ospătarişi
i-au servit pe părinţi cu bunătăţile pregătitede ei.Tot în cadrul
săptămânii „Să ştii mai multe, săfii mai buni”, preşcolarii
Grupelor Mare „A” şiMare „B” au mers în vizită la DIGI TV şi
laMuzeul de Artă din Timişoara. După ce le-aufost prezentate câteva
taine din lumea televi-ziunii, copiii au „făcut cunoştinţă” cu
pictorulCorneliu Baba, prin intermediul operelor sale, şiau desenat
şi ei animăluţe, vegheaţi şi inspiraţide picturile artistului.
Educatoare Lenuţa TERTECI şi Alina NENICIOIU
Impresii dintr-un „Colţ de Rai”Elevii clasei a III-a de la
Şcoala Gimnazială din Giroc, împ reunăcu doamna învăţătoare Iudita
Monea, au pornit pe cărările patrieiîn săptămâna „Să ştii mai
multe, să fii mai bun!”. Ne-am întâl-nit, nerăbdători, la gară şi
am pornit spre Cetatea Devei. Tele-cabina care ne-a dus spre cetate
a fost punctul de atracţie alacestui obiectiv. Am pornit mai
departe, spre Castelul de la Hu-nedoara, care ne-a impresionat şi
ne-a oferit o mulţime de in-formaţii pe care le vom folosi în clasa
a IV-a, la orele de istorie.Drumul nostru a mers mai departe spre
Băcâia, o localitate aflatăla câţiva kilometri distanţă de Orăştie.
Ne-am oprit la Pensiu-nea „Colţ de Rai”, unde am fost întâmpinaţi
de oameni deosebiţi,care au încercat să facă şederea noastră acolo
cât mai plăcută.Nenea Tavi şi câinele-lup Mia ne-au însoţit în
zilele următoareîn drumeţiile pe care le-am făcut pe Cheile
Cibului, la CascadaCibului, la Mănăstirea „Buna Vestire” sau pe
„drumul vieţii”,aşa cum numeşte nenea Tavi unul dintre traseele pe
care lestrăbate cu grupurile de copii care vin tot timpul la el.
Chiar dacăvremea a fost puţin capricioasă şi chiar dacă ne-am cam
noroitpe pantofi şi pe haine, nu ne-am lăsat şi am explorat o parte
aacestei regiuni, care chiar poate fi asemănată cu un colţ de
Rai.Timpul s-a scurs foarte repede şi a venit momentul să ne
facembagajele, să le mulţumim gazdelor şi să plecăm la gară,
puţincam trişti, dar încărcaţi cu multă energie şi multe infomaţii
noipe care ni le-am însuşit în această călătorie. (I.M.)
Fiecare arbore plantat înseamnă unplus de oxigen oferit copiilor
şi ne-poţilor noştri, un cont în continuăcreştere în „banca vieţii”
pentru ceicare vin după noi.Din dorinţa de a insufla copiilorgrija
faţă de natură, dar şi de a dasemnificaţii noi legăturii dintre
tatăşi fiu sau fiică, între şcoală şi viaţă,
am hotărât ca elevii clasei I B săplanteze un pom.După un debut
de primăvară capri-cios, însoţiţi de câţiva taţi, am por-nit la
treabă. Copacul clasei I Beste un mesteacăn frumos, ales şidin
considerente estetice, dar şipentru că el este apreciat ca fiindun
copac special, plin de energie,dar pe care o dă doar
persoanelorlegate sufleteşte de el. În trecut, fe-tele aduceau
ofrande la rădăcinamestecenilor şi le cereau împlini-rea unei
dorinţe. Se ştie din ve-chime că un mesteacăn cultivat îngrădina
casei proteja casa de boli şimolime. Mesteacănul permite o în-
tărire a rezistenţei organismului şiacţionează deopotrivă asupra
psihi-cului, întărind voinţa, susţin spe-cialiştii.De asemenea, am
urmărit legăturaîntre cunoştinţele sădite în perioadainstruirii
şcolare, care vor da roadepeste vreme, şi sădirea pomului ceva
deveni falnic în timp. Mesteacă-nul le va aduce aminte la
maturitatede cei mai frumoşi şi roditori anipetrecuţi în
şcoală.
Înv. Daniela SIMIONESE
Pomul clasei
-
5DIALOG CU CETĂŢENII 3300 aapprriilliiee 22001133
Săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun” la
ChişodaSăptămâna 1-5 aprilie 2013 a fost de di-cată activităţilor
educative extracurricu-lare şi extraşcolare din cadrul „Să ştiimai
multe, să fii mai bun!”, desfăşuratăanul trecut sub titulatura
„Săptămânaaltfel”.În această săptămână, învăţăceii clase-lor
pregătitoare, I şi a II-a au desfăşuratdiverse activităţi cu
adevărat „altfel”,din care au învăţat lucruri de plăcere,pentru că
note nu s-au dat.Vizita la McDonald’s a avut rolul de adezvolta
modul de comportament alele vilor într-un restaurant. Importanţaîn
văţării manierelor elegante este co vâr -şitoare asupra modului în
care copilulîşi formează personalitatea şi reuşestesă se integreze
în societate. Aici, eleviiau desfăşurat şi o activitate practică
deconfecţionare a unor brăţări numite„Brăţările prieteniei”.O altă
activitate plină de energie, bucurie şi optimism a fost
petrecerea
educaţională „Olimpici la joacă”, des-făşurată în parteneriat cu
Cerino.Jocurile desfăşurate au avut influenţeeducative pozitive
asupra copiilor, prindezvoltarea proceselor psihice: gân -dire,
motivaţie, memorie, atenţie, ima -ginaţie şi creativitate. Jocul
estemotorul dezvoltării relaţiilor sociale,iar prin jocurile
practicate elevii au în-văţat să se comporte civilizat, să
fieprietenoşi, să colaboreze şi să se ajutela nevoie.Educaţia
rutieră se constituie într-ocomponentă a educaţiei generale a
ele-vului. Domnul agent şef de poliţieFlorin Dobra, din cadrul
Postului dePoliţie Giroc, le-a prezentat elevilor,
lavideoproiector, principalele reguli decirculaţie în calitate de
pietoni saupasageri. Rolul acestei activităţi a fostacela de a
educa comportamentul ele -vilor în trafic, din punct de vedere
alcunoaşterii şi respectării regulilor de
circulaţie, în vederea prevenirii unoraccidente rutiere.În
ultima zi a săptămânii „Să ştii maimulte, să fii mai bun!”, elevii
celortrei clase au participat la concursul„Canguraşul explorator”,
cel maifrumos joc - concurs naţional caretestează şi dezvoltă
interesul copiilorpentru observarea şi cunoaşterea me diu -lui
natural şi social.Gândit ca o modalitate de apropiere acopiilor de
profesori şi de şcoală, cre-dem că programul şi-a atins ţinta,
im-plicându-i pe copii şi dascăli înactivităţi cu adevărat altfel.
Toate aces-tea au pus în valoare talentele şi capa -ci tăţile
copiilor în diferite domenii,ceea ce a dus la creşterea stimei şi
în-crederii în sine.
Prof. înv. primar Delia ION,Georgeta BARNA, Claudia DRĂGAN
O provocare pentru profesori şi elevi
Surprize plăcute pentru cei mai mici preşcolari
Grupa mică „A” din cadrul Grădiniţei cu Program Prelun-git din
Chişoda, coordonată de educatoarele Simona Cheieşi Oana Simion,
şi-a planificat diverse activităţi interesanteîn săptămâna 1-5
aprilie.Ziua de luni a debutat cu o activitate intitulată „Sport
șisănătate”, care s-a desfășurat în sala de sport a şcolii
dinChişoda. S-au organizat jocuri de mişcare, iar copiii audovedit
spirit de echipă şi de competiţie în cadrul
jocurilordesfăşurate.Ziua de marţi a fost dedicată vizionării
spectacolului deteatru „Croitoraşul cel viteaz”, la Teatrul
„Merlin”, din
Timişoara. Copiiau fost întâmpi -naţi şi conduşi însala de
spectacolede către îndrăgitulpersonaj „MinnieMouse”. Toţi co -piii
au fost încân-taţi, mai ales că seaflau pentru pri -ma dată în
salateatrului.
Ziua de mier-curi, având catemă „Prieteniinaturii”, a de -butat
cu vizio -na rea unorPPS-uri docu-mentare desprenatură şi
prote-jarea ei. Copiiiau colorat ima -gini în care oamenii sunt
prietenii naturii – „Aşa da! / Aşanu!”. În cadrul activităţii
„Micul grădinar”, preşcolarii auplantat seminţe de flori şi
legume.Având ca temă „Ursuleţii fac meniu cât se poate de hazliu”,
ziua de joi a fost cea mai aşteptată. Alături demămici, copiii au
avut posibilitatea să exerseze abilităţilecasnice, reuşind, în
final, să facă sandviciuri.Ziua de vineri, având ca temă „Prietenii
animalelor”, adebutat cu vizionarea unor scurte filme documentare
des -pre animalele sălbatice, dar şi despre cele de la
grădinilezoologice. Copiii au avut posibilitatea să cunoască
diferiteaspecte din viaţa animalelor sălbatice şi să-şi formeze
ati-tudini pozitive, de ocrotire a acestora. „Cea mai frumoasăşi
curată clasă” a fost activitatea gospodărească de păstrarea
curăţeniei şi a ordinii la centrele de interes din clasă, cucare
s-a încheiat săptămâna. (S.C.)
„Odihneşte-te de muncă prinmuncă”.Acesta este şi rolul
săptămânii„Să ştii mai multe, să fii mai
bun”, pentru că reprezintă unprogram binevenit şi necesar.
Încadrul acestuia, copiii şi cadreledidactice sunt mai relaxaţi,
maideschişi, mai receptivi, iar tim-
pul este folosit într-un mod efi-cient şi educativ.În această
săp tămână, noi, edu-catoarele de la Grupa Mijlocie a
Grădiniţei P.P. Chişo -da, Andreea Ghibirdicşi Ileana
Cionca,ne-am gândit să desfă-şurăm activităţi câtmai interesante
pentrupreşcolarii noştri. Astfel: luni, am mersîn vizită la Centrul
dePermanenţă, unde amprimit o serie de infor-maţii, utile,
despremodul în care trebuiesă ne protejăm sănăta-tea, mai ales în
aceastăperioadă; marţi, amfost spectatori cuminţişi atenţi la
„Croitora-şul cel viteaz”, specta-col realizat de actoriiteatrului
„Merlin” din
Timi şoara; miercuri, am desfă-şurat o activitate ecologică
cutitlul „Florile, prietenele noas-tre”, activitate în cadrul
căreiaam învăţat despre îngrijirea me-
diului înconjurător; am semănatflori în jardiniere, pentru ca şi
îngrădiniţa noastră să fie simţitămireasma primăverii; joi,
amdesfăşurat o activitate de educa-ţie pentru sănătate cu titlul
„Vi-tamine – sănătate de prin fructeadunate”, în cadrul căreia
copiiiau curăţat şi tăiat, în cubuleţe,fructele, realizând o salată
pecare au savurat-o până la ultimabucăţică; vineri, am fost în
vi-zită la sediul Poliţiei şi la Pri-măria comunei Giroc. Au aflat
ce păţesc oamenii cer-taţi cu legea, au văzut obiectelefolosite de
poliţişti pentru prin-derea infractorilor şi au „con-dus” maşina de
poliţie. Lasfârşitul vizitei, mulţi dintre ceimici şi-au exprimat
dorinţa de afi poliţişti adevăraţi, când vorcreşte mari. A fost o
săptămânăplină de activităţi variate, care auantrenat imaginaţia,
creativitatea,spiritul de echipă şi dăruirea co-piilor. Mulţumim pe
această caletuturor celor implicaţi în acestproiect. (I.C.)
GGrruuppaa MMiijjlloocciiee aa aavvuutt oo ssăăppttăămmâânnăă
îînnccăărrccaattăă
Activităţi bogate pentru preşcolariide la Grupa Mare
Săptămâna cunoscută sub genericul „Să ştii mai multe, săfii mai
bun” este un program dedicat activităţilor educa-tive
extracuriculare şi extraşcolare, principalul obiectiv alacestuia
fiind implicarea copiilor şi a cadrelor didactice înactivităţi de
educaţie nonformală, care să pună în valoaretalentele, preocupările
extraşcolare şi competenţele copi-ilor, în domenii cât mai diverse
şi interesante.Timp de o săptămână, copiii din Grupa Mare de la
Gră-diniţa P.P. din Chişoda, coordonaţi de doamnele
educatoareCamelia Donoiu şi Cristina Bărbosu au participat la
totfelul de activităţi interesante: au mers la teatru, au
plantatflori, au străbătut câteva străzi din satul nostru, au
des-făşurat o activitate practico-gospodărească, au mers în vizită
la poliţie. (C.D.)
-
6 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133
În urmă cu aproape trei ani, la începutulanului şcolar
2010-2011, s-au pus bazeleunei colaborări între Şcoala „Iosif
Cioro-gariu” din Chişoda şi Şcoala nr. 7„Sfânta Maria” din
Timişoara. Succesiv,cadrele didactice chişozene au participatla
perfecţionări, împreună cu cadrele di-dactice de la şcoala
timişeană: prof. Ma-rieta Deneş – director adjunct, prof.religie
Miloranca Golban, prof. lb. en-gleză şi lb. franceză Gabriela
Vlasie, înv.Cristina Lupu-Savin, înv. Gabriela Con-drea, înv.
Liliana Antal şi educ. CosminaMărguş. Totodată, elevii au avut
posibili-tatea de a-şi etala deprinderile, calităţileşi abilităţile
practice, plastice şi literare laconcursurile naţionale organizate
deŞcoala nr. 7 „Sfânta Maria” din Timi-şoara: „Clipe de toamnă” şi
„Vine Iepu-raşul”, la care premiile nu s-au lăsat preamult
aşteptate. În această iarnă, în urmaparticipării cadrelor didactice
şi a elevilorde la Şcoala nr. 7 „Sfânta Maria” din Ti-mişoara, la
Concursul Interjudeţean„Splendorile iernii”, la care, sub egidaISJ
Olt, Şcoala din Chişoda este co-orga-nizator, alături de Şcoala din
Brebeni, s-a primit invitaţia de a colabora la Sim-pozionul
Naţional cu tema „Ierarhia va-lorilor în educaţie”.Astfel, pentru
29 martie 2013, o echipăformată din trei cadre didactice s-a
pre-gătit pentru a răspunde invitaţiei şi pen-tru a susţine lucrări
la secţiunea: „Valoripreţuite în educaţie şi reinstaurareaacestora.
Mass-media, sprijin sau frânăîn realizarea acestui deziderat?“.
Doamna prof. Marieta Deneş, directoradjunct al Şcolii Gimnaziale
Giroc şi aStructurii „Iosif Ciorogariu” Chişoda,prin lucrarea
„Promovarea activităţilorŞcolii Gimnaziale Chişoda în publica-ţiile
locale”, a prezentat faptul că perio-dicul „Dialog cu cetăţenii”
este unpartener în reinstaurarea valorilor îneducaţie şi a
evidenţiat sprijinul pe careşcoala îl primeşte de la edilii locali,
amarcat rolul Primăriei şi al ConsiliuluiLocal Giroc, dar şi
implicarea Şcolii Gi-rocene în realizarea activităţilor
extraş-colare şi extracurriculare, con cluzionândcât au contribuit
ca factori direcţi lacreşterea imaginii şcolii şi la influenţaei în
comunitate, ca o valoare, sperămnoi, neperimată.Doamna prof.
Miloranca Golban a sus-ţinut lucrarea „Lumină pentru suflet” –o
publicaţie creştină. Materialul a cu-prins un impresionant număr de
slide-uri,un Power-Point în care s-au ilustrat evo-luţia, progresul
şi premiile obţinute derevistă şi coordonatorul ei, de-a
lungulcelor 12 ani de activitate, adică din 2002până în prezent.
Doamna profesoară aprecizat faptul că s-a preocupat ca re-vista să
fie, în prezent, înregistrată la Bi-blioteca Naţională din
Bucureşti,primind un cod ISSN.Doamna înv. Cristina Lupu-Savin a
rea-lizat un material de cercetare, stimula-tiv, pentru elevii
clasei a IV-a pe care îicoordonează la Şcoala din Chişoda, şianume
„Reinstaurarea valorilor prin
modele vii de patriotism şi credinţă -Sfântul Ştefan cel Mare şi
Sfântul Voie-vod Constantin Brâncoveanu”. În ma-terialul prezentat,
învăţătoarea aevidenţiat influenţa pe care a avut-o excursia din
6-7 septembrie 2012 de laMănăstirea Sâmbăta de Sus, la care
aparticipat cu un grup de elevi de laŞcoala din Chişoda, în cadrul
Partene-riatului cu Biserica Ortodoxă „Adormi-rea Maicii Domnului”,
coordonat depreotul paroh Traian Debucean.Suntem bucuroşi că
lucrările realizatede cadrele didactice din Giroc şi Chi-şoda şi-au
găsit locul alături de alte lu-crări apreciate: „Nonvaloarea la
rang devaloare”, a doamnei prof. Gica Dumi-tru - director al Şcolii
Gimnaziale nr 7„Sfânta Maria” Timişoara, „Preţuireavalorilor
privind obiceiurile şi tradiţiilela românii”, de la Şcoala din
Grebenaţ,Serbia, sau „Promovarea valorilor eu-ropene prin Proiectul
Comenus de par-teneriat multicultural şcolar”, „Tinericetăţeni
europeni împotriva violenţei” –material diseminat şi detaliat de
profAdriana Comloşan, de la Şcoala Gim-nazială nr 7 „Sfânta Maria”
din Timi-şoara. Proiectul „Comenus” îşi propunescăderea numărului
de situaţii antiso-ciale şi numărul de conflicte între elevi,
prin crearea unui instrument comunpentru prevenirea şi
soluţionarea con-flictelor dintre şcolari, respectând, înacelaşi
timp, diversitatea culturală a instituţiilor partenere din Franţa,
Italia,Ungaria şi România.În zilele secolului XXI, în care o
mareamprentă asupra societăţii secularizatelasă loc de îndoială
pentru preţuireaunor valori precum simplitatea, norma-litatea,
onestitatea, patriotismul şi cre-dinţa, trei cadre didactice au
încercat săaducă un plus de imagine şcolii dinGiroc şi Chişoda,
tocmai fiindcă într-ocomunitate rurală „imaginea” primeazăcalităţii
actului educaţional, dar şi nive-lului performanţelor la care pot
ajungecadrele didactice împreună cu elevii lor.„Un copil trebuie să
găsească în şcoalăo atmosferă amabilă şi aceasta depinde,în
totalitate, de grija pe care educatorulo pune pentru a o reda
astfel: ne putemoare imagina un pictor sau sculptorcare lucrează cu
teamă, cu ură sau curevoltă la piesele sale de artă? Estevorba aici
de a picta şi a sculpta sufle-tele cele mai tandre şi mai fine
dintretoate sufletele, din moment ce ele suntsufletele copiilor.
Cum o asemenea da-torie ar putea părea penibilă?” (Rene Hubert).
(M.G.)
IIeerraarrhhiiaa vvaalloorriilloorr îînn eedduuccaaţţiiee
ppeennttrruu şşccoolliillee ddiinn GGiirroocc şşii
CChhiişşooddaa„„ÎÎnn ccaaddrruull ccuurrssuurriilloorr ddee
ppeerrffeeccţţiioonnaarree,, pprreezzeennttaarreeaa şşii
ddiissccuuttaarreeaauunnoorr ccaazzuurrii ttrreebbuuiiee ssăă
vviizzeezzee iinntteerreessuull ccoolleeccttiivv,, ssăă aaiibbăă
ddeeccii uunnpprroonnuunnţţaatt ccaarraacctteerr eedduuccaattiivv””
((RRoommeeoo PPooeennaarruu))
Cunoaşterea şi aprecierea valorilor localesunt unele dintre
obiectivele propuse de fie-care învăţător şi diriginte ai Şcolii
Gimna-
ziale Giroc. În acest scop, colectivul clasei aV-a şi-a stabilit
un program de activităţi, laobiective şi personalităţi din comuna
noastră.În cadrul acestui program, miercuri, 17 apri-lie, am
poposit la Racing Club Giroc, undeam fost aşteptaţi de multiplul
campion naţio-nal şi european, Ionel Pascota.Imaginea de campioni a
familiei Pascota afost completată prin prezenţa, la vizita
noas-tră, a domnului Pascota senior, a lui Patrick,fiul de 6 ani al
campionului, şi a doamnei Co-rina Pascota.Cu multă amabilitate,
Ionel Pascota a pre-zentat copiilor motoarele cu care participă
laconcursuri, costumele şi modul de desfăşu-rare a unui campionat
de motociclism.Uimirea şi admiraţia copiilor a fost maximăcând au
ajuns în biroul cu cupe câştigate de-alungul anilor de Ionel
Pascota. Motociclistulare în palmares multiple titluri europene
şinaţionale, iar la concursurile câştigate a obţi-nut peste 200 de
cupe şi medalii.Elevii clasei a V-a au fost impresionaţi
cândPascota le-a povestit despre performanţele fa-miliei: cupe şi
titluri obţinute de tatăl, unchiulşi bunicul său.Pentru
demonstraţie, a fost pornită motoci-cleta de concurs, pe care a
urcat fiecare elevşi s-au făcut fotografii alături de acesta.În
final, copiii au primit abţibilduri şi plianteale clubului
girocean, Ionel Pascota a fostaplaudat pentru performanţele sale,
iar lui Patrick i s-a urat succes, pentru a ajunge cam-pion ca şi
înaintaşii săi.
Prof. Melentina COSTA
În vizită la un campion CCuurrssuurrii ggrraattuuiitteeddee
ccaalliiffiiccaarree
PPrrooiieeccttuull „„CCeennttrreellee ddee IInncclluuzziiuunnee
SSoocciiaallăă –– ooppoorrttuunniittaatteeppeennttrruu
ffaacciilliittaarreeaa ppaarrttiicciippăărriiii ppee ppiiaaţţaa
mmuunncciiii aa ggrruuppuurriilloorrvvuullnneerraabbiillee””
eessttee iimmpplleemmeennttaatt ddee ccăăttrree
IInnssttiittuuttuull ppeennttrruuPPoolliittiiccii SSoocciiaallee,,
îînn ccaalliittaattee ddee bbeenneeffiicciiaarr,, îînn
ppaarrtteenneerriiaatt ccuuFFuunnddaaţţiiaa FFiillaannttrrooppiiaa
TTiimmiişşooaarraa..PPrrooiieeccttuull ssee aaddrreesseeaazzăă
ppeerrssooaanneelloorr vvuullnneerraabbiillee,, ccaarree ssee
aaffllăăîînn rriisscc ddee eexxcclluuzziiuunnee ssoocciiaallăă
ssaauu ssuunntt,, ddeejjaa,, eexxcclluussee
ssoocciiaall..GGrruuppuull ţţiinnttăă,, eelliiggiibbiill,, aall
pprrooiieeccttuulluuii eessttee ffoorrmmaatt ddiinn
uurr--mmăăttooaarreellee ccaatteeggoorriiii:: ffaammiilliiii
mmoonnooppaarreennttaallee ((ppăărriinnttee ssiinn--gguurr,,
ccaarree aarree îînn îînnggrriijjiirree uunnuull ssaauu mmaaii
mmuullţţii ccooppiiii mmiinnoorrii));;ppeerrssooaannee ccuu
ddiizzaabbiilliittăăţţii ((aatteessttaattee pprriinn
CCeerrttiiffiiccaatt ddeehhaannddiiccaapp))..PPeerrssooaanneellee
ccaarree ssee îînnccaaddrreeaazzăă îînn ggrruuppuurriillee
ţţiinnttăă bbeenneeffii--cciiaazzăă ddee sseerrvviicciiii
pprrooffeessiioonniissttee ddee ccoonnssiilliieerree
ppssiihhoollooggiiccăă,,ccoonnssiilliieerree
vvooccaaţţiioonnaallăă,, îînn vveeddeerreeaa oobbţţiinneerriiii
uunnuuii lloocc ddeemmuunnccăă şşii ddee ppaacchheettee ccuu
aalliimmeennttee llaa aabbssoollvviirreeaa
ccuurrssuurriilloorr..CCuurrssuurriillee ddee ccaalliiffiiccaarree
ggrraattuuiittee,, ffiinnaalliizzaattee ccuu
cceerrttiiffiiccaarreerreeccuunnoossccuuttăă ddee CCNNFFPPAA şşii
MMiinniisstteerruull MMuunncciiii,, ssuunntt vvaallaa--bbiillee
îînn ttooaattăă EEuurrooppaa,, ppeennttrruu mmeesseerriiiillee::
ccoonnffeeccţţiioonneerr aassaamm--bbllaattoorr aarrttiiccoollee
tteexxttiillee;; lluuccrrăăttoorr îînn ccuullttuurraa
ppllaanntteelloorr;;lluuccrrăăttoorr îînn
ccoommeerrţţ..PPeennttrruu ddeettaalliiii şşii
iinnffoorrmmaaţţiiii,, ppeerrssooaannăă ddee ccoonnttaacctt::
ddooaammnnaaEElleennaa MMiihhaaeellaa ZZăărriiee,,
rreessppoonnssaabbiill CCeennttrruu ddee
IInncclluuzziiuunneeSSoocciiaallăă:: 00773366--115511995588;;
00337711--442211119922..ee--mmaaiill::
cciissttiimmiissooaarraa@@ggmmaaiill..ccoomm
-
7DIALOG CU CETĂŢENII
Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare,
cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat
semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2
secunde între ele. Semnalul de
“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu
pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat,
sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5
secunde între ele.
“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză
de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,
semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6
secunde între ele.
“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate,
cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul
se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu
durata de 1 minut.
Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256
395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733
666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;
Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029;
SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123
ISSN
1584/3068 Colectivul de redacţie:
Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ -
redactor-şef;
OctavianGRUIŢA,GabrielTOMESCU,CodruţaTOMESCU,ViorelDorelCHERCIU,MirceaSTURZA-cultură;
Lavinia DAVID - social;
Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.
Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş
Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455
e-mail: [email protected]
Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant
pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi
puternic!
Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara,
Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007
3300 aapprriilliiee 22001133
„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;
Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”
(dîntr-o cântare bătrânască)
Capitolul ICând vremurili să rup în tăce chipurile
(continuare)6. Văruţu Relu măi năince,
şî casa dă pinzii măi dup-aiaPr-alt rând, Vericu Niţă i-o dat dă
şcire lu Vericu Colă căśe are el dă gând măi dîn vreme, iară Colă
să-i spună luVăruţu-so Niţă dăcă s-o fost ghingit bińe.- Mă
Vericule, dzîsă Niţă, iaca la śe mă ghingii io, că d-o vreme măi
cătră gimńaţă mi să supţîiadză somnu şî-m pere. Să apropie pinzia,
veztucă, şî la mińe şî lacińe, şî uită-ce că nu-i năgerge să ńe măi
ceme năpoi lafăbrică şî la năvetă, că nu măi estă dă lucru. Girept
îi cădă lucru ar măi fi, dară nu măi estă făbrica prăcum oşcii...
Că śic-ar fi venit śeva ńamţ o’-că poliac fie s-ocumpere ţacum-pac,
fie să facă altśeva cu ea, nu şciu –dar prăśep că la tăt cauzu, dă
noi tăt n-ar măi fi lipsă...- Śiśe?... Po’ veztucă ńamţu ăla o’-că
śeva poliac dădzîsăş n-or fi ei măi proşci ca Dorin lu Şcefan
Gânscăa’ nostru; că şî Dorin o vrut astă-toamnă să cumperearena dă
fodbál – numa i-or spus că nu-i dă vindzare, ş-apo’ când ieşî dîn
arină – că s-o fost dus omu, veztu,s-o conştătădză cumă să află,
năince d-a să pringe latocmă – o şî dat cu ochii dă Şpiţariu-ăl
mare. Śică, îngându lui: Măăă!... Io pr-ăsta-l cumpăr! Îl cumpăr
cudoftori şî cu beceź cu tăt!! Hai că cu gragea, cu clăgi-rea n-ar
fi mare lucru, o cumpăr cu căşcig acu’ dacă bagmácăr şî mita-n
preţ. Dar măi gre-i tocmeala cu doftorii,cu preţu
doftorilor...Ş-apo-atunś Dorin nu s-o măi dus să-ş bată capu şî
s-oamânătat pân-o treśe iarna, că dac-o fi lungă şî gre,până la
primăvară dă ţîńe frigu, măi mor dîntră beceź,dîntră doftori îi măi
scoace la pinzie, ăi cińeri îs măilesńa, şî tocma ar fi măi uşoară,
măi cu ghişăft. Aşa śic-arfi dzîs prîn sat Dorinu lu Gânscă acu’ nu
dămult cândfusă, prăcum m-o spus Uica Ionel lu Ştaier...- Śiśe?!...
să prăfăcu a să menuna dărinatu dă Vericu
Colă. Faśeţ dară voi bińe, văruţîlor, şî i-adă să mădăşchiliniţ
şî pră mińe: ‘po’ dă unge năspârce aflaţ voi c-ar pucė Dorin lu
Şcefan Gânscă să aibă atâta şpur dăbăńeţ, ha?- Po’ dî la tată-so,
dzîsă Văruţu Relu. C-o scriat într-unţăitung dî la Germania cum că
Ciuşăscu l-ar fi băgat lavarmege pră viaţă pră Ścėfan Gânscă. Dară
procororii,dzîcând că Ścėfan îi dă etace cam bătrână, i-o rămâńatdă
trăit puţîn şî că ştrofoluiala ar fi cam scurtuţă, i-orprăpus
pegeapsa cu moarcea. Dorin o pus atâcea sucechituşîce pân-o împlut
cufăru-ăl nou prîntru cătańe, da’el nu s-o măi dus la cătănie, c-o
dat mită numa o străi-cuţă dă suce ş-o scăpat. Iară cu cufăru plin
s-o dus Dorinsă dė mită să-l scăpe pră tată-so, dar n-o măi aźuns
să dėmita, că pică Ciuşăscu, îl puşcară şî pră el şî pră cănis-tra
lui soţîie, apădămiźana doftoranźiniri Leanţa, iarăăstalalt dă veni
moment dup-aia îi dădu drumu lu Şcėfanşî veni omu cu fiśoru-so
Dorin, nu să măi făcură veşcidăspră bani, şî fiśoru Dorin veni cu
tată-so şî cu mita-ncufăr dîmprăună cu tăce ăle mai calge gratulări
dă vre-niśie şî cu răcomîndări dî la ăstalalt. Dar nu după
multăvreme răpăuză Şcėfan Gânscă, ş-o fost mare jăli. Orfost
scriace la ţăitung vorbili lu Baba Muna, mama luŞcėfan, dzîsă
Văruţu Relu, şî cu ochii stâlpiţ pră śeri-mea iorsagului dî la
bloc, śeci ca dîn carce, śică: „L-aujălit ş-au plâns Tăurăscu,
mácăr c-au fost ieşît în pinzie.Dîn pinzie au venit ş-au plâns
ginăralu Tăurăscu dupăŞcėfanu meu” scriadză în ţăitung vorbili lu
Baba Muna,mama lu Şcėfan, dzîsă Văruţu Relu.- Na, dăcă ginăralu
Tăurăscu o ieşît ş-o vinit dîn pinzieş-au plâns că Şcėfan Gânscă o
răpăuzat, haidareţ, văruţî-lor, să ńe grăbim să ieşîm şî noi la
pinzie până n-o fi pretârdzîu – dzîsărăm într-un glas.
Glosarveztucă – desigur, vezi binemăşînărie – instalaţie,
mecanismpoliac – polonezţacum-pac – complet, integral, cum
trebuieśiśe – auzi numai (< ce zici/zice?)să conştătădză – să
inspecteze, să evaluezegrage – lemnărie, clădires-o amânătat – a
ezitat, a temporizatlesńa – ieftin, ieftină, uşorghişăft – afacere
de succes, câştig; speculăjăli – jale, doliuşpur – mulţime,
abundenţănăspârce – naiba, dracuţăitung – ziarvarmege – închisoare,
puşcărieştrofoluială – pedeapsă, torturăa să faśe veşci – a aduce
vorba
Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză
În satu-n care m-am născut Miroase-a flori şi primăvară,
Iar iarna pleacă în trecutŞi nu mai ştiu a câta oară.
Se scurge vremea cadenţatCa şi o apă curgătoare.
Şi peste câmpul îngheţatSe adună razele de soare.
Privighetorile se-audCu trilul lor de primăvară,Iar printre
crengile de nuc,Agale vântul se strecoară.
Când cârdurile de cocoriSe-ntorc din ţări îndepărtate
Inundă primăvara-n floriŞi inima în piept se zbate.
Iar satul meu ca-n alte dăţiŞi-aruncă straiele de gheaţăŞi se
îmbracă-n frumuseţi
Din mugurii ce prind viaţă.
Şi toaca bate ne-ncetatÎn reveria primăverii,
Vestind acelora din satDe ziua sfânt-a Învierii.
Acelui care a pătimit,Ducând calvarul greu în spate,
Pe lemnul crucii răstignitPentru-ale noastre vechi păcate.
Deci veseliţi-vă creştiniDe măreţia Lui divină.
Şi-n ziua sfintelor luminiLuaţi lumină din lumină!
Ca trecători de vremuri nins,În lumea nnoastră păcătoase,
Învingător, dar şi învins,Supusul vremii ce m-apasă.
Când primăvara bate-n porţi,Cu mâna ei ce ne răsfaţă,Hristos a
înviat din morţi
Ca să ne bucurăm de viaţă!Petru CHIRA
Ioan Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în
Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală a urmat-oîn satul natal,
liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la
Cluj-Napoca. Îşi ia doctoratul în
Clologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul
1984, cu “Povestiri de la marginea Câmpiei”.Membru al unor
cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este
titular al Cursului de
Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi FilosoCe a
Universităţii de Vest din Timişoara. La Cenac lul„Gura Satului”
este, însă, “concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cu care este
adesea identiCcat. Din
ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ
(„văr al lui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în
rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentru acei care îl cunosc
mai puţin, amin tim că
scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un
motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.
HHrriissttooss aa îînnvviiaatt!!
-
8 DIALOG CU CETĂŢENII3300 aapprriilliiee 22001133
KKrriissttaa PPăădduurraarruu33 aannii,, GGiirroocc
EErriicc PPăădduurraarruu66 aannii,, GGiirroocc
AAnnaa MMaarriiaa CCiioorrtteeaa88 lluunnii,, GGiirroocc
CCaarrmmiinnaa RRiissttiiuunn aann şşii ppaattrruu lluunnii,,
GGiirroocc
Chişoda a fost egalată, pe final, la JimboliaFC Chişoda a
înregistrat al nouălea rezultat de egalitate în actualul sezonal
Diviziei D, după remiza obţinută în deplasare, la Jimbolia. Dacă ar
fifost mai atenţi, chişozenii, neînvinşi în returul actualei ediţii
de campionat,ar fi putut părăsi Jimbolia cu toate cele trei puncte
ale atractivului duel dinetapa a 26-a, dar FC Marcel Băban, care
venea după patru victorii con-
secutive, respectiv şase meciuri fărăînfrângere, a egalat în
ultimeleminute, prin rezerva Moldovan.Doar egalitatea numerică s-ar
fiimpus poate să fie alta, prin prismafaptului că Ovidiu Popescu,
de lajimbolieni, a beneficiat de clemenţacentralului Creţu, care nu
l-a elimi-nat în urma unui pumn aplicat luiVereşteanu. Mai mult,
după un faultcomis asupra sa, acelaşi Ovidiu
Popescu a ţinut să-şi facă dreptate de unul singur, bruscând un
jucător dela Chişoda, faptă neluată, din nou, în seamă de către
„centralul” Creţu.Egalitate a fost şi la ocaziile mari de gol, şi
tot 1-1. CS Chişoda a condustactic partida şi a marcat prima,
graţie reuşitei lui Magdaş, care a reluatîn plasă mingea aşezată de
Ganea. Oaspeţii n-au reuşit însă şi de-sprinderea, având doar
câteva semi-ocazii.După meci, Adrian Rus, delegatul echipei din
Chişoda, a declarat că rezul-tatul a fost unul echitabil, având în
vedere echilibrul de forţe din teren. Chişoda a jucat în
alcătuirea: Sârbu – Petruş (Udrea), Abu Lebda, Viţan– cpt.,
Berceanu – Asoltanei, Gherman, Glodean (Vasâncă), Vereşteanu(Golea)
– Magdaş, Ganea. (A.B.)
La un pas de o nouă victorieEchipa de fotbal din Giroc,
careevoluează în Seria I a CampionatuluiJudeţean, a avut, în
ultimele două etape,meciuri directe cu principalele
contra-candidate la ocuparea primului loc, careasigură participarea
în Divizia D în-cepând din sezonul viitor. Din nefericirepentru
echipa noastră şi pentru suporteriiei, jocurile cu Orţişoara, de pe
terenpropriu, şi cu Tricoul 1 Iunie, din de-plasare, s-au soldat cu
înfrângeri pen-tru băieţii antrenaţi de către OrlandoTrandu. Mai
mult, fotbaliştii noştri nuau reuşit să înscrie în cele două
jocuri,încasând, în schimb, şapte goluri.Meciul de pe teren propriu
împotrivacelor de la Orţişoara a fost la discreţiaoaspeţilor, care
au jucat cu o ambiţiemai mare decât adversarii lor, demon-strând că
nu este o întâmplare locul pecare îl ocupă. Cocoşul a reuşit
deschiderea scorului înminutul 20, prin Claudiu Balint. Gazdeleau
forţat egalarea, dar şuturile trimise deCătău, Ardelean şi Moricz
nu au reuşitsă-l învingă pe portarul Caraion. Cu treiminute înainte
de pauză vizitatorii şi-aumărit avantajul, în urma unei lovituri
decap a lui Ivănescu. În repriza secundă,oas peţii au reuşit să mai
înscrie o dată,prin Traian.
Etapa a 22-a a Campionatului Ju deţean aprogramat jocul dintre
Tricoul 1 Iunie şiUnirea Giroc. Pe terenul din cartierultimişorean
Plopi, formaţia gazdă s-aimpus cu 4-0, toate golurile fiind
marcatedupă pauză. Jucătorii Unirii au protestatla primul gol al
partidei, reclamând opoziţie de offside la marcatorul gazdelor.
În urma protestelor, Moricz, jucător alUnirii, a fost eliminat
de arbitrul partidei.În inferioritate numerică, formaţia noas-tră a
cedat şi a mai încasat încă treigoluri.După aceste două înfrângeri,
Unirea aratat obiectivul pentru acest sezon, şianume promovarea în
Divizia D Timiş.Totuşi, băieţii noştri ocupă poziţia a treiaa
clasamentului, cu 44 de puncte.
A. BORBELY
Unirea Giroc a ratat promovarea în Divizia D
Paşte�ricit!
Hristos aÎnviat!