Administrarea si lichidarea intreprinderilor
Administrarea si lichidarea intreprinderilor
1 (1). Asociaii societii X au decis dizolvarea acesteia. Situaia
patrimoniului conform bilanului contabil la data nceperii lichidrii
se prezint astfel: Construcii 30.000 lei
Amortizarea construciilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 lei
Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
Materii prime 3.000 lei
Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
Clieni 2000 lei
Clieni inceri 700 lei
Ajustri pentru deprecierea clienilor inceri 400 lei
Conturi la bnci n lei 1.300 lei
Furnizori 7000 lei
Provizioane 1.250 lei
Capital subscris vrsat 11.000 lei
Rezerve legale 1.850 lei
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Construciile au fost vndute cu 11.000 lei, fa de valoarea
rmas neamortizat de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost vndute cu 7.000 lei fa de
valoarea rmas neamortizat de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vndute cu 2.850 lei fa de valoarea de
2.500 lei;
d) n vederea ncasrii nainte de scaden a creanelor certe au fost
acordate sconturi n valoare de 100 lei;
e) Din suma clienilor inceri de 700 lei se ncaseaza jumtate,
restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori,
acetia au acordat sconturi n sum de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii au fost n sum
de 900 lei.
Se cere
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la
acionari
Rezolvare:
ACTIVVALORIPASIVVALORI
1. imob.corporale 45.000
amortiz imob corporale 30.000
val neamortizata 15.000
2. mat prime 3.000
ajustari depreciere mat prime 500
val neta 2.500
3. clienti 2.000clienti incerti 700ajustari depreciere clienti
400val neta 2.3004. conturi la banci 1.30015000
2500
2300
13001. cap. Subscris varsat 11.000
rezerve legale 1.850
total cap proprii 12.850
2. furnizori 7.000
3. provizioane 1.250
11000
1850
7000
1250
total activ 21100total pasiv 21100
A - INREGISTRRI CONTABILE AFERENTE LICHIDARII
a) vanzare imobilizri corporale - vnzare construcie 461= %
13.090
7583 11.000
4427 2.090
- incasare contravaloare constructie 5121 =461 13.090
- descarcare gestiune % = 212 30.000
2812
20.000 6583
10.000
b) vnzare echipamente tehnologice 461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330
- incasare contravaloare echipament 5121 = 461 8.330
- descarcare gestiune % = 2131 15.000
2813
10.000
6583
5.000
c). vnzare mat.prime
- trecerea materiilor prime la marfuri
371= 301 3.000
- materii prime vandute 411 = % 3.392
707 2.850
4427 542
- incasare contravaloare materii prime vanduta 5121= 411
3.392
- descarcare gestiune 607= 371 3.000
- anulare ajustare mat prime 391= 7814 500
d) incasare clienti
- incasare clieni / scont acordat % = 4112.000
5121
1.900
667
100
e) incasare clienti incerti %= 4118 700 5121 350
654 350
- anulare ajustare clienti 491= 7814 400
f) furnizori
- plata furnizori / scont acordat 404= % 7.000
5121 6.650
767 350
- anulare provizion 151= 7812 1.250
g) inregistrarea cheltuielilor de lichidare 628 =5121 900
- regularizare TVA 4427= 4423 3.962
- plata TVA 4423= 5121 3.962
- inchiderea conturilor de venituri % = 121 23.350
707
2.850
767
350
7812
1.250
7814
900
7583
18.000
- inchiderea conturilor de cheltuieli 121= % 19.350
607 3.000
628 900
654 350
6583 15.000
667 100
- impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 )
691= 441 640
- inchiderea contului 691 121= 691 640
- plata impozit profit 441= 5121 640
B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI
ACTIVValoarePASIVValoare
Conturi la banci16.210Capital social11.000
Rezerve1.850
Profit din lichidare3.360
TOTAL ACTIV16.210TOTAL PASIV16.210
C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI
1. rambursare cap social catre asociati 1012= 456 11.000
2. plata cap soc catre asociati 456= 5121 11.000
3. decontare rezerve legale catre asoc 1061 =456 1.850
4. impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 )
456 =441 296
5. plata imp profit aferent rezerve legale 441= 5121 296
6. decontarea profitului din lichidare 121= 4563.360
7. impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare ) (
1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 ) 456= 446 786
8. plata impozit dividende 446= 5121 786
9. plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 )
456= 5121 4.128
D. - SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ
D 456 C
11.000
296
786
4.12811.000 1.850 3.360
16.21016.210
D 5121 C
16.21011.000
296
786
4.128
16.21016.210
2 (6). Care sunt organele care aplic procedura insolvenei?.
Raspuns:Organele care aplic procedura insolventei sunt:-
instanele judectoreti;- judectorul-sindic;- administratorul
judiciar;- lichidatorul.
Analiza diagnostic a intreprinderii
3 (17). Sse analizeze poziia financiara societii comerciale
Flamingo International SA pe cei trei ani (sursa: www.bvb.ro)
2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)
Active imobilizate - Total
Active circulante - Total
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total
Active circulante, respectiv datorii curente nete
Total active minus datorii curente
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an -
Total
Venituri in avans
Capital subscris varsat
Total capitaluri proprii
Creante - Total
Datorii - Total
Cifra de afaceri neta
Venituri din exploatare - Total
Cheltuieli din exploatare - Total
Rezultat din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat curent
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare 143.054.409,00
397.304.858,00
351.363.656,00
45.405.095,00
188.459.504,00
0,00
566.606,00
77.905.001,00
187.382.433,00
315.376.709,00
351.363.656,00
565.047.673,00
581.971.941,00
564.463.692,00
17.508.249,00
8.706.195,00
16.654.773,00
-7.948.578,00
9.559.671,00
0,00
0,00 148.008.754,00
101.887.738,00
61.873.806,00
43.681.968,00
191.690.722,00
10.307.567,00
5.270.725,00
77.905.001,00
178.603.980,00
90.387.499,00
72.181.373,00
193.688.714,00
193.728.944,00
213.621.180,00
-19.892.236,00
11.900.816,00
14.758.583,00
-2.857.767,00
-22.750.003,00
0,00
0,00 13.858.081,00
153.925.014,00
76.770.893,00
77.154.280,00
91.012.361,00
1.654.695,00
0,00
52.235.375,00
88.286.322,00
136.917.860,00
78.425.588,00
206.782.194,00
208.425.995,00
193.698.564,00
14.727.431,00
38.171.659,00
43.226.185,00
-5.054.526,00
9.672.905,00
0,00
0,00
Rezultat extraordinar
Venituri totale
Cheltuieli totale
Rezultat brut
Rezultat net
Rezultat / actiune
Plati restante - Total
Furnizori restanti - Total
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat
Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti) 0,00
590.678.136,00
581.118.465,00
9.559.671,00
9.559.671,00
-
0,00
0,00
0,00
0,00
154 0,00
205.629.760,00
228.379.763,00
-22.750.003,00
-22.750.003,00
-
0,00
0,00
0,00
0,00
49 0,00
246.597.654,00
236.924.749,00
9.672.905,00
8.081.904,00
-
0,00
0,00
0,00
0,00
57
Rezolvare:
Lr = (Active circulante Stocuri) / Datorii curente
Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai
sus, deoarece nu se cunoaste valoarea stocurilor.Interpretare:Rata
rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in
creante sitrezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad
stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate
dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel
maiprobabil pierderi in cazul lichidarii). Motivul pentru care
stocurile au fost excluse din calcul este acela de a focaliza
atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care se afladeja
sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stadiu. Acest
indicator reprezintaun bun indiciu despre abilitatea companiilor de
a-si onora datoriile pe termen scurt. Lichiditatea rapida e
satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.Lichiditatea
imediata: Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt
Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai
sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
trezoreriei.Interpretare:Reflecta posibilitatea achitarii
datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie,
a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata.
De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea
companiilor de a utilize aactivelecurentepentru a-si onora
datoriile petermen scurt, insaprezintain convenientul ca se bazeaza
pe o valoare statica, oferita de bilant si nu prezinta nici o
indicatie cu privirela fluxurile monetare degajate de activitatea
societatii. Rata de lichiditate calculata
pebazadecash-flowvinesaremediezeaceastaproblema,plecanddelapremisaca
documentele contabile de sinteza contin si un tablou al fluxurilor
monetare. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa
tinda spre o marime unitara
4 (18). Sa se calculeze i sa se interpreteze indicatorii de
lichiditate pentru societatea SC Flamingo International SA.
5 (95). Din contul de profit i pierderi al societii din
exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:
Indicator u.m.
Cheltuieli de exploatare platibile 1500
Amortizare 100
Cheltuieli cu dobnzi 200
Impozit pe profit 60
Sse calculeze i sse interpreteze ratele de solvabilitate i cele
de rentabilitate pentru ntreprindere.
Rezolvare:Solvabilitatea exprim capacitatea ntreprinderii de a-i
stoca obligaiile pe termen mediu i lung, de a asigura sursele bneti
capabile s susin continuitatea explotarii pe termen lung. n
perioada de criz valoarea de lichidare este frecvent inferioar
valorii contabile a activelor, antrennd pierderi excepionale.
Solvabilitatea mai nsemn asigurarea unor fonduri bnseti, a unor
disponibiliti capabile s susin continuitatea exploatrii, s permita
un flux normal al fondurilor.
Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii
datoriilor totale din sumele adunate din vnzarea activelor.
SF= Total active/ Total datorii
Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile
proprii pot s acopere datoriile firmei.
SF= Capital propriu/ ( Capital propriu + datorii)
Ratele de solvabilitate realizeaz o raportare a activelor
realizate la obligaiile exigibile n vederea evalurii riscului de
faliment. Rata solvabilitii generale permite aprecierea gradului de
acoperire a obligaiilor pe termen scurt de ctre activul
circulant.
Ratele de rentabilitate
Rata rentabilitii economice, reprezint remunerearea brut a
capitalurilor investite. Capitalul investit este alctuit din
capitalul propriu i mprumuturile pe termen scurt, mediu i lung al
societaii.
Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de
randament din economie i al riscului pe care i l-au asumat
furnizorii de capital. Dac rentabilitatea este mai mare dect rata
dobnzii la mprumuturi, atunci ntreprinderea poate beneficia de
efectul de levier.
Rre= ( Rezultat brut al exercitiului/ Capitaluri investite) x
100
Rentabilitate economic brut reprezint remunerarea brut a
capitalurilor investite. Ea arata ct excedent brut de exploatare
revine unei uniti de capital investit.
Rreb= ( Excedent brut de exploatare/ capitaluri investite) x
100
Rentabilitatea economic net reprezint remunerarea din profitul
brut al exploatrii a capitalurilor investite. Ea arat ct profit
brut revine unei uniti de capital investit.
Ren= ( Rezultatul exploatarii/ Capital investit) x 100
Din datele problemei primite, ratele nu s-au putut calcula.
Audit
6 (7). La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold
trebuie s gsii la contul de viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fr sold.
7 (49). Care sunt caracteristicile unei misiuni de
compilare?
Raspuns:
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz
competenele sale contabile i nu cele de auditor,n vederea
strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare.
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sintezea
informaiilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat,
inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i
propun,furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare;
utilizatorii informaiilor financiare astfel compilate beneficiaz ns
de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un
profesionist contabil posesor al competenelor necesare.O misiune de
compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare
(complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor
informatii financiare.Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie
s respecte regulile generale de etic i anume: integritatea,
obiectivitatea, cornpetena profesional, confidenialitatea,
profesionalismul i respcvtul fa de normele tehnice i profesionale.
Independena nu este ocerin dar dac auditorul nu este independent
trebuie s fac omeniune n raport.Standardul Internaional de Misiuni
Conexe (ISRS) nr. 4410stabilete procedurile i principiile
fundamentale precum imodalitile lor de aplicare n ce privete
responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a
situaiilor financiare8 (53). Care sunt elementele de baz ale unui
raport asupra situaiilor financiare condensate?
Raspuns:
- titlul;- destinatarul;- identificarea situaiilor financiare
auditate din care s-au nscut situaiile financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor
financiare n ansamblul lor i n tipul de opinie exprimat nacel
raport;- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n
situaiile financiare condensate sunt n concordan cu situaiile
financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a
emis o opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul
lor, dar este satisfcut de prezentarea situaiilor financiare
condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul
lor, acestea provenind din situaii financiare care au fcut
obiectulunui raport de audit modificat.- o meniune, sau o trimitere
la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor
financiare ale entitii, situaiile financiare condensate trebuiesc
citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul lor i cu raportul
de audit asupra acestora;
- data raportului;- adresa auditorului;- semntura auditorului.9
(63). Explicai principiul integritii i obiectivitii n audit.
Raspuns:
Integritatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie
drept i cinstit atunci efectueaz servicii profesionale.
Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu
trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau
alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false
sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu
iresponsabilitate.
Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie
imparial, fr prejudicati, s nu se afle n situaii de
incompatibilitate, de conflict de interese, care s pun la ndoial
rationamentele profesionale ale acestuia.10 (64). Explicai
principiul competenei n audit.
Rapuns:
Competena profesional presupune c profesionistul contabil
trebuie s furnizeze servicii profesionale cu competen, grij i
srguin i s fie la curent cu ultimele evoluii i nouti din practica
profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Competena profesional se divide n dou componente: achiziionarea
competenei profesionale i meninerea competenei.
11 (65). Explicai principiul confidenialitii n audit.
Raspuns:
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa
furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta,
si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si
de competenta profesionala care sa justifice asteptarile unui
client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la
curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala,
din legislatie si tehnicile de lucru.
12 (66). Conceptul de independen n audit.
Raspuns:
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor
contabili in practica libera indiferent de natura serviciului
profesional prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit
independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil
i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu
obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de
spirit (raionamentul profesional) i independena n aparen
(comportamental).Contabilitate
13 (16). ntreprinderea ALFA achiziioneaz 5.000 de perechi de
pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un pre de 25
euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziiei este de 38.150
lei/euro, taxa vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%.
Pentru a aduce marfa n unitate, ALFA primete de la o societate de
transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 24%).
Determinai costul de achiziie al mrfurilor. Rezolvare:
Pret achizitie: 5000 x 25 euro x 38.150 lei/euro= 4.768.750.000
lei
(+) Taxa vamala: 4.768.750.000 x 2% = 95.375.000 lei
(+) Comision vamal: 4.768.750.000 x 0,5% = 23.843.750 lei
(+) Cheltuieli transport: 8.330.000 x 19/119 = 7.000.000 lei
(=) Cost de achizitie: 4.894.968.750 lei
375 = % 4.894.768.750 lei 401.01 4.768.750.000
401.02 7.000.000
446 119.218.750
14 (17). Determinai costul de achiziie al unui stoc de materii
prime, cunoscnd urmtoarele informaii: preul de achiziie 60.000.000
lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %, cheltuieli de
transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA
24%, amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei,
cheltuieli cu iluminarea seciilor de producie 9.000.000 lei.
Rezolvare:
Costul de achiziie cuprinde urmtoarele elemente:
- Preul de achiziie diminuat cu reducerea comercial (60.000.000
lei - 2% x 60.000.000 lei) = 58.800.000 lei;
-Cheltuielidetransport2.500.000lei;-Cheltuielicumanipularea800.000lei;
iestenvaloarede62.100.000lei.
Reducerile comerciale (rabatul, remiza i risturnul) sunt deduse
pentru a determina costul deachiziie. Tratamentul reducerilor
comerciale trebuie s fie coerent cu prevederile normei IAS
18Venituri din activitile ordinare".
15 (118). La nceputul exerciiului N-1, societeatea ALFA
contabilizeaz pe cheltuieli costurile unui proiect de cercetare n
sum de 50.000.000 lei. Din punct de vedere fiscal, acestea sunt
amortizate n 5 ani. Cota de impozitare este de 16%. La 31.12.N,
societatea:
a) contabilizeaz un activ de impozit amnat de 8.000.000 lei;
b) contabilizeaz o datorie de impozit amnat de 8.000.000
lei;
c) recunoate o crean de impozit amnat de 4.800.000 lei;
d) recunoate o datorie cu impozitul exigibil de 4.800.000
lei;
e) nu obine diferene temporare deoarece cheltuielile de
cercetare nu apar n bilanul contabil.
16 (132). n cursul exerciiului N, ntreprinderea X ncaseaz
dividende n valoare de 100 milioane lei. Cum influeneaz aceast
operaie tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c dividendele
primite nu aparin activitii de exploatare, iar fluxurile de
trezorerie din exploatare se calculeaz prin metoda indirect?
(a) nu influeneaz fluxurile de trezorerie;
(b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiii, cu
semnul +;
(c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu
semnul ;
(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investiii, cu
semnul +, i fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare,
cu semnul ; (e) fluxurile de trezorerie din activitatea de
investiii, cu semnul , i fluxurile de trezorerie din activitatea de
exploatare, cu semnul +. 17 (133). Se cunosc urmtoarele informaii
(n lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor 32.000; stocuri la
01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri
din subvenii pentru investiii 6.000; cheltuieli cu dobnzile 12.000;
rezultat nainte de impozitare 170.000; venituri n avans la 31.12.N
40.000 (din care 24.000 sunt subveniile pentru investiii); venituri
din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500;
clieni la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizrilor
corporale (ncasate) 2.000; venituri (ctiguri) din cedarea
investiiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de
stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri n
avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subveniile pentru
investiii); cheltuieli din cedarea imobilizrilor corporale 10.000;
clieni la 31.12.N 60.000; impozit pe profit pltit 70.000;
cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursri de credite
primite de la bnci 30.000; ncasri din cedarea investiiilor
financiare pe termen scurt 40.000; pli ctre furnizorii de
imobilizri 15.000; aporturi de capital n natur 50.000.
Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7
Tabloul fluxurilor de trezorerie, tiind c se utilizeaz metoda
indirect?
(a) 87.000 lei;
(b) 152.000 lei;
(c) 122.000 lei;
(d) 102.000 lei;
(e) 95.000 lei.
Rezultat inainte de
impozit............................................................+170.000Cheltuieli
cu amortizarea
imobilizarilor...........................................+32.000
Venituri din subventii pentru
investitii...............................................-6.000
Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor
circulante..............-7.500
Castiguri din cedarea investitiilor financiare pe termen
scurt..........-17.500
Venituri din cesiunea imobilizarilor
corporale....................................-2.000
Cheltuieli din cedarea imobilizarilor
corporale................................+10.000Cheltuieli cu
dobanzile.....................................................................+12.000
Variatia
stocurilor...............................................................................+5.000
Variatia
clientilor...............................................................................-30.000
Variatia
furnizorilor...........................................................................+32.000
Vanituri inregistrate in
avans.............................................................-26.000
Impozit pe profit
platit.......................................................................-70.000
Flux net de trezorerie generat de activitatile de
exploatare........102.00018 (2). Suntei managerul ntreprinderii
ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea
de confecii. V aflai n momentul renegocierii contractului cu un
client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse,
suntei n posesia urmtoarelor informaii:
clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar;
anual este raportat un profit modest;
ndatorarea pe termen scurt este excesiv;
o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost
achitat n cursul exerciiului anterior;
clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani;
n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea
masiv de mijloace fixe.
Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest
client?Rezolvare:
Este prudent din partea d-voastra ca, inainte de semnarea
contractului, sa tineti seama de urmatoarele aspecte:
-s-ar putea ca durata de creditare sa fie mai scurta decatdurata
medie de creditare acordata altor clienti (daca oveti accepta, va
trebui sa faceti fata unei presiuni asupratrezoreriei);
-desi intreprinderea a fost rentabila, ea poate avea probleme de
trezorerie in viitor datorita indatorarii ridicatepe termen
lung;
-perioada de garantie este scurta, ceea ce ar trebui sa vaduca
cu gandul la posibile defecte de fabricate sau ladeprecieri rapide
ale componentelor;
-ar fi foarte util sa aflati cauza pierderii clientului
traditional;
-conflictul social din intreprindere poate sa anunte probleme de
trezorerie sau probleme legate de eficienta gestiunii resurselor
intreprinderii.
19 (3). Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A.,
numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece
preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul
minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un
intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face
printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de
ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului
creana fa de clientul din Israel este considerate irecuperabil.
Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?
Raspuns:
Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre
partenerulisraelian privind:
- credibilitatea acestuia;
-daca isi are asigurata continuitatea activitatii;
-daca si unde isi are sediul social;
-care este statutul juridic.
De asemenea, trebuia sa fiti mai atent(a) la conditiile
stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.
20 (4). ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui
utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de
utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung
(imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea
are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite
bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele:
Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu
o dobnd de 30% pe an;
Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o
dobnd de 15% pe an;
Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu
o dobnd de 10% pe an.
Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure
echilibrul financiar?
21 (9). Determinai marja brut pentru societatea BETA, despre
care se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): venituri din
vnzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectat 25.000.000;
venituri din vnzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din
vnzarea mrfurilor 15.000.000; intrri de produse finite 65.000.000;
ieiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu mrfurile
10.000.000; intrri de semifabricate 2.000.000; ieiri de
semifabricate 1.000.000.Rezolvare:
Marja bruta = Cifra de afaceri (100.000.000 + 25.000.000
+15.000.000) Costul bunurilor vandute (36.000.000 +10.000.000 +
1.000.000)= 93.000.000 mii lei.22 (10). Se consider urmtoarele
structuri bilaniere:
a) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de
exploatare, dar ntr-o perioad mai mare de 1 an de la data nchiderii
exerciiului;
b) datorii furnizori cu scaden n cadrul urmtoarelor 12 luni care
succed datei nchiderii exerciiului;
c) titluri negociabile pe pia a cror realizare se prevede ntr-un
termen mai mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului;
d) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de
exploatare, dar ntr-o perioad mai mic de 12 luni de la data
nchiderii exerciiului;
e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe
termen lung;
f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut
obligatar.
n conformitate cu norma internaional IAS 1 Prezentarea
situaiilor financiare, constituie elemente necurente:
a) 1+3+6;
b) 1+2+4+5;
c) 1+5+6;
d) 3+6;
e) 5+6.
Evaluarea ntreprinderilor
23 (73). O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv,
intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative:
activ net contabil = 120.000 mii lei;
plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei;
minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul
sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii
imobilizrilor);
cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii =
2.000 mii lei.
Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este
de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei; c) 116.000 mii lei.
24 (45). n ce const ajustarea profitului din bilant n functie de
politica de amortizare a ntreprinderii:
a) nlturarea excesului sau insuficientei de amortizare;
b) calculul amortizrii n functie de metoda liniar, indifferent
de metoda folosit de ntreprindere;
c) evitarea metodei de amortizare accelerat.
25 (36). Elementele intangibile influenteaz valoarea
ntreprinderii:
a) patrimonial;
b) prin rentabilitate;
c) nu influenteaz.
Expertize contabile
26 (30). Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale
membrilor Corpului?
Raspuns:Abaterile, n funcie de care se aplic sanciunile
disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de organizare i
funcionare.
Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte:
a) comportament necuviincios fa de membrii Corpului,
reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali
participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i
control ale Corpului;
b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei
sau de la Conferina naional;
c) nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al
profesionitilor contabili i a normelor Corpului referitoare la
publicitate;
d) absena nejustificat de la aciunile de pregtire i dezvoltare
profesional reglementate prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual de
exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul
sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea
profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil
autorizat;
f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului
profesional;
g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul
sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament
sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele
stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru
persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de
administraie sau administratorului unic, dup caz;
i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau
conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziia organelor de control i
auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea
profesional;
k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu
realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii;
27 (28). Relaiile profesionitilor contabili cu clienii.
Raspuns:Relaiile membrilor Corpului cu clienii se stabilesc prin
contract scris de prestri de servicii, semnat de ambele pri.
In afara onorariilor pentru lucrrile executate, orice alt relaie
financiar cu un client ca: participaii la capital, dare/luare de
imprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibil de a
afecta obiectivitatea i de a determina terii s considere c
obiectivitatea este compromis.
In cadrul indeplinirii lucrrilor lor, membri Corpului trebuie s
se rezume numai la acordarea de avize de consultan profesional i s
nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atenie aparte se acord relaiilor personale sau familiale ale
lor sau ale colaboratorilor lor cu clienii, asigurandu-se c aceste
relaii nu aduc atingere independenei lor.
Stabilirea sau intreinerea relaiilor profesionale cu clienii pot
antrena rspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru
membri Corpului.
Se impune o selectare a clienilor i aprecierea situaiei
membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor
independenei i competenei.
Orice nou client i orice nou lucrare solicitat de vechii clieni
trebuie s fac obiectul acceptrii i incheierii contractului dup:
evaluarea riscurilor;
evaluare, respectiv o verificare privind respectarea
principiului independenei profesiei;
apreciere a eficienei executrii lucrrilor in raport cu competena
i cu mijloacele societii.
Decizia final aparine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaz, apreciaz eventualele schimbri aprute in
situaia clienilor sau cabinetului/societilor lor i dac acestea
genereaz noi riscuri.
Evidenierea sau modificarea lucrrilor nu se poate face decat in
baza unui act adiional la contract.
Profesionitii pot exprima in scris clienilor recomandri sau
rezerve. In cazul contestrii lor, scrise, vor putea constitui probe
exoneratoare de responsabilitate a profesionitilor contabili.
In situaia imposibilitii executrii lucrrilor solicitate, din
cauza clientului, contractul se rezilieaz.
28 (34). Explicai principiul confidenialitii?
Raspuns:Profesionistul contabil trebuie s respecte
confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii
profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de
informaii unei tere pri fr o autorizaie specific , cu excepia
cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional
de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n
cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate
n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere
pri.
Prin natura activitilor desfurate i a rolului pe care l deine n
cadrul economiei, expertul contabil , asemenea ntregii mase de
profesioniti contabili, este un considerat un confident n
societate. Potrivit prevederilor Codului Etic Naional al
Profesionitilor Contabili, expertul contabil trebuie s respecte
secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut
acces i de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor
contabile , abinndu-se de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia
cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are
obligaia legal sau profesional n acest sens. Expertul contabil
numit din oficiu sau la recomandarea prilor este obligat :
- S nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie s se refere
n lucrarea sa numai la acele evenimente i tranzacii probate cu
documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur
cauzal cu obiectivele (ntrebrile) care au fost formulate de
organele n drept, care a dispus expertiza contabil.
- S se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz
contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n
actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la
organul n drept care a dispus expertiza contabil, de unde cei
interesai l pot consulta n condiiile legii.
- S se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar,
n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor
civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu
poate fi fcut dect dup citarea prilor cu confirmare de primire,
indicnd-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei
contabile. n cauzele de natur penal expertul contabil poate lua
legtura cu nvinuiii sau inculpaii numai cu ncuviinarea organului de
cercetare penal sau judectoreasc, n condiiile stabilite de acetia.
Informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele
sale cu prile implicate n actul justiiar trebuie s rmn
confideniale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesionitilor contabili,
este colaboratorul situat la cel mai nalt nivel, ntruct ntreaga sa
activitate cade sub incidena interesului public; faptele ce se
subordoneaz secretului profesional au o arie de ntindere larg, ce
include nu doar informaiile privind clienii, ci i pe cele ce
privesc lucrrile executate. Profesionistul contabil nu trebuie s
dezmint sau s confirme faptele care l privesc pe clientul su, chiar
dac acestea sunt cunoscute de public. Pstrarea secretului
profesional este caracteristica esenial a profesiilor exercitate n
mod independent, organizate i responsabile , expertul contabil
aflndu-se alturi de avocai, medici, notari, printre confidenii
societii. Deosebirea este c, utilizatorii informaiilor rezultate n
urma serviciilor contabile i asociate acestora sunt mult mai
numeroi , iar ateptrile sunt tot mai ridicate. Informaiile aflate n
gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv
expertiza contabil, nu se dezvluie necondiionat nici unui
utilizator chiar organ de anchet fiind, sau de cercetare dect n
cazurile prevzute n mod expres de lege i la solicitare n mod
oficial.
n cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil
trebuie s se conformeze necondiionat reglementrilor procedurale
civile i penale. Dei Codul de procedur civil i Codul de procedur
penal nu reglementeaz n mod expres obligaia confidenialitii sau
secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele
care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate
desprinde de aici concluzia c expertul contabil nu trebuie s spun
mai mult dect i se cere. Codul de procedur penal, chiar
restricioneaz accesul expertului contabil , n special cel numit din
oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraiile martorilor, de
exemplu ).
n situaia n care materialul documentar este insuficient,
expertul contabil judiciar este obligat s solicite organului
abilitat , dispunerea completrii probelor necesare, fie prin
depunere la dosar, fie prin consultare la sediul prii. Nu este
deontologic ca un expert contabil s ataeze Raportului de expertiz
contabil, documente probante n favoarea vreunei pri procesuale.
29 (19). Care este modul de comunicare a concluziilor
expertizelor contabile?
Raspuns:Modul de comunicare a continutului si a concluziilor
expertizelor contabile intra n zona confidentialitatii:a. n cazul
expertizelor contabile judiciare, att expertii contabili, numiti
din oficiu, ct si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna
raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus
expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile
implicate n proces, pot sa-l consulte. Expertul este dator sa-si
depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit
pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila
trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv
la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea
(informarea) preferentiala a continutului si concluziilor
expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai
acestora.b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si
data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din contractul ncheiat
ntre solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei
extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie
sa fie registratura generala de la sediul
solicitantului.Nerespectarea procedurilor de comunicare a
continutului si a concluziilor expertizelor contabile constituie o
ncalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si
confidentialitatea n expertiza contabila si poate atrage
raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expeetului
contabil, dupa caz.Fiscalitate
30 (26). O societate comercial a trimis n luna august n delegaie
5 salariai, fiecare cte 5 zile. Diurna acordat a fost de 80
lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500 lei, iar
cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze
care este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul
cheltuielilor nedeductibile.
Rezolvare:
Cheltuieli integral deductibile: transport 1.500 lei + cazare
5.000 lei= 6.500 lei
Diurna are deductibilitate limitata adica 13 lei x 2,5 = 32,50
lei /salariat.
Cheltuieli cu diurna deductibila =162,50 lei
Cheltuieli cu diurna nedeductibila= 47,50 x 5= 237,50 lei
Incepand cu 1 iunie 2013, la art. 21, alin. 3, lit. B din Codul
Fiscal a fost abrogata, astfel ca cheltuiala cu diurna este
deductibila integral, insa ce depaseste limita legala, se considera
venit salarial se retine atat impozit pe venit 16% cat si toate
contributiile sociale aferente.
31 (2). n ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele
fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de
venituri pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la
organele fiscale.
Raspuns:
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul
persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea
folosintei bunurilor (inchiriere, arendare) nu se inregistreaza
fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au
obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la
organul fiscal de domiciliu in termen de 15 zile de la incheierea
contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de
persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o
persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in
Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere -
arhitect, contabil autorizat, avocat, notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte
asemenea contracte ncheiate n conformitate cu prevederile Codului
comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa
desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale,
inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul Registrului
Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala
(formularul 070), obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare,
care contine codul unic de inregistrare (utilizat in relatiile cu
tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor,
contributiilor si altor sume datorate bugetului general
consolidat)
In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii
de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze
fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de
inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai
jos, in termen de 30 zile de la data eliberarii actului legal de
functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului
venit sau dobandirii calitatii de angajator,
32 (4). Cnd intervine exigibilitatea TVA n cazul livrrilor
intracomunitare de bunuri.
Raspuns:
Faptul generator reprezint faptul prin care sunt realizate
condiiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezint data la care autoritatea fiscal
devine ndreptit, n baza legii, s solicite plata de ctre persoanele
obligate la plata taxei, chiar dac plata acestei taxe poate fi
amnat.Prin excepie de la prevederileart. 134^2, n cazul unei livrri
intracomunitare de bunuri, scutite de tax conformart. 143alin. (2),
exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevzute
laart. 155alin. (14) sau, dup caz, la emiterea autofacturii
prevzute laart. 155alin. (8) ori n cea de-a 15-a zi a lunii
urmtoare celei n care a intervenit faptul generator, dac nu a fost
emis nicio factur/autofactur pn la data respectiv.32 (25). S.C.
Cosmetica S.R.L., nregistrat n scopuri de TVA n Romnia efectueaz
vnzri de cosmetice pe baz de comand potal. n anul 2009 primete din
Frana, de la o persoan fizic o comand de cosmetice n valoare de
56.000 euro, pre fr TVA, produsele fiindu-i expediate de ctre S.C.
Cosmetica S.R.L. prin pot. Presupunem c plafonul pentru vnzri la
distan stabilit de Frana este 40.000 euro. Analizai operaiunea din
punctul de vedere al lui SC Cosmetica SRL, stabilind i ce obligaii
are din punctul de vedere al TVA.
Rezolvare:
SC Cosmetica efectueaza vanzari la distanta care depasesc
plafonul stabilit de Franta pentru vanzari la distanta si in acest
caz trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA in Franta,
colecteaza TVA si il plateste statului francez. Organizarea
auditului intern si controlul intern al intreprinderii
34 (13). Activitatea Departamentului Resurse umane
presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum
si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea
legilor si reglementarilor;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului
Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de
personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul
indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la
performantele lor si la dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si
definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia
riscurilor respective.
Raspuns:
Riscurile posibile ce pot s apar : neconcordane ntre atribuii i
competena profesional; neconformitatea cu legile, regulamentele,
regulile i politicile specifice; nerespectarea confidenialitii
informaiilor; caracterul incomplet i inexact al operaiilor i
documentaiilor; modul profesional de abordare a informaiilor
financiare; nerespectarea atribuiilor din fisa postului
suprasolicitarea personalului nerespectrarea normelor privind
securitatea muncii
Proceduri de control intern care pot diminua apariia
riscurilor:- Atribuiile entitii pot fi realizate numai dac sunt
cunoscute de salariai i acetia acioneaz concertat;- Fiecare
salariat are un rol bine definit n entitatea public, stabilit prin
fia postului;- Sarcinile sunt ncredinate i rezultatele sunt
comunicate numai n raportul manager salariat manager (ef subaltern
ef);- Managerul trebuie s susin salariatul n ndeplinirea sarcinilor
sale.- Managementul entitii publice va comunica tuturor angajailor
care sunt sarcinile entitii, rezultate din actul normativ de
organizare i funcionare. Totodat, se va ngriji c aceste sarcini s
se regseasc n Regulamentul de organizare i funcionare a entitii
publice, la care s aib acces toi salariaii. Se vor ntocmi i se vor
actualiza, ori de cte ori necesitile o vor cere, fiele postului
pentru toi funcionarii publici i personalul contractual din
entitatea public. Aceasta este o obligaie permanent a fiecrui nivel
de management.- Managerul asigur ocuparea posturilor de ctre
persoane competente, crora le ncredineaz sarcini potrivit
competenelor i asigur condiii pentru dezvoltarea capacitii
profesionale a salariatului.- Managerul i salariaii au acele
cunotine, abiliti i experiena care fac posibil ndeplinirea eficient
i efectiv a sarcinilor;- Competena angajailor i sarcinile
ncredinate trebuie s se afle n echilibru permanent, stabil. Aciuni
pentru asigurarea acestuia:a) definirea cunotinelor i deprinderilor
necesare pentru fiecare loc de munc;b) conducerea interviurilor de
recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;c)
identificarea planului de pregtire de baz a noului angajat, nc din
timpul procesului de recrutare;d) revederea necesitilor de
pregtire, n contextul evalurii anuale a angajailor i urmrirea
evoluiei carierei;e) asigurarea faptului c necesitile de pregtire
identificate sunt satisfcute;f) dezvoltarea capacitii interne de
pregtire, complementar formelor de pregtire externe entitii
publice;g) definirea politicii de pregtire / mobilitate;h) se
verific dac se respect programul de lucru, norma de lucru.-
Performanele angajailor se evalueaz cel puin o dat pe an i sunt
discutate cu acetia de ctre realizatorul raportului;- Competena i
performana trebuiesc susinute de instrumente adecvate, care includ
tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru
etc.;- Se verific listele de pontaj, ntocmirea corect a statelor de
plat i a celorlalte documente privind asigurrile sociale. 35 (14).
Receptia presupune:
a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea
specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la
alte departamente sunt correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de
cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor
catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea
acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a
materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile
posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.RISCURI
POSIBILEPROCEDURI DE CONTROL INTERN
Informatiile legate de ordinele de cumparare sunt indisponibile
departamentului de receptive.Transmiterea ordinelor de achizitie
depart.de receptie pentru a se putea compara dinpunctde vedere
cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate.
Verificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie.
Specificatiile cuprinse in ordinele de achizitie nu sunt
clare.Inspectarea materialelor primite pentru a se constata
caindeplinesccerintele decalitate dorite. Monitorizarea permanenta
a eventualelorprobleme de productie aparute ca urmare aprelucrarii
unor materialea caror calitate este sub standard
Riscul netestarii materialelor pimite cu specificatii ce se
ragasesc in ordinele de achizitii.Existenta unor proceduri de
testare a materialelor primite
Risc de neintocmire a acestor documente de pierderea acestor
documente diferente intre evident receptionerului si a
gestionarului. Risc de spuraincardare cu responsabilitati a unui
singur angajat. Risc de supra-evaluarea a stocului.Proceduri de
implemenare a acestor documente la cele doua nivele. Prenumerotare
a acestor documente. Reconciliere periodica a celor dou documente
cu ordinele de achizitie si facturile primiteNumirea unor persoane
autorizate pentru aceste nivele.
Protejare fizica inadecvata a bunurilor primateAsigurarea
protectei materialelor primate. Luarea la cunostiinta a coditiilor
destocare pentru fiecare categorie demateriale
Risc de inregistrare distorsionata a informatiilor.Reconcilierea
periodica(ex.: la fiecare aprovizionare) a facturii de cumparare cu
ordinele de achizitie si stocul.
Verificare inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor
primite.Mentinerea si controlul periodic asupraprocedurilor de
testare a materialelorprimite.
Risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta si sau
incompleta.
Risc de pierdere a documentatiei de transfer.Existenta
documentatiilor de transfer; toate materialele ce se transfera sa
fie insotite de o asemenea documentatie; verificarea laprimire in
depozit a documentatiei cu materialele primite. Prenumerotarea
acestor documente.Investigarea numerelor lipsa. Numararea periodica
a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar
trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat.
Inexistenta sau folosirea inadecvata a procedurilor de transfer
in productie a materialelor.
Risc de pierdere a acestor cereri de transfer.
Existenta de materiale transferate fara acte.Transferul
materialelor in productie doarpe baza unor cereri de tranfer
aprobate. Prenumerotarea acestor documente. Verificare in cadrul
dep. de productie catoate materialele receptionate sunt in
conforitate cu cererile de transfer.
Nerespectarea unor astfel de conditiiCrearea si respectarea unor
proceduri deprotectie a muncii in conformitate cu legislatia in
vigoare. Existenta unor proceduri precise legate depastrarea
materialelor periculoase.
36 (12). Aprovizionarea presupune:
a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile
corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de
aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit
comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si
definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia
riscurilor respective.
RISCURI POSIBILEPROCEDURI DE CONTROL INTERN
a) specificaiile s fie necorespunztoareRevizuirea specificaiilor
existente de ctre personalul tehnic.
Monitorizarea problemelor de producie legate de specificaiile
materialelor folosite.Specificaiile trebuie s cuprind date ale
perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, preul
materialului.Comunicarea specificaiilor de producie departamentului
de aprovizionare.
Revizuirea corespunztoare i aprobarea contractelor i
comenzilor.
b) informaii incomplete legate de preObinerea de oferte
competitive pentru fiecare aprovizionare periodic.
Volumul produciei aprovizionat s fie determinat prin analiza
indicatorului de utilizare a unor materiale similare
Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare.
Monitorizarea variantelor de pre, amnunit.
c) informaie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului
sau nivelul producieiMeninerea unor date corecte n evidena
stocurilor.
Corelarea programrii produciei cu informaiile legate de stoc i
cerinele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea
corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare
Folosirea previziunii
d) informaiile dintro comand sunt neclare
Comenzile nu sunt introduse n sistem n timp utilEmiterea de
copii ale comenzilor emise personalului corespunztor.Prenumerotarea
comenzilor
Verificarea periodic a intrarilor n sistem.
Investigarea intrrilor de date
e) Informaie indisponibil sau incorect a produselor comandate i
neprimiteSpecificarea modului de transport i a datei de livrare n
comanda de aprovizionare
Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare
Corelarea informaiei produciei recepionate i informaiile legate
de comenzi date
Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor
f) Comenzile date pot fi pierdute
Prenumerotarea i nregistrarea corect a comenzilor
c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate
Proceduri de aprobare a comenzilor
Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile
Meninerea unei securiti a comenzilor de aprovizionare
37 (15). Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati,
presupune:
a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera
eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti
departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si
definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia
riscurilor respective.