Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE Serviciul Marketing şi Comunicare Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod 010615, România Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129 www.ase.ro; e-mail: [email protected]CUPRINS: Participarea ministrului Ecaterina Andronescu la dezbaterea „Criza forței de muncă. Corelarea sistemului de învățământ universitar dual cu piața muncii” Zece idei pentru educaţie de nota 10: informatica în generală, sistem fiscal pentru atragerea companiilor în şcoli sau încurajarea elevilor să participe la competiţii internaţionale Ecaterina Andronescu: Viitoarea Lege a educaţiei trebuie să genereze o viziune de evoluţie a sistemului de învăţământ Bacalaureatul se schimba radical: vom avea "Bacalaureat standard" si "Bacalaureat cu nivel ridicat" Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor de la UAIC, distinctii importante - FOTO 28 NOIEMBRIE 2018
9
Embed
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASEcomunicare.ase.ro/Media/Default/revista presei/revista... · 2018-11-28 · Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE Serviciul Marketing şi
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
Oamenii de afaceri sau profesorii care au devenit parte a platformei România 100 de idei
(www.zf.ro/romania100), un proiect realizat de ZF în parteneriat cu Banca Transilvania, au venit însă cu o
listă de soluţii.
1. Companiile stimulate fiscal pentru a
intra în şcoli „Măsurile concrete imediate ar fi stimularea
suplimentară a companiilor pentru a se
implica mult mai activ în dezvoltarea
învăţământului dual şi îmbunătăţirea
programelor de imigratie pentru a acoperi, cel
puţin temporar, deficitul de resurse umane.
Mediul privat trebuie însă încurajat să intre în
sistemul de învăţământ şi prin politici de
stimulare pentru că tu pregăteşti oameni, dar
nu ai certitudinea că vin la tine“, Ramona
Jurubiţă, country managing partner al KPMG
în România.
2. Accentul pe internship-uri încă din
liceu „Studenţii din SUA fac foarte multe internshipuri, de la liceu încep să lucreze. Or, la noi la liceu efortul este
atât de mare pentru a intra la facultate, încât nu prea îţi rămâne timp de lumea reală după. În SUA copiilor li
se dezvoltă simţul banilor de mici pentru că sunt cumva încurajaţi de părinţi să facă anumite activităţi pentru
a câştiga banii de buzunar. Odată ajunşi la liceu, au foarte multe opţiuni. Nu există ca într-o clasă să ai 30 de
copii care fac acelaşi lucru. Este o nebunie ce se întâmplă în pauze, pentru că fiecare are de alergat la un curs
diferit. Desigur, sunt şi materii obligatorii, dar sunt şi foarte multe opţionale. La final, din tot acest sistem de
educaţie rezultă oameni mai rotunzi“, Cleopatra Căbuz, vicepreşedinte pe tehnologie şi parteneriate din cadrul
grupului Honeywell
3. Informatica, materie obligatorie încă din şcoala primară „Copiii dobândesc cunoştinţe digitale de bază de la vârste fragede - ştiu să folosească ecranele tactile şi
smartphone-urile -, dar nu au cunoştinţe informatice solide. Mai ales dacă ne pregătim copiii să facă faţă
Revoluţiei 4.0, trebuie să dotăm fiecare şcoală cu calculatoare şi evident, să fie introduse ore de informatică
încă din clasele primare“, Elena Călin, CEO al UP! Your Service România
4. Informatica şi engleza, materii obligatorii la evaluările naţionale „Dacă în momentul de faţă evaluarea copiilor se face la limba română şi matematică în învăţământul primar şi
gimnazial, ar fi utilă introducerea obligatorie în evaluarea naţională a altor două discipline, anume informatica
şi limba engleză. Iar evaluarea cunoştinţelor de matematică poate rămâne opţională, pentru că dacă ştii
informatică, ştii şi matematică“, Elena Călin, CEO al UP! Your Service România
5. Facultăţile trebuie să colaboreze între ele pentru programe de master complete „Am lansat, de exemplu, un master în securitatea la incendii a clădirilor, dar odată cu el am realizat că ne
trebuie cunoştinţe transversale din zona de arhitectură, cunoştinţe legate de instalaţii, am colaborat cu
Facultatea de Pompieri. Reacţionăm, ne uităm spre viitor. Noi trebuie să pregătim inginerii pentru meserii care
încă nu s-au inventat“, Sorin Burchiu, decanul Facultăţii de Servicii de Construcţii.
6. Ora de antreprenoriat în facultăţi „În urmă cu un an am introdus ora de antreprenoriat în toate programele de licenţă de la toate facultăţile.
Intenţia noastră este de a avea un cadru didactic, în paralel cu un om din zona de afaceri care să predea aceste
noţiuni“, Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice (ASE), Bucureşti.
„Acum avem 85 de ore de practică pentru anul II şi încercăm să ajungem la 160 de ore“.
La seminarii invităm specialişti din mediul de afaceri să ţină cursurile. Noi punem la dispoziţie sălile. Sunt
pline de fiecare dată.“ Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice (ASE), Bucureşti.
7. Profesorii trebuie să introducă noţiuni de economie reală în cursurile predate „În ultimii cinci ani am implementat noţiuni de ultimă oră din mediul de afaceri, industrie, medicină sau ştiinţă
în cursurile mele de matematică prin programul Cuceritorii Spaţiului, un program STEM (ştiinţă, Tehnologie,
Inginerie şi Matematică - n.red.) pe care l-am creat tocmai pentru a-i captiva pe elevii mei şi pentru a-i face să
descopere latura practică a matematicii.“ Manuela Prajea, profesoară de matematică, inclusă în 2016 în topul
celor mai buni 50 de profesori din lume, în cadrul Global Teacher Prize
8. Domenii, nu materii „La noi nu materiile sunt problema, ci faptul că acestea nu sunt introduse în domenii. Trebuie să avem domenii
în programă, robotica de exemplu fiind cea care reuneşte noţiuni de mecanică, electronică, dar mai ales care
promovează lucrul în echipă. În loc să avem domenii, noi le punem copiilor rubrici, materii şi le dăm
extemporale individuale.“ Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional de Informatică Traian
Lalescu din Hunedoara. Profesorul, alături de o echipă de elevi ai liceului, au câştigat recent concursul mondial
de robotică First Global Competition din Mexic, o competiţie la care au participat mai bine de 160 de ţări.
9. Regândirea sistemului de olimpiade naţionale „Avem campioni olimpici mondiali la robotică, dar noi nu avem nici măcar o olimpiadă de robotică în ţară.“
Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara
10. Clasificarea şi specializarea universităţilor „O clasă de universităţi ar fi cele de interes local, cu specializări potrivite locului în care funcţionează, finanţate
de instituţiile locale (primării, consilii judeţene etc.) şi care să acorde doar nivelul licenţă; o alta ar putea fi
cele de interes regional, care să acorde nivelurile licenţă şi masterat şi care să fie finanţate de regiunile de
dezvoltare; în fine, universităţile de interes naţional, care să pregătească studenţii la nivelurile licenţă, masterat
şi doctorat şi care să aibă finanţare de la stat, de la Ministerul Educaţiei Naţionale. Toate ar trebui apoi
ierarhizate şi încurajate să facă performanţă, iar dacă fac această performanţă, stimulate să continue.“ Ioan-
Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj, preşedinte al Academiei Române.