al oraºului Se distribuie gratuit Nr. 9 / 2015 c m y k ISSN - 1582-4942 Vã recomandãm: * Protejaþi-vã magazinul ºi înlãturaþi oportunitãþile hoþilor; * Reduceþi, pe cât posibil, cãile de acces în clãdire; * Asiguraþi camerele de valori cu tavan, podea ºi pereþi supli- mentari din beton armat; * Încercaþi sã instalaþi un sis- tem TV cu circuit închis; * Lãsaþi casa de marcat deschisã, într-un loc vizibil ºi în mod clar goalã - orice spãrgãtor în cãutarea banilor lichizi va fi descurajat; * Depuneþi zilnic, la instituþiile financiare, la închiderea progra- mului, sumele acumulate, dar schimbaþi permanent drumul pe care-l parcurgeþi spre bancã ºi ora de pãrãsire a magazinului; * Puteþi proteja bunurile de mare valoare, cum ar fi bijuteriile sau aparatele electronice, prin scoaterea acestora pe timpul nopþii din vitrinã ºi pãstrarea lor într-un seif sau o camera bine asiguratã; * Folosiþi tocuri de uºi rea- lizate din materiale dure, oþel armat ºi zãvoare opritoare pentru uºile vulnerabile la atacuri; * Folosiþi grilaje ºi obloane, uºi metalice care sã fie rezistente la acþiunea mecanicã ºi termicã; * Instruiþi-vã angajaþii ºi arã- taþi-le principalele modalitãþi de prevenire; * Nu vã bizuiþi doar pe teh- nologia de ultimã orã, ci investiþi ºi în instruirea personalului; * Învãþaþi-vã angajaþii sã fie atenþi ºi sã recunoascã potenþialii infractori. De obicei, hoþii privesc mai degrabã în jurul camerei de- cât la anumite produse ºi au un comportament specific; * Fãcând suspectul sã-ºi dea seama cã a fost identificat, este echivalentul adesea cu a evita infracþiunea; * Abordaþi-l direct. Folosind expresii de adresare care sã vã sune foarte normal, de exemplu: «Pot sã vã ajut cu ceva»; * Prefaceþi-vã ocupat chiar în preajma celui pe care-l suspec- taþi, mergeþi în spatele lui, zâmbiþi politicos, priviþi-l în ochi; * Dacã furtul deja s-a produs, cereþi angajatorilor sã þinã hoþul sub observaþie sau alertaþi per- sonalul însãrcinat cu paza pentru a-l reþine pânã la venirea poliþiei; * Dacã tocmai aþi fost victimã a acestui gen de infracþiune anunþaþi POLIÞIA la numãrul de telefon 112. ºeful Poliþiei Oraºului Pucioasa comisar ºef de poliþie Coman Albert Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este cinstit pe data de 26 octombrie. A trãit în timpul împãraþilor Diocleþian (284- 305) ºi Maximian (286-305). Din viaþa sa, înscrisã în Sinaxare, aflãm cã a fost fiul prefectului din Tesalonic. Dupã moartea tatãlui sãu, a fost numit guver- nator al Tesalonicului. Þinând seama de faptul cã Dimitrie nu a ascuns cã es- te creºtin, a fost întemniþat. În vremea aceea, creºtinii erau trimiºi sã lupte cu gladiatorii. În aceste lupte, creºtinii erau victime sigure. Potrivit tradiþiei, Nestor - un tânãr creºtin, cere binecu- vântarea de la Sfântul Dimitrie sã-l omoare pe Lie, gladiatorul favorit al îm- pãratului, pentru a pune capãt luptelor sângeroase. Dimitrie îl va insemna cu semnul sfintei cruci pe frunte ºi îi va spune: „Du-te ºi pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos Îl vei mãrturisi”. Prin rugãciunile Sfântului Dimitrie, Nestor reuºeºte sã-l strãpungã cu lancea pe Lie. La finalul acestei lupte, împãratul Maximian po- runceºte ca lui Nestor sã i se taie ca- pul, iar Dimitrie sã fie strãpuns cu suli- þele. Din trupul lui Dimitrie nu a curs sânge, ci mir tãmãduitor de boli. Sfântul Dimitrie a fost martirizat la Sirmium (Sremska Mitrovita, în Ser- bia), iar moaºtele sale au fost aduse în Tesalonic, pe 26 octombrie 413. Bise- rica actualã în care se aflã moaºtele Sfântului Mucenic Dimitrie a fost con- struitã la puþin timp de la incendiul bise- ricii ridicate de guvernatorul Leontie, din anii 626-634. A fost transformatã în moschee în anul 1493 ºi redatã cultului creºtin în 1912. Când vine vorba de Sfântul Dimi- trie, grecii afirmã cã trebuie sã vorbim de doi sfinþi distincþi: Sfântul Dimitrie de la Tesalonic, fiul guvernatorului, cinstit pe 26 octombrie, ºi Sfântul Dimitrie de la Sirmium, diacon care ºi-a dat viaþa pentru Hristos ºi este pomenit pe 9 aprilie. Nu ºtim dacã aceastã ipotezã a grecilor este adevãratã. Nu avem un rãspuns final din partea cercetãtorilor pentru aceastã problemã. Ca în fiecare an, Primarul Ora- ºului Pucioasa, Dãnuþ Bãdãu, alã- turi de viceprimarul Dragoº Butcã - au premiat elevi ºi dascãli care au obþinut rezultate deosebite. „Este foarte greu sã exprimi în câteva cu- vinte tot ceea ce înseamnã învãþã- torul în societatea contemporanã, însã este cert cã recunoºtinþa tre- buie sã fie mare. Consideraþia noastrã se îndreaptã astãzi cãtre cei care construiesc personalitãþi ºi au înþeles cã activitatea didacticã se ridicã la rangul de artã; dascãlul este cel care ne sculpteazã carac- terul ºi sufletul, iar influenþa pe care o are asupra unui copil este eternã. O educaþie de calitate reprezintã o mare investiþie în viitorul întregii so- cietãþi ºi, totodatã, un dar nepreþuit pe care îl putem oferi copiilor noºtri. Cu bucurie sãrbãtorim Ziua Mondialã a celor care, cu credinþã ºi cu dãruire, slujesc ºcoala româ- neascã. Vã dorim cât mai multe succese în plan profesional, dar ºi personal! Sã aveþi sãnãtate ºi pute- re pentru continuarea lucrului pe care-l faceþi cu dãruire. La mulþi ani, generaþiilor de profesori ºi de elevi deveniþi profesori care duceþi pe umeri «dulcea povarã a luminii»! În aceastã zi specialã am bucuria de a vã mulþumi pentru munca dificilã depusã în dezvoltarea, învãþarea ºi îndrumarea copiilor noºtri. Vã do- resc inspiraþie ºi energie pentru a deschide calea spre descoperire ºi cunoaºtere. La mulþi ani!”, a fost mesajul Primarului Dãnuþ Bãdãu. Profesori premiaþi: ªcoala Gimnazialã Mihai Viteazul Pucioasa - Diaconescu Gabriela - locul I la Olimpiada Naþionalã de Culturã Civicã; - Pincovici Alina - locul I la Concursul Naþional Democraþie ºi Toleranþã; ªcoala Gimnazialã Nr. 4 Elena Donici Cantacuzino Pucioasa - Manta Georgiana Beatrice - Premiu Special la Concursul Trans- disciplinar de Lecturã ºi Interpre- tare Ionel Teodoreanu; - Ionescu Claudia - Menþiune Concursul Naþional Made 4 Europe; Colegiul Naþional Nicolae Titulescu Pucioasa - Dobrescu Marian - locul I la Olimpiada Naþionalã de Religie; - Constantinescu Adina - locul III la Olimpiada Naþionalã de Teh- nologia Informaþiei; - Pãduraru Mihaela - locul III la Olimpiada Naþionalã de Tehnologia Informaþiei; - ªerban Alina - locul III la Olimpiada de Limba Italianã; - Stãncioiu Izabela - Menþiune Specialã Olimpiada de Limba Italianã; - Stan Sorina - Premiul Special al Instituþiei Prefectului Judeþul Mu- reº la Olimpiada de Limba Românã - Mitroi Mihaela - Premiul Spe- cial la Olimpiada de Geografie; Elevi premiaþi: ªcoala Gimnazialã Mihai Viteazul Pucioasa - Echipa Dinu Sergiu ºi Corneº Denisa - locul I la Olimpiada Naþio- nalã de Culturã Civicã; - Echipa Stan Andrada ºi Ioniþã Elena - locul I la Concursul Naþio- nal Democraþie ºi Toleranþã; ªcoala Gimnazialã Nr. 4 Elena Donici Cantacuzino Pucioasa - Bobu Lorena - Premiu Special la Concursul Transdisciplinar de Lecturã ºi Interpretare Ionel Teodoreanu; - Simionescu ªtefan - Menþiune Concursul Naþional Made 4 Europe; Colegiul Naþional Nicolae Titulescu Pucioasa - Tomescu Ioana - locul I la Olimpiada Naþionalã de Religie; - Licã Andrei - locul III la Olim- piada Naþionalã de Tehnologia In- formaþiei: - Bãlaºa Andrei Alin – locul III la Olimpiada Naþionalã de Tehnologia Informaþiei; - Rãdulescu Beatrice - locul III la Olimpiada Naþionalã de Limba Italianã; - Tomescu Elena Teodora - Menþiune Specialã la Olimpiada de Limba Italianã; - Pizzoli Sabrina - Menþiune Specialã la Olimpiada de Limba Italianã; - Mihalache ªtefania Persida - Menþiune Specialã la Olimpiada de Limba Italianã; - Brînzoiu Ana Maria - Premiul Special al Instituþiei Prefectului Judeþul Dâmboviþa; - Bratu Andrei Cãtãlin - Premiul Special la Olimpiada de Geografie; LA MULÞI ANI ºi cât mai multe reuºite! Alexandra Rizea Ziua Educaþiei – sãrbãtoritã la Primãria Pucioasa! La mulþi ani, de Sfântul Dimitrie! Prevenirea furturilor din societãþi comerciale De Ziua Crucii s-a sfinþit o troiþã în Glodeni! Lucrãri pentru Pucioasa! Circulaþia feroviarã s-a reluat pe traseul Pietroºiþa- Târgoviºte! ■ pagina 6 ■ pagina 3 ■ pagina 8
8
Embed
Se ddistribuie ggratuit - primpuc.roprimpuc.ro/wp-content/uploads/2015/09/28.10.2015.pdf · ºi Asigurarea Calitãþii la ªcoala nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” Pucioasa în
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
înlãturaþi oportunitãþile hoþilor;* Reduceþi, pe cât posibil,
cãile de acces în clãdire;* Asiguraþi camerele de valori
cu tavan, podea ºi pereþi supli-mentari din beton armat;
* Încercaþi sã instalaþi un sis-tem TV cu circuit închis;
* Lãsaþi casa de marcatdeschisã, într-un loc vizibil ºi înmod clar goalã - orice spãrgãtorîn cãutarea banilor lichizi va fidescurajat;
* Depuneþi zilnic, la instituþiilefinanciare, la închiderea progra-mului, sumele acumulate, darschimbaþi permanent drumul pecare-l parcurgeþi spre bancã ºiora de pãrãsire a magazinului;
* Puteþi proteja bunurile demare valoare, cum ar fi bijuteriilesau aparatele electronice, prinscoaterea acestora pe timpulnopþii din vitrinã ºi pãstrarea lorîntr-un seif sau o camera bineasiguratã;
* Folosiþi tocuri de uºi rea-lizate din materiale dure, oþelarmat ºi zãvoare opritoare pentruuºile vulnerabile la atacuri;
* Folosiþi grilaje ºi obloane,uºi metalice care sã fie rezistentela acþiunea mecanicã ºi termicã;
* Instruiþi-vã angajaþii ºi arã-
taþi-le principalele modalitãþi deprevenire;
* Nu vã bizuiþi doar pe teh-nologia de ultimã orã, ci investiþiºi în instruirea personalului;
* Învãþaþi-vã angajaþii sã fieatenþi ºi sã recunoascã potenþialiiinfractori. De obicei, hoþii privescmai degrabã în jurul camerei de-cât la anumite produse ºi au uncomportament specific;
* Fãcând suspectul sã-ºi deaseama cã a fost identificat, esteechivalentul adesea cu a evitainfracþiunea;
* Abordaþi-l direct. Folosindexpresii de adresare care sã vãsune foarte normal, de exemplu:«Pot sã vã ajut cu ceva»;
* Prefaceþi-vã ocupat chiar înpreajma celui pe care-l suspec-taþi, mergeþi în spatele lui, zâmbiþipoliticos, priviþi-l în ochi;
* Dacã furtul deja s-a produs,cereþi angajatorilor sã þinã hoþulsub observaþie sau alertaþi per-sonalul însãrcinat cu paza pentrua-l reþine pânã la venirea poliþiei;
* Dacã tocmai aþi fost victimãa acestui gen de infracþiuneanunþaþi POLIÞIA la numãrul detelefon 112.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie estecinstit pe data de 26 octombrie. A trãitîn timpul împãraþilor Diocleþian (284-305) ºi Maximian (286-305). Din viaþasa, înscrisã în Sinaxare, aflãm cã a fostfiul prefectului din Tesalonic. Dupãmoartea tatãlui sãu, a fost numit guver-nator al Tesalonicului. Þinând seamade faptul cã Dimitrie nu a ascuns cã es-te creºtin, a fost întemniþat. În vremeaaceea, creºtinii erau trimiºi sã lupte cugladiatorii. În aceste lupte, creºtiniierau victime sigure. Potrivit tradiþiei,Nestor - un tânãr creºtin, cere binecu-vântarea de la Sfântul Dimitrie sã-lomoare pe Lie, gladiatorul favorit al îm-pãratului, pentru a pune capãt luptelorsângeroase. Dimitrie îl va insemna cusemnul sfintei cruci pe frunte ºi îi vaspune: „Du-te ºi pe Lie îl vei birui, iar peHristos Îl vei mãrturisi”. Prin rugãciunileSfântului Dimitrie, Nestor reuºeºte sã-lstrãpungã cu lancea pe Lie. La finalulacestei lupte, împãratul Maximian po-runceºte ca lui Nestor sã i se taie ca-pul, iar Dimitrie sã fie strãpuns cu suli-þele. Din trupul lui Dimitrie nu a curssânge, ci mir tãmãduitor de boli.
Sfântul Dimitrie a fost martirizat laSirmium (Sremska Mitrovita, în Ser-bia), iar moaºtele sale au fost aduse înTesalonic, pe 26 octombrie 413. Bise-rica actualã în care se aflã moaºteleSfântului Mucenic Dimitrie a fost con-struitã la puþin timp de la incendiul bise-ricii ridicate de guvernatorul Leontie,
din anii 626-634. A fost transformatã înmoschee în anul 1493 ºi redatã cultuluicreºtin în 1912.
Când vine vorba de Sfântul Dimi-trie, grecii afirmã cã trebuie sã vorbimde doi sfinþi distincþi: Sfântul Dimitrie dela Tesalonic, fiul guvernatorului, cinstitpe 26 octombrie, ºi Sfântul Dimitrie dela Sirmium, diacon care ºi-a dat viaþapentru Hristos ºi este pomenit pe 9aprilie. Nu ºtim dacã aceastã ipotezã agrecilor este adevãratã. Nu avem unrãspuns final din partea cercetãtorilorpentru aceastã problemã.
Ca în fiecare an, Primarul Ora-ºului Pucioasa, Dãnuþ Bãdãu, alã-turi de viceprimarul Dragoº Butcã -au premiat elevi ºi dascãli care auobþinut rezultate deosebite. „Estefoarte greu sã exprimi în câteva cu-vinte tot ceea ce înseamnã învãþã-torul în societatea contemporanã,însã este cert cã recunoºtinþa tre-buie sã fie mare. Consideraþianoastrã se îndreaptã astãzi cãtrecei care construiesc personalitãþi ºiau înþeles cã activitatea didacticãse ridicã la rangul de artã; dascãluleste cel care ne sculpteazã carac-terul ºi sufletul, iar influenþa pe careo are asupra unui copil este eternã.O educaþie de calitate reprezintã omare investiþie în viitorul întregii so-cietãþi ºi, totodatã, un dar nepreþuitpe care îl putem oferi copiilornoºtri.
Cu bucurie sãrbãtorim ZiuaMondialã a celor care, cu credinþãºi cu dãruire, slujesc ºcoala româ-neascã. Vã dorim cât mai multesuccese în plan profesional, dar ºipersonal! Sã aveþi sãnãtate ºi pute-re pentru continuarea lucrului pecare-l faceþi cu dãruire. La mulþi ani,generaþiilor de profesori ºi de elevideveniþi profesori care duceþi peumeri «dulcea povarã a luminii»! În
aceastã zi specialã am bucuria dea vã mulþumi pentru munca dificilãdepusã în dezvoltarea, învãþarea ºiîndrumarea copiilor noºtri. Vã do-resc inspiraþie ºi energie pentru adeschide calea spre descoperire ºicunoaºtere. La mulþi ani!”, a fostmesajul Primarului Dãnuþ Bãdãu.
BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
pagina 2
HotãrârePrivind: Aprobarea redistribuirii cheltu-
ielilor de personal ºi cheltuielilor cu bunuri ºiserviciilor aferente ordonatorilor terþiari decredite din învãþãmântul preuniversitar destat de pe raza Oraºului Pucioasa ºi apro-barea rectificãrii bugetelor acestora.
HotãrârePrivind: Aprobare Plan Urbanistic Zonal
(PUZ) – Construire spaþiu comercial P+1E,amplasament situat în oraºul Pucioasa, str.Republicii, nr. 111.
HotãrârePrivind: Revocarea dreptului de adminis-
trare de cãtre S.C. Servicii Comunitare deUtilitãþi Publice Pucioasa S.R.L. a punctului4 ºi 5 din Anexa 2 reprezentând ClãdireSediul Atelier ºi Centralã Termicã Atelierconform listei bunurilor din proprietatea pub-licã sau/ºi privatã a U.A.T. Oraºul Pucioasaconcesionate gratuit, prin atribuire directãcãtre SC SCUP SRL Pucioasa prin HCL
Pucioasa nr. 181/28.11.2013.
HotãrârePrivind: Aprobarea cheltuielilor aferente
navetei cadrelor didactice.
HotãrârePrivind: Desemnarea reprezentantului
Consiliului local al Oraºului Pucioasa caresã facã parte din Comisia pentru Evaluareaºi Asigurarea Calitãþii la ªcoala nr. 4 „ElenaDonici Cantacuzino” Pucioasa în anul ºcolar2015-2016.
HOTÃRÂREPrivind: Desemnarea reprezentanþilor
Consiliului Local al Oraºului Pucioasa caresã facã parte din consiliile de administraþieale unitãþilor de învãþãmânt preuniversitarde stat ºi unitãþilor care oferã activitateextraºcolarã în anul ºcolar 2015-2016.
HotãrârePrivind: Rectificarea bugetului local pe
anul 2015.
HotãrârePrivind: Aprobarea Regulamentului
privind închirierea terenurilor ºi spaþiilordisponibile aflate în administrarea SpitaluluiOrãºenesc Pucioasa.
HotãrârePrivind: Aprobarea închirierii unui autove-
hicul, proprietate privatã a U.A.T. OraºulPucioasa, cãtre S.C. Servicii Comunitare deUtilitãþi Publice Pucioasa SCUP S.R.L..
1. ajutorul de deces se acordã urmaºilor legali la dece-sul unui membru asociat potrivit prevederilor statutuluiC.A.R.P „Speranþa”.
2. cuantumul ajutorului de deces se acordã în funcþie de:A) vechimea în C.A.R.P a asociatului decedat;B) contribuþia achitatã 4 lei/luna – sau 5 lei/luna conform
grilei – aprobatã de consiliul director;C) pentru vechime peste 18 luni (1 an si 6 luni) se
acordã an întreg.3. ajutorul de deces se achitã persoanei care prezintã
urmãtoarele documente:* în cazul când ajutorul este solicitat de soþul/soþia legi-
timã a decedatului:- certificatul de deces original ºi copie;- BI/CI originale ºi copie a persoanei care ridicã ajutorul.* în situaþia când ajutorul de deces este solicitat de o altã
persoanã:- certificatul de deces original ºi copie;- declaraþie pe propria rãspundere cã a avut în îngrijire ºi
a suportat cheltuielile de înmormântare;- BI/CI originale ºi copie a persoanei care ridicã ajutorul.
nnoottãã:: art. 9/1 o datã cu ajutorul de deces se restituie întotalitate fondul social (cotizaþia) depus, dupã reþinereaeventualelor datorii rezultate din împrumuturi etc.
* toate transporturile decedaþilor efectuate cu mijlocul detransport proprietatea C.A.R.P se fac contra cost conformtarifelor aprobate de Consiliul Director;
* Consiliul Director ºi preºedintele între 2 ºedinþe aucompetenþa sã analizeze ºi sã decidã asupra solicitãrilorurmaºilor privind acordarea ajutoarelor, rreedduucceerrii ººii ggrraattuuiittããþþiillaa ttrraannssppoorrttuull ddeecceeddaaþþiilloorr..
1. eliminarea taxei hoteliere;2. introducerea unor noi clãdiri în
categoria celor scutite de impozit;3. consiliile locale pot hotãrî acor-
darea unor scutiri sau reduceri aleimpozitelor;
4. eliminarea prevederilor conformcãrora persoanele fizice care au în pro-prietate douã sau mai multe clãdiridatoreazã un impozit pe clãdiri majorat;
5. clasificarea clãdirilor în rezi-denþiale (construcþie alcãtuitã din unasau mai multe camere folosite pentrulocuit, cu dependinþele, dotãrile ºi uti-litãþile necesare, care satisface ce-rinþele de locuit ale unei persoane saufamilii), nerezidenþiale (orice clãdirecare nu este rezidenþialã) ºi cu desti-naþie mixtã (clãdire folositã atât în scoprezidenþial, cât ºi nerezidenþial);
6. în cazul clãdirilor rezidenþialedeþinute atât de persoane fizice, cât ºide persoane juridice, impozitul peclãdiri se calculeazã prin aplicarea uneicote cuprinse între 0,08%-0,2%,asupra valorii impozabile a clãdirii;
7. în cazul clãdirilor nerezidenþialedeþinute atât de persoane fizice, cât ºide persoane juridice, impozitul peclãdiri se calculeazã prin aplicarea uneicote cuprinse între 0,2-1,3% asupravalorii clãdirii;
8. pentru clãdirile nerezidenþialedeþinute de persoane fizice, valoareaimpozabilã trebuie stabilitã prin raportde evaluare dacã aceasta nu a fostconstruitã sau dobânditã în ultimii 5 ani;
9. dacã valoarea unei clãdiri nerezi-denþiale deþinutã de o persoanã fizicãnu poate fi calculatã, impozitul se deter-minã prin aplicarea cotei de 2% asupravalorii impozabile determinate ca ºicând clãdirea ar fi fost rezidenþiala;
10. în cazul clãdirilor cu destinaþiemixtã aflate în proprietatea persoanelorfizice, impozitul se calculeazã prinînsumarea impozitului calculat pentrusuprafaþa folositã în scop rezidenþial cuimpozitul determinat pentru suprafaþafolositã în scop nerezidenþial;
11. în cazul persoanelor fizice, dacãla adresa clãdirii cu destinaþie mixtãeste înregistrat un domiciliu fiscal la
care nu se desfãºoarã nicio activitateeconomicã, impozitul se calculeazãconform regulilor aplicabile clãdirilorrezidenþiale;
12. dacã suprafeþele folosite în scoprezidenþial ºi cele folosite în scopnerezidenþial nu pot fi evidenþiate dis-tinct, iar la adresa clãdirii o persoanãfizicã are înregistratã o companie,aceasta va avea regimul fiscal nerezi-denþial în situaþia când cheltuielile cuutilitãþile sunt înregistrate în sarcinapersoanei care desfãºoarã activitateeconomicã;
13. pentru clãdirile nerezidenþialedeþinute atât de persoane fizice, cât ºide persoane juridice, utilizate pentruactivitãþi din domeniul agricol, impozitulpe clãdiri se calculeazã prin aplicareaunei cote de 0,4% asupra valorii impo-zabile a clãdirii;
14. în cazul în care proprietarulclãdirii este o persoanã juridicã ºi aces-ta NU a actualizat valoarea impozabilãa clãdirii în ultimii 3 ani anteriori anuluide referinþã, cota impozitului/taxei peclãdiri este 5%;
15. impozitul pe clãdirile ºi terenurileaflate în proprietatea persoanelor fiziceºi juridice care sunt utilizate pentruprestarea de servicii turistice cu carac-ter sezonier, pe o duratã de cel mult 6luni în cursul unui an calendaristic, sereduce cu 50%. Reducerea se aplicã înanul fiscal urmãtor celui în care esteîndeplinitã aceastã condiþie;
16. impozitul pe clãdiri, impozitul peteren ºi impozitul pe mijloacele detransport sunt datorate pentru întregulan fiscal de persoana care le are înproprietate la data de 31 decembrie aanului fiscal anterior, fãrã ca acesteimpozite sã se mai calculeze pe fracþi-uni de an;
17. impozitul pe clãdiri ºi pe teren seplãteºte anual, în douã rate egale, pânãla datele de 31 martie ºi 30 septembrie,inclusiv, însã taxa pe clãdiri/teren seplãteºte lunar, pânã la data de 25 a luniiurmãtoare fiecãrei luni din perioada devalabilitate a contractului prin care setransmite dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinþã;18. eliminarea scutirii de impozit
pentru terenul acoperit de o clãdire;19. scutirea de la plata impozitului
pe mijloacele de transport a autove-hiculelor acþionate electric ºi amijloacelor de transport folosite exclu-siv pentru intervenþii în situaþii deurgenþã;
20. în cazul mijloacelor de transporthibride, impozitul se reduce cu mini-mum 50%, conform hotãrârii consiliuluilocal;
21. Consiliile locale pot hotãrî sãacorde scutirea sau reducerea impozi-tului pe mijloacele de transport agricoleutilizate efectiv în domeniul agricol;
22. modificarea prevederilor referi-toare la cota de impozit aferentã impo-zitului pe spectacole ºi a scadenþeiacestuia;
23. autoritãþile publice locale potmajora impozitele locale cu pânã la50% faþã de nivelurile maxime stabiliteîn Codul fiscal, faþã de 20% cât precizalegislaþia anterioarã;
24. pentru terenul agricol nelucrattimp de 2 ani consecutiv, consiliul localpoate majora impozitul pe teren cupânã la 500% începând cu al treilea an;
25. Consiliul local poate majoraimpozitul pe clãdiri ºi impozitul pe terencu pânã la 500% pentru clãdirile ºiterenurile, neîngrijite, situate în intravi-lan, criteriile de încadrare urmând a fiadoptate prin hotãrâre a ConsiliilorLocale;
26. începand cu 1 ianuarie 2017, încazul oricãrui impozit sau oricãrei taxelocale, sumele respective se indexeazãanual cu rata inflaþiei, pânã la data de30 aprilie ºi nu o datã la 3 ani, cum seproceda anterior.
Ulterior, vã vom prezenta proiectulde hotãrâre privind stabilireaimpozitelor ºi taxele locale ale OraºuluiPucioasa pentru anul 2016, proiect alcãrui text îl vom prezenta în ediþiileviitoare ale Buletinului de Informare alOraºului Pucioasa.
* Întocmirea actului de deces se face laserviciul public comunitar local de evidenþã apersoanelor sau, dupã caz, de ofiþerul destare civilã din cadrul primãriei unitãþii admi-nistrativ-teritoriale în a cãrei razã s-a produsdecesul.
* Declaraþia de deces se face în termen de3 zile de la data încetãrii din viaþã a persoanei.
* În cazul în care decesul nu a fost declaratîn termen, întocmirea actului de deces se facecu aprobarea Parchetului.
* Când decesul se datoreazã unei sinu-cideri, unui accident sau altor cauze violente,precum ºi în cazul gãsirii unui cadavru,declararea se face în termen de 48 de ore,socotit din momentul decesului sau al gãsiriicadavrului.
❁❁ AAccttee nneecceessaarree::
1. CERTIFICATUL MEDICAL CONSTATA-TOR AL DECESULUI;
2. ACTUL DE IDENTITATE AL DECEDA-TULUI;
3. LIVRETUL MILITAR SAU ADEVE-RINÞA DE RECRUTARE, DUPÃ CAZ, PEN-TRU PERSOANELE SUPUSE OBLIGAÞI-ILOR MILITARE (SUB 50 ANI);
4. CERTIFICAT DE NAªTERE DECEDAT;5. CERTIFICAT DE CÃSÃTORIE DECE-
- se lucreazã la zidul de sprijin pe DrumulDiaconeºtilor km 0+650 (este în curs definalizare);
- s-au început lucrãrile la zidul de sprijinpe Drumul Diaconeºtilor km 1+720;
- se lucreazã la trotuare pe stradaGarofiþei;
- se lucreazã ºi se finalizeazã ultimii 150m pe strada I. H. Rãdulescu la ieºire spreFieni;
- s-a demolat podul de pe strada Unirii,peste pârâul Bizdidel (Glodeni), s-a forat ºi s-au turnat 16 coloane;
- s-au finalizat lucrãrile de amenajare aalbiei la Podul Tasianu;
- la ªcoala nr. 4 „Elena Donici
Cantacuzino” s-au finalizat instalaþiile elec-trice, sunt în curs de finalizare ºarpanta ºiînvelitoarea, se lucreazã la finisaje interioareºi termosistem; s-a procurat centralã termicã,
este în curs de execuþie extinderea centraleitermice; se lucreazã ºi este în curs definalizare lucrarea la reþelele de apã exte-rioare; se lucreazã la plafoane;
- se lucreazã la reparaþii strãzi, plombe ºicovoare asfaltice pe str. Liliacului, str.Fructelor ºi str. Stadionului.
pagina 4 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
Luni, 14 septembrie,clopoþelul a sunat pentru toþipreºcolarii ºi ºcolarii dinPucioasa. Cu mic - cu mare,alãturi de pãrinþi, fraþi saubunici, ºi-au luat ghiozdanulîn spate ºi au pornit spreºcoli unde îi aºteptaudascãlii. Emoþia reîntâlnirii afost una evidentã pentru toþi.Cu uniforme, flori ºi zâmbetepe chip, elevii au cãlcatpragul unitãþilor deînvãþãmânt pentru un nou anºcolar plin de satisfacþii.
„Dragi copii, dragi dascãliºi dragi pãrinþi sã aveþi un anîncununat de laurii succesu-lui! Sã treceþi uºor pesteeventuale greutãþi, sã aveþisperanþã în viitor ºi sã nefaceþi sã ne mândrim curezultatele obþinute”, le-atransmis Primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.
În temeiul prevederilordin Hotãrârea Guvernului nr.26/2015 privind organizareaºi funcþionarea MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice:
Anul ºcolar 2015-2016are 36 de sãptãmâni de cursuri, însumând 177 dezile lucrãtoare, începe pedata de 1 septembrie 2015,se încheie pe data de 31august 2016 ºi se struc-tureazã pe douã semestre,dupã cum urmeazã:
SSeemmeessttrruull II CCuurrssuurrii – luni, 14 sep-
tembrie 2015 – vineri, 18decembrie 2015.
În perioada 31 octombrie- 8 noiembrie 2015, claseledin învãþãmântul primar ºigrupele din învãþãmântulpreºcolar sunt în vvaaccaannþþãã.
VVaaccaannþþaa ddee iiaarrnnãã – sâm-bãtã, 19 decembrie 2015 –duminicã, 3 ianuarie 2016.
pagina 5BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
De la meciul jucat cu ProgresulMãtãsaru (sâmbãtã, 5 septembrie),finalizat cu scorul zdrobitor de13-0 înfavoarea echipei antrenatã de CiprianStãncescu, PAS Pucioasa nu sedezminte. Echipa de la poalelePatranei nu a pierdut niciunul dinultimele 5 meciuri din turul de campio-nat jucate pânã în prezent.
„Echipa evolueazã, jocul este unulbun. Ne dorim rezultate ºi mai bune, sãdemonstrãm cã putem”, ne-a declaratAdrian Barbu, preºedintele clubului.
Urmãtorul meci jucat de PASPucioasa este acasã cu Gloria GMFinta (sâmbãtã, 10 octombrie) ºi îndeplasare joacã cu ªtiinþa Odobeºti(sâmbãtã, 17 octombrie).
* Respectaþi recomandãrile transmise laradio ºi televizor de autoritãþi.
* Dacã este necesarã evacuarea,deplasaþi-vã imediat spre o zonã înaltã dinapropiere, precizatã de autoritãþi; dacã aþifost surprins de viiturã, urcaþi-vã cãtre pãrþilesuperioare ale locuinþei sau pe acoperiº,pânã la sosirea echipelor de salvare.
* În cazul în care consideraþi cã mai aveþi
timp, mutaþi obiectele importante la etajesuperioare.
* Decuplaþi întrerupãtorul general deenergie electricã. Deconectaþi aparatele elec-trice. Nu atingeþi echipamentele electricedacã sunteþi ud ori staþi în apã.
* Întrerupeþi instalaþiile de alimentare cuapã ºi gaze.
* Încuiaþi uºile casei ºi protejaþi ferestrelepentru a nu fi sparte de vânturi puternice, decurenþii de apã sau de obiectele duse decurenþii de apã.
* Evacuaþi animalele ºi bunurile de va-loare în locuri de refugiu, dinainte stabilite.
* Dacã trebuie sã pãrãsiþi locuinþa,respectaþi pe cât posibil urmãtoarele reguli:
* Nu vã deplasaþi prin curenþi de apã:puteþi sã vã pierdeþi echilibrul deplasându-vãprin curenþii de apã de circa 15 cm înãlþime.
* Nu vã deplasaþi cu autoturismul în zonainundatã: în caz de inundaþie, la înãlþime decirca 20 cm apã, apa poate pãtrunde învehicul ºi poate cauza pierderea controlului.La înãlþimea de circa 40 cm, vehicululpluteºte. La înãlþimea de 60 cm, majoritateavehiculelor sunt luate de apã.
* Ascultaþi informaþiile autoritãþilor localeprivind alimentarea cu apã potabilã aoraºului.
* Evitaþi zonele în care mai existã apã:apa poate fi contaminatã cu benzinã, moto-rinã sau resturi de la canalizare; de aseme-nea, poate fi încãrcatã electric de la linii detensiune înaltã sau cabluri electrice cãzute lapãmânt.
* Evitaþi curenþii de apã.* Informaþi-vã în legãturã cu zonele în
care apele s-au retras: drumurile ori podurilear putea sã-ºi fi diminuat rezistenþa ºi arputea ceda sub greutatea maºinilor.
* Nu vã apropiaþi de zonele unde au cãzutcabluri electrice ºi anunþaþi autoritãþile despreaceasta.
* Întoarceþi-vã acasã doar dacã auto-ritãþile au permis acest lucru.
* Fiþi atent când intraþi în clãdirile care aufost inundate: rezistenþa acestora ar putea fiafectatã, în special la nivelul fundaþiei.
* Nu folosiþi instalaþiile de alimentare cuelectricitate, apã, gaze decât dupã aprobareaoperatorilor de specialitate.
* Curãþaþi ºi dezinfectaþi toate obiectelecare au fost în contact cu apa: existã pericolulde îmbolnãviri serioase ca urmare a lipseiigienei ºi canalizãrilor afectate.
preþios ajutor al celor care suferãde digestie dificilã sau de lipsapoftei de mâncare.
2. Singurul aliment care nu sedeterioreazã este mierea.
3. În secolul al XVI-lea, înAnglia, berea fãcea parte dinmicul dejun?
4. Cafeaua: multe studii susþincã este o sursã de antioxidanþi ºiscade riscul de diabet, ceva dinboabele ei scade incidenþacirozei ºi bolilor pancreasului.
5. Merele, nu cafeina (ca-feaua), sunt mai eficiente sã netrezeascã dimineaþa.
6. Nu trebuie sã bei lichide întimpul mesei
7. Fructele trebuie mâncateînaintea celorlalte alimente, pen-tru a asigura o digestie mai bunã
8. Un espresso are mai puþinãcafeinã decât o ceaºcã de cafea.
9. Câteva cuburi de ciocolatãneagrã, consumate zilnic, auacelaºi efect ca ºi administrareade aspirinã, diminuând riscul deblocare a arterelor, responsabilpentru apariþia infarctului sau aaccidentelor cerebrale.
10. Ceaiul este a doua bãu-turã consumatã în lume, cantita-tiv, dupã apã, potrivit specia-liºtilor americani.
11. Contrar ideii cã frigul dis-truge bacteriile, existã numeroºigermeni care supravieþuiesc înfrigider.
12. Carnea de peºte are unrol foarte important, deoarececonþine fosfor, substanþa nece-sarã bunei funcþionãri a creie-rului, în special a memoriei.
13. Grapefruitul vã scapã deobosealã ºi dureri de cap.
14. Uleiul de cãtinã îmbunã-tãþeºte funcþia de detoxifiere aficatului.
15. Pâinea rãmâne mai multtimp proaspãtã dacã se pãs-treazã într-un vas smãlþuit, desticlã sau de porþelan, acoperitcu capac. Pe fundul vasului se vapune o bucãþicã de cartof crudsau puþinã sare. Aceste alimenteajutã ca pâinea sã nu mucegãiascã.
pagina 66 BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
Joi, 24.09.2015, a avut loc ºedinþa ordinarã aConsiliului Local Pucioasa. Pe ordinea de zi au fost10 puncte ºi secþiunea diverse.
Ultimul punct de pe ordinea a zi a fost apro-barea proiectului PUZ-ului pentru un supermarketdin reþeaua Profi. Proiectul de hotãrâre a trecut cumajoritate de voturi.
PUZ - Planul Urbanistic Zonal este un proiectcare are caracter de reglementare specificã deta-liatã a dezvoltãrii urbanistice a unei zone din loca-litate. Prin P.U.Z. se stabilesc obiectivele, acþiunile,prioritãþile, reglementãrile de urbanism (permisiuni
ºi resticþii) necesare a fi aplicate în utilizareaterenurilor ºi conformarea construcþiilor din zonastudiatã (P.U.Z-ul reprezintã o fazã premergãtoarerealizãrii investiþiilor, prevederile acestuia realizân-du-se etapizat în timp, în funcþie de fonduriledisponibile).
Proiectul PUZ-ului pentru supermarketul dinPucioasa a trecut în ºedinþa Consiliului Local.Edilul Oraºului Pucioasa – Dãnuþ Bãdãu - adeclarat cã este de acord cu realizarea unui super-market în Pucioasa pentru a satisface aceastã do-rinþã a cetãþenilor.
Din data de 15 mai 2013pe ruta Târgoviºte-Fieni cir-culã numai transport marfã.
În iunie 2013, PrimarulOraºului Pucioasa, DãnuþBãdãu ºi Consiliul LocalPucioasa au înaintat oscrisoare cãtre ParlamentulRomâniei pentru a solicitareluarea circulaþiei feroviare.
În data de 14 mai 2014 aavut loc o întâlnire aMinistrului Transporturilor -Dan ªova - cu liderii de sindi-cat CFR ºi primarii din loca-litãþile prin care trece caleaferatã Târgoviºte-Pietroºiþa.De asemenea, au avut locnumeroase emisiuni pe acestsubiect, în care primarii loca-litãþilor în discuþie au solicitat
reintroducerea trenului.Demersurile fãcute în acestsens de cãtre PrimarulOraºului Pucioasa – DãnuþBãdãu – ºi Consiliul LocalPucioasa, alãturi de celelalteautoritãþi publice din N judeþu-lui, chiar dacã foarte târziu, audat roade. Obþinerea acestuirezultat pozitiv s-a datorat înmare mãsurã faptului cãOraºul Pucioasa este o staþi-une turisticã de interes naþio-nal ºi în conformitate cu legeaturismului existã obligaþiaexistenþei ºi funcþionãrii uneigãri.
„Sperãm cã CFR-ul vaacorda toatã atenþia pentruasigurarea unui transport civi-lizat, iar autoritãþile publice
locale ºi Consiliul JudeþeanDâmboviþa vor lua mãsurile cese impun pentru a reglementaîn mod corect traseele de cir-
culaþie pentru microbuze”, adeclarat Primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.
AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa
Acte dde iidentitate ººicondiþii dde eeliberare,
conform HHG 11375/2006AARRTT.. 4444(1) Actul de identitate se elibereazã, în condiþiile
legii, de cãtre serviciul public comunitar local deevidenþã a persoanelor de la locul de domiciliu saureºedinþã al persoanei fizice, în baza cererii pentrueliberarea actului de identitate, depusã personal, ºia documentelor cu care, potrivit legii, se face dova-da:
a) numelui de familie ºi a prenumelui;b) datei de naºtere;c) stãrii civile;d) cetãþeniei române;e) adresei de domiciliu;f) adresei de reºedinþã;g) achitãrii contravalorii actului de identitate;h) achitãrii taxei extrajudiciare de timbru.(2) În toate cazurile de eliberare a unei noi cãrþi
de identitate, solicitanþii trebuie sã predea carteade alegãtor; persoanele care au pierdut sau cãrorali s-a furat cartea de alegãtor menþioneazã acestfapt pe cererea pentru eliberarea cãrþii de identi-tate.
(3) Cererea pentru eliberarea actului de identi-tate se completeazã de solicitant la rubricile pre-vãzute pe faþa acesteia ºi se semneazã de cãtresolicitant sau, dupã caz, de reprezentantul legal alacestuia, în cazul persoanelor majore, ºi de cãtresolicitant ºi reprezentantul legal, pentru minori.
AARRTT.. 4455(1) În situaþia în care solicitantul actului de iden-
titate se aflã temporar în strãinãtate, depunereacererii sau, dupã caz, înmânarea actului de identi-tate se poate face ºi pe bazã de pprrooccuurrãã ssppeecciiaallããoobbþþiinnuuttãã ddee llaa mmiissiiuunniillee ddiipplloommaattiiccee oorrii ooffiicciiiillee ccoonn--ssuullaarree aallee RRoommâânniieeii ddiinn ssttaattuull rreessppeeccttiivv..
(2) Procura trebuie sã aibã aplicatã fotografiasolicitantului ºi sã fie certificatã cu timbrul sec almisiunii diplomatice sau oficiului consular respec-tiv; la procurã se ataºeazã o fotografie identicã cucea care a fost aplicatã pe aceasta.
(3) În cuprinsul procurii speciale trebuie sã seregãseascã, în mod obligatoriu, scopul pentru careaceasta a fost eliberatã, respectiv depunereaCererii pentru eliberarea actului de identitate ºi/sauridicarea actului de identitate.
(4) Pentru situaþiile prevãzute la alin. (1) prelu-area imaginii necesare în procesul de producere ºieliberare a cãrþii de identitate se realizeazã prinscanarea fotografiei ataºate la procura specialã.
(5) Depunerea cererii ºi a documentelor nece-sare pentru eliberarea primului act de identitate nuse poate realiza în baza unei procuri speciale.
AARRTT.. 4466În situaþia în care reprezentantul legal al unei
persoane fizice solicitã, în numele acesteia, ridi-carea actului de identitate, sunt necesare docu-mentele cu care face dovada identitãþii ºi a calitãþiicare îl îndreptãþeºte la aceastã cerere.
La sfârºitul lunii iulie s-auterminat toate concursurileºcolare naþionale, desfãºuratesub patronajul ºi, în acelaºitimp, finanþate de MinisterulEducaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþi-fice, care au adus ºi în acestan ºcolar 2014 - 2015 recu-noaºterea performanþei elevi-lor noºtri la nivel judeþean, darmai ales la nivel naþional.
În acest an ºcolar, unitateanoastrã de învãþãmânt a trãitsatisfacþia unor rezultatedeosebite atât la Olimpiadeleºcolare de profil – culturãcivicã - clasa a VIII-a, Man-galia, cât ºi la concursul na-þional „Democraþie ºi Toleran-þã” - Deva, unde echipajeleºcolii noastre au reuºit perfor-manþa de a obþine LOCUL I laetapa naþionalã, la ambeleparticipãri.
A XXI–a ediþie a con-cursului naþional „Democraþieºi Toleranþã” s-a desfãºurat laDeva, judeþul Hunedoara, înperioada 27- 30 iulie 2015,unde au participat 34 de echi-paje din judeþele þãrii, o pre-zenþã foarte numeroasã faþãde alþi ani, ceea ce dovedeºtemodul cum este apreciat înºcoli atât de elevi, cât ºi deprofesori acest concurs referi-tor la drepturile copilului, pre-cum ºi interesul de care sebucurã în rândul elevilor pre-ocupaþi de aceastã problema-ticã. Obþinerea locului I este ºi
mai meritorie pentru ºcoalanoastrã, þinând cont de o ase-menea concurenþã la nivelnaþional.
Concursul este patronatde M.E.C.S , în colaborare cuInstitutul Român pentru Drep-turile Omului, ºi s-a bucurat desprijinul efectiv al I.S.J. Hune-doara, al Consiliului JudeþeanHunedoara, în calitate de gaz-de. Tema proiectului nostru s-areferit la dreptul copiilor de ase întâlni cu alþii ºi de a înfiinþasau adera la asociaþii cu sco-pul de a se implica activ înproblemele comunitãþii, dez-voltându-ºi competenþe mora-le ºi civice pentru ajutorareacelor din jur. Comisia Euro-peanã a declarat anul 2011„Anul European al Voluntaria-tului”, iar acum, în 2015, sedoreºte sã se facã un pas îna-inte, iar voluntariatul sã nu maifie un scop în sine, ci ºi un
instrument pentru rezolvareaunor probleme sociale. Deaceea, anul 2015 a fost decla-rat „Anul European al Dezvol-tãrii”- A.E.D.
Unul dintre obiectiveleA.E.D., cuprins ºi în motto-ullui: „Lumea noastrã, demni-tatea noastrã, viitorul nostru”- este de a promova solidari-tatea ºi responsabilitatea co-munã, obiectiv la care se refe-rã ºi proiectul nostru: „Volunta-riatul… din suflet, pentru su-flet!” ºi a cãrui realizare nu arfi fost posibilã fãrã voluntari.Efortul a fost cu atât mai mare,cu cât acest concurs este unulcomplex, având trei secþiunidiferite:
- dimensiunea teoreticã(noþiuni de culturã civicã, axa-te pe Convenþia DrepturilorCopilului);
- dimensiunea practic -aplicativã (portofoliu realizat
de echipaj pe baza temei ale-se);
- dimensiunea artisticã(desen, afiº, colaj – realizareºi prezentare - în concordanþãcu tema proiectului realizat deechipaj).
Judeþul Dâmboviþa a fostreprezentat ºi anul acesta deechipajul ªcolii Gimnaziale„Mihai Viteazul” Pucioasa,echipaj alcãtuit din elevii:DINU SERGIU, clasa a VIII-aA – proba teoreticã; STANMARIA-ANDRADA, clasa aVIII-a B - proba practic - apli-cativã; IONIÞÃ ELENA-IULIA,clasa a IV-a B – proba artisti-cã, sub îndrumarea profesori-lor Diaconescu Gabriela ºiPincovici Alina - Ivona (profînv. primar ºi director adjunctal ºcolii), totul fiind mai relaxatacum dupã un astfel de suc-ces, demonstrând, o datã înplus, ca EDUCAÞIA NU ÞINECONT DE VACANÞÃ.
Astfel, ªcoala Gimnazialã„Mihai Viteazul” Pucioasa a în-cheiat acest anul ºcolar 2014-2015 cu satisfacþia lucrurilorbine fãcute ºi cu dorinþa de amenþine ºi creºte prestigiulinstituþiei de care aceasta sebucurã de ani mulþi în comuni-tate! Mult succes elevilor,pãrinþilor ºi tuturor cadrelordidactice în noul an ºcolar !
pagina 77BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarreePP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºului
Cu patru decenii de carierã didacticã,profesoara de istorie Gabriela Diaconescu,una dintre doamnele ºcolii româneºti, a for-mat multe generaþii de elevi. Calitãþilor debun pedagog ºi de excelent profesionist li seadaugã acelea de om rãbdãtor, discret ºiempatic, dãruit meseriei. A pregãtit sute deelevi ºi le-a oferit ºansa sã se dezvolte profe-sional. Este unul dintre dascãlii care meritãsã facã parte din „Liga profesorilorexcepþionali”.
- Mi-a plãcut sã citesc literaturã istoricã,sã vãd filme cu subiecte istorice, de epocã,documentare ºtiinþifice, care au o anumesavoare, care te duc cu gândul într-o lume demult apusã, te transpun în alte vremuri. Cui îiplace sã cãlãtoreascã în timp va fi fascinat dece descoperã!
- O mare parte din studii (ºcoala gene-ralã, liceul) le-am urmat la Ploieºti ºi am avutparte de un profesor deosebit, mai ales laliceu, care m-a fãcut sã-mi placã istoria.Fãceam liste cu regi ºi împãraþi ai diverselorþãri studiate, le urmãream cronologic evoluþialor, mã fascinau amãnunte din viaþa lor, atâtcât puteam sã aflu de prin diverse surse.Dacã ar fi fost pe vremea aceea internetul,ce uºor mi-ar fi fost! Ce ºanse au elevii de azipentru informarea lor! ! ! Decupam din revistefotografii, cred cã realizam „portofoliul” deazi! Mergeam la filme istorice cu clasa,vizitam muzee ºi fãceam documentare ºtiinþi-ficã. Deci, erau lecþii moderne, aºa cum suntazi la ºcoalã.
- Am început cariera didacticã predând caprofesor suplinitor - am predat geografie,limba românã, am fost ºi învãþãtoare operioadã; apoi am venit în Pucioasa, princãsãtorie, ºi am avut catedra de istorie laªcoala nr. 2 - ªerbãneºti. Nu am mai plecatdin oraº pânã la pensionare, dar am predat ºila alte ºcoli din oraº, inclusiv la cele douãlicee. Efectiv am cunoscut toate unitãþile deînvãþãmânt de pe raza oraºului nostru.
- La terminarea liceului din Ploieºti eramdeja hotãrâtã sã urmez facultatea de istoriedin Bucureºti. Pe atunci erau puþine centreuniversitare ºi l-am ales pe cel mai apropiat.Concurenþa mare - 25 de absolvenþi pe loc!Am reuºit, dar la fãrã frecvenþã, ca sã nupierd anul. La absolvire am plecat în comunamea natalã Runcu, am fost profesor suplini-tor pânã la revoluþie, când m-am titularizat înînvãþãmânt. Când e pasiune, mergi înainte,cu toate greutãþile întâmpinate, cuperindarea pe la diverse ºcoli, cu dosar înfiecare an la I. S. J. pentru post ºi altele...
- S-au schimbat multe în ultimii ani. Altevremuri, alþi elevi, alte condiþii. Tot pentruînvãþãmânt cred ca aº opta, deºi acum tre-buie sã te adaptezi rapid la toate transfor-mãrile ºi noile cerinþe, pentru cã învãþãmân-tul se schimbã, nu mai este cel tradiþional.Trebuie sã te gândeºti bine dacã îþi place sãlucrezi cu elevii, sã te adaptezi noilor gene-raþii cu tot ce aduc ele, ºi bune ºi rele .
- Într-o carierã de peste 40 de ani amreuºit sã obþin cu elevii mei multe premii laOlimpiade ºi concursuri ºcolare. Mi-a plãcutsã mã înscriu în competiþii de specialitate,sã-i învãþ pe elevi „cum sã înveþe”, cum sãfacã faþã stresului unui examen, pentru cã ºiaceste concursuri tot examene sunt pentruei. Câteodatã am reuºit, altã datã nu, iar celmai frumos rezultat cred cã este momentulcând ai vãzut cã eºti în fruntea clasamentu-lui. Satisfacþia este mare, nu ºtiu dacã poþireda în cuvinte starea sufleteascã din acelemomente. Eºti ºi mândru de ce ai obþinut, aiajuns în „vârful piramidei”, dar ai ºi respon-sabilitatea de a pãstra ºi a te menþine acolounde ai ajuns. E foarte greu, acum începemunca ºi dorinþa de a încerca sã dovedeºticã poþi sã te menþii. Am avut de-a lungul cari-erei mulþi elevi buni care nu au învãþat doarpentru note, ci pentru cã le-a plãcut istoriasau cultura civicã. Am luat premii naþionalecu mulþi elevi buni, dar ce m-a impresionat afost obþinerea locului I la Olimpiada de isto-rie, etapa naþionalã, Alba Iulia, 2003 ºi ulti-mul rezultat din acest an - de fapt o dublãperformanþã - locul 1 la Olimpiada de culturãcivicã, etapa naþionalã, Mangalia, 2015, ºilocul I la concursul „Democraþie ºi Toleranþã”,Deva, 2015, etapa naþionalã.
- Au fost multe momente frumoase încariera de profesor, am avut experienþe po-zitive lucrând cu elevi din diferite ºcoli.Consider cã au rãmas în memorie ca eveni-mente deosebite rezultatele obþinute laolimpiadele ºi concursurile ºcolare, iar camomente dificile aº menþiona nesiguranþacatedrei din perioada de pânã în anul 1989,când am reuºit sã devin profesor titular.
- A fost o vreme în regimul comunist,când dovedeai pregãtirea la clasã, instruireata profesionalã cu maldãre de hârtii. Cândam susþinut examenul de definitivat amprezentat la inspecþie trei caiete a 100 de filecu planuri de lecþii. Trei ani nu am intrat laclasa fãrã plan detaliat de lecþie! Dar ºi azi tesufocã hârtiile prin care justifici orice. Aici artrebui sã se simplifice munca profesorului.Pentru a-i da timpul necesar documentãrii ºi
pregãtirii efective pentru ore. Situaþii pestesituaþii, tot felul de documente cerute de „azipe mâine”! Cât timp irosit, care ar putea fifructificat în folosul cadrului didactic! Sunt ºidocumente necesare, dar ºi multe fãrã rost!Poate vreo nouã reformã sã mai schimbeceva, sã luam modelul pozitiv din alte þãri.
- Într-adevãr, atâtea generaþii de elevi înaceºti ani! Mulþi copii buni, care învãþau deplãcere, nu doar pentru notã. Nu pot sã-iamintesc pe toþi, nu este spaþiu, dar nici nuvreau sã omit pe cei care m-au impresionatîn mod plãcut. Aº aminti, în primul rând pecei care s-au remarcat la cel mai înalt nivel alconcursurilor ºcolare: Alin Ivaºcu – (ªcoalaGimnazialã Elena Donici CantacuzinoPucioasa) la olimpiada de istorie 2003; etapanaþionalã de la Alba Iulia ºi Sergiu Dinu –(ªcoala Gimnazialã „M. Viteazul” Pucioasa)la Olimpiada de culturã civicã 2015, etapanaþionalã, Mangalia. Doi bãieþi care au ºtiutsã sintetizeze multitudinea de noþiuni de spe-cialitate, sã dea dovadã de pregãtiretemeinicã ºi bine documentatã ºtiinþific, sãselecteze esenþialul printr-o gândire logicã,matematicã, o exprimare coerentã, un scrisfrumos! Apoi dintre fete aº aminti pe AdinaDumitru - (ªcoala Gimnazialã „M. Viteazul”Pucioasa), care a obþinut primul 10 la oprobã scrisã. În mod deosebit, aº amintielevele Alexandra Gheorghe ºi CrenguþaPîrcãlabu care au obþinut locul I la etapanaþionalã a Olimpiadei de culturã civicã -Craiova 2009. Mai menþionez pe TeodoraSavu, Miruna Zamfir, Luciana Cojocaru,Sânziana Voicu, Dariana Plaeºu, StanAndrada, iar ca talent artistic s-au remarcatla concursuri Elena Pãduraru, Clara Bodrug,Clara Folea, Ioana Pleºea, Ruxandra Iacob,– care au obþinut nota maximã la faza naþio-nalã, toþi de la ªcoala Gimnazialã „M.Viteazul” Pucioasa. Ei mi-au adus o satis-facþie deosebitã ºi sunt, în acelaºi timp, mân-dria ºcolilor din Pucioasa.
- Cine a vrut sã înveþe, sã se remarce lao disciplinã, a reuºit ºi în regimul trecut, oface cu multã muncã ºi astãzi. Existã însã ºidiferenþe între generaþii, îºi pun amprenta ºitransformãrile sociale, economice, rolul fami-liei în formarea lor. Exista mai multã disci-plinã în anii trecuþi, o altã relaþie profesor-elev. Democraþia nouã - aºa cum au înþeles-ounii - ºi-a pus amprenta mai ales în relaþiiledintre generaþii la toate nivelurile, asupramentalitãþilor din societate, asupra disciplineiîn orice domeniu. Este ºi o parte bunã faþã deînchistãrile din trecut, dar, de multe ori, azi sedepãºeºte limita… Totul þine iar de educaþie,din familie, de la ºcoalã, de la societate cuexemplele ei pozitive ºi negative. Legi maiclare ca sã ajungem ºi noi la „modelul euro-pean”, dupã care tânjim atâta ºi-l apreciemcând suntem în alte þãri.
- Azi la modã este informarea dupã inter-net, TV ºi calculatorul ocupã timpul liber alelevilor în cea mai mare mãsura. Referate,proiecte, rezumate ale cãrþilor, informaþiidiverse, orice gãseºti pe internet, dar nu
toate sunt de calitate, unele au ºi greºeliºtiinþifice. Elevii copiazã dupã internet ºi nuºtiu ce conþine materialul, de aceea laproiecte eu nu am acceptat redactarea stan-dard a subiectului. Am pus elevul sã-ºi pre-zinte proiectul, sã vãd ce a înþeles, nu doar osimplã notare. Cãrþile pierd teren în faþatehnologiei moderne, prea puþini elevi maicitesc azi, doar cei care vor sã afle mai multeamãnunte, sã se documenteze ºtiinþific.Viitorul este al internetului! Pasiunea pentrulecturã se cultivã din primii ani de ºcoalã,dacã îi va plãcea sã citeascã, va preþuicartea.
- Existã o mare diferenþã între elevii deatunci ºi cei de azi, din cauzã vremurilor cares-au schimbat. Noua societate ºi-a pusamprenta pe toate domeniile, dar ºi peoameni. Democraþia ºi libertatea ne-auschimbat pe toþi, fiecare le înþelege în felullui. Înainte era o mai mare disciplinã,conºtiinþa lucrului bine fãcut. Azi majoritateaelevilor sunt mai superficiali, „vâneazãnotele”, nu-i intereseazã studiul aprofundat.Dar existã ºi excepþii, ca dovadã cei care s-au remarcat prin concursuri ºcolare. Actuleducaþional a þinut de profesor, de modulcum ºi-a fãcut datoria atât în trecut, cât ºi azi.Aº recomanda elevilor sã-ºi aleagã cu grijãdrumul, sã se canalizeze pe ce le place ºi sãdea dovadã de lucruri bine fãcute în oricedomeniu. Numai aºa vor fi apreciaþi.
- S-a pus problema de multã vreme denivelul învãþãmântului nostru. Suntem mai lacoada clasamentului în lume privind parteapracticã, aplicativã a disciplinelor ºcolare lanoi. Am vãzut manuale de istorie, culturãcivicã în Franþa, Italia ºi le-am comparat cuale noastre. Acestea abundã în informaþii,sunt prea greoaie pentru elevi. Parcã s-auîntrecut autorii sã dea cât mai multe amã-nunte de specialitate, la fiecare disciplinã. Îiscoatem pe elevi „doctori” în toate domeniile.Ar trebui „aerisite”, mai pe înþelesul lor, cucaracter practic, mai puþine noþiuni de spe-cialitate. Specializarea se face la facultate.Orele ar trebui sã fie mai atractive, mai puþinedictãri, mai multe aplicaþii practice, care îi vorfolosi în viaþã.
- Un model pentru mine a fost profesorulde istorie din liceu, care discuta cu noi lecþiaºi nici nu ºtiam când a trecut ora. Avea un darde a te „plimba” prin lumea dispãrutã a civi-lizaþiilor, pe care nu am putut sã-l uit. ªi aºaa început sã-mi placã istoria ºi nu cred cãexistã cineva care sã nu fi citit un romanistoric sau sã nu fi vizionat un fim istoric! Euam comparat istoria deseori cu matematica,ambele bazându-se pe logicã, demonstraþie,argumentare. Trebuie sã cunoºti trecutulistoric ca sã înþelegi prezentul ºi sã previiviitorul.
LLuummiinniiþþaa GGooggiiooiiuu
■■ CCoollþþuull ddee CCuullttuurrãã
Dascãli dde sseamã aai ooraºului PPucioasa
Tartã ccu ppruneIInnggrreeddiieennttee- 5 ouã- 125 ml ulei- 250 ml lapte- jumãtate linguriþã bicarbonat de sodiu alimentar- jumãtate linguriþã praf de copt- puþinã zeamã de lãmâie- 2 plicuri zahãr vanilat- 250 g zahãr- 450 g fãinã- prune câte încap-zahãr ºi scorþiºoarã pentru pus în jumãtãþile de prune- zahãr praf pentru pudrat
MMoodd ddee pprreeppaarraarree::Prunele se spalã, se taie jumãtãþi ºi li se îndepãrteazã
sâmburii. Se amestecã toate ingredientele de mai sus (tot cescrie mai sus de prune). Zeama de lãmâie este pentru stinspraful de copt ºi bicarbonatul. Se mixeazã bine, la vitezãmaximã pânã compoziþia se omogenizeazã. Se toarnã întava unsã cu ulei ºi tapetatã cu fãinã. Deasupra se punjumãtãþile de prune. În fiecare se pune puþin zahãr ºiscorþiºoarã (opþional).
Se dã la cuptor la foc mic, pentru aproximativ 30 deminute (faceþi testul scobitorii).
Când este gata se lasã la rãcit ºi se serveºte pudratã cuzahãr.
Poftã bunã!
c
m
y
k
BBuulleettiinn ddee iinnffoorrmmaarree
PP uu cc ii oo aa ss aaPP uu cc ii oo aa ss aaal ooraºuluipagina 8
c
m
y
k
Chiar de Sãrbãtoarea Sfintei Cruci, încartierul Glodeni-Vale din Pucioasa s-a sfinþito nouã troiþã. La eveniment au fost prezenþiprimarul Oraºului Pucioasa - Dãnuþ Bãdãu,viceprimarul - Dragoº Butcã, consilieri locali,reprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe Române,ai comunitãþii Noul Ierusalim ºi numeroºicetãþeni. Troiþa este o lucrare a sculptoruluilocal Liviu Brezeanu ºi este ridicatã pe loculunei vechi troiþe. Lucrãrile s-au desfãºurat cufinanþare acordatã de Primãria ºi ConsiliulLocal Pucioasa.
„Am gãsit înþelegerea ºi inteligenþa nece-sarã de a deveni o comunitate mai apropiatã,mai înþeleasã, mai tolerantã, lucru pe care nedorim sã îl ºi continuãm. Mai mult decât atât,sper ca împreunã cu dumneavoastrã sãorganizãm astfel de evenimente ºi în altelocaþii. Dorim foarte mult sã dãm o impor-tanþã deosebitã Oraºului Pucioasa pentru adezvolta turismul”, a spus primarul OraºuluiPucioasa, Dãnuþ Bãdãu.
La eveniment au participat mai mulþi preoþi care au þinut o slujbã emoþionantã.
„Toþi cei care vor trece pe lângã aceastãtroiþã, peste ani ºi ani, îºi vor aminti cã a fostacum câteva zeci sau chiar sute de ani un fiual comunitãþii care s-a implicat, care a doritsã lase ceva în urma sa. La acest momentfestiv trebuie adresate mulþumiri celor care s-au implicat: domnului primar, consiliului
local – care au înþeles cã aceastã lucrare nueste pentru o persoanã, este pentru comuni-tate, este pentru oraºul nostru care poateînflori în felul acesta”, a transmis preotulIulian Rainea.
„Ca o concluzie la ce spunea pãrintele,este o vorbã: «A fi domn e o-ntâmplare, a fiom e lucru mare». Ca sã fim oameni în lumeaasta, nimic nu ne ajutã cum ne ajutã credinþaîn Dumnezeu ºi vã reamintesc doar cuvintelemarelui nostru Coºbuc care spunea aºa:
«Credinþa în zilele de apoi/ E singura tãrie-nnoi,/ Cã multe-s tari cum credem noi/ ªimâine nu-s!». Iatã cã singura putere care neajutã sã mergem mai departe spre Dum-nezeu este aceastã credinþã care trebuieîntãritã în noi, trebuie cultivatã în copiii noºtri,în nepoþii noºtri, pentru cã este cea mai mareavere ce o putem lãsa celor de dupã noi”, aspus preotul Ioan ªtefãnescu.
„Orice troiþã de pe pãmântul românescaºa este pecetluitã: vrerea Tatãlui, lucrarea Fiului ºi desãvârºirea Sfântului Duh (...).
Dragii mei, sigur cã ar fi multe de spus, sun-tem într-un moment al anului cu o semnifi-caþie aparte: Praznicul Înãlþãrii Sfintei Cruci,care face sã deschidã oarecum dupãPraznicul Maicii Domnului anul nostru calen-daristic. (...) Sã mulþumim lui Dumnezeu cãaveþi un primar minunat, acum l-am cunoscutprima datã. Am auzit de realizãrile pe care le-a fãcut în viaþa comunitãþii, s-a îngrijit,dragii mei,de cele ale pãmântului. Frumos ºiimportant este cã nu le-a neglijat nici pe celeale cerului”, a transmis preot prof. Ion Stoica.
Artistul Liviu Brezeanu a realizat pe crucediverse motive ºi simboluri vechi din tradiþiapopularã româneascã. Colaborarea dintreautoritãþile locale, biserica ortodoxã, volun-tarii Fundaþiei Sfânta Virginia a Cetãþii NoulIerusalim, precum ºi membrii comunitãþiilocale a decurs de minune, iar rezultatul esteunul care va dãinui în timp.
AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa
Ziua de 1 octombrie este o zi specialãpentru toþi locuitorii oraºului Pucioasa, tineriºi vârstnici deopotrivã. Devenitã deja o fru-moasã tradiþie, sãrbãtorirea acestei zile seaflã sub semnul atenþiei, respectului ºirecunoºtinþei de care se bucurã în urbeanoastrã persoanele în vârstã.
Ne plecãm cu respect în faþa concetãþe-nilor noºtri vârstnici pentru contribuþia însem-natã pe care ei au adus-o de-a lungul anilorla dezvoltarea societãþii româneºti ºi aoraºului nostru. Este în tradiþia poporului
român a-i cinsti ºi respecta pe cei împovãraþide ani, dar ºi de tezaurul unei învãþãturinepreþuite. Bãtrânii noºtri, trecuþi prin vâl-toarea vremurilor, ne ajutã sã înþelegem maibine lumea ºi adevãrurile vieþii, ei fiind unizvor nepreþuit de poveþe ºi un veritabilîndreptar moral pentru urmaºi.
La fel ca în fiecare an, ºi de aceastã datãUAT Oraºul Pucioasa, prin CompartimentulCulturã-Bibliotecã, în parteneriat cu CARP„Speranþa”, au organizat un spectacol dedi-cat vârstnicilor, menit sã le aducã zâmbetul
pe buze, sã aibã parte de o atmosferã desãrbãtoare, muzicã, distracþie ºi voie bunã.
Pe scena Centrului Cultural „I. Al.Brãtescu-Voineºti” au evoluat nume sonoreale folclorului dâmboviþean: Raluca Dobre,Daniela Voiculescu ºi Dan Ilinca, alãturi deAnsamblul Folcloric „Junii Valahi” .
De ziua lor, vârstnicii au avut ocazia sãpetreacã momente plãcute într-o atmosferãcaldã, primitoare, completatã de muzicã ºidans.
„Respect ºi urãri de sãnãtate de ZiuaInternaþionalã a persoanelor vârstnice! Neplecãm cu respect în faþa dumneavoastrã
pentru contribuþia valoroasã pe care aþiadus-o de-a lungul timpului la dezvoltareasocietãþii ºi nu numai. În aceastã zi de sãrbã-toare, adresez tuturor vârstnicilor calde urãride sãnãtate, tinereþe fãrã bãtrâneþe, viaþãlungã ºi liniºtitã alãturi de persoanele dragi!Aceastã zi sã fie una specialã nu doar pentruseniorii din întreaga lume, ci pentru noi toþi,cei care ar trebui sã le arãtãm respect ºipreþuire pentru eforturile ºi reuºitele de careau dat dovadã”, a fost mesajul PrimaruluiOraºului Pucioasa, Dãnuþ Bãdãu.
AAlleexxaannddrraa RRiizzeeaa
De ZZiua CCrucii ss-aa ssfinþit oo ttroiþã îîn GGlodeni!