SCURTĂ PREZENTARE Regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, având ca limite naturale Dunărea – la sud, râul Olt – la est, iar în partea de nord și vest se găsesc lanțurile muntoase ale Carpaților. Regiunea are o suprafață de 29.212 km 2 și cuprinde 40 de orașe și 408 comune. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat la finalul anului 2016 un produs intern brut (PIB) total de 55.335,1 milioane RON la prețuri curente. Produsul intern brut pe cap de locuitor a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2016, înregistrând o valoare de 27.891,4 RON prețuri curente, în creștere cu 7,43% față de anul precedent. 1 Agricultura are un rol important la nivelul acestei regiuni, suprafața cultivată având un total de 1.144.855 ha în anul 2018. 2 Industria regiunii cuprinde aproape toate ramurile din domeniul energetic și al prelucrării materiilor prime. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt: industria metalurgică (fiind reprezentată de cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală și de Est și, totodată, singurul producător de aluminiu din țară - ALRO Slatina), industria electrotehnică, industria constructoare de mașini și tractoare (MAT Craiova), industria chimică, industria alimentară, industria ușoară și materiale de construcții, industria construcțiilor navale (SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu Severin). Industria ușoară este 1 https://www.adroltenia.ro/ADR%20SV.html#p=10 2 http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
14
Embed
SCURTĂ PREZENTARE · Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (raiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – rașov - acău)5. La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
SCURTĂ PREZENTARE
Regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și
Vâlcea, având ca limite naturale Dunărea – la sud, râul Olt – la est, iar în partea de nord și vest
se găsesc lanțurile muntoase ale Carpaților.
Regiunea are o suprafață de 29.212 km2 și cuprinde 40 de orașe și 408 comune.
PROFILUL ECONOMIC REGIONAL
Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat la finalul anului 2016 un produs intern brut
(PIB) total de 55.335,1 milioane RON la prețuri curente. Produsul intern brut pe cap de locuitor
a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2016, înregistrând o valoare de 27.891,4 RON
prețuri curente, în creștere cu 7,43% față de anul precedent.1
Agricultura are un rol important la nivelul acestei regiuni, suprafața cultivată având un
total de 1.144.855 ha în anul 2018.2
Industria regiunii cuprinde aproape toate ramurile din domeniul energetic și al
prelucrării materiilor prime. Principalele domenii industriale existente în regiune sunt:
industria metalurgică (fiind reprezentată de cel mai mare producător de aluminiu din Europa
Centrală și de Est și, totodată, singurul producător de aluminiu din țară - ALRO Slatina),
industria electrotehnică, industria constructoare de mașini și tractoare (MAT Craiova),
industria chimică, industria alimentară, industria ușoară și materiale de construcții, industria
construcțiilor navale (SEVERNAV S.A. Drobeta Turnu Severin). Industria ușoară este
Parcul Industrial High-Tech Industry Park Craiova, Municipiul Craiova, județul Dolj - Situația actuală: Operațional - Societatea Administrator: Societatea High-Tech Industry Park Craiova S.A.
Parcul Industrial Ișalnița, comuna Ișalnița, județul Dolj - Situația actuală: Greenfield - Societatea Administrator: Societatea Industrial Park Ișalnița S.R.L. - Adresa: Str. Preot Grigore Tolescu, nr. 22, comuna Ișalnița, jud. Dolj - Telefon/Fax: 0251.448.635 / 0251.448.635 - Website: www.industrialparkisalnita.ro - Suprafață: 8,24 ha
Incubatoarele de afaceri sunt create cu scopul de a spori şansele de dezvoltare şi rata de supravieţuire a unor firme nou-înființate prin asigurarea unei clădiri modulare ce are în dotare utilităţile necesare (telefon, fax, calculatoare), unde se oferă sprijin managerial şi servicii de asistenţă. Principalul scop este dezvoltarea locală şi crearea de locuri de muncă.4” La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud–Vest Oltenia există următoarele incubatoare de afaceri:
Incubatorul Tehnologic și de Afaceri - ITA ICSI Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea
Centrul de Afaceri pentru Dezvoltarea IMM-urilor - Tg. Jiu, jud. Gorj
Centrul de Afaceri Flandra - Rm. Vâlcea, jud. Vâlcea
Incubator de Afaceri Transfrontalier, Craiova, jud. Dolj
IPA CIFATT, Craiova, jud. Dolj
Incubatorul de Afaceri Craiova, Parcul Industrial Craiova, Craiova, jud. Dolj4
Clusterul face referire la un model de afaceri care presupune colaborarea între reprezentanți ai mediului de afaceri și reprezentanți ai autorităților publice. Din această perspectivă, în Regiunea Sud-Vest Oltenia se remarcă următoarele entități:
Polul de Competitivitate Automotive Sud-Vest Oltenia www.adroltenia.ro/clustere
Polul de Competitivitate Turism Oltenia - Inovare și Tradiții în Turism - TurOlt InoTT
Clusterul „Logistică urbană, electronică, software și mobilități (Dorothy)”
Clusterul “Sănătate în regiunea Sud-Vest Oltenia”
Clusterul „Turismul de sănătate în regiunea Sud-Vest Oltenia – SanoTour”
4 Catalog oportunități investiții Regiunea Sud - Vest Oltenia, pag.9, iulie 2018 4” European Commission, 2002, Benchmarking of business incubators, Centre for Strategy and Evaluation Services
Regiunea Sud-Vest Oltenia este traversată de o axă prioritară a rețelei europene de transport rutier-TEN-T: Axa prioritară 7 rutieră (fostul Coridor Pan-european IV), ramura sudică: Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat, cu varianta Șimian – Maglavit. De asemenea, regiunea este traversată de patru drumuri europene: E70 (Timișoara – Orșova - Drobeta Turnu Severin – Filiași – Craiova – Caracal – Roșiori - Alexandria – București - Giurgiu); E79 (Oradea – Deva – Târgu Jiu – Filiași – Craiova - Calafat); E81 (Satu Mare – Cluj – Sebeș – Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești); E574 (Craiova – Slatina – Pitești – Câmpulung – Brașov - Bacău)5.
La data de 31.12.2018, regiunea deținea 11.299 km de drumuri publice, din care 4.893 km drumuri modernizate. Din total, 2.200 km sunt drumuri naționale, iar 9.099 km sunt drumuri județene și comunale. Drumurile naționale modernizate din regiune sunt de 1.987 km, iar cele județene și comunale sunt de 2.906 km.6 În Regiunea Sud-Vest Oltenia nu există autostrăzi.
Rețeaua de căi ferate de folosință publică, în exploatare la data de 31.12.2018, de 990
km, reprezintă 9,2 % din totalul național. Liniile electrificate au o lungime de 507 km,
reprezentând 51,2 % din lungimea căilor ferate ce străbat regiunea și 12,6% din totalul căilor
electrificate naționale.7
Principalul nod feroviar este Craiova având legături cu localitățile din regiune și din
țară. Principala magistrală de cale ferată electrificată este București-Timișoara, care
traversează regiunea de la est la vest, fiind și singura linie dublă din regiune. A doua magistrală,
ca importanță, este Craiova- Simeria care traversează regiunea de la sud la nord.
Finalizarea, în anul 2013, a lucrărilor la podul Vidin-Calafat de pe Dunăre și deschiderea
acestuia pentru trafic a reprezentat un element important pentru dezvoltarea infrastructurii
de transport. Podul permite atât circulația autovehiculelor, cât și a trenurilor și dispune, pe
lângă cele două benzi de circulație rutieră în fiecare direcție, și de o linie de cale ferată,
contribuind astfel la asigurarea unui flux direct pentru traficul de călători și de marfă, la
creșterea capacității de transport feroviar și la reducerea timpului necesar pentru parcurgerea
distanței Craiova - Golenți – Vidin.
Traficul pe căi navigabile se realizează pe Dunăre. De-a lungul celor 1.075 km ai fluviului
din România sunt, de asemenea, porturi fluviale din care 5 aparțin Regiunii Oltenia: Orșova,
Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet și Corabia. Pe lângă acestea, regiunea Oltenia mai
dispune și de porturile din comunele: Svinița, Dubova, Gruia, Cetate și Rast.
Aeroportul Internațional Craiova deservește întreaga zonă care include cele cinci
județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, devenind un centru de importanță strategică ce
asigură legătura directă între Regiunea Sud - Vest Oltenia și țări precum Anglia, Italia, Spania.
5 Strategia de Dezvoltare Inteligentă pentru regiunea Sud - Vest Oltenia, pag. 27 6 Institutul Național de Statistică, ‘Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2018’, aprilie 2019, pag. 14-15 7 Institutul Național de Statistică, ‘Lungimea căilor de transport la sfârșitul anului 2018’, aprilie 2019, pag. 10-11
OPORTUNITĂȚILE INVESTIȚIONALE LA NIVELUL CELOR CINCI
JUDEȚE
JUDEȚUL DOLJ Economia județului Dolj este reprezentată de următoarele ramuri economice, și
anume: producerea energiei electrice prin arderea cărbunelui, industria prelucrătoare
(prelucrări mecanice grele, utilaje grele, confecții metalice, automobile, materiale de
construcții, transporturi auto, pe calea ferată, aerian, industrie alimentară, industrie textilă) și
agricultură.
• Dezvoltarea turismului dunărean, a porturilor turistice (Calafat și Bechet)
Regiunea Dunării pe teritoriul țării noastre are un potențial de creștere economică care
care poate fi exploatat, constituind o importantă oportunitate investițională, atât la nivelul
șenalului navigabil prin creșterea adâncimilor de imersie și amenajarea malurilor și zonelor
portuare, cât și la nivelul orașelor-port în sensul creșterii atracției turistice.
Dunărea face parte din Coridorul pan-european de transport al Uniunii Europene și
reprezintă o cale navigabilă semnificativă care face legătura prin rețeaua Rin-Main-Dunăre,
între portul Constanța, centrele industriale și turistice din vestul Europei și portul Rotterdam.
Crearea unor condiții potrivite pentru navigarea facilă a navelor de transport, dar și
amenajarea unor puncte de atracție turistică în orașele – port dunărene pentru accesul vaselor
de croazieră, va duce la o creștere economică semnificativă și o dezvoltare a turismului la
nivelul întregii regiuni.
Ca oportunități investiționale la nivelul porturilor Calafat și Bechet se pot identifica
următoarele:
- îmbunătățirea infrastructurii căilor de acces în oraș (drumuri principale, alei de
acces în parcuri și în port);
- recondiționarea monumentelor și clădirilor istorice, muzee și biserici;
- crearea sau amenajarea posibilităților de entertainment pentru turiști,
restaurante tradiționale cu preparate din pește, parcuri, piețe de desfacere a
produselor și preparatelor din pește, magazine de vânzare a produselor
artizanale și tradiționale;
- organizarea de evenimente culturale, dansuri populare specifice zonei,
organizarea de târguri cu ocazia zilelor orașelor sau sărbători religioase.
• Valorificarea potențialului vini-viticol la nivelul județului Dolj (Segarcea, Sadova,
Județul Dolj se remarcă printr-un potențial uriaș la nivelul culturilor de vii, cu soiuri de
struguri cu valoare vinicolă ridicată, dar și printr-o mare varietate de vinuri de calitate, multe
premiate la nivel național și internațional.
Cu toate acestea, resursele nu sunt valorificate suficient din cauza absenței unei
promovări adecvate și lipsa unui acces facil și corect direcționat prin panouri publicitare și
indicatoare către cramele și fermele viticole existente în județ.
Oportunitățile investiționale pentru valorificarea potențialului vini-viticol se pot realiza
prin:
- Crearea unui traseu turistic – Drumul Vinului – care să permită accesul facil la
cramele sau punctele de vânzare a vinului sau a produselor din struguri. În acest
sens, cramele trebuie să aibă, pe lângă magazinele de desfacere a produselor,
mici localuri unde se pot consuma sau degusta vinurile, precum și preparate
tradiționale, conducând la o creștere a veniturilor;
- O promovare eficientă în mass media și în mediul online, printr-un site dedicat
pentru Drumul Vinului, precum și existența unor pliante care să indice traseul
optim de vizitare și reperele turistice;
- Asigurarea și îmbunătățirea infrastructurii de drumuri pentru accesul către
aceste locații și plasarea de indicatoare cu Drumul Vinului.
• Crearea de piețe de gross pentru localitățile cu potențial de desfacere a produselor
agricole sau agro-alimentare (Craiova, Dăbuleni, Mârșani, Segarcea)
La piața de gross, cumpărătorii și vânzătorii negociază liber prețul de piață, în prezența
mărfurilor bine individualizate și în cantități mari.
Crearea unor astfel de piețe de gross determină apariția următoarelor oportunități
investiționale:
- Amenajarea unor spații acoperite, pe suprafețe suficient de mari dimensionate
astfel încât să permită desfășurarea ofertelor de desfacere și prezentarea
acestora cu punerea la dispoziție (prin închiriere) a standurilor pentru
expunere, spațiilor de depozitare și păstrare la rece a produselor;
- Constituirea de servicii aferente de parcare, încărcare - descărcare, transport,
consultanță de specialitate, servicii bancare, vamale și poștale etc.;
- Crearea unor unități de colectare, sortare și procesare a produselor agricole și
punerea acestora în legătură cu magazinele de desfacere sau chiar cu rețelele
de supermarketuri;
- În cadrul piețelor de gross sau separat, se pot delimita zone de desfacere
pentru produse agro-alimentare ecologice, cu posibilități de certificare
ecologică și verificare, oferirea de consultanță în acest sens.
• Crearea sau amenajarea fermelor pentru produse ecologice, conversia fermierilor
români la agricultura bio
Suprafețele cultivate în sistem ecologic ocupă peste 3.000 de hectare la nivelul
județului Dolj, iar cele de sere și solarii se întind pe o suprafață de peste 800 de hectare.
Județul Dolj are potențial ecologic și acest lucru poate fi dezvoltat prin punerea la punct a unui
sistem de agricultură ecologică, ce este capabil de a produce hrană mai curată, fără pesticide.
În perioada de producție, la o fermă ecologică se interzice utilizarea organismelor
modificate genetic, a fertilizanților și pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor și regulatorilor
de creștere, hormonilor, antibioticelor etc.
Pentru obținerea și comercializarea produselor ecologice care poartă etichetele și
siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai,
pe toată trasabilitatea produsului.
Se identifică astfel următoarele oportunități investiționale:
- Conversia sau crearea de noi ferme pentru produse agricole ecologice și
certificarea acestora. În acest sens, pe durata întregului proces de obținere a
unui produs ecologic, producătorii trebuie să-și supună activitatea unor vizite
de inspecție, realizate de organisme de inspecție și certificare.
- Pregătirea fermierilor români în vederea realizării unei agriculturi bio prin
organizarea de cursuri de specialitate susținute de specialiști în domeniu sau
angajați ai organismelor de certificare, organizarea de întâlniri pentru discuții
cu producătorii ecologici cu experiență.
- Organizarea corectă a comercializării produselor constituie un element
important din filiera de agricultură ecologică. Comercializarea produselor
ecologice se face numai de comercianți înregistrați la Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale (MADR), prin diferite canale de piață: vânzări de la poarta
fermei, vânzări prin magazine en-gross, vânzări prin magazine specializate,
vânzări prin bursa on-line pentru produse ecologice vânzări prin piețe
sezoniere.8
• Instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodării și racordarea la rețeaua de
distribuție a energiei electrice.
Scopul unui asemenea demers este reprezentat de creșterea eficienței energetice,
îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin producerea
de energie electrică din surse regenerabile la locuințele situate la cel puțin 2 km față de
rețeaua națională de distribuție a energiei electrice și prin reducerea utilizării combustibililor
convenționali. Obiectul programului îl reprezintă finanțarea achiziționării și instalării
sistemelor de panouri fotovoltaice care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.9
Programul se derulează multianual, iar finanțarea se realizează din veniturile Fondului
pentru Mediu. Veniturile sunt rezultate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră, în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul anual al Fondului pentru
mediu, aprobat conform legii.
Beneficiarii programului sunt unitățile administrativ-teritoriale (primăriile) cărora le
vor fi aprobate dosarele de finanțare în urma încheierii unui contract de finanțare
nerambursabilă cu Administrația Fondului pentru Mediu în cadrul programului.
Parcul Industrial Craiova
Parcul Industrial Craiova este un obiectiv de investiție realizat în cadrul platformei
Avioane Craiova pe un teren extravilan, totalizând 18,30 ha. Acesta are o rețea proprie de
drumuri interioare și deține posibilitatea alimentării tuturor parcelelor puse la dispoziția
locatarilor cu utilitățile necesare desfășurării activităților productive și de servicii.
8 www.agricultura-ecologica.ro 9 GHID DE FINANŢARE din 11 decembrie 2018 a Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate neracordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice (publicat la data de 11.01.2019) https://www.afm.ro/main/programe/centenar/2019/ghid_fotovoltaice_gospodarii_izolate.pdf
Sectoarele de activitate vizate sunt următoarele: – Industria componentelor și pieselor de schimb din sectorul auto – Sectorul IT: software, hardware, rețele, asamblare de componente, fabricare
de componente etc. – Sectorul bunurilor de uz casnic – Industria textilă – Industria alimentară – Sectorul de comunicații – Prestări servicii către agenții economici și populație. – Cercetare științifică și/sau dezvoltare tehnologică.10
Parcul Industrial Craiova este situat în partea de est a municipiului Craiova pe drumul European E574, la intrarea dinspre București, la aproximativ 6 km de centrul orașului, în vecinătatea unei zone care cuprinde Aeroportul Internațional Craiova. Parcul este accesibil din DN 65 F, aflându-se la aproximativ 8 km de uzina Ford România Craiova.
Parcul Industrial High-Tech Industry Park Craiova
Parcul Industrial High-Tech Industry Park Craiova are scopul de a atrage investitori în
această infrastructură de afaceri și de a le presta acestora toate serviciile suport pentru
asigurarea cu utilități în limita suprafețelor folosite, urmărindu-se crearea de locuri de muncă
stabile în această zonă. În ceea ce privește amplasarea, parcul se găsește, de asemenea, în
imediata apropiere a Aeroportului Internațional Craiova, având acces rutier la DN65 - E574.
Terminalul sosiri al aeroportului se află la o distanță de 1 km față de acesta.
Industrial Park Ișalnița
Parcul industrial Ișalnița reprezintă o structură de sprijinire a afacerilor care, prin
facilitățile oferite, își propune să contribuie la revigorarea și dezvoltarea economiei locale și
regionale, creșterea nivelului de trai, atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă.
Centrul Multifuncțional Craiova
Prin realizarea acestei construcții, Primăria Municipiului Craiova a obținut un centru
multifuncțional modern, prin intermediul căruia urmărește să sprijine mediul de afaceri local
și, în același timp, să atragă capital privat. Clădirea prevede 23 de spații destinate birourilor,
spații expoziționale, 4 săli de conferință, spații cu destinații diferite pentru desfășurarea în
condiții optime a activităților.
Centrul Multifuncțional Craiova este situat pe Strada Târgului, nr. 26 și este accesibil
atât cu autobuzul, cât și cu mașina.11
Pe platforma Centrului Multifuncțional se găsesc următoarele structuri pentru
sprijinirea afacerilor:
I. Centrul de Dezvoltare Tehnologică și Excelență în Afaceri
II. Business Center Sud Craiova
III. Centrul Expozițional
IV. Centrul de Sprijin al IMM-urilor și Institutelor de Cercetare și Inovare
I. Centrul de Dezvoltare Tehnologică și Excelență în Afaceri
Centrul de Dezvoltare Tehnologică și Excelență în Afaceri asigură spații de birouri adecvate destinate microîntreprinderilor sau firmelor mici din Craiova, care activează în sectorul de servicii prestate întreprinderilor. Sunt disponibile 6 birouri cu suprafețe de 21,40 m2- 23,00 m2 la parter și 11 birouri cu suprafețe de 21,30 m2- 27,20 m2 la etaj. Firmele care oferă excelența în afaceri sunt firmele care oferă servicii de :
Consultanță pentru sisteme de management ISO; Consultanță în domeniul resurselor umane, inclusiv activități de training; Consultanță de marketing și activități de studiere a pieței; Consultanță de management general al afacerii; Consultanță pentru obținerea de finanțări nerambursabile sau rambursabile; Consultanță juridică și de contabilitate; Alte tipuri de consultanță adresată întreprinderii.
Sala multifuncțională este dotată cu echipamente moderne în vederea susținerii de cursuri, prezentări, simpozioane:
Tablă interactivă cu videoproiector; Sistem evaluare simultană; Cameră de documente; Multifuncțională: copiator, imprimantă, scanner, eventual fax; Mese; Scaune .
Tariful de închiriere pe m2 de spațiu de birouri este de 8 euro/m2/lună. În acest tarif sunt incluse și furnizarea tuturor utilităților și serviciilor de întreținere, curățenie, pază, utilizarea sălii multifuncționale și a spațiilor de folosință comună (oficiu).12
II. Business Center Sud Craiova
Business Center Sud Craiova este un centru de informare și consultanță pentru mici
întreprinzători și potențiali investitori, care se adresează cu precădere firmelor de mici
dimensiuni ce prestează activități ce necesită un grad înalt de pregătire și care pune la
dispoziția utilizatorilor cunoștințe si competențe specializate.
III. Centrul Expozițional
Centrul Multifuncțional Craiova este un edificiu
expozițional și de afaceri modern, locația permite
organizarea de târguri, expoziții, întâlniri de afaceri,