8/17/2019 ŞCOALA POSTLICEALĂ DRUTA 2015.doc http://slidepdf.com/reader/full/scoala-postliceala-druta-2015doc 1/84 ŞCOALA POSTLICEALĂ CAROL DAVILA TECUCI SPECIALITATEA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST PROIECT COLICA BILIARĂ ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU COLICĂ BILIARĂ PROF. COORDONATOR ABSOLVENT ASISTENT MEDICAL VIOLETA NACU DRUŢĂ 2016
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Alianţa terapeutică presupune asumarea unui anumit rol şi anumite atribuţiiCsarcini de către
fiecare dintre cei doi parteneri ai relaţiei terapeutice, în scopul menţinerii, ameliorării sau restabilirii
stării de sănătate.
&omplianţa terapeutică se defineşte ca fiind receptivitatea pacientului la indicaţiile profesioniştilor
de sănătate privind: modificarea stilului de viaţă, terapiile medicamentoase, regimurile alimentare,
pre;entarea la controlul periodic .
9ucrarea de faţă a fost întocmită studiind o vastă bibliografie pentru partea teoretică, iar în
partea practică am făcut studiu de ca; pe trei pacienţii cu colică biliară în funcţie de numărul de ;ile
de spitali;are, vDrsta mediul de provenienţă, necesitatea administrării de, antibiotice, complicaţii.
@copul acestei lucrări este de a scoate în evidenţă particularităţile de îngriEire a pacientelor.Me!"e#e $%!&'(e )e *+$%e !($e&$,# 'e)(*!# $%e-,(e + (e :
- să fie directe
- să exprime opinia personală
- să fie complete şi specifice
- să fie clare şi consistenteF să evite ambiguităţile
- să exprime clar sentimentele şi cerinţele
- să pre;inte separat faptele de opinii
- să concentre;e mesaEul asupra unui singur lucru odată
- să transmită mesaEul imediat cDnd observă ceva
- să nu conţină alu;ii la alte persoane
- să fie stimulativ
- mesaEele verbale şi nonverbale să fie congruente
- să fie însoţite de un surplus de informaţie care să susţină cele transmise
- să corespundă cadrelor de referinţă ale receptorului
%nul din efectele po;itive din viaţa unei asistente medicale este satisfacţia de a vedea
sc6imbările apărute la pacienţi, că se simt bine, că starea de nelinişte a dispărut făcDnd loc unei
dorinţe de viaţă şi a unei bune dispo;iţii. # bună stare de sănătate este un drept imprescriptibil al
omului. =n spirit tradiţional viaţa omului nu are preţ.
G&olica biliară, căreia i se mai spune şi ve;iculară este destul de frecvent întDlnită şi se
caracteri;ea;ă printr-o durere acută, violentă, locali;ată în partea dreaptă a abdomenului, imediat
sub coaste. $urerea poate iradia pDnă în coloana vertebrală, umărul şi omoplatul drept şi survine în
cursul colecistopatiilor litia;ice sau nelitia;ice boli ale ve;icii biliare însoţite sau nu de calculi, aşa
numita Gpiatră la fiereG. &olica biliară este o afecţiune larg răspDndită în întreaga lume. ncidenţa
acesteia creşte odată cu vDrsta, statisticele necropsice, pentru femeia de rasă albă, demonstrDnd
0Hpentru decadă a -a şi decadă a I-a.
9a o populaţie asimptomatică cu media de vDrstă de 3 de ani, incidenţa litia;ei biliare a fost
de 2,0H.&olica biliară este o afecţiune care se întDlneşte la orice vDrstă, cu maxim de frecvenţă la
vDrsta miElocie. &olica biliară este raportată la toate vDrstele începDnd de la nou-născut pDnă lavDrstele cele mai avansate. Brecvenţa cea mai avansată a bolii apare în decadă a I-a.
&reşterea frecvenţei biliare cu vDrsta ar fi explicată prin:
a. sta;a ve;iculară, favori;ată, de reducerea aportului alimentar, viaţa sedentară,
reducerea contractilităţii ve;iculare din cau;a miasteniei, scăderea
colecistoc6ininei.
b. &reşterea vDsco;ităţii bilei cu tendinţa de a trece din starea coloidală de sol în cea
de gel.
c. Reducerea biligene;ei cu alterarea compo;iţiei bilei.
d. &reşterea colesterolemiei.
e. @căderea 6ormonilor sexuali.
=n ceea ce priveşte raportul dintre sexe, predominaţia sexului feminin de +- ori mai mare
este recunoscută de toţi autorii.
$eoarece la 37H din ca;uri evidenţia;ă, în antecedentele bolnavului afecţiunile biliare şi abu;ul de
alcool este bine să ştim cu toţii despre efectele nocive ale alcoolului mai ales în rDndurile tinerilor/
şi a unei alimentaţii necorespun;ătoare lipide, glucide în exces/. 'ste bine ca oamenii să cunoască
cDt mai multe despre corpul lor, de unele boli care apar datorită unor greşeli sau proaste obiceiuri
alimentare, pentru a-i aEuta să aibă o viaţă sănătoasă cDt mai mult timp cu putinţă. >ravitatea colicii
biliare este direct proporţională cu forma anatomopatologică, cu intensitatea procesului infecţios, cu
vDrsta precum şi cu de;ec6ilibrele electrolitic şi metabolic secundare.
ANATOMIA ŞI FI/IOLOGIA FICATULUI ŞI A CĂILOR BILIARE
I.1. Ge&e%!#($+( %((&) !!%!$,# )(3e$(
Aparatul digestiv cuprinde totalitatea organelor care îndeplinesc importanţa funcţie de
digestie şi absorbţie a alimentelor modificarea fi;ico-c6imică a alimentelor, absorbţia nutrimentelor
şi excreţia re;idurilor neabsorbite/. 'ste compus din tubul digestiv şi glandele sale anexe.$igestia este ansamblu de procese în cursul cărora substanţele nutritive sunt eliberate din
alimente, sub influenţa en;imelor, fragmentate în constituenţii lor c6imici şi absorbite. $igestia se
reali;ea;ă în segmentele constitutive ale tractului digestiv.
A!%!$,# )(3e$( e 4'!%$e 4& )5,+ e3'e&$e:
a/ &efalic J cuprinde cavitatea bucală cu glandele anexe şi faringele. =n această porţiune alimentele
sunt prinse bu;e, dinţi şi limbă, sunt triturate, lubrifiate de salivă şi transportate în segmentele
inferioare prin deglutiţie. #rganele olfactive şi gustative controlea;ă compo;iţia c6imică a
alimentelor.
b/ "runcal - cuprinde porţiunea de la originea esofagului pDnă la anus: esofag, stomac, intestin
'sofagul este dor un conduct de transport. "ransformarea alimentelor începe în stomac şi se
definitivea;ă în intestinul subţire, unde substanţele nutritive sunt absorbite în capilarele sanguine şi
limfatice. 9a acest nivel în digestie intervin ficatul, pancreasul şi un număr mic de glande din
peretele intestinal. =n intestinul gros resturile alimentare neabsorbite sunt condensate prindes6idratare, detoxificate prin conEugare, transformate în fecale prin fermentaţie şi putrefacţie,
transportate şi eliminate la nivelul rectului şi anusului >landele anexe ale tubului digestiv sunt
Bicatul este cel mai mare organ din corpul uman. 'ste aşe;at în cavitatea abdominală J etaEul
suprame;ocolic, în partea superioară dreaptă, imediat sub diafragm, iar lobul sau stDng se întinde
pDnă la epigastru. 9ocul ocupat de ficat se numeşte loEa 6epatică. 'ste alcătuit din doi lobi inegali,
cel drept fiind de circa şase ori mai mare decDt cel stDng.
C5&(3,%!(! e$e%&+ 7 are forma unui semiovoid, aşe;at transversal în abdomen, cu
lungimea de aproximativ de +3 cm, diametrul antero- posterior de (3 cm, înălţimea de 3 cm şi
greutatea de aproximativ (77g. Are o culoare roşu-cărămi;iu, datorită cantităţii mari de sDnge pe
care o conţine.
&a şi consistenţă este dur, friabil, puţin elastic, şi ca urmare se rupe şi se ;drobeşte uşor. Areo mare plasticitate, ceea ce îi permite să se mule;e pe organele vecine.
F(*!$,# %e8(&$+ $%e( ee:
F!! ,e%(5!%+ 9)(!%!3'!$(*+: pe ea se observa lobul drept şi lobul stDng delimitaţi de
ligamentul falciform. 9obul drept pre;intă impresiunea arcului costal, iar cel stDng întăritura
cardiacă.. Baţa superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă şi alta
anterioară, mai ascuţită.
F!! (&e%(5!%+ 9(*e%!#+: aceasta vine în contact cu stomacul, duodenul, colonul, me;ocolonultransvers, rinic6iul drept şi glanda suprarenală dreaptă.
)e această faţa se găsesc $%e( ;!&,%(, de aspectul literei K<”:
< ;!&,# !&$e%5< 5$e%(5% sagital/ drept - adăposteşte în porţiunea anterioară ve;iculei
biliare iar în cea posterioară vena cavă inferioarăF
Bicatul este învelit de peritoneul visceral tunica seroasă/, care se continuă cu peritoneul parietal.. @ub această tunică se află o membrană capsula >lisson/ şi apoi parenc6imul 6epatic,
acesta fiind divi;at în lobuli.
L5-,# =e!$(* repre;intă unitatea anatomică şi funcţională a ficatului. Are forma unei
piramide aşe;ate cu ba;a spre suprafaţa ficatului şi vDrful spre interior, avDnd în centru vena centro -
lobulară. =n structura lui distingem: capilare sangvine, celule 6epatice, canalicule biliare şi nervi.
)rin alăturarea mai multor lobuli 6epatici, se formea;ă spaţiile port- biliare iernan/. Aceste spaţii
conţin: ţesut conEunctiv o ramură a venei porte, o ramură a arterei 6epatice, unul sau două canale
biliare, canale limfatice şi nervi. @Dngele circulă de la spaţiul port spre vena centro-lobulară, iar bila
din centrul lobului spre spaţiul port.
Ce#,#e =e!$(*e 6epatocitele/ sunt aşe;ate în cordoane RemarN, dispuse radial în oc6iurile
reţelei capilare intra-lobulare. =ntre celulele 6epatice şi peretele capilarelor se află spaţiul de trecere
$isse. =ntre celulele endoteliului vascular se situea;ă celulele upffer, fagocite ce participă la
degradarea 6emoglobinei. =ntre cordoane se formea;ă, prin simpla lor alăturare, spaţii înguste
numite *!&!#(*,#e -(#(!%e , care au pereţii proprii.
@pre periferia lobului, canaliculele biliare îşi constituie un perete propriu numit colangiola.&olangiolele sunt lobulii învecinaţi se unesc între ele şi formea;ă la nivelul spaţiilor iernan
canalele biliare perilobulare.
&analele biliare perilobulare se unesc între ele şi dau naştere la două canale 6epatice - drept
şi stDng J corespun;ătoare celor doi lobi ai ficatului, care, părăsind ficatul, la nivelul 6ilului se unesc
şi formea;ă canalul 6epatic comun. $upă un traiect de - cm, canalul 6epatic comun se uneşte cu
canalul cistic şi alcătuiesc împreuna *!&!#,# *5#e)5* , care se desc6ide în duoden împreună cu
canalul Oirsung, la nivelul carunculei mari.
&analiculele biliare şi canalele biliare peri - lobulare formea;ă *+(#e -(#(!%e (&$%!=e!$(*e,
iar canalul 6epatic comun şi canalul coledoc alcătuiesc *+(#e -(#(!%e e$%! < =e!$(*e.
A*(&,# =e!$(* repre;intă subunitatea morfo-funcţională a lobului 6epatic. 'ste constituit
din totalitatea celulelor irigate de acelaşi vas şi care îşi varsă bila în acelaşi canalicul biliar.
V!*,#!%(8!(! (*!$,#,( este reali;ată de artera 6epatică şi vena porta. @Dngele pleacă de la
ficat prin venele supra6epatice, care colectea;ă tot sDngele din acest organ şi îl varsă în vena cavă
inferioară. 9imfaticele ficatului sunt superficiale şi profunde. !ervii ficatului provin din plexul
6epatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac şi din fibre parasimpatice care se
desprind din ambii nervi vagi.
F,&*((#e (*!$,#,(
S,&$ ('5%$!$e ;( !%(!$e:
- a parte la digestia intestinalăF
- $epo;itea;ă în el o parte din substanţele care depăşesc nevoile imediate ale
organismuluiF- $egradea;ă şi sinteti;ea;ă diferite substanţeF
- a parte la menţinerea compo;iţiei plasmeiF
- Menţine ec6ilibrul glucidicF
- "ransformă grăsimile în forme care se oxidea;ă mai uşorF
- @inteti;ea;ă fermenţii necesari proprii sau ale altor organeF
- Reglea;ă metabolismul apei şi controlea;ă debitul sangvinF
- #preşte pătrunderea toxinelor în organismF
- Are rol în formarea globulelor roşiiF
- ntervine în termoreglareF
- @ecretă şi excretă bilaF
@upravieţuirea fără ficat este de cDteva oreF în ca; de insuficienţa 6epatică gravă, singurul
tratament posibil este transplantul.
C+(#e -(#(!%e e$%!=e!$(*e
@unt alcătuite din calea biliara principală şi calea biliara accesorie.&alea biliara principală este repre;entată de canalul 6epatocoledoc . 'ste un duct cu diametrul de -0
mm alcătuit din două segmente, canalul 6epatic comun şi canalul coledoc.
C!&!#,# =e!$(* comun se formea;ă prin unirea celor două canale 6epatice, drept şi stDng.
'l coboară în marginea liberă a micului epiplon şi fu;ionea;ă la nivelul marginii superioare sau
înapoia primei a duodenului, cu canalul cistic venit de la înapoia biliara, formDnd canalul coledoc.
C!&!#,# *5#e)5* pre;intă trei segmente: supraduodenal, retropancreatic i intraparietal înș
peretele duodenului/. @e termină printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic, unindu-se cu acesta
în ampula 6epato- pancreatică a lui Iater. =n această ;onă există o importanţa formaţiune musculară
sfincterul lui #ddi/, a cărei funcţionare corecta asigură tran;itul normal al bilei spre duoden. &alea
biliară accesorie este repre;entată de e8(*,#! -(#(!%+ ;( *!&!#,# *($(*.
Ve8(*,#! -(#(!%+ 9*5#e*($,# este un re;ervor anexat cailor de excreţie a bilei, în care aceasta
se acumulea;ă în intervalul dintre prDn;uri. Are o lungime de aproximativ (7 cm, cu o lărgime de
cm şi o capacitate de 07-17 ml. )re;intă trei porţiuni: fundul, corpul şi colul.
F,&),# e8(*,#e( -(#(!%e constituie extremitatea ei anterioară şi răspunde inci;urii cistice de
pe marginea inferioară a ficatului. )e viu, el se proiectea;ă pe peretele anterior, în punctul unde liniaombilico - auxiliară dreaptă întDlneşte arcul costal. 'ste învelit în peritoneu şi are o mare mobilitate.
C5%,# e8(*,#e( -(#(!%e este partea aderentă la faţa viscerală a ficatului. 'l se îngustea;ă
treptat spre col, ultima parte a sa fiind denumită infundibul. Iine în raport în sus cu ficatul, iar în Eos
cu colonul transvers şi duodenul. Baţa superioară aderă slab la ficat printr-un ţesut conEunctiv
străbătut de vene porte accesorii. 'a se poate de;lipi uşor în cursul operaţiei de extirpare a ve;iculei.
Baţa inferioară este acoperită de peritoneu şi legată de colonul transvers prin ligamentul cistico -
colic.
C5#,# formea;ă extremitatea profundă şi ascuţită a ve;iculei biliare. Are formă conică i seș
continuă fără o limită precisă cu canalul cistic. 'ste liber, nu aderă la ficat. =n sus şi în stDnga vine în
raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în Eos cu porţiunea superioară a duodenului.
S$%,*$,%! e8(*,#e( -(#(!%e: la exterior este acoperită de peritoneu tunica seroasă/. %rmea;ă
tunica fibro - musculară. 9a interior ve;icula este căptuşită de tunica mucoasă. =n
regiunea colului se găsesc glande de tip mucos al căror produs se amesteca cu bilă. 'piteliul este
impermeabil pentru pigmenţii biliari. &elulele sale participă la procesul de resorbţie a apei
concentrarea bilei/ şi la elaborarea unor constituenţi biliari grăsimi şi colesterol/.V!*,#!%(8!%e! e8(*,#e( -(#(!%e este legată de vasculari;area ficatului: Artera cistică,
ramură a ramurii drepte a arterei 6epatice pătrunde în ve;iculă la nivelul gDtului şi se împarte în
ramurile dreaptă şi stDngă. Ienele cistice două/ sunt satelite arterei. @e varsă în ramura dreaptă a
venei porte. 9imfaticele drenea;ă limfonodulii gDtului şi limfonoduluii marginii anterioare a
6iatusului OinsloP. $e acolo aEung la nodulii retroduodenopancreatici.
I&e%!(! e8(*,#e( -(#(!%e este făcută de fibre vegetative simpatice şi parasimpatice/ care
vin în plexul 6epatic anterior.
F,&*((#e e8(*,#e( -(#(!%e sunt următoarele: de re;ervor, de concentrare şi resorb ie, deț
secre ie i de contractilitate. 5ila este secretată de ficat continuu în cantitate de (-+ lC;i, variind înț ș
funcţie de circulaţia sărurilor biliare şi de acţiunea diferitelor substanţe asupra colere;ei.
(. F,&*(! )e *5&*e&$%!%e este cea mai importantă şi se datorea;ă în primul rDnd capacitaţii
de absorbţie a epiteliului ve;icular. Ie;icula biliară are capacitatea de a înmaga;ina 3 moli de aci;i
biliari, ceea ce corespunde la g de acid colic. Buncţia de concentrare se reali;ea;ă prin procesele
de transport activ al electroliţilor. Mucoasa ve;iculară este mai permeabilă pentru cationi, decDt
pentru anioni. Alte substanţe absorbite la nivelul epiteliului ve;icular sunt substanţe liposolubile detipul bilirubinei libere, acidul c6enodexicolic, fosfolipide. )igmenţii biliari şi sărurile biliare se
absorb în mică măsură, absorbţia lor creşte în condiţii patologice ca: inflamaţia sau iritaţia ve;iculei.
+. F,&*(! e*%e$5!%e constă în secreţia de glicoproteine, predominant la nivelul colului
ve;iculei cunoscuţi sub denumirea de mucus, mucine, mucoproteine, mucopoli;a6aride,
glicoproteine. Acestea sunt de fapt proteine bogate în glucide. &antitatea secretată este cea de
+7mlC;i crescDnd în litia;a ve;iculară.
+. F,&*(! '5$5%(e constă într-o activitate spontană, ritmică şi lentă a ve;iculei care asigură o
presiune de (7-7 mm apă în perioadele de repaus ale re;ervorului biliar.
B(#! ;( %5#,# e( 4& 5%3!&('
5ila este formată de celulele 6epatice i celulele upffer. 'ste produsă în mod continuu,ș
astfel încDt în + ore se ob ine o cantitate de 177-(+77 ml. Ritmul secre iei este mai redus noaptea iț ț ș
mai crescut ;iua. 5ila se elimină în duoden doar în cursul digestiei alimentelor. =ntre timp ea se
acumulea;ă treptat în ve;icula biliară unde suferă un proces de concentrare prin absorb ie de apă iț ș
P%5%(e$+(#e -(#e(. 5ila are gust amar şi un miros aparte. &uloarea ei este în funcţie de provenienţă:
- 5ila ve;iculară are culoarea înc6isă, castanie şi este cunoscută sub denumirea bilei 5F
- 5ila coledociană are culoarea galben - aurie şi este cunoscută sub denumirea bilei AF
- 5ila 6epatică este clară şi este cunoscută sub denumirea de bila &.5ila are o densitate cuprinsă între (,7(7-(,70, bila ve;iculară avDnd densitatea mai mare,
p<-ul din canalul coledoc şi 6epatic varia;ă între 2,-3 iar p<-ul celei ve;iculare între 1 şi 2, deci
slab acid. )resiunea osmatică a bilei este egală cu cea a plasmei 77 m#smC(/.
5ila este un lic6id alcalin, nu este un suc digestiv propriu-;is, deoarece nu conţine en;ime,
dar totuşi deţine un rol important în special în digestia lipidelor, prin aci;ii biliari.
C5'58((! -(#e( diferă după provenienţa sa.
5ila secretată de ficat bila 6epatică/ conţine 42H apă, H re;iduu uscat, nu conţine mucus. 5ila
ve;iculară este mult mai concentrată, are 03H apă, (0H re;iduu şi conţine mucus.
5ila repre;intă o cale de excreţie pentru anumiţi constituenţi c6imici care constituie re;iduu uscat şi
anume: pigmenţi biliari, colesterolul, anumite droguri fenolftaleină şi săruri iodate/ proprietate care
stă la ba;a opacifierii căilor biliare şi a colecistului. )rincipalii constituenţi c6imici ai bilei sunt:
aci;ii biliari, mucusul pigmenţii biliari, colesterolul şi fosfolipidele.
A*(8(( -(#(!%( repre;intă factori prin care bila intervine în digestie. =n bilă se găsesc patruaci;i biliari, care intră în constituţia vitaminei $, a colesterolului şi a 6ormonilor steroi;i: acidul
colic, acidul deoxicolic, acidul c6enodeoxicolic, acidul litocolic. Aceşti aci;i sunt conEugaţi în celula
6epatică cu glicocolul şi taurina formDnd acidul glicolic şi de la acidul taurocolic, iar aceştia în
mediul alcalin biliar formea;ă săruri de !a i , forme sub care se elimină în duoden gliconatul deș
!a şi taurocolatul de !a/. "aurina provine din cisteină. Acidul colic provine din colesterol.
Rolul cel mai important al aci;ilor biliari se exercită în absorbţia lipidelor şi a vitaminelor
liposolubile. Aci;ii biliari exercită o intensă acţiune stimulantă asupra biligene;ei, deci are acţiune
S+%,%(#e -(#(!%e sunt supuse unei circulaţii enter6epatice, 47H din sărurile biliare eliminate
prin bilă provin din acest ciclu, (7H fiind sinteti;ate, întreruperea circulaţiei nu scade conţinutul
acestora în bila ceea ce demonstrea;ă existenţa unui mecanism reglator al sinte;ei.
S+%,%(#e -(#(!%e exercită importante şi multiple roluri în digestia şi absorbţia lipidelor, prin
acţiunea tensioactivă producDnd emulsionarea lipidelor oferind o suprafaţa mai mare pentru acţiunealipa;elor.
S+%,%(#e -(#(!%e activea;ă lipa;a pancreatică, dar nu şi pe cea intestinală.
9ipsa bilei din intestin duce la pierderea prin scaun a +C din lipidele ingerate, iar în ca;ul unei
absenţe prelungite apar 6ipovitamino;e complexe.
P(3'e&(( -(#(!%( sunt produşi de eliminare a catabolismului 6emoglobinei, luDnd naştere din
<b pusă în libertate prin distrugerea globulelor roşii la nivelul ficatului. 'i au un rol fi;iologic dau
culoarea galben - ver;uie a bilei şi culoarea caracteristică materiilor fecale.
P(3'e&(( -(#(!%( sunt bilirubina i biliverdina. 5iliverdina se află în bila umană în cantitateș
mică, constituind principalul pigment din bila păsărilor.
B(#(%,-(&! ia naştere prin descompunerea normală a <b colorantul globulelor roşii/ şi este o
substanţă de culoare brun - ver;uie. Aceasta trece în sDnge, apoi în ficat de unde este eliminată în
bilă.
=n sDnge bilirubina se găseşte în cantităţi mici sub forme:
- 5ilirubina directă sau conEugată cu valoarea normală de 7,+ mgHF
- 5ilirubina indirectă sau neconEugată cu valoare normală între 7,3-( mgH. &Dnd bilirubina din sDnge depăşeşte limitele normale ea trece în urină, imprimDndu-i acesteia o
culoare brun-roşcată. =n ca;ul unor obstacole în eliminarea bilei sau în boli de ficat, concentraţia
plasmatică a pigmenţilor biliari creşte şi aceştia colorea;ă intens urina şi ţesuturile dDnd icter. )rin
urină se elimină ;ilnic (-+ g pigmenţi biliari, iar prin materiile fecale (07 mg.
C5#e$e%5#,# se găseşte în proporţie de (-+H avDnd provenienţa exogenă alimentară/ şi
endogenă metabolică/. @e absoarbe cu uşurinţă din intestin dacă există şi suc pancreatic necesar
pentru eliminarea şi solubili;area să. Bicatul sinteti;ea;ă din colesterol, aci;ii biliari pe care îi
elimină prin bila în intestin.
Bicatul elimină o anumită cantitate de colesterol prin bila, iar restul este utili;at pentru
formarea lipoproteinelor cu densitate mai mică. @ub forma diferitelor tipuri de lipoproteine,
colesterolul este descărcat în circulaţie unde este extras şi utili;at de celule.
@e adaugă în sc6imb mucus excretat de mucoasa ve;iculei, bila ve;iculară devenind astfel
mai vDscoasă datorită mucusului. 'liminarea bilei este produsă de contracţia ve;iculei biliare şi
relaxarea sfincterului coledocian.
Ie;icula se contractă ritmic de + ori pDnă la 1 ori pe minut. @e produce astfel o creştere a
presiunii din ve;iculă şi din canalele 6epatice pDnă la +07-77 mm <g care ec6ivalea;ă presiuneasecreţiei biliare şi secreţia încetea;ă, fenomen care nu are loc în condiţii normale pentru că sfincterul
#ddi cedea;ă.
&au;a declanşatoare a expul;iei bilei în duoden în condiţii normale, este repre;entată de
alimentaţie. &antitatea şi calitatea bilei evacuate, depinde deci de felul alimentaţiei,
coleistoNineticele cele mai eficiente sunt repre;entate de grăsimi: gălbenuşul de ou, untul, smDntDna,
acidul oleic, lecitina, uleiul de olive, de cocos, de ficat, de morun.
)roteinele, mai ales carnea posedă şi ele un rol colecistoNinetic.
>lucidele sunt lipsite de acest efect, iar laptele prin conţinutul său în grăsimi stimulea;ă
secreţia biliară şi modifică ritmul evacuării ve;iculare.
Re3#!%e! e*%e(e( ;( e*%e(e( -(#(!%e
Buncţia de excreţie a bilei se numeşte colere;ă, iar factorii care o stimulea;ă se numesc
factori coleretici. Buncţia de excreţie a bilei din ve;icula biliară se numeşte colagogă şi este
stimulată de substanţe colagoge. Reglarea acestor două procese se face conEugat prin mecanismul
neuroumoral.Mecanismul nervos este asigurat de centrul de bilosecretor din bulb care prin intermediul
vagului excita colere;a şi funcţia colagogă a ve;iculei biliare. 'xistă şi un mecanism nervos local de
evacuare a bilei.
=n perioada dintre mese sfincterul #ddi este de 7 cm, în momentul pătrunderii alimentelor
în duoden are loc prin reflexe locale şi generale relaxarea sfincterului #ddi şi contracţia peretelui
ve;icii cu eliminarea bilei. @istemul nervos simpatic are efecte opuse, determinDnd relaxarea ve;icii
şi contracţia sfincterului #ddi.
Me*!&(',# ,'5%!# constă în acţiunea unor substanţe asupra secreţiei şi excreţiei biliare.
'fecte coleretice au sărurile biliare şi 6ormonii duodenali ca 6epatocrinina.
@ecreţia acestor 6ormoni este stimulată de alimente grase ca smDntDna, gălbenuşul de ou.
'fecte biliogene au 6ormonii duodenali, colecistoNinina şi pancreatinina.
@ecreţia colecistoNinină este determinată de contactul mucoasei duodenale cu <& şi cu diverse
alimente cu conţinut lipidic şi diferă de pancrea;inina prin faptul că nu influenţea;ă secreţia
pancreatică. >lucidele in6ibă secreţia biliară.
'xistă şi substanţe farmacodinamice cu rol asupra motricită ii ve;iculare:ț- Acetilcolina provoacă o contracţie ve;iculară puternică, accentuată de e;erină şi diminuată
de atropinăF
- <istamina are efect asemănător cu acetilcolinaF
- @ecretina are acţiune modestă, dar sigurăF
- &aurubina pare a avea o acţiune de contracţie a ve;iculei biliare şi relaxare a sfincterului
#ddiF
- Morfină, nicotina, i;oprenalina, adrenalina, noradrenalina, gastrina, nu au rol asupra
motricită ii ve;iculare.ț
F,&*((#e *+(#5% -(#(!%e %(&*(!#e
. Buncţia de concentrare. Mucoasa coledocului este dotată cu capacitatea de absorbţie
asemănătoare celei a ve;iculei biliare, astfel încDt între cele două prDn;uri cDnd bila 6epatică
stagnea;ă în coledoc are loc concentrarea acesteia cu creşterea bilirubinei la 1-( mg faţă de -0 mg
în bila 6epatică.
. Buncţia secretorie constă în secreţia mucusului de către glandele mucoase ale epiteliuluicanaliculelor care în lumenul coledocului se va amesteca cu bilă stagnantă.
. Mobilitatea cai biliare principale. =n această afirmaţie părerile sunt împărţite unii susţin doar
existenţa unor mişcări peristaltice ale extremităţii inferioare vateriene a coledocului, iar alţii că
contracţiile parţiale sau totale 6epatocoledociene precum şi funcţia sfincteriană a 6epaticului comun
au rol important în excreţia biliară.
I. Activitatea sfincterului #ddi constă într-o activitate ba;ată pe desc6idere diastolă/ şi înc6idere
sistolă/, ritmică uneori întreruptă de contracţii violente. &reşterile de presiune produc alungirea
COLICA BILIARĂ numită şi colică 6epatică, re;ultă din creşterea subită a presiunii
intraluminale în ve;iculă şi în căile biliare, ca urmare a obstrucţiei acute sau intermitente a fluxului
biliar, prin calculi sau spasm.
&el mai des colica biliară re;ultă din obstrucţia bruscă a c6isticului printr-un calcul, urmată decreşterea presiunii intraluminale, ce nu poate fi înlăturată prin contracţiile ve;iculei biliare, pe care
le stimulea;ă.
2.2. ETIOLOGIE
Mecanismul de formare a calculilor biliari re;ultă din acţiunea unui mecanism complex la
care participă interacţiunea mai multor factori fi;ico-c6imic, metabolici, de sta;ă şi infecţiile.
Bactorul metabolic este cel mai important, litogene;a biliară producDndu-se în două situaţii:
- 'xcesul de substanţe conţinute:
- colesterolul creşte în alimentaţia bogată în grăsimi, în obe;itate şi cDnd se administrea;ă
6ipolipemianteF
- bilirubina creşte în 6emoli;ă cDnd se distrug multe 6ematii, în talasemii şi în ciro;a biliară.
- $eficitul de substanţe solubili;ate care au rolul de a menţine colesterolul sinteti;at cu ficat
în stare de solubilitate în bilă.
Aceste substanţe sunt repre;entate de aci;ii biliari şi fosfolipide.
2.>. PATOGENIE
&el mai des colica biliară re;ultă din obstrucţia bruscă a colecistului printr-un calcul, urmată
de creşterea presiunii intraluminale, ce nu poate fii înlăturată prin contracţiile ve;iculei biliare, pe
care le stimulea;ă.
2.?. DIAGNOSTIC CLINIC 9('$5'!$5#53(e
&olica biliară poate fi unicul simptom al litia;ei biliare. 'a survine de obicei seară sau
noaptea, ca urmare a efectului acumulat al prDn;urilor din: timpul ;ileiF printre alimentele reputate a
declanşa colici biliare amintim: grăsimile, ouăle, ciocolataF uneori, însă, nu identificăm un prDn;
gras ca factor precipitant, ci un efort fi;ic sau trepidaţii.
$urerea atinge maximum de intensitate în aproximativ (0-+7 minute şi poate să cede;e -0
ore.
&aracterul durerii este foarte variat, bolnavul descriind durerea sub formă de crampă, torsiune,
asfixiere, presiune, lovitură de pumnal, ruptură.
$urerea este variabilă în funcţie de complicaţie şi de terapie de la cDteva minute pDnă la (-+ore şi se poate repeta - ;ile. $upă un antialgic durerea cedea;ă la (- ore, rareori încetea;ă
spontan, alte ori se prelungeşte şi nu cedea;ă pDnă la extirparea ve;iculei biliare.
ntensitatea durerii este deosebit de mare şi deşi folosim denumirea de colică, durerea este
continuă, fără variaţii mari în intensitateF bolnavii sunt anxioşi şi dispneici, sen;aţia de sufocare
sugerDnd o suferinţă cardiacă sau respiratorie.
5olnavii se agită, în căutarea unei po;iţii antalgice, pe care nu reuşesc să o găsească, mişcările nu
intensifică durerea.
$urerea este frecvent paroxistică, se accentuea;ă în decubit lateral stDng şi în inspir
prelungit, manevra Murp6Q accentuea;ă durerea.
&au;ele de apariţie ale durerii sunt repre;entate de:
- Abu;ul de alimente colicistoNinetice
- )roduse calcolo;ice fasole, ma;ăre, var;ă/
- Medicamente, de exemplu substanţe iodate administrate pentru colecistografie.
- 'forturi fi;ice neobişnuite.
- 9a femei colica biliară poate să apară înainte de menstruaţie sau în timpul ei, sau în timpulsarcinii.
- Modificări bruşte ale obiceiurilor alimentare.
L5*!#(8!%e! ),%e%((
$eşi poate fi precedată de o Eenă în epigastru, inapetenţă, greţuri, cefalee, debutul este
deseori brusc, sub forma unei dureri în 6ipocondrul drept sau în epigastru, cu iradiere posterioară,
către ba;a 6emitoracelui drept sau ascendent, către scapulă sau către umărul dreptF iradierea către
6ipocondrul stDng sau către stern este rară.
&Dnd durerea este locali;ată numai în 6ipocondrul drept înseamnă că calculul este inclavat în cistic
9a examenul fi;ic şi anume la palparea 6ipocondrului drept, se constată o oarecare apărare.
&olica biliară se însoţeşte deseori de stare subfebrilă mai rar febrilă/ tran;itorie şi de un discretsubicter. %rina poate fii 6ipercromă, datorită pre;enţei pigmenţilor biliari.
$upă - ore durerea dispare, fie spontan, fie ca urmare a tratamentuluiF bolnavii rămDn încă
timp de +de ore cu o Eenă, sub forma unei sen;aţii de disconfort, în 6ipocondrul dreptF palparea
profundă a 6ipocondrului drept în timpul unei inspiraţii forţate, determină dureri, însoţite de in6ibiţia
inspiratorie. &olica biliară tinde să se repete, la intervale variabile de timp.
A#$e $(,%( )e ),%e%(.
!u toţi bolnavii cu litia;ă biliară simptomatici au dureri de tipul colicii biliareF unii pre;intă
dureri postprandiale tardive, care ar putea fi confundate cu cele din ulcerul duodenalF spre deosebire
de durerile ulceroase, cele determinate de litia;a biliară nu se calmea;ă după ingestia de alimente şi
nu pre;intă periodicitatea, ele survenind episodic, cu o durată de numai +- ;ile.
5olnavii cu litia;ă biliară pot pre;enta balonări postprandiale mai ales după prDn;uri grase/, dureri
epigastrice, piro;is, greţuri sen;aţia de gust amar mai ales dimineaţa/. "rebuie să subliniem faptul
că nu există o certitudine privind legătura dintre acest sindrom dispeptic şi litia;a biliară, întrucDt:
(./ suferinţe similare pot fi pre;ente la bolnavi fără litia;ă biliarăF+./ sindromul dispeptic nu este pre;ent decDt la Eumătate dintre bolnavii cu litia;ă biliară.
$e asemenea nu se poate vorbi despre relaţii cau;ale între litia;a biliară şi migrenă.
2.@. DIAGNOSTICUL PARACLINIC
I&e$(3!(( )e #!-5%!$5%.
E!'e&,# %!)(5#53(* este cel mai important examen de laborator pentru diagnosticul litia;ei
biliare. @e poate efectua radiografia pe gol sau radiografia cu substanţă de contrast, administrată fie
per os colecistografia per orală/, fie intravenos colangiografia intravenoasă/.
R!)(53%!(! *, ,-$!&+ )e *5&$%!$ este necesară întrucDt calculii radiotransparenţi care
repre;intă marea maEoritate/ nu sunt evidenţiaţi de radiografia pe golF în ca;ul opacifierii ve;iculei
biliare cu substanţă de contrast, ei apar ca imagini negative.
R!)(53%!(! e 35# a 6ipocondrului drept poate vi;uali;a la +7H dintre bolnavi şi anume lacei ai căror calculi conţin suficient calciu, pentru ai face radioopaci. "ot cu aEutorul acestei
radiografii se poate evidenţia ve;iculaF de porţelanF, ca şiF bila calcicăF.
C5#e*($53%!(! e%5%!#+ se reali;ea;ă cu aEutorul preparatului Ra;ebilF acesta este
condiţionat în comprimate de 7,207 gF se administrea;ă -0-1 comprimate în seara precedentă
examenului radiologic cu (-(1 ore înainte, interval în care bolnavul nu mănDncă şi nu bea nimic/.
@ubstanţa de contrast se absoarbe din intestin şi la nivelul ficatului suferă un proces deglicuronoconEugare, după care este secretată în bilă şi concentrată - eventual - în ve;icula biliară.
$acă ve;icula biliară se opacifia;ă, pot fi vă;uţi în lumen calculii radiotransparenţi. 'ste
necesar şi examenul radiografic în ortostatism, pentru a evidenţia acei calculi care tind să se situe;e
în ;onele declive ale ve;iculei biliare.
$upă efectuarea unui prim film radiografic, se administrea;ă un prDn; de probă, cu efect
colecistoc6inetic şi se reali;ea;ă al doilea film, pe ba;a căruia se aprecia;ă capacitatea funcţională ave;iculei biliareF totodată pot fi evidenţiaţi calculii mici, care nu se evidenţia;ă în prima parte a
examenului colecistografic, F înecaţiF într-o cantitate relativ mare de substanţă de contrast.
&olecistografia per orală permite diagnosticul corect de litia;ă ve;iculară în 40H din ca;uri.
9a unii bolnavi ve;icula biliară nu se opacifia;ă, dar se opacifia;ă coledoculF această
nevi;uali;are a ve;iculei biliare, denumită în termeni te6niciF ve;iculă biliară exclusăF este
determinată de obstrucţia canalului cistic printr-un calcul.
C5#!&3(53%!(! (&$%!e&5!+ se reali;ea;ă cu aEutorul preparatului )ibilanF în mod obişnuit
se inEectea;ă lent +7 ml din soluţia 7Hsau 07H şi se efectuea;ă radiografii după (7-+7 de minute,
eventual după 7 minute.
C5#!&3(53%!(! (&$%!e&5!+ este indicată în următoarele împreEurări: bolnavii
colecistectomi;aţi care au dureri în 6ipocondrul drept, bolnavilor cărora nu li s-a vi;uali;at ve;icula
biliară în cursul colecistografiei perorale şi bolnavilor cu dureri acute în abdomenul superior, de
cau;ă nepreci;ată.Administrarea intravenoasă de )obilan nu reali;ea;ă o opacifiere a căilor biliare în ca;ul
bolnavilor cu o bilirubinemie mai mare de mg H.
@ubstanţele radioopace administrate intravenos pot determina reacţii adverse: reacţii vasomotorii
greţuri, vărsături, 6ipotensiune/, urticarie şi c6iar şoc anafilactic.
inDnd seama de riscurile amintite şi de faptul că indicaţiile sunt limitate pre;entate mai
sus/, colangiografia intravenoasă nu este un examen de rutină.
=n ca;ul bolnavilor colecistectomi;aţi, colangiografia intravenoasă este indicată, pentru a
evidenţia eventuala litia;ă coledociană şi pentru a preci;a starea căii biliare principale.
'xamenul materiilor fecale: în materiile fecale apare 6ipocolina sau acolina, după colica
biliară putDnd fi găsiţi calculi.
2.6. DIAGNOSTICUL PO/ITIV
$iagnosticul po;itiv al colicii biliare este susţinut de argumente clinice şi radiologice:
- Anamne;a, adică existenţa colicilor biliare în antecedenteF
- 'xamenul clinic care este important cDnd se evidenţia;ă colicile biliare tipice, repetate şi
declanşate prin abateri alimentare prDn;uri colecistoc6inetice/F
- 'xamenele radiologice care descoperă existen a calculilor în ve;icula biliară, în cistic sauț
coledoc sau poate evidenţia o ve;iculă exclusă, în urgenţe ca în colecistele acute şi ieterele
obstructive.
>reutăţi de diagnostic putem întDmpina în colicile biliare atipice mai ales ca locali;are a
durerii sau în cele care tabloul clinic este dominat de unele fenomene de însoţire ileus paralitic,
frison urmat de ascensiune termică, colici fără durere sau cu o tensiune termică, colici fără dureresau co o modestă Eenă în 6ipocondrul drept/, în aceste situaţii este importantă anamne;a stabilindu-
se legătura dintre alimentele colecistoNinetice şi apariţia acestor fenomene.
Argumente suplimentare în favoarea diagnosticului de colică biliară furni;ea;ă ecografia.
$iagnosticul diferenţial are anumite particularităţi în funcţie de pre;enţa sau absenţa colicilor
biliare. $iagnosticul diferenţial al colicii biliare se face cu următoarele afecţiuni:
(/. &olica nefritică dreaptă se deosebeşte de colica biliară prin sediul ei predominant lombar
şi prin iradierea descendentă, către organele genitale externe în ca;ul colicii biliare iradierea esteascendentă/F durerile sunt însoţite deseori de tulburări urinare polac6iurie, disurie/ şi de pre;enţa
unor elemente patologice în sedimentul urinar leucociturie, 6ematurie/.
+/. =n apendicita acută, durerea are sediul în fosa iliacă dreaptă, eventuala apărare musculară
avDnd acelaşi sediuF diagnosticul cu colica biliară este dificil în ca;ul inflamaţiei unui apendice
anormal situat: retrocecal sau ascendent.
$iagnosticul diferenţial, uneori dificil, poate fi tranşat prin intervenţia c6irurgicală.
/. )erforarea unui ulcer duodenal reali;ea;ă un tablou clinic mai dramaticF la la examenul
fi;ic se constată contractură abdominală, iar examenul radiologic evidenţia;ă pneumoperitoneul.
/. nfarctul intestinal se traduce prin dureri intense şi difu;e, greţuri, vărsături, meteorism
abdominal.
0/. )ancreatita acută poate să se traducă prin dureri intense în etaEul superior al abdomenului,
cu iradiere în bară şi cu stare generală alterată, c6iar prin stare de şocF amila;ele sanguine şi urinare
sunt mult crescute.
1/. Afecţiunile pleuro-pulmonare ale ba;ei plămDnului drept încep prin febră deseori
precedată de frison şi urmată de dureriF ele se însoţesc de tuse şi de semne clinice şi radiologice ce
pledea;ă în favoarea unui proces pneumonic ba;al sau a unei pleure;ii diafragmatice.
2/. $urerea din infarctul miocardic acut poet iradia uneori către abdomenul superior,
determinDnd confu;ii de diagnosticF electrocardiograma şi celelalte investigaţii de laborator
contribuie la clarificarea diagnosticului. $iagnosticul diferenţial în absenţa colicilor biliare se facecu alte afecţiuni digestive şi anume cu: ulcerul gastroduodenal, 6ernia trans6iatală, 6ernia
&olica biliară deşi poate rămDne latentă se poete manifesta ;gomotos prin frecvenţa lor sau se
poare complica. &omplicaţiile sunt uneori grave, punDnd în pericol viaţa bolnavului. ată
principalele complicaţii:
< C5#e*($($! !*,$+ este cea mai frecventă complicaţie şi este consecinţa obstrucţiei gDtuluicolecistului care se manifestă prin colică biliară şi sindrom toxico septic. )oate determina abcese
pericolecistice, fistule, abcese 6epatice, cangrenă colecistică sau perforaţii biliare în marea cavitate
peritoneală.
< P!&*%e!$($! !*,$+ este o afecţiune caracteri;ată anatomo- patologic prin inflamaţie
edematoasă, 6emoragică, nevrotică. &linic se manifestă ca un sindrom dureros abdominal acut
violent însoţit uneori de stare de şoc datorat unui proces de autodigestie a glandei pancreatice.
< P!&*%e!$($! *%5&(*+. $urerea este intensă cu locali;are î, epigastru şi în 6ipocondrul stDng
sub rebordul costal, este permanentă şi accentuată post prandial sau după consumul de alcool.. Apare
maldigestie cu scaune steotoreice, malnutriţie prin scăderea ponderală şi diabet ;a6arat datorită
le;ării pancreasului endocrin.
< F($,#e#e -(#(!%e sunt în primul rDnd fistulele biliointestinale şi mult mai rar fistulele biliare
externe. $intre fistulele biliointestinale cea mai frecventă este fistula bilicoledocianăF ea se poate
complica cu angiocolită sau cu ileus biliar. Radiografia abdominală pe gol evidenţia;ă pre;enţa
aerului în căile biliare, iar la radioscopia gastrointestinală cu bariu se constată pătrunderea bariului
în căile biliare.
2.. EVOLUŢIE ŞI PRONOSTIC
'voluţia este destul de imprevi;ibilă, unele ca;uri pot rămDne latente toată viaţa, altele pot fi
;gomotoase la scurt timp după apariţia calculilor. &Dnd există calculi pe unul din canalele 6epatice
sau pe coledoc apare icterul datorită calculilor obstructiv. $upă un anumit timp de la
simptomatologie totul are tendinţe de regresiune: icterul cedea;ă, fenomenele dureroase dispar,
scaunele se recolorea;ă, bilirubina revine la normal.
"oate acestea denotă că organismul a reuşit să evacue;e calculul din coledoc în duodensituaţie favorabilă sau fenomenele inflamatorii supraadăugate sau atenuat şi spasmul supraadăugat a
coledocului a cedat, drept urmare bila se strecoară pe lDngă calcul şi îşi reia circuitul normal. &Dnd
există în continuare calculi în coledoc simptomatologia îşi reia după o perioadă de timp, astfel:
- Măsuri igienice J repaus la pat, aplicaţii locale de căldură pe 6ipocondrul drept, cu efect
antispastic, iar cDnd bolnavul este febril şi se suspectea;ă o colecistită acută căldura este
contraindicată şi se recurge la pungă cu g6eaţă.
@e administrea;ă în cantităţi reduse uleiuri vegetale pentru combaterea sta;ei biliare şi fibre
vegetale care prin stimularea sinte;ei 6epatice de aci;i biliari diminuă concentrarea colesterolului
din bilă. Aportul caloric va fi adaptat ponderii fiecărui bolnav. @uprimarea corectă a grăsimilor nu
este indicată, risc de sta;ă biliară şi deci litogene;a. @e înlătură alimentele conservate, vDnatul,
brDn;eturile fermentate. Bructele şi legumele combat constipaţia frecvent asociată.
=n timpul colicii şi în ;ilele următoare, bolnavul păstrea;ă repausul la patF după încetarea
colicii, a greţurilor şi a vărsăturilor, se reia alimentaţia bolnavului, sub formă de ceai, compot, supă
de ;ar;avat, evitDndu-se cDt mai mult timp alimentele colecistoc6inetice.
T%!$!'e&$,# 'e)(*!'e&$5 al colicii biliare urmăreşte să combată spasmul şi să
atenue;e durerea antispastice şi analge;ice/ şi este un tratament de urgenţă:< A$%5(&+ ( fiola a ( mg subcutanat la (+ 6 sau scobutil o fiolă de (7 mg la 3-(+ 6 în
asociere cu papaverina fiole de 7 mg i.m., atropina la ( mg i.m. sau 7,0 mg i.v. eventual combinată
APARAT CARDIO<VASCULAR: - Loc apexian în spaţiul I intercostal pe linia
Medioclaviculară stangă
- "AX(7C27 mm<g- ) - 27Cmin
APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraţia, sensibil, dureros spontan şi la palpare în
6ipocondrul drept, în aria de proiecţie a colecistului
- Bicat uşor mărit de volum.
- @plină nepalpabilă în limite normale
- $ureri colicative în 6ipocondrul drept
- >reţuri, vărsături bilioase
- "ran;it intestinal pre;ent
APARAT UROGENITAL:
- Micţiuni fi;iologice
SISTEM NERVOS CENTRAL: - ec6ilibrat psi6ic- #rientată temporo - spaţial
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:
A#('e&$!%e: înainte de apariţia episodului dureros, pacientul servea alimente condimentate, grase,
murături, var;ă, fasole, nerespectDnd regimul impus de afecţiunea 6epatică.
L(*=()e *5&,'!$e: aproximativ +777 ml, ceaiuri de tei cu lămDie, consum alcool oca;ional.I3(e&(*e: )acientul este independent în satisfacerea nevoilor igienice ;ilniceF efectuea;ă baia parţială
reci, au apărut cu aproximativ trei ;ile în urmă. A urmat tratament ambulatoriu cu antispastice şianalge;ice, durerile cedDnd în intensitate. =n urma comunului de alimente condimentate, ciuperci,
simptomele reapar, fapt ce determină pacienta să se pre;inte la camera de gardă unde doctorul
stabileşte internarea în serviciul medicină internă pentru investigaţii de specialitate.
EAMEN CLINIC GENERAL:
"'>%M'!"' L M%&#A@': palide şi umede
'@%" &'9%9AR @%5&%"A!A": normal repre;entat
@@"'M M%@&%9#-A$)#@: bine repre;entat
@@"'M >A!>9#!AR 9MBA"&: nepalpabil
@@"'M #@"'#-AR"&%9AR: integru, mobil, nedureros
A)ARA"%9 R'@)RA"#R:
- Murmur ve;ical pre;ent bilateral
- Respiraţie de tip costal superior: ritmică, fără raluri, frecvenţa X (1rCmin, liberă pe nas.
A)ARA" &AR$#-IA@&%9AR: - Loc apexian în spaţiul I intercostal stDng pe linia
medioclaviculară stDngă
- "A X ((7C37mm<g - ) - 27Cmin
APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraţia, sensibil, dureros spontan şi la palpare în6ipocondrul drept, în aria de proiecţie a colecistului
- Bicat, splină în limite normale
- $ureri colicative în 6ipocondrul drept cu iradieri în umărul drept
- Iărsături bilioase
- "ran;it intestinal pre;ent
APARAT UROGENITAL:
- Micţiuni fi;iologice
SISTEM NERVOS CENTRAL: - ec6ilibrată psi6ic
- #rientată temporo-spaţial
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ:
A#('e&$!%e: )acienta este consumatoare de produse alimentare pe ba;ă de carne de pasăre, de porc,
afumată, conservată în grăsime, murături, var;ă, fasole. @e alimentea;ă regulat cu trei mese pe ;i.
#ca;ional bea cDte un pa6ar de vin la masă. Respectă programul orelor de masă şi somn.
=n pre;ent pacienta este inapetentă din cau;a durerilor din 6ipocondrul drept. 9ic6ide ingerate
aproximativ (077 mlC+ ore ceaiuri de tei, de mentă, de sunătoare, sucuri de fructe/.I3(e&(*e: )acienta este independentă =n satisfacerea nevoilor igienice ;ilniceF efectuea;ă baia
parţială ;ilnic, iar baia generală o dată pe săptămDnă.
A*$(($+( )e %e*%ee%e: )acienta î i petrece timpul liber cu familia, citeşte reviste şiș
$ata externării: +2.7+.+7(1@tarea pacientei la externare: vindecată.
$iagnostic medical: &olică biliară, pus în urma examenului clinic de către medicul specialist.
B(#!& )e !,$5&5'(e:
5olnavă @. A. în vDrstă de 4 de ani se internea;ă cu următoarele manifestări de dependenţă: dureri
în 6ipocondrul drept cu iradiere în umărul drept, balonări postprandiale, greţuri, vărsături bilioase
aproximativ 77ml, subfebrilitate "X2,2W&, transpiraţii reci abundente aproximativ +77 mlC+ ore.
nsomnie şi anxietate moderată. &linic şi paraclinic se preci;ea;ă diagnosticul de colică biliară..
P%5-#e'e#e !*(e&$e( #! e$e%&!%e:
Y recuperare activă revine la control peste (7 ;ile reintegrare familială şi socială
Reluarea capacităţii de muncă.
O-(e*$(e:
Y pacienta să cunoască şi să respecte normele de igienă pacienta să evite&omplicaţiile şi factorii de risc pacienta să aibă o recuperare postoperatorie bună şi rapidă
)acienta să-şi reia activitatea în cele mai bune condiţii pacienta să cunoască necesitatea
)re;entării la control.
E),*!(e e&$%, +&+$!$e
Y să evite efortul fi;ic şi psi6ic, să evite munca grea care presupune un efort deosebit
Y să se pre;inte la control imediat ce apar simptome adverseY să respecte orele necesare pentru odi6nă
Y evitarea stărilor conflictuale, a stresului psi6ic
Y să evite consumul de alcool, cafea, tutun, carne de oaie, porc, conserve
- $acă medicamentul este în flacon sub formă de pudră, se de;infectea;ă capacul de cauciuc, se
reconstituie lic6idul, se trage do;a indicată, se scoate aerul şi se sc6imbă acul cu cel pentru inEecţia
intramuscularăF
- "e6nica de extragere a substanţei dintr-un flacon este următoarea: se de;infectea;ă capaculflaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, trăgDnd de piston, aceea cantitate ec6ivalentă
cu do;ă care trebuie extrasă din flacon, se ataşea;ă apoi la acul din flacon şi se introduce aerul, se
întoarce flaconul şi seringa se va umple singură cu cantitatea necesarăF
Alegerea locului de inEectare în inEecţia intramusculară trebuie făcută cu griEă.
Acest loc poate fi muşc6iul deltoid se poate locali;a foarte uşor pe partea laterală a braţului,
în linie cu axila/, muşc6iul dorsogluteal poate fi uşor locali;at împărţind imaginar fesa cu aEutorul
unei cruci, re;ultDnd patru cadrane.
&adranul superior şi exterior este muşc6iul căutat/, muşc6iul ventrogluteal poate fi locali;at
prin linia imaginară ce trece prin extremitatea superioară a şanţului interfesier/ şi muşc6iul de pe
faţa antero- externă a coapsei vastus lateralis/.
A)'(&($%!%e!
- @e confirmă identitatea pacientuluiF
- @e explică procedura pacientuluiF
- @e asigură intimitateF
- @e spală mDinile, se pun mănuşileF- @e va avea în vedere să se rotească locul de inEectare dacă pacientul a mai făcut recent inEecţii
intramusculareF
- 9a adulţi deltoidul se foloseşte pentru inEectarea de cantităţi mici, locul de administrare u;uală
fiind faţa supero-externă a fesei, iar la copil faţa anterolaterală a coapseiF
- @e po;iţionea;ă pacientul şi se descoperă ;ona aleasă pentru inEectareF
- @e stimulea;ă ;ona de inEectare prin tamponări uşoareF
- @e şterge cu un pad alcooli;at prin mişcări circulareF
- @e lasă pielea să se usuceF
- @e fixea;ă şi se întinde pielea cu aEutorul mDinii nedominanteF
- @e po;iţionea;ă seringă cu acul la 47 de grade, se atenţionea;ă pacientul că urmea;ă să simtă o
înţepătură, se recomandă să nu îşi încorde;e muşc6iulF
- @e introduce printr-o singură mişcare, repede, acul prin piele, ţesut subcutanat, pDnă în muţc6i
- @e susţine seringă, cu cealaltă mDnă, se aspiră pentru a verifica dacă nu vine sDnge. $acă apare
sDnge, se va retrage acul şi se va relua te6nicaF
$acă la aspirare nu apare sDnge, se va inEecta substanţa lent pentru a permite muşc6iului să se
destindă şi să absoarbă gradat medicaţiaF$upă inEectare se retrage acul printr-o singură mişcare, bruscă, sub acelaşi ung6i sub care a fost
introdusF
- @e acoperă locul puncţionării cu un pad alcooli;at şi se masea;ă uşor pentru a aEuta distribuirea
medicamentului masaEul nu se va efectua atunci cDnd este contraindicat, cum ar fi la administrarea
de fier/F
- @e îndepărtea;ă padul cu alcool şi se inspectea;ă locul puncţionării pentru a observa eventualele
sDngerări sau reacţii localeF
$acă sDngerarea continuă se va aplica compresie locală sau g6eată în ca; de ec6imo;e
- @e va reveni şi inspectă locul inEecţiei la (7 minute şi la 7 de minute de ora administrăriiF
- !u se va recapa aculF
- @e vor arunca materialele folosite în recipientele specifice de colectareF
C5'#(*!((
- nEectarea accidentală de substanţe iritative în ţesutul subcutanat datorită alegerii unui ac inadecvat
sau unei te6nici greşite de administrare. Aceasta poate determină apariţia unui abcesF- $acă locul de inEectare nu se roteşte, ci se fac inEecţii repetate în acelaşi loc, aceasta poate conduce
la o slabă absorbţie a medicamentului şi, implicit, la scăderea eficienţei acestuia.
PUNC IA VENOASĂȚ
L5*,# ,&*(e( J cele mai folosite ;one:
- Ienele de la plica cotului ba;ilica şi cefalica/, unde se formea;ă un ZM” venos prin
- @e de;infectea;ă ;ona aleasă pentru puncţie cu păduri cu alcool pDnă acesta rămDne curat.
&urăţarea ;onei se face dinăuntru spre în afară pentru a se preveni contaminarea ;onei puncţionate
cu flora existentă pe pielea din Eur.
- !u se combină folosirea pădurilor cu alcool cu cele pe ba;ă de iod, deoarece alcoolul neutrali;ea;ăefectul de;infectantelor pe ba;ă de iod.
- $upă de;infectarea ;onei se aşteaptă să se usuce înainte de puncţionareF
@e imobili;ea;ă vena presDnd cu policele exact sub locul ales pentru puncţie şi se întinde de pieleF
- @e puncţionea;ă vena sub un ung6i de 7 grade. $acă se foloseşte eprubetă, ea se va umple
automat pDnă la nivelul la care este marcată. $acă se foloseşte seringă, se va evita aspirarea bruscă
şi rapidă, deoarece se va colaba vena.
- <olderul trebuie menţinut într-o po;iţie sigură pentru a evita ieşirea lui din venăF
@e va îndepărta garoul imediat ce sDngele începe să curgă adecvat, pentru a preveni sta;ă şi 6emo -
concentraţia sDngelui ce pot afecta re;ultatele probelor recoltateF
- @e va evita să se ţină garoul mai mult de minuteF
- @e sc6imbă cu atenţie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din
venă sau a se perfora venaF
- $upă umplere, fiecare eprubetă se va agita cu blDndeţe pentru amestecarea aditivilor cu sDngeleF
- @e desface garoul întotdeauna înainte de scoaterea aculuiF
- @e aplică o compresă sterilă deasupra acului la nivelul locului de puncţie şi se scoate cu blDndeţeacul din venă. =ntotdeauna se scoate întDi eprubeta din 6older şi apoi se scoate aculF
- @e presea;ă locul puncţiei pentru +- minute sau pDnă cDnd se opreşte sDngerarea dacă aceasta
durea;ă mai mult de atDt. Aceasta previne extrava;area sDngelui în ţesutul din Eur i formareaș
6ematomului.
- $upă oprirea sDngerării se aplică un bandaE ade;ivF
- A se evita agitarea puternică şi bruscă a eprubetelor deoarece se poate produce 6emoli;a.
- @e reverifică locul puncţiei pentru a se vedea dacă s-a produs 6ematom.
=n ca;ul în care s-a produs 6ematom se va presa energic locul timp de 0 minute, după care se aplică
comprese calde.
- @e descarcă materialele folosite în containerele speciale, separate.
VĂRSĂTURA X conţinut gastric care se elimină spontanF de regulă se produce în afecţiunidigestive, dar se însoţesc şi unele simptome maEore în alte situaţii sarcină, alcoolism, tensiune
intracraniană/.
SCOP: explorator - se fac examinări microscopice, bacteriologice, c6imice, în vederea stabilirii
diagnosticului.
MATERIALE NECESARE:
- $ouă tăviţe renale, curate i uscateFș
- )a6ar cu soluţie aromată pentru clătirea guriiF
- MuşamaF
- "raversăF
- )rosop.
ETAPELE DE EECUŢIE:
- )regătirea instrumentelor şi a materialelor necesareF- )regătirea bolnavuluiF
- =n timpul vărsăturilor bolnavul se aşea;ă în po;iţie şe;DndăF dacă starea lui nu permite, bolnavul va
rămDne culcat şi numai capul îi va fi întors într-o parte aşe;Dndu-i sub cap un prosopF
- @e proteEea;ă lenEeria de pat şi corp, aşe;Dnd o muşama şi apoi o traversă şi un prosop în faţa
bolnavului.
Ee*$,!%e! $e=&(*((:
- @pălarea pe mDini cu apă şi săpunF dacă bolnavul pre;intă prote;ă dentară mobilă, se îndepărtea;ă
din cavitatea bucalăF
- Asistenta se aşea;ă în partea stDngă a patului şi oferă bolnavului tăviţa renală sau i-o ţine în ca;ul
în care acesta nu poate/ şi susţine fruntea bolnavului cu mDna dreaptăF
Asistenta medicală va acorda îngriEiri în funcţie de simptomele întDlnite la bolnav:
Asistenta medicală este persoana care poate acorda îngriEiri calificate, cu devotament, posedDnd
cunoştinţe te6nice necesare şi avDnd un simţ al responsabilităţii foarte de;voltat.
Buncţiile ei se concreti;ea;ă în acordarea acestor îngriEiri competente persoanelor a căror
stare o necesită, ţinDnd cont de nevoile afective, spirituale şi fi;ice şi în observarea şi comunicarea
către ceilalţi membri ai ec6ipei de îngriEire a condiţiilor ce exercită un efect important asupra
sănătăţii pacientului.
R5#,%(#e !($e&$e( 'e)(*!#e *5&$!, 4&:
- Rol de îngriEireF
- )romovarea igienei spitaliceştiF- #rgani;area şi gestionarea îngriEirilorF
- )regătirea şi perfecţionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante şi cadrele
auxiliareF
- 'ducarea sanitară a pacienţilor şi persoanelor sănătoase, avDnd ca scop promovarea sănătăţii,
prevenirea îmbolnăvirilor, aEutorul vindecării şi recuperare.
P!%$(*(!%e! !($e&$e( 'e)(*!#e #! e!'e&,# *#(&(*
Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu colică biliară. 'a va reali;a de laînceput un climat de înţelegere între medic şi bolnavi.
Ia pregăti psi6ic bolnavul, liniştindu-l, explicDndu-i cu solicitudine şi fermitate în ce constă
examenul şi importanţa lui. =l aEută să se de;brace, cu mult tact şi fineţe, pentru a nu provoca mişcări
inutile şi dureroase. 'a are griEă ca în timpul examinării geamurile să fie înc6ise şi să nu se circule
prin cameră. )entru a ţine seama de simţul pudorii bolnavului ea va i;ola patul unde are loc
examenul cu un paravan.
=naintea palpării va sfătui bolnavul să urine;e. Asistenta medicală îl va aduce în po;iţia adecvată
examinării: decubit dorsal cu braţele întinse şi relaxate de-a lungul corpului, membrele inferioare
îndoite din genunc6i, cu musculatura abdominală relaxată. 9a cererea doctorului îl va răsuci în
decubit lateral drept şi decubit lateral stDng, aducDnd în acelaşi timp mDna la ceafă.
'a va sta în faţa doctorului, de cealaltă parte a patului şi îl va servi cu tot ce are nevoie. 9a
terminarea examenului va aEuta bolnavul să se îmbrace şi să se aşe;e în po;iţia preferată antalgică/.
amila;emie, glicemie şi urină pentru urobilinogen şi pigmenţi biliari.
Ia pregăti medicamente pentru calmarea durerii şi instrumentarul steril necesar, dar nu va
administra bolnavului nici un calmant fără indicaţia doctorului, pentru a nu masca evoluţia acută a
bolii sau o perforaţie.
Asistenta medicală va administra: antalgice: Algocalmin fioleC;i sau T fiolă Bortral.$acă colica nu cedea;ă va administra Mialgin (77-(07 mg la 1-3 oreF antispastice: @cobutil compus
Asistenta medicală va pregăti psi6ic bolnavul explicDndu-i că aceste examene nu-i fac rău şisunt importante pentru confirmarea diagnosticului şi instituirea unui tratament corespun;ător
Asistenta medicală îi va explica în ce constă fiecare examen şi că va trebui să stea liniştit în timpul
desfăşurării lor. =l va însoţi la sala unde au loc, îl va aEuta să se de;brace şi să se întindă comod pe
masa de examinare. 9a sfDrşit îl va aEuta să se îmbrace şi-l va însoţi înapoi la salon.
)entru reali;area colectografiei, asistenta medicală va pregăti bolnavul administrDndu-i cu
două-trei ;ile înainte cărbune medicinal +- tableteC;i şi îi va efectua două clisme evacuatoare cu ser
fi;iologic cu (+ şi respectiv ore înainte de examen la indicaţia doctorului/.Asistenta medicală va testa toleranţa pacientului la Ra;ebil şi dacă nu sunt probleme îl va
pune să îng6ită tabletele cu puţin ceai. A doua ;i pacientul va face primul film radiologic, asistenta îi
va servi la ora (+ prDn;ul 5oQden 0 g ciocolată cu două gălbenuşuri de ouă frecate cu ;a6ăr/. =l va
însoţi la sala de radiologie unde pacientul va face restul de filme la intervale de 7-17-47 minute.
)entru reali;area colangiografiei asistenta îi va face pacientului două clisme evacuatoare cu
(+ şi respectiv ore înainte. Ia testa toleranţa pacientului la )obilan, urmărind cu atenţie apariţia
unor efecte secundare şi avDnd pregătite la îndemDnă: gluco;ă, 6emisuccinat de 6idrocorti;on,
romergan, noratrinal şi apărat de oxigen. $acă pacientul tolerea;ă substanţa asistenta o va
administra în perfu;ie lentă, supraveg6ind permanent starea pacientului. =l va conduce la sala de
radiologie unde va face filme la 7-17-47-(+7 minute. Apoi asistenta îi va servi prDn;ul 5oQden
după care pacientul va face ultimul film.
)entru reali;area tubaEului duodenal asistenta va pregăti psi6ic pacientul cu deosebită atenţie,
obţinDnd colaborarea lui în timpul te6nicii. $e asemenea îl va pregăti şi fi;ic, recomandDndu-i să nu
mănDnce cu (+ ore înainte, iar în diminea a examenului să scoată prote;a dentară şi să ocupe po;iţiaț
şe;Dnd pe marginea patului.Asistenta va pregăti şi materialele necesare: sonda 'in6orn, două seringi sterile de (7-+7 ml,
stativ cu eprubete sterile, tăviţă renală, muşama şi traversă, o pernă cilindrică, soluţie de sulfat de
Mg H, !ovocaină +H şi +7 ml 5icarbonat de sodiu.
Asistenta va efectua tubaEul duodenal, supraveg6ind permanent comportamentul fi;ic şi
psi6ic al pacientului: la apariţia accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.
$acă examenul nu reuşeşte în maxim trei ore, asistenta va reprograma pacientul pentru două ;i.
$upă te6nică asistenta va îndemna bolnavul să-şi clătească gura cu apă, îl va conduce înapoi la salon
şi îi va recomanda să stea restul ;ilei în repaus la pat.
Asistenta medicală îşi va reorgani;a locul de muncă, ducDnd probele de bilă la laborator şi
pregătind instrumentele folosite pentru sterili;are.
Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor. 'a va
cunoaşte medicamentele pe care le administrea;ă după inscripţie, culoare, formăF fiolele rămasegoale de la inEecţii le va păstra pDnă la desfăşurarea efectelor lor.
=nainte de administrare, asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui medicament,
aspectul, termenul de valabilitate şi integritatea ambalaEului.
Asistenta va respecta cu stricteţe calea de administrare, do;aEul prescris şi va evita
incompatibilitatea între medicamente.
'a va administra bolnavului do;e mici din orice medicament, pe care acesta le va lua în
pre;enţa ei. =l va informa pe bolnav asupra efectului şi reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care
le are de luat.
9a administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie, folosind
materiale şi instrumente de unică folosinţă sau sterili;ate. Asistenta va tăia şi va aspira în seringă
toate fiolele în faţa bolnavului. 'a va semnala orice intoleranţă şi reacţii adverse medicului.
)rodusele biologice sunt examinate la laborator, iar re;ultatele obţinute au o mare importanţă
în confirmarea diagnosticului clinic şi aprecierea: gravităţii evoluţiei, apariţiei complicaţiilor,eficacităţii tratamentului şi confirmarea vindecării. $e aceea asistenta medicală care lucrea;ă la
patul bolnavului trebuie să aibă cunoştinţe teoretice precise şi manualitatea corespun;ătoare.
Asistenta medicală va pregăti psi6ic bolnavul, explicDndu-i că orice recoltare se face în
interesul lui şi dDndu-i informaţii asupra modului de desfăşurare a te6nicii. 'a va avea o evidenţă
precisă a bolnavilor care urmea;ă să facă recoltări şi îi va urmări îndeaproape să respecte condiţiile
necesare: să nu mănDnce, să nu fume;e.
9a recoltarea produselor asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de asepsie,folosind un instrumentar steril: seringi şi ace de unică folosinţă, sonde sterili;ate, eprubete curate cu
dop sau capac steril. #rice produs va fi recoltat în cantitate suficientă. 9a fiecare eprubetă asistenta
medicală va face un bon care va conţine: numele bolnavului, numărul salonului şi patului,
diagnosticul clinic, natura produsului, anali;a cerută şi data recoltării.