Orruoru Monan ScnuroRl EVREI DN RouAme
Welcome message from author
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Orruoru Monan
ScnuroRl EVREI DNRouAme
CupnrNIs
AncurasNr / 5
iNcepuruntlp / 17
RoNsru-RoveN / l7Pnozeront gt DRAMATuRGI lNrsneeltct / 33
Feltx Aosnce / 33MtHatl SesesrreN / 55Mex BlPcHen / 77l. Pr:rz I 94Unv BsNnoon / 109IoN CAlucAnv I 122H. BoNcru / 136
Porp,u nveNce,noEt / 145TntsreN TzlrP.t I 145B. FuxoornNu / 160II-nRls VoRoNcn' I 176GHenRstv Lucn / 190
iN coNrrupoReNrrrerP / 208NonueN MeNrn 1208
incrpuru*,rt
RoNErrt-Roiraau
Unul dintre cei mai inzestrali dramaturgi romdni,.,unanim stimat" in vremea sa, dupS cum afirmd G. Cdlinescuin celebra lui istorie literardt6, Ronetti-Roman e din pdcate uitatastdzi. Diclionarul esen;ial al scriitorilor romdni, de pildd, ilomite cu desdv6rgire, iar capodoperalui, Manasse, care afacutatdta v6lvd in epocf,, nu s-a mai bucurat de vreo montare scenic6din deceniul al cincilea al secolului trecut (cdnd a fost interzisdde noua cenzurd comunistd, dupi ce in anii rdzboiului fuseseinterzisd de cea fascistd). In 1938, Felix Aderca punea ignorareasa pe seama,,curentului rasist" dominant: ,,Cd, e un necunoscut,sau aproape) in istoria literaturii nu trebuie sd ne mire dacd:inem seaml de curentul rasist care domind azi in mai toate:inuturile culturii romdnegti. Cd e un necunoscut chiar printre:i reii-romAni, care nu i-au ridicat un bust, nu i-au bitut mdcarI placf, de metal pe locuin{a de la fard, nu i-au editat opera,:oate fi lucru de mirare pentru al1ii, nu insi pentru noi, care;unoa$tem pe ce mdini au fost qi sunt incd destinele unei:,:pulajii dusd pe marginea catastrofei."rT
Despre biografia lui Ronetti-Roman existi pu(ine date,-:.rlte dintre ele contradictorii, dat fiind cd scriitorul, fie din
' Ld. ctt., p.))3.r- Felix Aderca, O tradiSie pierdutd, in ,,Adam", Bucuregti, 1
r.-: ..:arie 1938.
-
Ovroru Monan r8
modestie, fie dintr-o susceptibilitate perfect explicabil[, la urma
urmei, a evitat in general confesiunile publice, zdvordndu-se
intr-o tdcere misterioasd. Data gi locul naqterii, de pild6, nu se
cunosc exact, unele surse indicdnd anul 1852, altele anul 1853,
fie in or6qelul Jezlerzany din Galiliar8, fie intr-o comun[ dinjudelul Dorohoi (dup[ M. Schwartzfel{)re. Numele adevdrat al
icriiiorului era, se pare, Aron Blumenfeld2o. Rf,mas de mic orfan
de ambiipdrinfi, a fost crescut de o bunicd din Gali!ia, pdstrdnd
rnereu in arnintire copildria-i nefericit6, la care va face aluzie lnpoemul cu vddit caratter autob iografic Radu (1878), in 1868, e"descoperit
la H6rliu de un anunre dr. Celler sub inllligarea unui
,,t6ndi hasid" imbrdcat in ,,costumul evreilor bigo1i"2r qi luatsub proteclia lui (drept urmare, invald limba germ_a11 1119familiarizeazd cu culiura laicd europeand). Intre 1868-1872publicd articole despre literatura ebraic[ in presa evreiascd
iocal6, semndnd Moise Roman, Romano sau R. Moran' Dup[ce incearcd pe rdnd mai multe slujbe, in 1869 pleacf, s5 studieze
Ia Berlin, inicriindu-se mai intdi la Facultatea de medicinS, apoi(intre 1872- 1874) la Academia de Filologie qi urm0nd in acelaqi
ii*p, cu audient, filozofia. in 1874 insd revine in.lar5 frrd nicio diploma gi se angajeazd ca pedagog gi profesor de germanI lainstitutut lui V. A. Gechia. Demisioneazd insi foarte repede inurma unui conflict cu acesta, caticatutizdndu'l in pamfletulDomnul Kanitferstan, extras diniurnalul unui trdndav (1877),
ca gi in poemui Radu. F.recventeazd cenacl ul Junimea Si salonul
iui Titu'Maiorescu, unde il cunoagte pe Caragiale, de care se va
lega pe tot restul viefii. Colaboreaz6 la,,Adevirul", ,,AlmanahulDicia",,,Convorbiri literare",,,Egalitatea",,,Mdntuirea",
t8 Dictionarul literaturii romdne de la origini pdnd la 1900,
Editura Aiademiei Republicii Socialiste RomAnia, Bucureqti, 1979,p.749.
t' Apud Con stan ti n Mdciuci, P refa\ d laRonetli'Roman,'M a nas s e
si alte;crieri, E,ditura Hasefler, Bucureqti, 1996. p'V2i' Dup- mhrturia lui M. Schwartzfeld, scriitoruf afirma in cercurile
de prieteiri cl p[rinfii lui ar fi trlit intr-o comunl din judeful Dorohoiqi i5 numele de faririlie al tat[lui s6u ar fiJost Valah, pe care el l-airadus prin Roman, cu sensul de Rom6n, ibidem.
2t Ibidem. p.Yl.
19 Scriilori et:rei din Rontdnia
.,Opinia", ,,Revista Iiterard qi Etiintifici" (unde debuteazd capoet in 1876), ,.Rom6nia iibera". .,Timpul'" etc. in 1878 e invitatde 1\,1. Kogalniceanu sd lucreze ca translator de lirnba gerrnandin Ministerul de Externe, insd dernisioneazd, in scurt timp.Preocupat de.,problema evreiascd" din Romdnia22, public6 eseulDoud mdsuri (1 898) Ei drarna Manasse ( i 900), care se va bucurade r.nare sucees. Se retrage Ia o moqie din judetul Neam! arendatEde socrui siu. pe care inse taranii o devasteazd'in timpul r6scoaleiriin 1907 gi. marcat de aceie evenirnenre. scrie studiul Dripdt d-t s6ct / s.jscare sustine necesitatea desfi ingri i latifirrrdiilor.'inanul urm6tor moare, rdpus de un arac de cord. postum, ii sunrpublicate poemele Muza tragecliei (1912), Ivan (1g13). Satirajctctrliii (l913) 9i povestirea Duhul urgie.i (igl4), Caragialeplinuind qi o edilie a operei corrplete a prietenului defunct,pi'oieet nefi nalizat insd,
Ronetti-Rornan a fost definit de G. Cdlinescu drept,.tipulevreului inteligent care incearci si inleleagitragedia rasei saleir s-o judece rece".2r lntr-adevdr, el e unul dintre primii scriitorir.r'rei din R.omdnia a c6ror operi reflectd in mod dramatic:roblema iudaismului autohton gi, ca atare, poate fi considerat,,n adev6rat rrodel arhetipai al scriitorului evreu ce-gi asunl6 in:iod tragic un destin potrivnic. iuptind spre a se ridica deasupra-i.-'n alier ego al autorului e, {ird indoial[, protagonistul poemuluir.;rirr, proscrisul damnat sortit a ritici pe meleaguii striine,usonit de ai sii: .,Proscris, gonit din tara mea, lplec in.:::rinatate: r $i crirna_mi e ca te_arn iubit. / o, sinta riber-tate.Cu foc in inimd-am lucrat I La-alilii inIlfare, / $i ca risplati,':i gonesc / Ai mei in depdrtare."2a Acest ampiu poem roman---. inliliq6nd ritdcirile dureroase ale unui ins depeizat, tr.ldat
-; nrieteni, alungat de compatrioli gi sortit sd nroard deparfe de.:-i. poate fi citit in fond ca eposul tragic al unui neam intreg.
---- f t *it t,lf, fusese el insuEi afectat de ea. obtindnd cetltenia
.rnd abia in urma demersurilor intrc'prinsr' de P- p Carp, in vieme, -.ul sXu .lean va obtine naturaiizarea datoritf, interventiei iui
:.,giaie.ti Etl. cit., p.553"-- Rcnetti-Roni an. Racht,ltt l.,Ianasse Si aite scrieri^ ed. c it.. p.1,7 .
Ovrotu Monnn 20
cdruia, in pofida dorinlei sale genuine de a contribui lapiopaqi."u naliei, i se contesta iniuqi dreptul.elementar de a
!^iitu'in acel spaiiu. Eqecul de a-qi dovedi loialitatea derermin6
i, ,""a naturai dezabuzarea qi chiar pesimismul (corolare ale
refuzului recunoasteril, motorul insuqi al .existenfei,- dupd
Hegel), poemul incheindu-se cu meditalii amare despre
ri"fif itui"l qi neputin[a poporulu i rornan de a se aftrma in istorie,
". g.' ,,Ur rifoi auca-at trece gtergAndu-ne din fire, / $i tot ce
t"-?ni-n lard ar mdtura in zbor' I Ce-ar povesti chiar mdne de-a
neamului'pei re I Ce-ar fi putut s6 fie 9i el neperitor? ll Ce faptit
strdlucitd sacrati nemuriiei, / Ar merge-n omenire, vestind ca
sincer sol? I Ce operd de geniu s-ar oferi gdndirei, I Ca sd ne
ptanga moartea, cici am ldiat un gol? /i.Nimic! Ne-am stinge-n'puo"".u tt"ura Iir de nume / Ce-n noplile tdcute din ceruri cade
iorC i but n-am l6sa ca d6nsa mdcar in ast6 lume I O razd de
irtnina pe drumu-ntunecos."25 Dincolo de imp.erfecliunile
i"i."f., inerente v6rstei inceputurilor, a tatondrilor, poemul
transmi[e o decepfie amard a autorului vizavi de realitatea so-
cial-politicd a vremii sale'26
25 lbidem, P.66." in p.iiou'Oa redactdrii acestui poem, ,,chestia evreiascd" incepea
sa aeviia intr-adevir o problemd in Romd.nia, dupd c.um o
;;;;;;G;a inie."sut special acordat ei de cdtre scriitoriiicnrezentarivi ai momentulii: Eminescu. de pildA. coleg de redaclie
cu Ronetti-Roman la ,,Timpul". se pronunld asupra aceslel chesllunl
il;;;;G urii"ot. publicate in perioida 18.76-1877 in ziarele
.fi-rri" si ..Curierul de Ia5i", in termeni dc o violcnldrar intdlnitd'
e. s., iruteii sunt.,o seminlie care cdgtigd toale drepturile ldrd sacrlllcrl
;i il;;;tt,"-;.u*rr ..t'mai abjecti...cea mai mizerabild 9i mai
Iirg.i"i.a iuia o..n.u*d": -.evreul s-ar asocia cu origicine impotrivapop"orului rominesc", va s6 zicl acest,,trSd[tor" ,,nu merttd drepturl
IiJaiiiin grtopu" 9. u. m. d. Cu zece ani inainte, inrr-un Studiu asupra^iriiiiin, (isoo), uutoe, vedea in evrei ,,o hidoasa cununie a trei
caiitati nesaiive: tendinta de a cdStiga lird munci' lipsa simlutui de
aliii"iiri.l ria i magia contra tutuiol popoarelor"'^ceva mai tdrziu'
iiioroiui vuriie Cbnta, intr-un studiu-intitula{ Chestia evreiascd
; 18;9i. "" i;cerca sd fundamenteze,,gtiinlific" antisemitismul'
z,i"rnai,O c[ evreii constituie o rasf, aparte al cdrei unic scop e
dominalia qi anularea identitAlii celorlalte popoare'
2t Scriitori evrei din Romdnia
Decepfia nagte in mod firesc revolta, sentiment ce-ldetermind pe scriitor sA redacteze in 1897 esetl politic Doudmdsuri, ca protest impotrivatensiunilor antisemite din societatearomdneascd, alimentate oficial prin legi discriminatorii. invrem^ea conceperii textului avuseserd loc in Bucureqtimanifestalii violente (soldate chiar cu un mic pogrom) prilejuitede int-enfia guvernului de a adopta doul misuri antievreieqti.oficiale, gi anume excluderea evreilor din armatd qi neacceptarealor in gcolile secundare. Pornind de la premisa ci aceste misuriar constitui ,,un neajuns pentru fararom6neascd,,27, autorulrecu-rge la o veritabild deconstruc(ie a antisemitismului,str[duindu-se s[-l explice logic pentru a-l combate. Mai int6i,el constatd cd din cele mai vechi timpuri evreii au fosipretutindeni persecutafi frri drept de apel: ,,Orice s-a fEcut inprivin{a ovreilor era in contra lor. Legi, regulamente, mdsuriadministrative n-aveau alt scop dec6t sI le desfiinleze c6te undrept, sd le.restrdngi cercul de activitate, s6 le ingreuieze viata.',28Antisemitismul insd a fost adesea o diversiune oficiald menitda distrage atentia de la celelalte probleme ale tdrii, va s6, zicdevreii au reprezentat mereu un lap isplqitor pentru toate releledin lume (reale sau hctive): ,,Parul cu care ie dd in ovrei estepropteaua cea mai bund pentru un guvern slab. Opozilia nu facegreut6{i; ii va veni qi ei rdndul sE se sprijineasci de aceiaqi par.,,2e
$i daci inqiqi conducitorii firii propovdduiau oficial xenofobiaEi mai cu seaml iudeofobia, era firesc ca gi ceilalfi educatori aina(iei sI procedezela fel, poe{i, profesori, ziarigti qi oameni deqtiin!5 concertdndu-qi eforturile pentru a legaliza gi normalizaura de ras6. Scriitori respectabili ca Alecsandri, Negruzzi etc.s-au strdduit s[ creeze in operele lor stereotipuri negative aleevreului (cdrciumarul otrivitor, cdmdtarul cupid gi ven1l, evreulcare,,a omor6t florile" etc.), iar copiii invdtau de mici versurileDoinei lui Eminescu:
. ^ ^' Ronetti-Roman, D oud mdsuri, Tipografia AdevErul, Bucureqti,1898, p.3.
28 lbidem, p.8.2e lbidem, p.43.
Ovrtrlr , NlcrnnH 22
,.Cine-arr indrdgit str[inil.h4dnca-i-ar inima c6inii,h4dnca-i-ar casa PirstiaSi neanrul nemernicia!
Cdnd se fac mai mari 9i iau o gazetd in mdn6, g6sesc
necontenit parafraze la acelaEi cantec. [n parlanrent nu trece o
sesiune in care sd nu se tttne in contra ovreilor 1i a str6inilor' La
universitate sunt profesori cari intrelin acelaq foc sacru al urei;
ba ur.rul a fhcut descoperirea foarte interesantd cd globuleie
sancelui Ia ovrei sunt altfel decit la creqtini. ("')"'n" in opinia autoltrlui, antisemitismul transformat in politicd
rJe stat nu are nici o iustificare, intrucdt, pe de o par1e, evreul
contemporan nu r.nui e acelaEi cu cel dinainte., iar pe de altd
par"te, excluderea evreilor din societatea romAneasci ar crea
iarii gruu. neajunsuri politice 9i econornice. Ronetti-Roman
aducJin discuqie mai intdi reacfiile internati'nale in chestiunea
modificSrii ariicolului ? din constitu{ia adoptatd in i866' care
stipula ch nurmai str6inii de rit creqtin puteau dob6ndi ",calitateade romdn". Moclificarea acestui articol fusese cerut6 autontdlilor
romAne inc6 de la Tratatul de la Berlin din 1879, ca o condilie
esenliah a recunoa$terii independenlei Romdniei, generdnd
imediat protestul rnajoritilii parlamentarilor3r:,,CAnd prin
tractatul de pace de ta'Berlin s-a irnpus Romdnie i emancipatea
ovreilor. UAiUalii politici romAni din toate partidele, fiecare din
alte cauze, s-au'inleles a ocoli chestiunea, fhrit a-i da o infhligare
Je dezlegare, liri a o atinge in fond Ca mi.iioc nimerit s-a gdsit
ibrma aJtuai[ de naturalizare individual6. care si treac[ prin
tot aparatul legislativ."32 Nu numai cb evreii nu fuseserd
recunosculi intr6 timp iJrept cetdfeni rorndni, iati c5 acum statutr
3ttlbicient.rr Printre cei care s-au opLls modificarii articoltrlui respecti-v-s-au
rull:Lt M. Kosalniccantr, L lielirde-Ridttlescu. C' Bolliac' I Ghica'
V. af..r"nAii. C. Negruzzi, I. C. Brdtianu, S. 136Lnu!iu, B' P' Hasdeu'
v -Corrio
gi M. Eniriescu" in vrente ce in cealaltd tabiri s-au aflat
doar f. Maiorcscu, P. Carp 9i A' Costa-Foru'12 Ronetti-Roman. oP. cit., P.46.
23 Scriitori evrei din Romdnia
le impunea legi discriminatorii, care fireqte c6 nu puteau fi bineprimite de citre forurile intemationale, aqadar, o asifel de politicanu putea decAt sd dduneze grav intereselor tarii: ..in paturileconduc6toare ale Rom6niei instinctul de exciusiviirn nationalcovArqepte cu totul instinctul de conservar" a.oro*i.A uneamului."r3
. Urmdrind sI nege antisemitismului orice ra{iune de arnai. exista, aqlgruf .ajunge totuqi la exagerdri tenden{ioase,susfin6nd, de pildd, ideea cd evreul contemp-oran, nutrind dorintairsirnilSrii, s-a schimbat complet, renunldnd nu nurrai la perciuni1i Ia caftan, ci chiar la credinta sa:
,,Ovreiul vechi, ovreiul cela care, pe drumul lung qiintunecos al veacurilor a purtat in sine o fume a lui, netJdi,lotunjitd ca un cerc.negtirbit, ovreiul impEcat cu soaita, legaide un trecut, vdzdnd un scop in mizeria din prezent, av6ndinideal in viitor gi, caizvor de viald, o culturd a lui - ovreiul celac rnor-t pe veci qi cu el a murit iudaismul. De c6nd ovreii s-au['sat d"e invdtdtura lu_i dumnezeu, de c6nd au deschis ochii gi auv[zut lumea la soarele culturii moderne, dumnezeul loq idealullor, felul deosebit de a.vedea lumea, toate i-au paraiit. (...)Nici legdtura intre ovrei nu m.ai este aceeagi; nu_i mai uneEt6rrcelaqi ideal, ci numai aceeaqi nenorocire; ii-un.gt. ceea ce arrnit qi va uni intotdeauna pe to{i aceia cari su{br din aceeasicauz6. In ziuacilnd acest lan! va dispdrea, ovreii vor fi incetat de;r fi. lbatd dorinfa ovreiului de a avea o patrie, de a_qi iniugic'ultura modern6, de a fi privit ca om, idealul de astizi esierlorinla de a intra in nefiin!6 ca ovrei.,,ra
Nutreau oare in acel moment aceasti dorin{d majoritateae vreilor? Nicidecum, dat flind cd existau incd'clest"ui evreiIradifionaligti,,cu caftan qi perciuni,, gi, pe de altd parte, destuirrilitanfi ai migcdrii sioniste, iar dintre cei ce doreau intr-adevdrlsirnjlarea nu se poate crede cd cei mai multi ar fi vrut s[_gipiardd complet identitatea. Despre sioniqti, autorul afirmi cEidcalurile lor sunt zadarnice, inirucdt ,,lipseqte credinia,,, ins6is(oria, dup6 cum s.a vdzut, nu i-a dat pana la urmd dreptate
-" tWaent. p.q8.'u Ibidettt. pp.21-22.
Related Documents
