A-V-a EDITIE ICAR FORUM – Managementul Riscului in Agricultura PALATUL PARLAMENTULUI 14 OCTOMBRIE 2008, BUCURESTI MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME IN ROMANIA – IMPLICATIILE ASUPRA AGRICULTURII Dr. Ion SANDU, Dr. Elena MATEESCU
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
A-V-a EDITIE ICAR FORUM – Managementul Riscului in AgriculturaPALATUL PARLAMENTULUI
14 OCTOMBRIE 2008, BUCURESTI
MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILEADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE
FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME IN ROMANIA – IMPLICATIILE ASUPRA
AGRICULTURIIDr. Ion SANDU, Dr. Elena MATEESCU
CUPRINS
►SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL
► SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA
►FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME - ANI SECETOSI SI PLOIOSI IN ROMANIA
►EFECTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA AGRICULTURII IN ROMANIA
►SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL - Cel de-al 4-lea Raport IPCC (http://www.ipcc.ch/), publicat in 2007, mentioneaza faptul ca, temperatura medie globala a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC in ultimii 100 de ani (1906 -2005) fata de 0.6 ºC pe perioada 1901-2000 (Raport IPCC, 2001). De asemenea, 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din sirul de date inregistrate dupa anul 1850. Cantitatile de precipitatii au crescut considerabil in emisfera nordica, iar in cea sudica, perioadele de seceta au devenit mai frecvente.
► Raportul estimeaza faptul ca, in cazul in care nu se iau masuri de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera, temperatura medie globala va creste in acest secol cu 1.8 - 4.0C. In cazul precipitatiilor, pentru perioada 2090-2099 (in comparatie cu 1980-1990), in timpul verii se asteapta descresteri de 10...30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei. Acest deficit pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele.
► Fenomenul de incalzire globala a condus la cresterea frecventei evenimentelor extreme, respectiv situatii mai frecvente cu temperaturi extreme, inclusiv valuri de caldura, agravarea secetei in unele regiuni, precipitatii mai abundente in alte zone, topirea ghetarilor si a ghetii arctice, precum si cresterea globala a nivelului mediu al marilor si oceanelor.
Se prevede ca in secolul 21 zonele de uscat de la latitudinile nordice superioare vor suferi incalzirea cea mai pronuntata, in schimb Pacificul de Sud si parti ale Atlanticului de Nord vor fi cele mai putin afectate de acest proces (sursa: Schimbarile climatice 2007: Contributie a grupului de lucru pentru stiinte fizice la cel de-al 4-lea Paport de Evaluare IPCC, Nairobi, 6 Februarie 2007).
►Incalzirea medie globala la sfarsitul secolului 21 (2090-2099) fata de perioada actuala 1980-1990 se proiecteaza a fi cuprinsa intre 1.8°C si 4.0°C, in functie de scenariul de emisie a gazelor cu efect sera considerat.
► Din analiza schimbarilor in temperatura medie anuala la nivelul Europei rezulata ca, pentru perioada 2020-2029, se asteapta o incalzire cuprinsa intre 1.0°C si 1.5°C fata de perioada actuala 1980-1990. Pentru perioada 2090-2099, in cadrul scenariului B1 se asteapta o incalzire cuprinsa intre 2.0°C si 2.5°C, iar in scenariul A2 o incalzire de 4.0°C -5.0°C.
►SCENARII CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL
Regimul precipitatiilor: modificari ale cantitatilor anuale [%]. Sursa: Adaptarea la schimbarile climatice in Europa. EU 2007. http://ec.europa.eu/environment/climat/adaptation/index_en.htm
►In cazul precipitatiilor, pentru perioada 2090-2099 (in comparatie cu 1980-1990) sunt estimate cresteri de 5-10% in anotimpul de iarna, iar in timpul verii, pentru aceeasi perioada, se asteapta descresteri de 10-30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei.
►Descresterea resurselor in special in zonele deficitare va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regional, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare.
► Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele.
►Estimari privind impactul schimbarilor climaticela nivel European
Sursa: EEA, Projected impacts from climate change in different EU regions, 2007
►SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA Schimbarile in regimul climatic se incadreaza in contextul global, insa cu particularizari ale regiunii geografice in care este situata tara noastra. Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii. La nivelul secolului XX, temperatura medie anuala pe tara a crescut cu 0.5oC in aproape toata tara, din punct de vedere sezonier constatandu-se incalziri semnificative indeosebi in anotimpul de iarna si vara. Sub aspect pluviometric, pe perioada 1901-2000 s-a evidentiat o tendinta generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960 evidentiindu-se totodata, o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii.
In Romania, fata de perioada actuala 1980-1990, se asteapta aceeasi incalzire medie anuala ca cea proiectata pentru Europa si anume:
- intre 0.5°C si 1.5°C pentru perioada 2020-2029; - intre 2.0°C si 5.0°C pentru 2090-2099.
- din punct de vedere pluviometric, pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modele proiecteaza secete pronuntate in timpul verii, in special in sudul si sud-estul tarii, cu abateri negative fata de perioada actuala mai mari de 20%.
►Modificari observate in evolutia temperaturii medii anuale / 1961-2000
a) la nivel de tara
b) Sudul tarii / Statia Alexandria
ALEXANDRIA
8
9
10
11
12
13
Tem
p. m
edie
anu
ala
(gra
de C
)
TmedLinear (Tmed)
a) la nivel de tara
►Modificari observate in evolutia cantitatilor de precipitatii anuale / 1961-2000
mm
400.0
450.0
500.0
550.0
600.0
650.0
700.0
750.0
800.0
850.0
900.0
1900
1904
1908
1912
1916
1920
1924
1928
1932
1936
1940
1944
1948
1952
1956
1960
1964
1968
1972
1976
1980
1984
1988
1992
1996
2000
ALEXANDRIA
200300400500600700800900
100011001200
Prec
ipita
tii a
nual
e (m
m)
Precip.Linear (Precip.)
b) Sudul tarii / Statia Alexandria
► PRECIPITATII – zonalitate si frecventa anilor secetosi/ploiosi
Semnificatia regimului pluviometric <350 mm / excesiv secestos.
351 – 450 mm / secetos451 – 600 mm / moderat secetos
Frecventa (%) anilor secetosi/ploiosiSUDULsi SUD-ESTUL ROMANIEI
Scenarii ale schimbarilor climatice bazate peScenarii ale schimbarilor climatice bazate pe simularile simularile diferitelor modele de circulatie globala (AOGCMS) si diferitelor modele de circulatie globala (AOGCMS) si
Cresterea semnificativa a mediei temperaturii minime de vara
Cresterea semnificativa a mediei temperaturii maxime de iarna si vara (pana la 2oC in S si SE / vara);
Intensificarea fenomenului de aridizare in SE tarii;
Cresterea duratei maxime a intervalelor fara precipitatii in SV (iarna) si V (vara);
Cresterea frecventei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantitati zilnice) si extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantitati zilnice) pentru anumite regiuni pe perioada 1946-1999;
Cresterea semnificativa a numarului de zile cu bruma in majoritatea regiunilor tarii, determinata de o tendinta de deplasare spre primavara a ultimei zile cu bruma; Descresterea numarului de zile cu strat de zapada.
► Extreme meteorologice in Romania / 1961 - 2000meteorologice in Romania / 1961 - 2000
► Ani extremi secetosi si ploiosi in Romaniasecetosi si ploiosi in Romania
► Anul 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani in Romania
Iarna 2007 a fost cea mai calda din ultimii 107 ani, fiind depasite recordurile absolute ale temperaturii maxime zilnice la 24 statii meteorologice.
Vara 2007 a fost comparabila cu cea din 1946, insa cu o persistenta mai mare a zilelor caniculare (Tmax >35.0oC). - a fost depasita temperatura maxima absoluta pentru luna iulie pe tara (44.30C pe data de 24 iulie, Calafat)- a fost depasita temperatura maxima absoluta lunara: iunie (53 statii), iulie (94 statii), august (17 statii)- numar record de temperaturi maxime zilnice >40.0oC = 148 cazuri- iulie/ numar record de zile consecutive caniculare (temperaturi maxime zilnice >35.0oC): 10 zile la Calarasi, Bucuresti-Filaret, Drobeta Tr. Severin
Statiaagrometeorologica
Intensitatea “arsitei”
(ΣTmax≥32°C/
unitati de arsita)
MM / iulie 2007
Numarul total de zile cu “arsita” MM / iulie2007
Numarul de zileconsecutive cu
“arsita”/ intervalul de
producere in 2007
Calafat 25.1 unitati/ 110.1 unitati
10 zile 19 zile 5 zile / 1-5 iulie si 11 zile / 14-24 iulie
Bailesti 29.0 unitati/ 106.5 unitati
12 zile 21 zile 5 zile/ 1-5 si 7-11 iulie si 11 zile / 14-24 iulie
Bechet 26.3 unitati/ 106.1 unitati
13 zile 19 zile 5 zile / 1-5 iulie si 10 zile / 15-24 iulie
Turnu Magurele 26.1 unitati/103.2 unitati
14 zile 20 zile 5 zile/1-5 si 7-11 iulie si10 zile / 15-24 iulie
Alexandria 35. 0 unitati/102.0 unitati
11 zile 19 zile 5 zile / 1-5 iulie si 10 zile / 15-24 iulie
Giurgiu 26. 1 unitati/ 101.3 unitati
8 zile 20 zile 5 zile/1-5 si 7-11 iulie si10 zile / 15-24 iulie
Drobeta Tr. Severin 15.2 unitati/93.6 unitati
11 zile 17 zile 10 zile / 15-24 zile
Rosiori de Vede 28.0 unitati /93.5 unitati
10 zile 19 zile 5 zile / 7-11 iulie si 10 zile / 15-24 iulie
Caracal 24 0 unitati/91.4 unitati
12 zile 19 zile 5 zile / 1-5 iulie si10 zile / 15-24 iulie
Bucuresti Baneasa 16.0 unitati/84.5 unitati
9 zile 18 zile 10 zile/ 15-24 iulie
Intensitatea cea mai accentuata a „arsitei” s-a inregistrat in intervalul 14-24 iulie, cand temperaturile maxime din aer s-au situat frecvent peste 35...40C, pe areale extinse din sudul, sud-estul, estul si vestul tarii. In data de 24 iulie 2007, temperaturile maxime din aer au atins valori deosebit de ridicate (40...44C), local in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova. La Calafat s-a atins valoarea de 44,3C, peste maxima absoluta a temperaturii aerului din luna iulie, respectiv 43,5C, inregistrata in data de 5 iulie 2000, la Giurgiu.
INTENSITATEA FENOMENULUI DE “ARSITA” IN LUNA IULIE 2007
► Anul 2006-2007, sub aspectul regimului pluviometric a fost excesiv de secetos la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii, deficitele de precipitatii fiind mai accentuate comparativ cu anul 1945-1946.
In 2007, seceta a afectat >65% din suprafata cultivata, in proportii cuprinse intre 50-100%. In acest an, ponderile cele mai mari in suprafata cultivata cu cereale au fost detinute de culturile de porumb boabe (49,5%) si grau (37,9%).
OLTENITA 874.5 l/mp 523.8 l/mp 235.4l/mp / iulie 2005CALAFAT 762.6 l/mp 515.7 l/mp 143.8 l/mp / iunie 2005
TURNUMAGURELE
758.6 l/mp 514.8 l/mp 185.6 l/mp /august 2005
► Perioadele cele mai ploioase, cu cantitati de precipitatii deosebit de abundente care au determinat inundatii si baltiri de apa pe suprafete agricole extinse au fost: 1–6 iulie, 7–13 iulie, 14–20 iulie, 3–9 august, 11–17 august, 18–24 august 2005.
ANI AGRICOLI EXCESIV DE PLOIOSI / GRAU DE TOAMNA - 2005
13 IULIE 2005
PRECIPITATII (l/mp) / IULIE 2005
EXCESE DE UMIDITATE
~ 650.000 ha de teren agricol au fost afectate de inundatiile din perioada aprilie-septembrie 2005, din care ~ 500.000 ha suprafata cultivata
6 IULIE 2005
ANI AGRICOLI EXCESIV DE PLOIOSI / PORUMB - 20056 IULIE 2005
13 IULIE 2005
EXCESE DE UMIDITATE
In intervalul aprilie – august 2005, calamitarea partiala/totala a culturilor agricole din Romania s-a datorat cantitatilor abundente de precipitatii, situate peste valorile medii multianuale lunare si care s-au inregistrat in numai 1, 2 sau 3 zile consecutive determinand inundarea terenurilor, aparitia exceselor de umiditate in sol, baltiri de apa temporare sau de lunga durata (peste 3-5 zile consecutive) la suprafata solului si in culturi.
► Efectele fenomenului de seceta pedologica in 2007
► Efectele dezastruoase ale inundatiilor in 2005
► EfectelEfectelee schimbarilor climatice asupra graului de toamna schimbarilor climatice asupra graului de toamna
Scurtarea sezonului de vegetatie cu Scurtarea sezonului de vegetatie cu 22--1414 zile, zile, datorita cresterii temperaturiidatorita cresterii temperaturii
Cresterea productiei in 2050 Cresterea productiei in 2050 cu 14%, ca urmare a efectului cu 14%, ca urmare a efectului cresterii concentratiei de CO2 cresterii concentratiei de CO2 asupra fotosintezeiasupra fotosintezei
► Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei din sol (EUA), perioada 2020-2050din sol (EUA), perioada 2020-2050
I. Aplicarea irigatiilor / Grau de toamnaI. Aplicarea irigatiilor / Grau de toamna
Eficienta de utilizare a apeiGrau de toamna neirigat
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
1.9
2
Clima curenta 2020 2050
EUA
(kg.
m-3
)
fara CO2cu CO2
Eficienta de utilizare a apei Grau de toamna irigat
11.11.21.31.41.51.61.71.81.9
2
Climacurenta
2020 2050
EUA
(kg.
m-3
)
fara CO2cu CO2
Graul de toamna utilizeaza mult mai eficient apa din sol in ambele scenarii, indeosebi in cazul scenariului 2050. Luand in considerare efectul CO2 asupra culturii neirigate si irigate de grau, EUA creste semnificativ cu 10-11% in 2020 si respectiv, cu 32-33% in 2050, comparativ cu perioada actuala, datorita in principal cresterii ratei de asimilare a CO2.
► Efectele schimbarilor climatice asupra culturii de porumbEfectele schimbarilor climatice asupra culturii de porumb
CALARASIMedia productiei de porumb
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
Clima actuala 2020 2050
kg/h
a
CALARASIDurata medie a sezonului de vegetatie
105 110 115 120 125
Climaactuala
2020
2050
Zile
Scurtarea Scurtarea sezonului de sezonului de vegetatie cu 7 zile vegetatie cu 7 zile in 2020 si in 2020 si respectivrespectiv,, cu 12 cu 12 zile in 2050, ca zile in 2050, ca urmare a cresterii urmare a cresterii temperaturiitemperaturii
Diminuarea productiei cu 14% in 2020 si Diminuarea productiei cu 14% in 2020 si respectiv 21% in 2050, ca rezultat al cresterii respectiv 21% in 2050, ca rezultat al cresterii deficitelor de apa din sol, indeosebi in faza de deficitelor de apa din sol, indeosebi in faza de umplere a boabelorumplere a boabelor
► Efectele schimbarilor climatice asupra balantei de apa din sol in cultura Efectele schimbarilor climatice asupra balantei de apa din sol in cultura de porumb, perioada 2080-2099/scenariul SRES A1Bde porumb, perioada 2080-2099/scenariul SRES A1B
CALARASI Deficitul de apa din sol si durata acestuia
0
100
200
300
400
500
600
700
Clima actuala 2080-2099
mm
/ se
zon
0
1020
30
40
5060
70
8090
100
zile
DeficitDurata
FUNDULEADeficitul de apa din sol si durata acestuia
0
100
200
300
400
500
600
Clima actuala 2080-2099
mm
/sez
on
0
20
40
60
80
100
120
Zile
DeficitDurata
BUZAUDeficitul de apa din sol si durata acestuia
0
100
200
300
400
500
600
Clima actuala 2080-2099
mm
/ se
zon
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Zile
DeficitDurata
Apa accesibila plantelor de porumb se Apa accesibila plantelor de porumb se va diminua semnificativ datorita va diminua semnificativ datorita
cresterii deficitelor de apa din sol, a cresterii deficitelor de apa din sol, a evapotranspiratiei de referinta si a evapotranspiratiei de referinta si a
cerintelor fata de apa ale plantelor, ca cerintelor fata de apa ale plantelor, ca urmare a reducerii cantitatilor de urmare a reducerii cantitatilor de
precipitatii si cresterii temperaturiiprecipitatii si cresterii temperaturii
Cresterea deficitelor Cresterea deficitelor de apa si a duratei de apa si a duratei
acestoraacestora
Cerinta fata de apa a porumbului
400
450
500
550
600
650
700
750
Clima actuala 2080-2099
mm
/sez
on
CalarasiBuzauFundulea
Precipitatii efective
0
50
100
150
200
250
300
Clima actuala 2080-2099
mm
/sez
on
CalarasiBuzauFundulea
Cresterea evapotranspiratiei Cresterea evapotranspiratiei de referinta si a cerintelor fata de referinta si a cerintelor fata
reale, a precipitatiilor reale, a precipitatiilor efective si a efective si a productieiproductiei
Evapotranspiratia reala a culturii de porumb
200
250
300
350
400
450
Clima actuala 2080-2099
mm
/sez
on
CalarasiBuzauFundulea
Procentul de diminuare a productiei de porumb
-80-70-60-50-40
-30-20-10
0
Clima actuala 2080-2099%
CalarasiBuzauFundulea
► Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei din sol (EUA), perioada 2020-2050din sol (EUA), perioada 2020-2050
I. Aplicarea irigatiilor / PorumbI. Aplicarea irigatiilor / Porumb
Eficienta de utilizare a apei Porumb neirigat
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
Climacurenta
2020 2050
EUA
(kg.
m-3
)
fara CO2cu CO2
Eficienta de utilizare a apei Porumb irigat
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
Currentclimate
2020s 2050s
EUA
(kg.
m-3
)
fara CO2cu CO2
In cultura de porumb neirigata, EUA se diminueaza semnificativ cu 22% in 2020 pana la 74% in 2050. Prin aplicarea irigatiilor, EUA creste in ambele scenarii, respectiv cu 1.5-2.5% pana la 8-19%, comparativ cu perioada actuala.
Data medie de producere a fazei de dezmugurire
6062646668707274767880
Clima actuala 2040 2080
Zile
Jul
iene
Data medie de producere a fazei de inflorire a caisului
7880828486889092949698
Clima actuala 2040 2080
Zile
Jul
iene
Data medie de producere a infloririi prunului
86
88
90
92
94
96
98
100
102
Clima actuala 2040 2080
Zile
Jul
iene
Data medie de producere a infloririi parului
9092949698
100102104106108
Clima actuala 2040 2080
Zile
Jul
iene
Data medie de producere a infloririi marului
949698
100102104106108110112
Clima actuala 2040 2080
Zile
Jul
iene
Diferente absolute
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
Dezmugurire Cais Prun Par Mar
Zile
2040 2080
► Impactul schimbarilor climatice asupra speciilor pomicole, utilizand mpactul schimbarilor climatice asupra speciilor pomicole, utilizand scenarii climatice arbitrare, respectiv cresterea temperaturii cu 1scenarii climatice arbitrare, respectiv cresterea temperaturii cu 1C /2040 C /2040 si 2si 2C /2060.C /2060. Cresterea riscului fata deCresterea riscului fata deinghetul tarziu de primavarainghetul tarziu de primavara
CONCLUZII
► Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii, elemente considerate limitative pentru toate activitatile specifice domeniului agricol.
► In deceniile urmatoare, implicatiile incalzirii globale in economia industriala, aprovizionarea cu apa, agricultura, biodiversitatea vor fi foarte evidente. La nivel global, incalzirea are deci ca efect, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor extreme, in special seceta si inundatiile. Cauzele care conduc la aparitia acestor fenomene sunt legate evident atat de clima, cat si de interventiile umane, respectiv utilizarea defectuoasa a terenurilor si resurselor de apa, practicile agricole necorespunzatoare, despaduririle, suprapasunatul si, nu in ultimul rand, poluarea aerului si solului.
► Adaptarea la schimbarile climatice va beneficia in special de experienta dobandita din reactia la evenimentele climatice extreme, prin implementarea planurilor de adaptare si administrare a riscurilor schimbarilor climatice.
DIRECTII VIITOAREDIRECTII VIITOARE
●● Identificarea si selectarea optiunilor agricole de Identificarea si selectarea optiunilor agricole de adaptare pentru reducerea riscuriloradaptare pentru reducerea riscurilor agroclimatice agroclimatice termice si hidrice.termice si hidrice.
● ● Cuantificarea si formularea strategiilor alternative Cuantificarea si formularea strategiilor alternative de adaptarede adaptare..
● ● Recomandari privind cele mai eficiente masuri de Recomandari privind cele mai eficiente masuri de adaptare in vederea limitarii impactelor negative ale adaptare in vederea limitarii impactelor negative ale posibilelor schimbari climaticeposibilelor schimbari climatice..