CUPRINS
Argument2
I.Generalitati.Tipuri de scri....4
II. Casa scrii..6
III.Scri din beton armat...7
III.1.Elemente componente7
III.2.Dimensionare funcional.8
III.3.Scri exterioare din beton armat....10
III.4.Scri interioare din beton armat monolit...10
III.5.Tehnologia de execuie a scrilor din beton
armat....................................11
III.6.Scari interioare din beton armat-prefabricat.14
IV.Elemente generale de calcul.16
V.Norme de sntatea i securitatea muncii17
VI.Bibliografie....18
Anexe...19ARGUMENT
Tema proiectului de certificare nivel III esteScri din beton
armat.
Am ales aceast lucrare deoarece:
- scrile sunt utilizate n toate tipurile de construcii avnd
forme i structuri diferite;
-alegerea tipului de scar,calculul ei i tehnologia de realizare
influeneaz modul de comportare n timp,stabilitatea i sigurana n
exploatare;
-dimensiunile lor sunt foarte importante att din punct de vedere
al accesului ct i din punct de vedere al evacurii.
Lucrarea este structurat astfel:
n capitolul I am dat definiia scrilor,am enumerate cteva condiii
pe care trebuie s le ndeplineasc,iar apoi am clasificat scrile dup
mai ulte criterii:
-dup destinaie i rol;
-dup poziie;
-dup modul de comportare la foc;
-dup nlimea treptelor;
-dup material;
-dup forma n plan.
Am scris cteva proprieti ale scrilor din piatr, lemn, metal i
beton armat
Capitolul II cuprinde noiuni despre casa scrii.
n capitolul III sunt abordate scrile din beton armat astfel:
-elementele componente,
-dimensionare,
-noiuni despre scrile exterioare,
-noiuni despre scrile interioare,
-tehnologia de realizare a scrilor monolite i tehnologia de
montare a scrilor prefabricate.
Capitolul V este rezervat elementelor generale de calcul.
n Capitolul VI sunt trecute norme de sntatea i securitatea
muncii la realizarea scrilor.
La sfritul lucrrii am alctuit o bibliografie i cteva anexe cu
diferite scri i elementele unei scri din beton armat.
Scarile sunt mijlocul de acces ,dintre exteriorul si interiorul
unei cladiri si trecerea de la un nivel la altul. Istoria scarilor
se pierde in negura timpului ele fiind printre primele descoperiri
ale omului in materie de constructii.
Primele scari au fost cioplite in piatra (roca) si odata cu
inaintarea in timp oamenii au inceput sa construiasca scari din
lemn,acestea fiind mai usor de lucrat. Au urmat scarile din metal
si beton armat.
In secolul xx, pentru o urcare mai comoda a scarilor si pentru
un efort minim depus la urcare, in diverse cladiri publice si
comerciale,oamenii au construit scarile rulante. Pentru design-ul
scarilor se folosesc placile de marmura sau mozaic, iar pentru cel
al balustradelor se folosesc fierul forjat, aluminiu si alte
metale. Balustrada mai poate fi din beton armat turnat in diverse
forme si modele dupa imaginatia fiecarui arhitect,iar mana curenta
ce acopera balustrada poate fi din lemn, tabla, mase plastice,
etc.
Dezvoltarea continu a sistemelor de scri garanteaz faptul c
fiecare scar corespunde atat din punct de vedere tehnic cat si
estetic celor mai inalte asteptri , indiferent dac alegeti o scar
din lemn, lemn laminat, piatr, sticl sau metal.
De la inceput scara, deschide arhitectului si investitorului o
multime de posibilitti pentru un design estetic si transparent la
proiectarea scrilor de orice fel:
- treptele scrilor bine proportionate ofer sigurant, stabilitate
si stil
- sistemul de ancoraj in perete nu necesit alte piese accesorii
inestetice si inutile
- o gam larg de man curent si materiale pentru balustrade
garanteaz individualitate si flexibilitate
- o multitudine de materiale, suprafete si culori pentru a se
potrivi cu un anumit stil;
- suspensie elastic pentru a amortiza zgomotul si vibratiile
;
- un sistem de protectie al treptelor (montat lateral) care
impiedic deteriorrile si care nu necesit etape suplimentare de
constructie ;
- posibilitti multiple de imbinare pentru punerea in aplicare a
dorintelor dumneavoastr personale. I.GENERALITATI. TIPURI DE
SCRI
Scarile sunt elemente de constructie care realizeaza legatura
intre cladire si nivelul terenului exterior sau nivelele diferite
ale spatiului interior al cladirii.
Rolul scarilor este de a permite evacuarea rapida a persoanelor
din cladire in caz de incendiu sau cutremur.
Scarile trebuie sa satisfaca o serie de conditii privind:
confortul circulatiei,care depinde de efortul necesar parcurgerii
diferentei de nivel si de senzatia de siguranta a circulatiei;
rezistenta si stabilitatea scarii la solicitarile rezultate din
greutatea elementelor componente, greutatea oamenilor;
aspectul plastic prin folosirea scarii si ca element decorativ
al spatiului interior sau exteri
CLASIFICARE
Dupa destinatie si rolul lor:
scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic
deosebit; in caz de incendiu sau cutremur,servesc la evacuarea
rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua nivele);
scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;
scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre
diferite nivele sau numai la unele dintre ele cum ar fi scari de
pod,de pivnita. Aceste scari, in general, nu se iau in considerare
in caz de evacuare la incendiu sau cutremur.
Dup poziia fa de cldire, se deosebesc:
scri interioare;
scri exterioare
Dup modul de comportare la foc (determinat de materialele din
care se execut) sunt:
rezistente la foc (piatr, beton armat);
semirezistente la foc (metalice);
semicombustibile (din lemn ignifugat);
combustibile (din lemn, n piese cu seciuni mari);
inflamabile (din lemn, n piese cu seciuni mici).
Dup nlimea h, a treptelor, scrile se mpart n:
scri cu trepte joase, cu h < 16,5cm, utilizate la scrile
principale care deservesc cldiri cu mai mult de patru etaje, la
scri pentru grdinie,coli,spitale;
scri cu trepte de nlime mijlocie, avnd 16,6 < h < 17,5cm,
sunt cele mai comode la urcat; se folosesc la scri principale n
cldiri cu cel mult patru etaje, sau la scri secundare n cldiri cu
mai mult de patru etaje;
scri cu trepte nalte, avnd 17,6 < h < 22,5; sunt utilizate
la scri secundare n cldiri cu mai puin de patru etaje sau la scri
de pivni, pod.
Dup materialul din care se execut scrile pot fi din:
lemn;
zidrie;
piatr;
metal;
beton simplu; beton armat monolit;
elemente prefabricate din beton armat.
Dup forma lor n plan, scrile se clasific n:
scri cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste;
treptele acestor scri au form dreptunghiular ;
scri cu rampe curbe sau n spiral, continue sau cu podeste;
treptele acestor scri au n plan form trapezoidal ;
scri balansate, la care ntoarcerea rampelor se face prin
intermediul treptelor
Scarile din lemn
Cu varietatea sa in culori, modele si tipuri, lemnul este
dintotdeauna prima alegere, cand este vorba de ambient,
confortabilitate, naturalete si calitate.
Folosirea scarilor din lemn prezinta anumite avantaje :
- poate fi folosit : lemn masiv, furniruri de inalt calitate si
lemn laminat modern _ artar, fag, stejar, cires, nuc, mahon si
altele , o palet larg de modele si culori ;
- imbinare longitudinal si imbinare in dinti ;
- lcuire in mai multe straturi, ecologic a fiecrei trepte pentru
longevitate, rezistent si un design natural.
Scara autoportant din lemn laminat este de o calitate superioar
.Folosind avantajele unui material modern cu nenumrate posibilitti
de structurare , un design si o calitate de mare valoare .
Suprafetele lemnului laminat sunt in mare msur nepretentioase la
intretinere, fotostabile si rezistente la temperaturi inalte.
Scari din piatra
Astzi stau la dispozitie o gam larg de pietre de mare valoare.
Pe lang criteriile estetice putem nota si urmtoarele puncte:
- sa se utilizeze pentru fiecare scop piatra potrivit: granit
(piatr dur: solicitare mare, de ex. in spatii publice), marmur
(piatr moale: folosire personal sau suprafete mai putin
solicitate), pietre artificiale de beton pentru utilizri diferite
;
- fiecare piatr ofera aspect individual , piatra este unica ,
ofert o mare varietate de culori si structuri ;
- materialele din piatr sunt diferite , trebuie sa provina din
cariere selectate atent ;
- modelele pentru scari reprezint numai o parte din gama larg de
materiale din piatr care stau la dispozitie pentru scara ;
Pentru man curent, bare, stalpi ,trepte , pot fi alese diferite
variante combinatii .
Exist flexibilitate , se pot schimba treptele, precum si alte
componente, solutii care pot fi adoptate in cazul unor amenajri
noi. Scarile spiralate si elicolidale
Posibilittile variate in cazul scrilor spiralate si elicoidale
sunt expresia design-ului modern, in pas cu moda in
constructii.
- scri spiralate din lemn, otel sau otel aliat
- o diversitate mare de materiale pentru trepte (lemn, piatr si
sticl)
- man curent curb din cordea, lemn, otel sau otel aliat
- variatii de balustrade cu an, sticl sau bare verticale de
umplutur 60
Scri din beton simplu i armat
Sunt cele mai folosite datorit avantajelor mai ales datorit unei
stabilitti,unei rezistene i datorit unei sigurane ridicate n
exploatare.Ele pot fi din beton simplu,din beton armat monolit i
din beton armat prefabricat.II.CASA SCARII
Casa scarii este spatiul special amenajat pentru amplasarea
scarilor interioare. Trebuie sa fie vizibila si accesibila direct
de la intrare. Acest spatiu din cladire ,folosit pentru evacuare in
caz de pericol, trebuie sa fie separat de restul cladirii prin
pereti, plansee si usi rezistente la foc. Acest lucru este necesar
pentru a se putea parcurge traseul complet pana la nivelul iesirii
in exterior, fara a parasi casa scarii. Peretii de la casa scarii
trebuie sa aiba grosimea minima de 25 cm la zidarie si de minimum
20 cm la beton, pentru protejarea acestui spatiu in caz de incendiu
.
Casa scarii va fi ventilata si iluminata natural. Suprafata
ferestrelor este de cel putin 1/14 din suprafata orizontala a casei
scarilor, pentru fiecare etaj in parte. Cand nu este posibila
iluminarea naturala,se admite lumina artificiala, cu conditiia sa
fie asigurata posibilitatea de functionare, in orice moment
(incendiu, cutremur) a unui sistem automat de iluminare
artificiala. Este necesara posibilitatea de comunicare cu
acoperisul cu pod sau tip terasa.Forma in plan a scarii depinde de:
suprafata scarii, de importanta scarii, de cerintele arhitectonice
si de raporturile dintre dimensiunile casei scarilor.III. SCRI DIN
BETON ARMAT
III.1.Elemente componente
Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este
indicata folosirea betonului armat, material cu rezistente mecanice
favorabile la temperaturi ridicate .
Elementele componente ale unei scari din beton armat sunt:
treapta, contratreapta, rampa, podestul, balustrada.
Treapta reprezinta suprafata orizontala pe care se circula.
Treptele au intre ele aceeasi diferenta de nivel. Lungimea libera a
treptei este egala cu latimea scarii si este in functie de debitul
curent al circulatiei si de dimensiunile obiectelor ce urmeaza a fi
transportate pe scara.
Contratreapta reprezinta suprafata verticala care leaga doua
trepte consecutive, formand inaltimea treptei. Raportul dintre
inaltimea h si latimea l a treptei dap anta scarii. Intre aceste
elemente trebuie sa existe relatia Blandel: 2 h + l = 62 64 cm ,iar
pentru gradinite 2 h + l = 58 60 cm.Panta scarii este elementul
determinant al confortului circulatiei. In functie de inaltimea
contratreptei scarile pot fi: joase cu h < 16,5 cm mijlocii cu h
= 16,517,5 cm si inalte cu h > 17,622,5 cm. Treptele joase sunt
recomandate pentru scari secundare, iar cele mijlocii pentru scari
principale si secundare. Treptele inalte sunt indicate numai pentru
scari secundare, iar cele cu h >19,5 cm sunt admise doar la
scari de serviciu. Pentru a realiza pasirea comoda, treapta se
prevede cu un profil (ciubuc), care iese in consola 25 cm. Profilul
constituie, in acelasi timp si un element decorative.
Rampa este portiunea inclinata a scarii ce poate fi dreapta sau
curba. Numarul de trepte al unei rampe este de cel putin trei
pentru o circulatie comoda si in conditii de securitate, si de cel
mult 16 trepte. Peste acest numar, se recomanda a fi intrerupte
prin podeste de odihna.
Linia pasului este proiectia in plan a liniei de calcare normala
a treptelor. Aceasta linie este paralela cu parapetul rampei, la o
distanta de 5060 cm de acesta. Inaltimea libera intre doua rampe
suprapuse sau o rampa si podestul superior este de cel putin 2,20 m
la scari principale si 1,90 m la scari de serviciu, masurat pe o
raza ce pleaca de la muchia treptei.
Grinda de vang este elementul de rezistenta (grinda inclinata)
pe care reazema treptele sau planul rampei .
Podestul face trecerea de la o rampa la alta sau de la o scara
la nivelul unor suprafete plane orizontale. Latimea podestului este
egala cu latimea scarii, pentru a asigura circulatia numarului de
fluxuri.
Balustrada se prevede la partea libera a rampei sau podestului,
trebuind sa reziste la solicitarile mecanice (evacuare oameni).
Inaltimea de siguranta a balustradelor e necesar sa fie 0,80,9 m,
putandu-se reduce in functie de latimea balustradei. Pot fi
prevazute si in dreptul ferestrelor intretaiate de podestele
scarilor.
Mana curenta este o piesa profilata, situata in mod obligatoriu
la partea superioara a balustradei. Ea este fixata solid de
balustrada sau de peretii scarilor, pe o singura parte a rampelor,
la scarile care deservesc 13 fluxuri, iar la scarile mai late pe
ambele parti. Forma si sectiunea mainii curente urmeaza a fi astfel
conceputa, incat sa fie usor cuprinsa cu mana .
III.2.Dimensionarea funcional
In cadrul dimensionarii functionale se vor determina prin
calcul: latimea siinaltimea treptelor, latimea rampei si a
podestelor.
Dimensiunile treptei, latimea si inaltimea se stabilesc in
functie de necesitatile functionale ale cladirii si de destinatia
scarii. Inaltimea unei trepte (h) rezulta din conditia n.H. in care
n-numarul de trepte, astfel incat sa fie un numar intreg;
H-inaltimea dintre etaje. Cunoscand h, se pe H se poate determina
latimea treptei b din relatia lui Blandel b+2h=6264cm
La cladirile de locuit cu populatie redusa, latimea rampei
rezulta din relatii functionale si din posibilitatea de a se putea
transporta pe scara diferite obiecte. La cladirile publice (cu
aglomerare mare de oameni), latimea scarii rezulta dintr-o
dimensionare, pentru evacuare in caz de pericol. Latimea rampei se
determina dupa nivelul cu cel mai mare numar de fluxuri, fara a se
cumula fluxurile care vin de la niveluri diferite. Exceptie fac
salile de teatru sau cinematograf.
Numarul de fluxuri prin care se evacueaza persoanele se
determina cu relatia:
F = N / C in care:
F-numarul de fluxuri rezultat;
N-numarul de persoane evacuate;
C-capacitatea de evacuare a unui flux.
Rezultatele se rotunjesc la numarul intreg imediat superior.
Numarul de persoane N se determina din proiectul cladirii sau se
stabileste in functie de destinatia acesteia. Capacitatea de
evacuare a unui flux (C) este indicata, in functie de destinatia
cladirilor. La cladirile de locuit, capacitatea de evacuare a unui
flux este C= 90
Pe baza numarului de fluxuri se determina latimea scarii, care
este cel putin :
de 0,80 pentru un flux
de 1,10 pentru 2 fluxuri;
de 1,60 pentru 3 fluxuri;
de 2,10 pentru 4 fluxuri;
de 2,50 pentru 5 fluxuri.
Latimile uzuale de scara sunt cele care corespund la 2-3
fluxuri. Latimea maxima a scarii nu se imiteaza, dar rampele cu
latime peste 2,40 m vor fi impartite pe toata lungimea lor cu
balustrade intermediare.
Scarile se vor mentine cu latime constanta, pe portiunile unde
circulatia este aceeasi. La cladirile de locuit, inaltimea si
latimea treptelor, latimea rampelor si a podestelor se mentin
constante pe toate nivelele scarii.
In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime de sus pana
jos. Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la
pivnita sau subsoluri,care pot fi mai ingustate. In consecinta,
zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi
verticala (fara ingrosari interioare). In situatiile in care
regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre
casa scarii), podestul respectiv trebuie sa aiba latimea
corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in
nici un caz mai mica de 160 cm.
La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele
parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la
foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si
balustradele se impart in :
- inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ;
- late, cand latimea lor depaseste 20 cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este
in functie de latime; astfel pentru cele inguste, latimea este 90
cm, iar pentru cele late, ea scade conform tabelului .
In general, o scara trebuie sa aiba aceeasi latime de sus pana
jos. Pot face exceptie aripile care urca la pod sau care coboara la
pivnita sau subsoluri,care pot fi mai ingustate. In consecinta,
zidurile casei scarii isi mentin fata interioara pe aceeasi
verticala (fara ingrosari interioare). In situatiile in care
regulile impun ca usile sa se deschida in sensul evacuarii (spre
casa scarii), podestul respectiv trebuie sa aiba latimea
corespunzatoare latimii scarii, sporita cu latimea foii usii, si in
nici un caz mai mica de 160 cm.
La partea interioara a rampelor scarilor inchise si pe ambele
parti la cele deschise se prevad balustrade a caror rezistenta la
foc trebuie sa fie aceeasi cu a scarii. Dupa latime, parapetele si
balustradele se impart in :
- inguste, cand au latimea mai mica de 20 cm ;
- late, cand latimea lor depaseste 20 cm.
Inaltimea de siguranta a parapetelor, conform standardului este
in functie de latime; astfel pentru cele inguste, latimea este 90
cm, iar pentru cele late, ea scade conform tabelului .
Latimea (cm)Inaltimea (cm)Latimea (cm)Inaltimea (cm)
20904080
2587.54577.5
30855075
3582.56072.5
La cladirile de locuit , inaltimea minima de siguranta a
parapetului indifferent de latime nu poate sa scada sub 80 cm.
Podestele vor fi dimensionate in functie de numarul de fluxuri care
este identic cu cel de pe rampa scarii, prin care se face evacuarea
persoanelor. Prin dimensiunile functionale ale scarii intelegem
dimensiunile de gabarit in stadiul scarii finisate.
III.3.Scri exterioare din beton
Scarile exterioare , de la intrare sau de la subsol vor rezema
fie pe console legate de zidaria peretelui, fie pe fundatii
independente de restul constructiei. Aceste fundatii vor avea
aceleasi conditii de fundare ca si fundatiile care nu transmit
sarcini mari si anume: sa fie incastrate in terenul bun de fundare
si sa depaseasca adancimea de inghet.
Treptele si podestul acestor scari rezemate la ambele capete,
trebuie sa aibe o panta redusa, spre partea inferioara a scarii,
pentru a permite scurgerea apei;
Dala pe care se aseaza treptele din beton poate rezema pe o
umplutura de pamant, ca si cofraj. Intre stratul de pamant si dala
se interpune un strat de pamant compactat. Nivelul podestului
exterior se recomanda a fi mai jos decat al pardoselii vestibulului
de intrare. Intre scara exterioara si constructie se prevede un
rost de tasare sau armatura placii parterului se continua cu cea a
scarii exterioare.
III.4.Scari interioare din beton armat monolit.
Scara de beton armat transmite sarcinile spre structura de
rezistenta a cladirii, prin intermediul casei scarilor.
Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata
longitudinal, descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si
transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de
vang. Rezemarea longitudinala a rampei se poate realiza prin
intermediul placii podestului, care, la randul sau poatefi rezemat
pe 2 sau 3 laturi.Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan
vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care
necesita grosime si armare sporita. Alta solutie de rezemare
longitudinala a rampei este pe grinzi de podest, grinzi amplasate
la intersectia intre rampa si podest. Rezemarea rampei prin
intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste
atunci cand deschiderea rampei este mare.
Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :
- amlasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei
scarii vitrate) sau putin retrase spre interior, in scopul
micsorarii grosimii aparente a rampei ;
- prelungirea acestor grinzi, care servesc si la rezemarea
podestului ;
- amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea
dimensiuni marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale,
reducand astfel gabaritul liber al scarii.
Rezemarea transversala a rampei se realizeaza in peretii
longitudinali ai casei scarii. Dala continua pe mai multe nivele si
franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa
subtire, prismatica. Aceasta comportare spatiala da scarii o
rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi de rezemare.In cazul
cand nu se considera conlucrarea rampei cu podestul, rampa se va
incastra in peretii longitudinali ai casei scarii, iar podestul va
lucra separat, fiind incastrat pe trei laturi in zidurile casei
scarii iar pe a patra rezemat pe o grinda de podest. Treptele, la
scarile din beton armat monolit, pot fi alcatuite din beton simplu
turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton
armat . Datorita efectului arhitectonic deosebit, se utilizeaza din
ce in ce mai des scarile cu treapta contratreapta. La acest tip de
scari, sarcinile exterioare vor determina eforturi care sunt
preluate numai de trepte si contratrepte. Daca unghiul intre trepte
si contratrepte este de 90 C, aceste scari poarta denumirea de
scari ortopoligonale. Solicitarea preponderenta,la acest tip de
scari, este incovoierea.
Armarea scarilor ortopoligonale se poate realiza cu armaturi
continue si etrieri sau armaturi continue si cu bare suplimentare
inclinate. Pentru simplificarea calculelor, grosimea treptelor va
fi egala cu cea a contratreptelor. Datorita concentrarilor de
eforturi, in locurile de frangere a liniei mediane se prevad
armaturi inclinate.
Sectiune printr-o scara din beton armat monolit, cu dala de
rezistenta urmarind forma treptelor:
1-dala ;
2-podest ;
3-imbracamintea podestului ;
4-armura dalei ;
5-mana curenta imbracata in tub PVC ;
6-suporturile mainii curente ;
7-contratreapta inclinata imbracata in foi de material plastic
;
8-idem, treapta.
III.5.Tehnologia de execuie a scrilor din beton armat
Scrile din beton armat monolit se pot executa odat cu planeele
ntre care sunt prevazute sau dup execuia acestora, mai ales cnd
planeele sunt din elemente prefabricate.Dac scrile se toarn dup
execuia planeelor este necesar ca din podeste sau din grinzile de
podest s fie lsate musti pentru legarea lor cu armturile rampei sau
ale vangului.Execuia monolit a scrilor din beton armat cuprinde
urmtoarelelucrri:
-trasarea scrilor;
-cofrarea scrilor;
-armarea scrilor;
-turnarea i compactarea betonului;
-decofrarea.
Trasarea scrilor se face astfel:
-se traseaz linia oblic care indic partea inferioar a rampei sau
vangului,precum i intradosul treptelor;
-se stabilesc poziiile primei i ultimei trepte de pe ramp;
-se traseaz linia oblic ce trece prin vrfurile trptelor i o
linie orizontal la nivelul podestului;
-pe linia orizontal se traseaz mprirea treptrelor dup limea
lor,cu firul cu plumb se mparte corespunztor linia oblic.
Cofrarea scrilor
Scrile din beton armat monolit pot fi executate ntr-o singur
etap (rampa,vang i trepte)sau n dou etape, nti rampa sau vangul i
apoi treptele. n primul caz se execut cofrajul nclinat al rampei
sau vangului i cofrajul pentru contratreapta. pentru scrile care se
execut n doua etape, se cofreaz mai nti elementele de rezisten
(podeste,vanguri) se betoneaz i apoi se execut cofrajul treptelor.
Cofrajul pentru contratreapta se realizeaz ca un tipar, reprezentnd
negativul contratreptei, pentru a permite operaiile de betonare i
finisare
Armarea scrilor
Podestele, rampele i grinzile de vang se armeaz dup regulile
date pentru plci i grinzi de beton armat.O atenie deosebit se acord
legturilor de continuitate a armturilor din scar cu armatura
planeelor pe care le unete. La scrile cu rampe de beton armat,
treptele nu au rol de rezisten, de aceea se execut din beton
simplu.
Turnarea i compactarea betonului
Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidriile - care vor veni n
contact cu betonul proaspt - vor fi udate cu ap cu (2-3) ore nainte
i imediat nainte de turnarea betonului, dar apa rmas n denivelri va
fi nlturat.Din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va
face n: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct n
lucrare. nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai
mare de 3,00 m.Betonul se toarn pornind de la partea de jos a scrii
i se compacteaz cu pervibratoare sau vibratoare de cofraj. La
turnarea unei scri se admit rosturi de lucru numai n lungul
grinzilor de podest, cnd acestea nu se pot turna integral.n cazul
treptelor executate ulterior rampei, este necesar ca la turnarea
plcii de beton armat s se se prevad musti de legatur, pentru a
asigura legatur a treptelor cu placa.
Decofrarea
Ordinea este urmtoarea:
-se decofreaz prile laterale (contratrepte, pri de vang sau
rampe)
-prile orizontale sau nclinate (de la podeste, rampe,
grinzi)
-betonul trebuie s aib rezistena la compresiune de minimum 25
dan/cm.
Finisarea scarilor din beton armat.
La scarile din beton armat, finisajul se utilizeaza in functie
de destinatia cladirii, importanta scarii, considerente estetice si
economice.
Scarile din beton armat se pot finisa cu :
- mortar de ciment sclivisit in grosimea de 1-1,5 cm ; in cazul
unei circulatii frecvente, se protejeaza muchiile cu otel cornier
fixat prin
- ancore metalice. Pentru a evita alunecarea, suprafata
treptelor se va prevedea rulata sau buciardata;
- placaje din piatra naturala (placi de mozaic), la treptele si
contratreptele asezate pe un pat de 2 cm de mortar de ciment ;
- mozaic turnat ;
- scanduri de stejar fixate in dibluri de lemn ;
- PVC fixat cu adezivi.
Intradaosul scarilor din beton armat se tencuieste si se
zugraveste
III.6.Scari interioare din beton armat-prefabricat.
Capacitatea de ridicare a macaralelor va influenta asupra
adoptarii uneia dintre urmatoarele solutii de elemente prefabricate
la scari de beton armat,in ordinea cresterii gradului de
industrializare :
- trepte prefabricate independente ;
- trepte, contratrepte si grinzi de vang ;
- rampa si semipodest prefabricat.
Treptele prefabricate independente pot fi elemente cu goluri sau
fara goluri,pot rezema la capete pe grinzi de vang monolite sau
incastrate in zidarie. Treptele dreptunghiulare vor rezema intre
ele pe o fasie de 4cm;cele triunghiulare au suprafata de contact
tesita, contactul realizandu-se printr-un rost frant,cu laturi de
3cm.
Grinzile de vang prefabricate pot avea sectiunea transversala in
forma de cremaliera. Grinzile de vang reazama pe grinzi de podest,
care pot fi prefabricate sau monolite.
Scarile cu rampa prefabricata din beton armat au treptele si
grinzile de vang cuprinse intr-un singur element (pot fi realizate
cu vang marginal sau central) asemanator cu structura chesoanelor.
La cladirile din panouri mari, in conditiile unui grad mare de
industrializare, se folosesc scari prefabricate din panouri mari,
alcatuite din rampa si jumatatea podestului prefabricat .
Rezemarea acestui element prefabricat (rampa + semipodest) se
face pe podest sau grinda de podest de la planseul etajului si pe
panoul de perete de la casa scarii.
Scarile din beton armat prefabricat prezinta dezavantajul
rigidizarii reduse a cladirii, comparativ cu cele din beton
monolit. La cladirile industriale inalte, se folosesc scarile
elicoidale prefabricate, realizate dintr-un stalp central, trepte
prefabricate. Lipsa contratreptelor si forma trapezoidala a
treptelor fac ca scara sa fie comoda la urcat.
Elementele prefabricate pot fi realizate n :
- staii specializate cu activitate continu;
- poligoane special amenajate sezoniere;
- ateliere din incinta antierului ( preturnate).
IV. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL
Pentru a efectua calculul scarilor, acestea se descompun in
elemente simple, izolate: treapta,rampa, grinda de vang, grinda de
popdest, dala podestului. Incarcarea utila din aglomeratia de
oameni ce poate proveni in caz de pericol, are valoarea cuprinsa
intre 35005000 N/m2 ;la aceste incarcari se adauga incarcarea
permanenta provenita din greutatea proprie, pardoseala si tencuiala
intradaosului.
Aceste incarcari sunt uniform repartizate pe suprafata : cea mai
permanenta pe o suprafata inclinata, iar cea utila pe o suprafata
orizontala.
Placa rampei, care se considera simplu rezemata sau incastrata
pe grinda podestului, se va calcula in functie de raportul
laturilor placii, dupa una sau doua directii.
Se recomanda a se lua in consideratie si conlucrarea treptelor,
care va determina un consum mai redus de armatura. Placa si
grinzile de podest se calculeaza ca mici plansee, carra li se
asigura continuitatea cu treptele. Grinda de podest este incarcata
din rampe sub forma de sarcini concentrate, prin intermediul
grinzii de vang, si de sarcina aferenta din placa de podestsub
forma unei sarciniuniform distribuite. Grinzile de vang, care
preiau incarcarile de la trepte si rampa, se calculeaza cu grinzi
simplu rezemate pe grinzile de podest sau continue din desfasurarea
pe toate nivelele, daca decalarea intre vanguri si rigiditatea la
torsiune a grinzilor de podest pot fi neglijate.V.NORME DE SNTATE I
SECURITATE A MUNCIILa realizarea scrilor din beton armat se respect
urmtoarele norme de protecia muncii:-Pentru lucrarile de betoane se
vor aplica prevederile instructiunilor de securitate si sanatate in
munca pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si
executarea lucrarilor din beton, beton armat si precomprimat.
-Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de
munca va controla modul de executie si soliditatea cofrajelor, a
schelelor si a podinelor de lucru.
-Se interzice personalului fara atributii de serviciu in zona de
lucru a instalatiei de preparare a betonului. Instalaiile electrice
necesare punerii n funciune a vibratoarelor, se vor realiza
respectndu-se regulile de tehnic a securitii pentru instalaii
electrice. -n timpul deplasarii vibratorului, precum i
ntreruperilor lucrului, orict de scurt, se va deconecta obligatoriu
vibratorul de la reea. Conductorii electrici, care alimenteaz cu
energie vibratorul, vor fi flexibili i izolai n tub de cauciuc.
Carcasa vibratorului va fi legat la pmnt, iar lucratorii vor purta
n timpul lucrului cizme i mnui electroizolante. Atunci cnd n timpul
lucrului se constat defectarea vibratorului, acesta va fi imediat
deconectat i predat electricianului pentru verificare. Se interzice
utilizarea vibratoarelor defecte. -Caile de acces catre elementul
in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si
mentinute in stare de curatenie. -Se interzice accesul lucratorilor
in zona de turnare a betoanelor.
-In cazul prepararii betoanelor pe santier se vor afisa
instructiuni specifice privind modul de lucru cu instalatiile de
preparare a betoanelor, atragandu-se atentia asupra punctelor in
care exista pericol de accidentare si unde vor fi afisate
indicatoare de avertizareBIBLIOGRAFIE1. ANDREICA, H.,Construcii,
U.T. Press, Cluj Napoca,2002;
2.MARUSCIAC, D., (coord.),Construcii civile II, Institutul
Politehnic Cluj Napoca, Facultatea de Construcii, Cluj
Napoca,1986;
3.ROOGA, C-TIN.,Utilajul i tehnologia lucrrilor de construcii,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,1993;
4.Glodean Ligia,Auxiliar Curricular clasa a XII-a,Lucrri de
structuri pentru construcii.
5. http://www.robotics.ucv.ro/ANEXE
PAGE 18