Lucrarea de fata cuprinde Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic. Prima scala include un interviu despre circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere care cuprinde 20 de itemi cu cate trei variante de raspuns Cea de a doua scala este Inventarul de depresie Beck care cuprinde 21 de itemi cu cate 4 variante de raspuns fiecare. Scala disperarii cuprinde 20 de itemi, cu doua variante de raspuns, respectiv fals sau adevarat. Ea este urmata de cea de-a treia scala: Scala depresiei Hamilton care cuprinde 21 de itemi cu 2, 3 sau 4 variante de raspuns. Mai avem trei interviuri separate, care se adreseaza atat persoanei in cauza cat si unei persoane din anturaj iar cealalta scala este completata de clinician. Primul interviu este Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de heteroevaluare care cuprinde 50 de itemi urmata de Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de autoevaluare care cuprinde 50 de itemi cu mai multe variante de raspuns si Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de evaluare a unei persoane apropiate tot cu 50 de itemi si cu variante de raspuns: deloc, rar, uneori, des si foarte des. În lucrare sunt prezentati si noua predictori pe termen scurt ai suicidului si dimensiunile periculozitatii de producere a suicidului. In partea a doua a lucrarii este prezentat interviul clinic, interviu ce se aplica inaintea scalelor prezentate mai sus pentru a se putea aprecia gradul de severitate al diagnosticului.
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Lucrarea de fata cuprinde Scala de intentie suicidara Beck si Interviul clinic.
Prima scala include un interviu despre circumstantele corelate cu tentativa de sinucidere care
cuprinde 20 de itemi cu cate trei variante de raspuns
Cea de a doua scala este Inventarul de depresie Beck care cuprinde 21 de itemi cu cate 4
variante de raspuns fiecare.
Scala disperarii cuprinde 20 de itemi, cu doua variante de raspuns, respectiv fals sau adevarat.
Ea este urmata de cea de-a treia scala: Scala depresiei Hamilton care cuprinde 21 de itemi cu 2, 3
sau 4 variante de raspuns.
Mai avem trei interviuri separate, care se adreseaza atat persoanei in cauza cat si unei persoane
din anturaj iar cealalta scala este completata de clinician.
Primul interviu este Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de heteroevaluare care cuprinde
50 de itemi urmata de Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de autoevaluare care cuprinde 50
de itemi cu mai multe variante de raspuns si Indexul Clinic al Potentialului Suicidar, fisa de evaluare
a unei persoane apropiate tot cu 50 de itemi si cu variante de raspuns: deloc, rar, uneori, des si
foarte des. În lucrare sunt prezentati si noua predictori pe termen scurt ai suicidului si dimensiunile
periculozitatii de producere a suicidului.
In partea a doua a lucrarii este prezentat interviul clinic, interviu ce se aplica inaintea scalelor
prezentate mai sus pentru a se putea aprecia gradul de severitate al diagnosticului.
SCALA DISPERARII (Dupa Beck)
Numele ............................................................................ Condamnare ................... Faptă .......................
Stare civila............................Varsta............ Istoric ocuapaţional …… . Studii ............
Acest chestionar contine 20 de afirmatii. Va rugam sa le parcurgeti pe rand, cu atentie. Daca o afirmatie
este valabila pentru descrierea starii dvs. Sufletesti, incepand cu saptamana trecuta si pana astazi, incercuiti
litera A, semnificand “adevarul”. Daca faza nu descrie starea/atitudinea dvs., incercuiti litera F, semnificand
„fals”. Va rugam sa parcurgeti fiecare afirmatie cu atentie.
1. Ma gadesc la viitor cu speranta si entuziasm A/F
2. As putea sa si renunt, pentru ca nu pot face nimic pentru a imbunatati situatia mea. A/F
3. Cand imi merge rau, ma ajuta sa ma gandesc ca lururile nu pot ramane asa pentru totdeauna. A/F
4. Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste vreo zece ani. A/F
5. Am timp destul ca sa fac lucrurile pe care vreau sa le fac. A/F
6. În viitor, ma astept sa-mi rezolv problemele cat mai bine. A/F
7. Viitorul meu il vad cam intunecat. A/F
8. Ma consider cu deosebire norocos si ma astept sa scot de la viata mai multe lucruri bune decat altii A/F
9. Simt ca nu pot stapani situatia si nu am nici un motiv sa cred ca in viitor voi putea. A/F
10. Experientele mele trecute m-au pregatit bine pentru viitor A/F
11. Tot ce pot sa vad in fata mea este mai mult neplacut decat placut. A/F
12. Nu ma astept sa am ce as vrea cu adevarat sa am. A/F
13. Cand ma gandesc la viitor, ma astept sa fiu mai optimist decat acum. A/F
14. Lucrurile nu merg cum as vrea. A/F
15. Am mare incredere in viitor. A/F
16. Niciodata nu obtin ceea ce vreu, deci ar fi o prostie sa mai vreau ceva. A/F
17. Este foarte improbabil sa am vreo satisfactie reala in viitor. A/F
18. Viitorul imi pare vag si nesigur. A/F
19. Pot sa ma gandesc la mai multe lucruri/perioade bune decat rele. A/F
20. Nu prea are sens sa ma straduiesc cu adevarat sa obtin ceva, pentru ca probabil nu voi reusi. A/F
INVENTARUL DE DEPRESIE BECK (B.D.I)
1. Tristete
Nu ma simt trist.
Ma simt trist.
Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete.
Sunt atat de trist si de nefericit, incat nu mai pot suporta.
2. Pesimism
Viitorul ma descurajeaza.
Ma simt descurajat cand ma gandesc la viitor.
Simt ca nu am ce astepta de la viitor.
Simt ca viitorul e fara speranta.
3. Sentimentul esecului
Nu am sentimentul esecului sau al ratarii.
Simt ca am avut mai multe insuccese decat majoritatea oamenilor.
Daca imi privesc fata o sa vad o gramada de esecuri.
Ma simt complet ratat ca persoana.
4. Nemultumire
Lucrurile imi fac aceeasi placere ca inainte.
Nu ma mai bucur de lucruri sau intamplari ca inainte.
Nu mai obtin o satisfactie reala din nimic.
Sunt nemultumit si totul ma plictiseste.
5. Vinovatie
Nu ma simt in mod special vinovat de ceva.
Ma simt vinovat o buna parte a timpului.
Ma simt vinovat in cea mai mare parte a timpului.
Ma simt tot timpul vinovat.
6. Sentimentul pedepsei
Nu ma simt pedepsit cu ceva.
Ma gandesc ca s-ar putea sa fiu pedepsit.
Astept sa fiu pedepsit.
Simt ca sunt pedepsit.
7. Neplacere fata de sine
Nu sunt dezamagit de mine.
Ma simt dezamagit de mine insumi.
Sunt dezgustat de mine.
Ma urasc.
8. Autoacuzarea
Nu simt sa fiu mai rau decat altii.
Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele.
Ma blamez tot timpul pentru greselile mele.
Ma dezaprob pentru tot ce se intampla rau.
9. Autoagresiune
Nu am idei de sinucidere.
Am idei de sinucidere, dar nu vreau sa le pun in practica.
Mi-ar placea sa ma sinucid.
M-as sinucide daca as avea ocazia.
10. Plans
Nu plang mai mult decat de obicei.
Acum plang mai mult decat inainte.
Plang tot timpul.
Obisnuiesc sa plang, dar acum nu mai pot nici daca as vrea.
11. Iritabilitate
Nu sunt mai nervos ca inainte.
Acum ma enervez mai usor ca inainte.
Acum sunt nervos tot timpul.
Lucrurile care ma enervau inainte nu ma mai irita deloc.
12. Retragere sociala, izolare
Nu mi-am pierdut interesul fata de oamenii din jur.
Oamenii ceilalti ma intereseaza mai putin ca inainte.
Mi-am pierdut interesul fata de majoritatea celorlalti oameni.
Mi-am pierdut orice interes fata de ceilalti oameni.
13. Nehotarare
Ma decid la fel ca inainte.
Trebuie sa fac un efort ca sa ma decid.
Am dificultati mai mari ca inainte cand iau o hotarare.
Nu mai pot lua nici o decizie.
14. Modificari in imaginea despre sine
Cred ca nu arat mai rau ca inainte.
Sunt suparat ca arat mai batran si neatractiv.
Simt ca modificari permanente ale aspectului meu ma fac neatractiv.
Cred ca sunt urat si neatragator.
15. Dificultati in munca
Cred ca pot lucra tot atat de bine ca inainte.
Trebuie sa fac un efort suplimentar cand incep sa lucrez.
Ma straduiesc din greu pentru a face ceva.
Nu pot lucra absolut nimic.
16. Tulburari de somn
Dorm tot atat de bine ca de obicei.
Nu mai dorm atat de bine ca de obicei.
Ma trezesc cu 1-2 ore mai devreme decat inainte si nu mai pot adormi decat greu.
Ma trezesc cu cateva ore mai devreme decat inainte si nu mai pot adormi.
17. Fatigabilitate
Nu ma simt mai obosit ca de obicei.
Acum obosesc mai usor ca inainte.
Obosesc fara sa fac aproape nimic.
Sunt prea obosit, ca sa mai pot face ceva.
18. Anorexia
Pofta mea de mancare nu e mai scazuta ca de obicei.
Apetitul meu nu mai e asa de bun ca inainte.
Apetitul meu e mult mai diminuat acum.
Nu am deloc pofta de mancare.
19. Pierdere in greutate
Nu am slabit in ultimul timp.
Am slabit peste 2 kg.
Am slabit peste 5kg.
Am slabit peste 10 kg.
20. Preocupari fata de starea fizica
Nu sunt preocupat sau suparat in legatura cu sanatatea mea mai mult ca inainte.
Sunt necajit de probleme de sanatate ca: dureri, intepaturi, furnicaturi, tulburari ale stomacului sau
constipatie.
Sunt foarte necajit de starea mea fizica si mi-e greu sa ma gandesc la altceva.
Sunt atat de ingrijorat de starea mea fizica, incat nu ma mai pot gandi la nimic.
21. Absenta libidoului
Nu am observat modificari recente ale interesului meu fata de sex.
Sexul opus nu ma intereseazamai putin ca inainte.
Sexul opus ma intereseaza mult mai putin ca inainte.
Mi-am pierdut complet interesul fata de sexul opus.
INVENTARUL DE DEPRESIE BECK (B.D.I)(Trad. Dr. P. Dehelean)
Posibilitatea de cuantificare are ca limite: 0-63. Astfel:
0-9 - Stare normala
10-15 - Depresie usoara
16-23 - Depresie moderata
24-60 - Depresie severa
Shaw & col. Sugereaza urmatoarele interpretari ale scorului B.D.I. dupa tratament:
0-9 - Depresie in remisie
10-15 - Remisie partiala
16-63 - Simptome neinfluentate de tratament
SCALA DEPRESIEI HAMILTON
1. Dispozitie depresiva(melancolie, disperare,
izolare, inutilitate)
0. Absenta. 1. Aceste sentimente nu sunt exprimate decat ca urmare a interviului. 2. Aceste sentimente sunt spontan exprimate verbal. 3. Aceste sentimente nu sunt exprimate verbal, ele transpar in expresia fizionomiei, atitudinii, vocii si tendintei la lacrimi. 4. Pacientul nu raporteaza practic decat aceste sentimente in declaratii si atitudinile sale.
2. Sentiment de culpabilitate
0. Absent. 1. Autocritica, impresia de a fi abandonat de ceilalti. 2. Idei de culpabilitate sau ruminatii privind erorile trecute sau actele culpabile. 3. Boala actuala este o pedeapsa, delir de culpabilitate. 4. Pacientul aude voci care il acuza sau il denunta, are halucinatii vizuale amenintatoare.
3. Suicid 0. Absent. 1. Impresia ca viata nu merita sa fie traita. 2. Pacientul ar vrea sa fie mort, sau se gandeste ca ar putea sa moara. 3. Idei sau gesturi de suicid 4. Tentative de suicid (orice tentativa de suicid trebuie sa fie notata la aceasta rubrica).
4. Insomnie a inceputului de noapte
0. Nici o dificultate de a adormi. 1. Pacientul se plange ca are uneori dificultati de a adormi (mai mult de jumate de ora). 2. Pacientul se plange ca are mari dificultati de a adormi.
5. Insomnie a miezului de noapte
0. Nici o dificultate. 1. Pacientul se plange ca somnul sau este agitat si perturbat toata noaptea. 2. Pacientul se trezeste in cursul noptii (se alege aceasta rubrica cand pacientul se scoala noaptea, in afara nevoilornaturale).
6. Insomnie a sfarsitului de noapte
0. Absenta 1. Pacientul se trezeste devreme, dar poate sa readoarma. 2. Pacientul este incapabil sa readoarma si se ridica din patul sau.
7. Munca si activitate 0. Nici o dificultate. 1. Impresia de incapacitate, de oboseala sau de slabiciune in fata activitatilor, muncii sau a distractiilor preferate. 2. Lipsa de interes pentru activitate, distractii sau munca, raportata fie direct de pacient, fie indirect prin cuvintele sale (el are impresia ca trebuie sa se forteze pentru a lucra sau actiona). 3. Reducerea timpului consacrat activitatii sau diminuarea productivitatii. La spital se alege rubrica trei daca pacientul nu consacra cel putin 3 ore pe zi unei activitati (munca in spital sau distratie), in afara de activitatea sa normala. 4. Oprirea muncii ca urmare a bolii actuale. În spital se alege rubrica 4 daca pacientul nu are nici o activitate in afara de cea obisnuita sau daca este incapabil de a si-o asuma singur.
8. Inhibitia (incetinirea ideatiei si a limbajului)
0. Limbaj si ideatie normale. 1. Usoara inhibitie in cursul dialogului. 2. Neta inhibitie in cursul dialogului. 3. Dialog dificil. 4. Stupor complet.
10. Anxietate psihica 0. nici o dificultate. 1. Tensiune subiectiva si iritabilitate. 2. Pacientul isi face griji pentru motive minore. 3. Atitudine de teama decelabila pe fizionomia sau expresia verbala. 4. Teama este exprimata, fara a interoga pacientul.
0. Absente 1. Pierderea apetitului, dar pacientul mananca fara incurajarea personalului, impresia de greutate abdominala. 2. Dificultate de a manca fara interventia energica a personalului, cerere sau dorinta de laxative sau medicamente pentru intestin sau de tratament pentru simptomele gastro-intestinale.
13. Simptome somatice generale
0. Absente 1. Greutate in membre, spate sau cap, dureri dorsale, cefalee, dureri musculare, pierdere de energie si fatigabilitate. 2. Orice simptom net va fi inscris la rubrica 2.
14. Simptome genitale 0. Absente 1. Usoare 2. Severe 3. Neconfirmate.Simptome ca pierderea libidoului, tulburari menstruale.
15. Hipocondrie 0. Absenta. 1. Preocupare fata de sine insusi (fizica). 2. Preocupare fata de sanatatea sa. 3. Plangeri frecvente, cereri de ajutor. 4. Delir hipocondric.
16. Pierdere in greutate (a completa fie A fie B)
A. Estimare dupa anamneza (inainte de tratament) 0. Fara pierdere in greutate. 1. Pierdere in greutate, probabil asociata cu boala actuala. 2. Pierdere in greutate precisa (dupa opinia pacientului). B. Dupa examenul psihiatric saptamanal, cand se masoara schimbarile actuale in greutate. 0. Pierdere in greutate inferioara a 500g intr-o saptamana. 1. Pierdere in greutate superioara a 500g intr-o saptamana. 2. Pierdere in greutate superioara a 1 kg intr-o saptamana.
17. Autocritica 0. Pacientul recunoaste ca el este trist si bolnav. 1. Pacientul isi recunoaste afectiunea, dar o atribuie unei proaste alimentatii, climatului, surmenajului, unui virus, nevoii de odihna. 2. Pacientul isi neaga complet afectiunea.
18. Variatia diurna 0. Fara. 1. Usoara. 2. Severa. Înainte de masa Dupa masa Daca simptomele se agraveaza dimineata sau seara, a preciza care si a nota variatiile de intensitate.
19. Depersonalizare si derealizare
0. Absente. 1. Usoare. 2. Severe. 3. Împiedica orice activitate. Simptome ca: sentiment de irealitate si idei de nihilism.
20. Simptome paranoide 0. Absente. 1. Banuite. 2. Probabile. 3. Idei delirante de relatie si persecutie. 4. Delir de relatie si persecutie.
21. Simptome obsesionale si impulsive
0. Absente. 1. Usoare. 2. Severe.
MARDS-Montgomery-Asberg Depression Rating Scale
(Trad. Dr. A. Haifas)
Aceasta scala a fost introdusa de Montgomery si Asberg intr-o lucrare publicata in 1979. A fost intocmita
special pentru a fi utilizata in aprecierea efectului terapeutic si include 10 simptome comune care arata cele mai
importante schimbari la tratament si cele mai importante corelatii cu schimbarea in ansamblu. Autorii predind
ca scala este potrivita pentru a fi utilizata de surse, psihologi si psihiatri, si poate evidentia diferente
semnificative intre diferitele, tipuri de terapii la un numar relativ mic de pacienti, un important factor pentru un
studiu clinic.
Aplicarea scalei se face dupa un interviu clinic care cuprinde intrebari simple spre complexe care pot
aprecia severitatea.
Trebuie notata perioada scursa intre doua aplicari ale scalei
Interpretare
0-6 normal/refacut
7-19 d. usoara
20-34 d.moderata
35-60 d. severa
MARDS-Montgomery-Asberg Depression Rating Scale 1. Tristete vizibila Reprezinta deznadejde, mahnire si disperare (mai mult decat doar o scadere trecatoare a dispozitiei), ce se reflecta in vorbire, expresia faciala si postura. Se apreciaza dupa intensitatea si incapacitatea de a se inveseli.0 Fara tristete12 Pare abatut dar se poate inveseli fara dificultate34 Pare trist si nefericit aproape tot timpul56 Pare extrem de trist tot timpul 2. Tristete afirmata Reprezinta afirmarea dispozitiei depresive, chiar daca este sau nu reflectata in aspectul general. Include dispozitia trista, deznadejdea, sentimentul de a fi fara speranta si neajutorat. Se apreciaza intensitatea, durata si gradul influentarii dispozitiei de anumie evenimente.0 Trist ocazional, in concordanta cu circumstantele12 Trist sau grav, dar se inveseleste fara dificultate34 Sentimente progresive de tristete. Dispozitia este influentata de evenimente externe.56 Tristete, deznadejde, saracie continua si invariabila
3. Tensiune interioara Reprezinta sentimentele de disconfort, limitare, neliniste, tensiune mentala pana la panica, groaza sau angoasa. Se masoara intensitatea, frecventa, durata si necesitatea de reasigurare.0 Placiditate. Doar tensiune interioara12 Sentimente ocazionale de limitare si disconfort34 Sentimente continue de tensiune interioara sau panica iminenta pe care pacientul le poate stapani doar cu dificultate56 Groaza sau angoasa de nepotolit. Panica coplesitoare
4. Reducerea somnului Reprezinta scaderea duratei sau profunzimii somnului in comparatie cu ritmul de somn normal al pacientului.0 Doarme ca de obicei12 Dificultati usoare in a adormi; reducerea usoara a duratei somnului, somn superficial si neodihnitor34 Somnul e redus sau intrerupt pentru cel putin 2 ore56 Mai putin de 2 ore de somn
5. Reducerea apetitului Reprezinta sentimentul pierderii poftei de mancare fata de cea normala. Noteaza pe baza pierderii dorintei pentru mancare sau necesitatea de a se forta sa manance0 Apetit normal sau crescut12 Apetit usor redus34 Apetit absent. Mancarea nu are nici un gust56 Are nevoie sa fie presat sa manance
6. Dificultati de concentrare Reprezinta dificultati in a-si aduna gandurile pana la incapacitatea totala de a se concentra.0 nici o dificultate in concentrare12 Dificultati ocazionale in a-si aduna gandurile34 Dificultati in concentrare si mentinere a gandurilor ce reduc capacitatea de a citi sau purta o conversatie56 Capabil sa citeasca sau sa poarte o conversatie doar cu mare dificultate
7. Letargia/oboseala Reprezinta dificultatea in inceperea si efectuarea unei activitati obisnuite0 Greutate si dificultate in a se apuca de activitate; fara lene12 Dificultati in a incepe activitatea34 Dificultati in a incepe activitati simple de rutina care sunt efectuate cu un efort56 Letargie completa; incapabil sa faca ceva fara ajutor
8.Incapacitatea de a simti/platitudine afectiva Reprezinta experienta subiectiva de scadere a interesului fata de mediul exterior sau fata de activitati ce produc in mod obisnuit placere. 0 Interes normal fata de oameni si mediul exterior12 Scaderea bucuriei pentru interesele obisnuite34 Pierderea interesului fata de exterior; pierderea sentimentelor pentru prieteni si cunostinte56 Experienta de a fi paralizat emotional, incapabil de ase simti furie, placere, suparare si o incapacitate completa si dureroasa de a simti ceva fata de rudele si prietenii apropiati
9. Ganduri pesimiste
Reprezinta ganduri de vinovatie, inferioritate, autorepros, pacat, remuscari si ruina.0 Fara ganduri pesimiste12 Idei fluctuante de esec, autoinvinovatire sau depreciere a propriei persoane34 Autoacuzare persistenta sau ganduri clare dar inca rationale de vinovatie sau pacatuire; atitudine pesimista in privinta viitorului56 Delir de rutina, remuscare sau pacat de neiertat; autoacuzare care e absurda si de nezdruncinat
10. Ganduri de sinucidere Reprezinta sentimentul ca viata nu merita sa fie traita, ca moartea naturala este binevenita; ganduri de suicid si planuri de sinucidere0 Îi place viata si o ia asa cum este12 Plictisit de viata; doar ganduri suicidare de scurta durata34 Probabil i-ar fi mai bine mort; gandurile suicidare sunt obisnuite; suicidul este considerat ca o solutie posibila, dar fara o intentie sau un plan specific56 Planuri clare de suicid pentru o viitoare ocazie favorabila; pregatiri active pentru sinucidere
Index Clinic al Potentialului Suicidar (Trad. Dr. D. Cosman)