Sanatatea Alimentara 1. Apa – Doua treimi din organismul uman matur este format din apa. Ea este implicata in fiecare functie a corpului si este vitala pentru functionarea aparatului digestiv, circulator si urinar. Apa transporta nutrimenti de la si catre celule. Cu ajutorul ei se mentine o temperatura adecvata in organism. Este recomandat sa bei cel putin opt pahare de apa pe zi (2 litri). 2. Carbohidratii – reprezinta o sursa de energie pentru intregul corp. In primul rand, ei se gasesc in fructe si in legume; cei mai semnificativi hidrati de carbon de origine animala provin din produsele lactate. Aceasta clasa de compusi organici se divide in doua categorii principale: carbohidrati simpli si carbohidrati complecsi. Carbohidratii simpli - constituie cea mai rapida sursa de energie pentru ca sunt descompusi imediat de catre organism. Acestia includ o varietate de zaharuri precum lactoza (zaharul din lapte), fructoza (se intalneste in miere si in fructele dulci; printr-un proces utilizat la nivelul ficatului, fructoza este
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Sanatatea Alimentara
1. Apa – Doua treimi din organismul uman matur este format din apa. Ea este
implicata in fiecare functie a corpului si este vitala pentru functionarea
aparatului digestiv, circulator si urinar. Apa transporta nutrimenti de la si catre
celule. Cu ajutorul ei se mentine o temperatura adecvata in organism. Este
recomandat sa bei cel putin opt pahare de apa pe zi (2 litri).
2. Carbohidratii – reprezinta o sursa de energie pentru intregul corp. In
primul rand, ei se gasesc in fructe si in legume; cei mai semnificativi hidrati de
carbon de origine animala provin din produsele lactate. Aceasta clasa de
compusi organici se divide in doua categorii principale: carbohidrati simpli si
carbohidrati complecsi.
Carbohidratii simpli - constituie cea mai rapida sursa de energie pentru ca
sunt descompusi imediat de catre organism. Acestia includ o varietate de
zaharuri precum lactoza (zaharul din lapte), fructoza (se intalneste in miere si
in fructele dulci; printr-un proces utilizat la nivelul ficatului, fructoza este
folosita pentru producerea de energie) si sucroza (zaharoza).
Carbohidratii complecsi - includ fibrele si amidonul din produse fainoase
(paine, paste), din fasole si din legume radacinoase (precum cartoful). Aceste
alimente bogate in carbohidrati sunt inmagazinate in organism, devenind surse
de energie pentru o perioada indelungata de timp.
Atat carbohidratii simpli, cat si cei complecsi sunt descompusi pana la glucoza
- singura sursa de energie a creierului, glucoza participa la procesele
metabolice producatoare de energie. Consumul zilnic ar trebui sa includa 50%
de carbohidrati. In cazul in care consumi mai multe calorii decat poate folosi
organismul, un procent din acesti carbohidrati sunt inmagazinati sub forma de
grasimi.
3. Proteinele - au un rol vital in reglarea si functionarea organismului prin
enzime si hormoni. Comparativ cu hidrocarburile, proteinele sunt o sursa de
energie de lunga durata. Ele pastreaza echilibrul acid-alcalin din organism,
formand materialul structural al muschilor, pielii, organelor si tesuturilor.
Atunci cand consumi mai multe proteine decat ai nevoie, cantitatea
suplimentara este depozitata si folosita ca sursa de energie dupa o anumita
perioada.
Proteinele complete - care se gasesc in carne, peste, branza, oua, iaurt si
lapte contin cantitatea de aminoacizi de care are nevoie organismul. Produsele
pe baza de soia - tofu, ulei de soia, lapte de soia, carne de soia – contin
proteine complete.
Proteinele incomplete - se gasesc in cereale si legume; ele aduc multe
beneficii organismului, dar contin numai o parte din aminoacizii necesari.
Adultii trebuie sa manance aproximativ 60 de grame de proteine pe zi,
respectiv intre 10 - 15% din continutul total caloric pe zi.
4. Grasimile - sunt utile organismului. Grasimile au la baza acizii grasi care
sunt principalii constituenti ai lipidelor. In timpul copilariei, acesti acizi organici
sunt vitali pentru dezvoltarea neuronala normala. La varsta adulta, alaturi de
glucide, acizii grasi devin o sursa primordiala de energie. Acizii grasi sunt de
mai multe tipuri: saturati, polisaturati si monosaturati.
Acizii grasi saturati: se gasesc in carne de vaca, miel, porc, sunca si produse
lactate. Cu cat este mai solid produsul, cu atat este mai mare concentratia de
acizi grasi saturati. Corpul nostru utilizeaza acesti acizi in producerea
colesterolului. Studiile au aratat ca o dieta bogata in acizi grasi saturati
promoveaza afectiuni coronariene si ridica nivelul colesterolului in sange, prin
marirea nivelului de colesterol “rau” (LDL colesterol).
Acizii grasi polisaturati: se intalnesc in diferite specii de pesti (ton, somon,
macrou) si in uleiurile vegetale - de floarea-soarelui, de soia, sau de porumb.
Acestia scad valorea nivelului de colesterol in sange; totusi, o cantitate
exagerata de acizi grasi polisaturati reduc HDL-ul colesterolul "bun".
Acizii grasi monosaturati: intalniti in uleiul de masline reduc nivelul de LDL
din sange, fara sa afecteze HDL-ul.
Banii pe care ii salvezi daca preferi sa-ti savurezi mesele in fast-fooduri nu sunt
economisiti - peste o anumita perioada tot vor fi cheltuiti pentru a-ti trata
raceala si diferitele afectiuni aparute in urma unei alimentatii nesanatoase.
Mancarea ar trebui sa fie cea mai sanatoasa investitie pentru sanatatea familiei
tale. Urmareste cu atentie lista alimentelor de mai jos, asigurandu-te ca in
urmatorul weekend vei opta macar una dintre propunerile noastre.
1. ULEI DE PESTE
Mai sanatos decat pestele insusi, uleiul de peste iti va aduce destul de multe