-
R,\DU, ROXANA CRISTINA
S-a nascut la 10 ianuarie 1976, la Craiova.
Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova
(1994-1998); Facultatea de Istorie, Filosofie, Geografie,
Universitatea din Craiova, specializarea ,,$tiinle politice"
(2000-2004); doctor In drept (2002).
Activitate: cadru did actic la Universitatea din Craiova,
Facultatea de Drept ~i $tiinte Administrative: preparator
universitar (1998-2001); asistent universitar (2001-2004); lector
universitar (2004-prezent); a participat la cateva importante
contracte de cercetare finan!ate de Academia Romana, CNCSIS sau de
prestigioase asociatii profesionale; membru In Colegiul de redactie
al revistei Anuarul Institutului de Cercetari Socio-Umane "C.S.
Nicolaescu-PloNor" al Academiei Romane; membru In Comitetul de
redactie al Revistei "Arhive1e Olteniei"; referent al
MUlti-Disciplinary Scientific Journal of International Black Sea
University, Tbilisi, Georgia; colaborator al Institutului pentru
Politici SociaJe, Bucure~ti.
Publicatii: a publicat peste 50 de articole, studii, comentarii
In reviste de specialitate; 14 lucrari de specialitate (cursuri,
manuale, monografii), ca unic autor ori in colaborare.
Roxana Cristina Radu
Dreptul muncii
1t
Editura C.H. Beck
Bucure~ti 2008
-
Editura C.H. Beck este acreditata CNCSIS - Consiliul National a1
Cercetarii ~tiintifice din Invatamantul Superior
Dreptul muncii Roxana Cristina Radu
Copyright 2008 - Editura C.H. Beck
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck Nicio parte din
aceasta Jucrare nu poate fi copiata tara acorduJ scris aJ Editurii
C.H . Beck.
Drepturile de distribulie in strain1Hate apaJ1in in
exclusivitate editurii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
RADU, ROXANA CRISTINA
Dreptul muncii / Roxana Cristina Radu. - Bucure~ti :
Editura C.R. Beck, 2008
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-115-357-5
349.2
Str. Sergo Nu\u Ion nr. 2, sector 5, Bucure~tiEditura C.H. Beck
Tel.: (021) 410.08.47; (021) 410.08.09;
(021) 410.08.73; (021) 410.08.46 Fax: (021) 410.08.48 E-mail:
[email protected]
Redactor: Lumini\a Chi\oran
Printed in Abagar, Bulgaria; e-mail: [email protected]
Cuprins
Abrevieri............................................................................................
XVII
Capitolul I. Dreptul muncii - ramura distincta de
drept..................... 1
Seqiunea 1. Privire de ansamblu asupra dreptului muncii .. .....
....... ... 1
l. Definitie ~i obiect de reglementare
........................................... 1
2. DreptuJ individual ~i dreptul colectiv al muncii
....................... 3
3. Delimitarea dreptului muncii fara de alte rarnuri de drept
.... ... ..... .. 4
Seqiunea a 2-a. Izvoarele dreptului muncii ..... ... ..... ...
........................ 7
1. Definitie.................................. .. .......
...................... .. ....... .. .... .... 7
2. Categorii de izvoare ale dreptului muncii
................................ 8
3. Izvoare comune .............................. ....
............ ............. ....... .. .... 8
4. Izvoare specifice dreptului muncii ..................
................... .... 10
Seqiunea a 3-a. Principiile dreptului muncii
.................................... 13
1. Notiune ...
................................................................................
13
2. Principiile fundamentale ale dreptului muncii roman .. ...
....... 13
3. Principiile fundamentale proprii dreptului muncii
................. 14
3.l. Nelngri'idirea dreptului la mundi ~i libertatea muncii ...
.... 14
3.2. Egalitatea de tratament ~i interzicerea discriminarii
...... ... 15
3.3. Negocierea conditiilor de muncL..... ......... ........
.............. 18
3.4. Dreptulla libera asociere ... ..
............................... ... .... ..... .. 18
3.5. Dreptulla greva .... .... ..... .... .....
............................ .............. 19
3.6. Principiul bunei-credinte
.................................................. 21
3.7. Principiul consensualitatii ............... .......
........................ ... 22
3.8. Protectia salariatilor. .......... .... ..... .... ......
... ..................... .. .. 23
3.9. Disciplina muncii ..... ... .... .. .. .. ... ... ..... ..
.. .... .. ... .................... 24
3.10. Libera Incadrare In munca In alt stat... ..............
.............. 25
Seqiunea a 4-a. Raportul juridic de mund ..... ..... ...... ..
.................... 26
l. Definitie ~i sfera de cuprindere ... ..... .. .............
.. ....... ........ .. .... 26
2. Trasaturi caracteristice .. ..... .... .. .................
.. ........................... 32
Capitolu} II. Dialogul social
..................................................................
34
Sectiunea l. Consideratii generale
.................................................... 34
l. Nopunea ~i obiectivele dialogului social... ...... ..
..................... 34
2. Organisme tripartite de dialog
sociaL............................. .. .... 35
-
VI Dreprul muncii
2.1. Consiliul Economic ~i Social
............................................ 35
2.2. Comisiile consultative de dialog social
............................ 36
2.3. Agentia NationaHi pentru Ocuparea Fortei de Mundi .. ....
36
2.4. Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor ..
38
2.5. Casa Nationalii de Asigurari de Sanatate
.......................... 38
2.6. Departamentul pentru dialog social
.................................. 39
2.7. Casa Naponala de Pensii ~i Alte Drepturi de Asiguran
Sociale ....... ... .... .. .. ..... .... .. .... .. ..... .....
.... .... ............................. 39
Sectiunea a 2-a. Sindicatele ........... ... ..
.............................................. 40
1. Definitie...... ............ ... .. .... .. ........... .....
... ....... ....... ..... ............... 40
2. Trasaturi caracteristice
........................................................... 40
3. Libertatea sindicala .... .. .......... ..
........................ ... .. .. ............... 41
3.1. Notiune .................. .... .. .... ..
.......................................... ..... 41
3.2. Clasificare ............ .. ..... ..... .........
........................................ 41
3.3. Protectia libertatii sindicale .. .............. ..
............................ 44
4. Dobandirea personalitatii juridice .... .. .... .. .. .. ....
.. .................... 46
4.1. Conditii preliminare ............ ....
.......................................... 46
4.2. Procedura la judecatorie
........................................... .. ...... 47
4.3 . Drepturi ce decurg din calitatea de persoana juridica
....... 48
5 . Patrimoniul organiza!iei sindicale .... .. ............ ..
...... .. .............. 48
6. Activitatile sindicatelor .......................... .. ..
...... ............ .. .. ...... 49
7. Forme de asociere a sindicatelor
............................................ 51
8. Democralia ~i disciplina sindicala..
................................ .. ...... 52
9. Dizolvarea sindicatelor.............. ... ..... .. ..
............. .... .. ...... ..... ... 52
Sectiunea a 3-a. Reprezentantii salariatilor .... ..........
-......................... 53
Sectiunea a 4-a. Patronatul
...............................................................
54
I . Consideratii generale .............. ............. .... ..
...... ............ ........... 54
2. Trasiituri caracteristice ............ .... ............ ..
............ .. ...... .... .... . 55
3 . Mod de constituire .. ...... .... .......... .... ....
...... .. .. ........ .. ............ .... 55
4. Dobandirea personalitatii juridice .... .. .... ..
............. ..... ............ 56
5. Patrimoniul ... ............ ..
............................................................ 57
6. Atribu\iile patronatelor .... .... ...... .............. ..
........ .. ... ................ 57
Capitolul III. Contractul colectiv de
mundi........................................ 60
Sectiunea 1. Preliminarii
...................................................................
60
1. Definitie.. .... .. ..... .... ..... .. .... .... .....
............................ ... ...... .. ...... 60
2. Natura juridica a contractu lui colectiv de munca ...... ..
.... ...... . 61
3 . Trasaturile caracteristice ale contractului colectiv de
munca ..... .. ...... ..... ....... . 62
Cuprins VII
4. Partile contractante ...... .. ..... ... ............. .....
......... ... ... .... ..... ....... 63
4.1. Reprezentarea partilor.. ...... .. .............. .... ..
.. ............ .. ........ . 63
4.2. Conditii de reprezentativitate .... .... ............
...... ............ .. .... 64
4.3. Durata reprezentativitatii .................... .. ......
.. .... .... ............ 66
Sectiunea a 2-a. Negocierea colectiva .. .. .. ..............
..... .. .. ................ . 66
1. Obligatia de a negocia .... .... .. ............ .. ... ..
........ .. ..................... 66
2. Procedura negocierii colective .. .. .... .. ...... ........
...... ...... .... .. .... . 67
3. Obiectul negocierilor.. ...... .. .. .... .......... ..
...................... .... ........ 68
4. Niveluri la care se realizeaza negocierea
................................ 69
Sectiunea a 3-a. Incheierea contractului colectiv de munca
............. 70
1. Facultatea incheierii contractului colectiv
.............................. 70
2. Durata contractu lui colectiv ...... ..
........................................... 70
3. Inregistrarea contractului colectiv ................... ....
.... ............ ... 71
4. Continutul contractului colectiv de
muncL........................... 72
4.1. Clauzele contractelor colective de munca
........................ 72
4.2. ContinutuI contractu lui colectiv de munca la nive!
national ..................................... ..
........................... .. ....... .. .... 73
4.3. Continutul contractu lui colectiv de munca de la
celelalte niveluri .... ... ... ..... ............ .. ........
.... .... .... ............. ..... 74
5. Efectele contractului colectiv ..... ..
.................................... .. .... 75
5.1. Sfera de aplicare .... .... .... .. ............ ....
.......................... .. ..... 75
5.2. Efectele contractului colectiv de mundi asupra
contractului individual de munca ............ ..
................... ........ 76
Seqiunea a 4-a. Executarea, modificarea, suspendarea ~i
incetarea contractului colectiv de munca ... .. .... ..... .....
.... .. .... .. ........ . 76
1. Executarea contractu lui colectiv de munca ............ .....
........... 76
2. Modificarea contractului colectiv de mund!
.......................... 77
2.1. Modificare prin acordul partilor .... .. .......... ..
............ ...... ... 78
2.2. Modificare din oficiu .... .. ..... ....
.................................. .. ..... 78
3. Suspendarea contractului colectiv de muncL .. .......... ....
........ 78
4. Incetarea contractului colectiv de munca
............................... 79
Seqiunea a 5-a. Acordurile colective ........ ...... ..........
.... ..... .. ............ 80
l. Notiune ............ .... .. ... .. ..... .... ... ..... ...
.... ........ ....... .... .... ...... ....... 80
2. Negocierea ~i incheierea acordurilor colective
.................. .. ... 80
3. Modificarea acordurilor co!ective .. .. ......
............................ .. .. 82
4. Suspendarea acordurilor colective ...... .............. .. ..
.... .. ...... .. .... 82
5.1ncetarea acordurilor colective ........... 83
-
VIII Dreptul muncii
Capito)u) IV. Conflictele de interese
.................................................... 84
Seqiunea 1. Consideratii generale privind conflictele de mundi
.... 84
1. Notiune ........... .. ............ .....
........................ ... .. .. ... .. ................. 84
2. Clasificarea conflictelor de mundi.
......................................... 84
Seqiunea a 2-a. Conflictele de interese .. ....... .... ...
............................ 85
1. Trasaturi caractelislice
........................................................... 85
2. Sfera de manifestare
...............................................................
86
3. Partile confliclului de interes~
................................................ 86
4. Declan~area conflictului de interese
....................................... 86
5. Concilierea
.............................................................................
87
6. Medierea .... .......... .. ..... ... .. ........... ..
.......................................... 89
7. Arbitrajul ....................... .... ..............
........ .. ........... ... ............... 90
Seqiunea a 3-a. Greva
............................................ .....................
..... 91
1. Definitia ~i c1asificarea grevelor. ...................
......................... 91
2. Declararea grevei
...................................................................
94
3. Desta~urarea grevei ........................................
........................ 96
4. Suspendarea grevei
.................................................................
97
5. Ineetarea grevei ... .................. ..
............................................... 98
6. Greva i1egala
..........................................................................
98
7. Raspunderea juridica
............................................................
103
Seqiunea a 4-a. Lock-out-ul
........................................................... 104
1. Notiune ... .......... ... .......... ..... ....... ..
.......... ............................... 104
2. Temei juridic ................ .. .......... ....
...................... ..... ........ ... .. 105
3. Clasificare .....
...................................................... ... .... ..
....... . 108
4. Problema lock-out-ului in legislatia romaneasea ....
.............. 109
Capitolul V. Contractul individual de munca
................................... 1l2
Seqiunea 1. Notiunea ~i trasaturile earaeteristice ale
eontraetului individual de mune3.. ...... ....... ......
........ ........ ............. 112
1. Notiune ~i regiementare ........................... ..
.......................... 112
2. Trasaturi caracteristice ................. :
....................................... 115
Seqiunea a 2-a.lneheierea contraetului individual de mund.......
118
I. Conditii de validitate
............................................................
118
2. Conditii generale de validitate
.............................................. 118
2.1. Capaeitatea juridid a persoanei ce solicitii angajarea ....
118
2.2. Capacitatea juridiea a angajatorului .....
........................... 125
2.3. Examenul medical privind eapacitatea de muncL.... .....
126
2.4. Consimtamantul ....... ... ........ .. ... ..........
........... .. ..... ..... .... .. 128
2.5. Obiectul contractului
...................................................... 130
Cuprins IX
2.6. Cauza contractului ...... ... .......... .... ..........
............ .. .......... . 130
3. Conditii speciale de validitate
.............................................. 131
3.1. Existenta unui act de alegere sau numire in functie
........ 131
3.2. Obtinerea de avize, acorduri sau aprob3ri prealabile ......
131
3.3. Dispozitia de repartizare in munea ..... ........... ..
............... 132
3.4. Conditii de studii
............................................................
132
3.5. Conditii de vechime ................. .... .......... ..
....................... 133
4. Angajarea in funetie de competenta ................ ..
........ ...... ... .. 134
4.1. Verificarea prealabilii a aptitudinilor profesionale ~i
personale ale candidatului ....................................
...... ........ 134
4.2. Perioada de probii ...... ...... ......... ..
.................... ......... ....... 135
5. Cumulul de funqii...
.............................................................
l38
6. Actele neeesare la incheierea contractului de muneL .........
140
7. Forma ~i inregistrarea contractului individual de munca..
........ 141
8. Evidenta salaria!ilor.. ......................
...................................... 142
9. Durata eontractului individual de munea ............ .. ..
.......... ... 143
9.1. ContractuI individual de muncii pe durata
nedeterminata ...................
................................................... 143
9.2. ContractuI individual de munca pe durata determinata ..
143
Seetiunea a 3-a. Tipologia contraetelor individuale de munca
...... 147
1. Munca prin agent de mundi temporara ......... ....
........... ...... .. 147
1.1. Consideratii generale privind munea temporarL .... .. .....
147
1.2. Agentul de mund temporara..
........................................ 149
1.3. Raporturile dintre agentul de munea temporara ~i
sa1ariatul temporar .................................. ..
......................... . 150
1.4. Raporturile dintre agentul de munca temporara ~i
utilizator .............
................................................................
154
1.5. Raporturile dintre utilizator ~i salariatul temporar
.......... 156
2. Contractu I individual de munca cu limp Partial
................... 160
3. Contractul de munca la domiciliu
........................................ 162
Seqiunea a 4-a. Continutul contractului individual de munca
...... 163
1. Consideratii generale .................................. ..
....................... . 163
2. Clauze generale ......................................... ..
......................... 164
3. Clauze specifice ...............
................................................... . 166
3.1. Clauza de neconcurenta.. .................... .....
..................... .. 167
3.2. Clauza de mobilitate
...................................................... . 168
3.3. Clauza de confidentialitate .... .. ....... ..
........................... ... 168
4. Alte clauze facultative ................. ........
..................... .. ........ .. 169
5. Acte aditionale la contractu I de munca
................................ 170
-
x Dreprul muncii
Seqiunea a 5-a. Executarea contractului individual de munciL
.... 172
1. Consideratii generale ... .. ............ .... ... .... .. ..
... ... .... ... ... .. .. ... .. ... 172
2. Drepturile ~i obligatiile parti1or.. ... .... .. .. .. ......
.... ....... ...... .. .... 173
2.1. Drepturile salariatului .............. ...... ..... ....
......... ... ... ... ... ... 173
2.2. Obligatii1e salariatului
........................................ .... ........ 174
2.3 . Drepturile angajatorului ............. ......... ...... ..
............ .. .. .... 174
2.4. Obligatiile angajatorului ...... ...... ..
................................... 175
3. Interpretarea clauzelor contractu lui individual de munca
.... 176
4. Atestarea pe post
..................................................................
177
5. Formarea profesionala a salariatilor
..................................... 178
5.1. Notiune ........ ............ ................ ........
............................... 178
5.2. Obiectivele ~i modalitatile formarii profesionale .... ..
.... . 179
5.3. Tipuri de actiuni de formare profesionala..
..................... 180
5.4. Efectele formarii profesionale a salariatilor asupra
contractului individual de mund .. .. ...... ..............
........ ....... 181
5.5 . Cheltuieli ~i drepturi salariale
......................................... 182
5.6 . Contracte speciale de formare profesionala.. .... .. ....
.... .... 184
5.7. Contractu I de ucenicie .......... .. ....
........................ .. .. .. ...... 185
Seqiunea a 6-a. Suspendarea contractu lui individual de munca
... 188
1. Notiune .............. ..... ....... ................. .. ...
......................... .. ...... 188
2. Trasaturi caracteristice .... .. ........ ... .. ..
....................... ..... ........ 189
3. Cazurile de suspendare .............. ..............
.................. ...... ..... 190
4. Suspendarea de drept a contractului individual de mund ...
190
4.1. Concediul de maternitate
................................................ 191
4.2. Concediul pentru incapacitate temporara de munca.. .....
192
4.3. Carantina................................... ......
.............. ...... .......... .. 194
4.4. Efectuarea serviciului militar obligatoriu ...... ......
........... 194
4.5. Exercitarea unei funqii in cadrul unei autoritati
executive, legislative ori judecatore~ti, pe toata durata
mandatului , daca legea nu prevede altfel... .......... ........
...... . 195
4.6. Indeplinirea unei funqii de conducere salarizate In
sindicat ............ ........ .................. .........
................ .. .............. 196
4.7. Forta majora .... .. .................... ........
.................................. 197
4.8. In cazul in care salariatul este ares tat preventiv, in
conditiile Codului de procedura penalii.. .............. .. ..
.......... 197
4.9. In alte cazuri expres prevazute de lege
........................... 198
5. Suspendarea din initiativa salariatului ....
................. .... .. .... ... 198
Cuprins XI
5.1. Concediul pentru cre~terea copilului in varsta de
pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana
la implinirea varstei de 3 ani 199
5.2. Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varstii
de pana la 7 ani sau, In cazul copilului cu handicap,
pentru afeqiuni intercurente, pana la implinirea varstei
de 18 ani 200
5.3. Concediul paternal 201
5.4. Concediul pentru formare profesionala 201
5.5. Exercitarea unor funqii elective In cadrul
organismelor profesionale constituite la nivel central
sau local , pe toata durata mandatului ...... ....
...................... . 202
5.6. Parriciparea la greva .. ...... ................ ........
..................... .. 203
5.7. Concediul de rise maternal
............................................. 203
6. Suspendarea din initiativa angajatorului ..
.......................... .. 204
7. Suspendarea prin acordul partilor ........
.................... ........ ..... 206
8. Efectele suspendarii contractu lui individual de munca
........ 208
Seqiunea a 7 -a. Modificarea contractului individual de muncii..
.. 210
1. Notiune .. .. .... .............. ... .... ..
................ ... .... ........ ............ ..... .. 210
2. Cazuri de modificare .. ........ ... .. .......... .... .. ..
.... ....................... 211
3. Modifidrile cu caracter temporar .... .. ..... .. ... .....
............ ....... 211
3.1. Delegarea .............. .......... ......................
....... ................... 211
3.2. Deta~area ............... ... .... .. ..................
.... ...... .................... 213
3.3. Trecerea temporara in alta munca.. ......
.......................... . 215
3.4. Reducerea timpului de mund .... ...... .. ..............
.... .. .... .... 216
4. Modificarile cu caracter definitiv ................
....................... .. 217
4.1. Modificarea definitiva a contractului de munca prin
acordul partilor 217
4.2. Modificarea definitiva a contractului de mund prin
actul unilateral al angajatorului .... ........... .. .... .. ..
.. ........ .. ..... 218
Seqiunea a 8-a. Incetarea contractului individual de munca..
....... 219
1. Notiune ~i terminologie
........................................................ 219
2. Modurile de Incetare .. .. ...... .. ................... ....
.......................... 219
3. Cazurile de incetare de drept a contractului individual
de
munca 219
4. lncetarea contractului individual de muncii prin acordul
partilor.... .. ....... ...... ... .... .....................
....... ... ...... .... ... ......... ...... . 225
5. Desfacerea contractului de mund din initiativa
salariatului ........................ .... ...................
.... ..... ............... ..... .. .. 226
-
XII Dreptlll muncii
6. Desfacerea contractului de mundi din initiativa
angajatorului 228
7. Concedierea pentru motive care rin de persoana
salariatu lui 229
8 . Concedierea pentru motive care nu lin de persoana
salariatului .. .... .. ... ...... .. ...... ... ......... ...
.. .. ... .. ..... ................. ......... 234
8.1. Concedierea colectiva .......... .. ..... .. .. .... ... ..
.......... .. .. .. .. .. ... 235
8.2. Concedierea individuala pentru motive care nu lin de
persoana salariatului .. .......... .... ... .... .. ....... ...
..... ..... .. ........ .. .. 239
9 . Procedura de concediere ............ .. ................ ..
...................... . 240
9.1. Dreptul de preaviz .... .. .... .. .... .. ...... .....
.............. .. ......... .. .. 240
9.2. Decizia de concediere ........ .. .......... .. ..........
.. .......... .. ...... 241
9.3. Controlul ~i sanctionarea concedierilor nelegale .. .. ....
.. .. 241
9.4. Nulitatea desfacerii ilegale a contractului de mundi .. ..
.. 242
Seqiunea a 9-a. Nulitatea contractu lui individual de mundi ..
.. ... .. 243
1. Notiune ......... ... .. .. .. ... .. ... .. .. ...
............. ... ...... ............... ....... ... . 243
2. Trasaturi caracteristice .... .... .. ........ ..............
.... .......... .......... . 243
3 . Nulitatea ~i desfacerea contractului individual de mundL
.... .. .. 245
4. Nulitatea absoluta ~i nulitatea relativa.. .......... ..
................. ... 245
5. Efectele nulita!ii .. .... .......... .. .. .. ........
.................. .... ...... .. .. 247
Capitolul VI. Salarizarea
....................................................................
249
Seqiunea 1. Salariul ...... .. .. .. ...... .. ...... ......
.............. .. .......... .. .. .. .... ... 249
1. No!iunea de salariu ............ ..
.......................... .. .................. .. . 249
2. Structura salariului .. .. .. .............. .. .. ...
.......... .. ....... .. ...... ........ . 249
3 . Modul de stabilire a salariilor. ............ .. .. ......
............. .... .. .... . 252
4. Categorii de salarii .. .. .... .. .... ........ .. .. .. ...
.. .. ............... .... .... ..... 252
5. Forme de salarizare .................. .. ................ ..
.............. .. .. .... .. 254
Seqiunea a 2-a. Plata salariilor .... ... .. .... ..
................ .. ............ .. .... .. .. 255
1. Reglementare ....... .. .......... ...... .. .... ........ ..
....................... .. ...... 255
2. Re!inerile din salariu .... .. .................... . .. ..
.......................... .. 256
3. Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
........... 257
4. Protectia drepturilor salariatilor in cazul transferului
intreprinderii, al unitatii sau al unor pat1i ale acesteia
............. 260
Capitolul VII. Timpul de mund ~i timpul de odihna
...................... 262
Sectiunea 1. Timpul de munca.. ... .... .............. ....
..... .... ....... .... .... ..... 262
1. Definitie... .... .......... .. .... ..... ..... ..
............ ...... .... .... .. ... .. .. .... ...... 262
2. Organizarea timpului de munca ...... .. .... ...... ..
.......... .. .. .. .. .. ... 263
2.1. Durata timpului de munca . :.....................
........................ 263
Cuprins XUI
2.2. Exceptii .... .. ... .... ....... .. .. ...............
....... .......... .. .... ....... .. .. .. 263
2.3. Programele individualizate de munca ........ .. .. ..
.......... .. ... 266
2.4. Forme specifice de organizare a timpului de munca .... ..
267
3 . Munca in timpul noptii .... .. ............. .. .. .....
.......... .... .. .. ........... 268
4. Munca suplimentara .. ..
...................................... .. ...... .. .........
269
Seqiunea a 2-a. Timpul de odihna.. ..... .. ....... .. ........
.. ........ .. ... ..... .. .. 270
1. N otiune ~i clasificare .. .. ... .. ..... ......... ... ..
.......... .. .... .... .. ... ....... 270
2. Forme ale timpului de odihna, altele dedit concediul
de odihna .. .. ... .............. ...................... ...
.................................... 270
2.1. Pauza pentru masa .. .. .................... .. .. ... ....
.. .. .. ... .. ...... ... .. . 270
2.2. Timpul de odihna intre doua zile de mundi. ....
............... 271
2.3. Repausul saptamanal .. ..... ...... .. .. .. .. ..
............................... 271
2.4. Zilele de si:irbiitori legale ~i alte zile in care nu
se
lucreaza... ... ...... .. '" .... ... .... .............. ....
.... ...... .... ................... 272
3. Concediul de odihna anual ..................................
... .............. 272
3.1. Notiune ...................... .... .......... .. .. .....
.......... .. .... ..... .. ....... 272
3.2. Durata concediului de odihna de baza.. ....... ....
............. .. 273
3.3. Concediul suplimentar de odihna .. .. ............ .. ....
..... .... ... . 274
3.4. Efectuarea concediului de odihna ... ........... ... .. ...
.. ........... 275
3.5. Indemnizatia pentru concediul de odihna..
..................... 276
3.6. Compensarea concediului de odihna .. .......... .. .......
......... 276
3.7. Intreruperea concediului de odihna ............. .......
............ 276
4. Alte concedii ale salariatilor... .. .... ... .... ...... ..
.. ........ .. .. .. ... ...... 277
4.1. Zilele libere cu plata ....................................
.. ................. 277
4.2. Concediile rara plata.. ............ ... ...... .. .......
... .... ................ 278
4.3. Concediul pentru fonnare profesionala .. ....... .. ...
.... ........ 280
Capitolul VIII. Raspunderea disciplinarii..
....................................... 281
Seqiunea 1. Preliminarii ......... .. ............ .. .......
.... ......... .. ....... .. ......... 281
1. Definitie ~i trasaturi ... ........ ........... ... ...
............ ...................... 281
2. Conditiile de aplicare a raspunderii disciplinare ..........
.. ...... 282
3. Abaterea disciplinara ..................... ... .... .. .....
.... .......... .. ....... .. 282
3.1. Definitie .................. .. .. .. ...... ......
........ .............................. 282
3.2. Elementele constitutive ale abaterii disciplinare
............ 283
3.3. Cauzele care inlatura caracterul ilicit al faptei ......
.... ...... 284
Seqiunea a 2-a. Sanqiunile disciplinare ...... .. ...........
..................... 286
1. Clasificare ............... .. ... ............ ..
............................. .. ........... 286
2. Sanctiunile disciplinare generale .....
.......................... .. ......... 286
3. Procedura aplicarii sanctiunilor disciplinare generale ...
.... ... 287
-
XIV Dreptul muncii
4. Caile de atae .................... .. .......... .. ...... ..
.... .. .. .. .... ................. 289
4.1. Contestatia
......................................................................
290
4.2. Revizuirea ........ ... ................... ... ...
......... .... ......... ... .......... 290
5. Reabilitarea ......... ............................. ...
........ .. .... ................... 291
6. Sanctiunile diseiplinare speeifiee
......................................... 292
7. Reguli proeedurale speeifiee ........................
........ .... ...... ...... 293
Seetiunea a 3-a. Cumulul de raspunderi
.................................. ....... 295
Capitolul IX. Rlispunderea patrimonialli
.......................................... 297
Seqiunea I. Raspunderea patrimoniala a salariatilor
..................... 297
1. Notiuni generale privind raspunderea salariatilor .... ..
.......... 297
2. Conditiile raspunderii patrimoniale a salariatului
................ 298
3. ReeuperaTea prejudieiului ...... .... ....
........................ .. ... .... ..... 300
4. Raspunderea eonjuneta.. .............. ....
.................... ...... ........... 302
5. Raspunderea patrimonial a ~i obligatia de restituire ..
............ 302
Seqiunea a 2-a. Raspunderea patrimoniala a angajatorului
.......... 303
1. Notiune ..... .... .. .... ......................... .. ..
....... .............. .... ... ......... 303
2. Condi(iile raspllnderii patrimoniale a angajatorului ........
..... 303
3. Reellperarea prejudieiullli ............................ ....
... .. ............... 304
Capitolul X. Rlispunderea eontravenponalli ~i raspunderea
penala in eodul muncii
........................................................................
306
Seetiunea 1. Raspunderea eontraventionala.. ................
...... ........ .... 306
Sectiunea a 2-a. Raspunderea penal a ............
............... .... .. .. .. ........ . 307
Capitolul XI. Slinlitatea ~i seeuritatea in
muneL............................. 308
seqlunea 1. Consideratii generale .. ... .... .. .. ......... ..
........................ .. 308
1. Noutati introduse de Legea nr. 319/2006 privind
seeuritatea ~i sanatatea In muneL .....
........................... ............ 308
2. Domeniul de aplieare ............ ....... ..................
...... ................ 311
3. Masurile de seeuritate ~i sanatate a muneii ........
.......... ... ..... 312
4. Grupuri supuse unor riseuri speeifiee
................................... 313
Sectiunea a 2-a. Servieiile de proteetie ~i prevenire ~i
servieiile
medieale 1n unitati
...................................................... ...........
....... 314
1. Servieiile de protectie ~i prevenire In unitati ........ ....
............ 314
2. Servieiile medieale in unitati .......................
.............. ...... ..... 316
3. Comitetul de seeuritate ~i sanatate in muneii.. .. .. .....
........ ..... 317
Sectiunea a 3-a. Comuniearea, eereetarea, inregistrarea $i
raportarea evenimentelor
.............................................. ........ ... .....
318
Cuprins XV
1. Notiunea de eveniment ~i proeedura de eonstatare a
aeestuia ................................. ........ .....
....................................... 318
2. Aeeidentele de munea ... .. .. .. .............. .......
........ ........ .. .......... 320
2.1. Notiune ......... .................................. ..
..................... 320
2.2. Clasifiearea aeeidentelor de mund 322
2.3. Conditii .. 323
3. Bolile profesionale .. ................................ ....
.......... ...... ......... 324
4. Ineidentele perieuloase ............ ..... .................
............ ........... 324
5. Asigurarea pentru aecidente de munea ~i boli profesionale
...... .. .. 325
Sectiunea a 4-a. Raspunderea juridica pentru Indlcarea normelor
legale privind sanatatea ~i seeuritatea In munca............
329
l. Raspunderea penalii.. ...... ............. ..... .... ......
...... .................... 329
2. Raspunderea eontraventionalii.. ....... ....... .. ........
.................... 330
3. Raspunderea patrimonial a a unitatii
........................... .......... 332
3.1. Raspunderea eontraetuala .... ......
..................................... 332
3.2. Raspunderea delietuala.. .. .. .... .. .. ....
................................. 333
4. Raspunderea salariatilor ........... .... .....
.............................. ..... 334
4.1. Raspunderea diseiplinara ..... .... .... .. ...........
...................... 334
4.2. Raspunderea patrimoniala ........ .... .......... .......
............... 334
Capitolul XII. Jurisdictia muncii
....................................................... 335
Seqiunea 1. Consideratii introductive .. .. ....... ...... ....
........... .......... .. 335
1. Notiunea de jurisdictie a muncii .............. ..
............ ........ ....... 335
2. Confliete de munea ~i litigii de mund ............... ..
...... .. .. .. .. .. 335
3. Clasifiearea eonflietelor de munea ................. ..
.......... .. ........ 336
Sectiunea a 2-a. Partile tn litigiile de munea.. ...... ..
.................. ....... 337
1. Subiecti, participanti, parti .. ...... .......... .....
.............. ...... .. ...... 337
2. Partile eonflietului de mund!. .......... ... ...... ........
... ................. 338
3. Instanta de judeeata ................. .... .. .... ..
......... .. .. .................... 341
Sectiunea a 3-a. Organele eompetente sa judeee litigiile de
munea .......................................... .... .... .....
.................................... 342
1. Competenta .................................... .... ......
............. ............... 342
2. Competenta materialii.. ............ ...... .. .........
........ ............. ....... 342
2.1. Competenta material a a judeeatoriilor.. ..
........................ 342
2.2. Competenta materiala a tribunalelor ......
......................... 343
2.3. Competenta materiala a curtilor de apel
......................... 344
2.4. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie $i Justitie
. 344
3. Competenta teritoriala ................... ...............
........................ 345
4. Compunerea instantei . ............ ... ......... .... ......
.. .............. .. .... . 346
-
XVI DrepluL muncii
Sectiunea a 4-a. Procedura de judecata la instanta de fond
............ 348
1. Reguli specifice ................. .. ............. ....
.................. .............. 348
2. Tennenele in litigiile de munca ...... ..... ..... ...
....... ......... ....... .. 348
3. Judecarea cauzei la instanta de fond ..... ... .. ...... ...
... .. ............. 349
4. Executarea hotararii judecatore$ti
........................................ 35 1
5. Raspunderea juridica pentru neexecutarea hotararii
judeditore~ti ........ .. .............. .. ..... ........
....... .. .. ... ...... .. .. .. ........... . 352
Seqiunea a 5-a. Caile de atac .................... .. .... ..
.......... .. .... .. ........... 353
1. Definitia $i clasificarea cailor de atac .........
........... .. ............. 353
2. Recursul. ....................... .... ............ ..
........ .......... .. .................. 353
Capitolul XIII. Dreptul comunitar al muncii..
.................................. 356
Seqiunea 1. Consideratii introductive privind dreptul
comunitar ........... .. ... ................
................... ................................... 356
1. Definitie $i clasificare...... .. .... ........ ...... .. ...
.. .. ...... ... .... ..... .. .... 356
2. Izvoarele dreptului comunitar ........ .. .. ... ............
...... ..... ........ 357
3. Procedura elaborarii $i adoptarii nonnelor comunitare
.......... 358
Seqiunea a 2-a. Dreptul comunitar al muncii ................ ..
............... 359
1. Dreptul social comunitar ... .. ............ .. ... ...
............................. 359
2. Dreptul comunitar al muncii .. ........... ..
................ .... .. .. ......... 360
3. Libera circulatie a persoanelor in spa!iul comunitar
............ 362
Seqiunea a 3-a. Dreptul muncii in Romania sub impactul
integrarii europene .. ... ... .... ...... .... ... .. .. ...
..... ........... .. .. .. ... ... ........ .. .. 367
Bibliografie seiectiyii
...........................................................................
371
lndex
.....................................................................................................
379
alin. art.
coord. D.C.C. dec. ed. Ed. ibidem lit. op. cit. p. parag. pct.
s. civ. s.n.
unn.
vol.
C.D. + anul c.A.
T.M.B.
trib.
Trib. Suprem
C.civ.
C.com.
C.fam.
C. muncii c.pen. C.proc.civ.
2.
Abrevieri
- alineat - articol - coordonator - Decizia Cuqii
Constitutionale - decizia - editia - Editura - in acela~i loc -
litera - opera citata - pagina - paragraf
- punct
- sectia ci vila - sublinierea noastra - unnatoarele - volum -
Culegere de decizii pe anul .. . - curte de ape! - Tribunalul
Municipiului Bucurqti
- tribunal - Tribunalul Suprem - Codul civil - Codul
comercial
- Codul familiei
- Codul muncii
- Codul penal
- Codul de procedura civila
-
XVIII
c.proc.pen. H.G. O.G. O.U.G. Dreptul
Stiinte luridice M. Of. R.R.D. RA SRL OIM MMFES ANOFM CNAS UNBR
CES C.E.S. UNICE
CEEP
CE CEE UE COREPER
ECTS
Abrevieri
- Codul de procedura penala - Hotararea Guvemului - ordonanta
Guvemului - ordonanra de urgen!a a Guvemului - revista Dreptul -
revista Stiinte luridice - Monitorul Oficial - Revista Romana de
Drept - regie autonoma - societate cu raspundere limitata -
Organizatia Intemationala a Muncii - Ministerul Muncii, Familiei ~i
Egalitatii de Sanse - Agentia Nationala pentru Ocuparea Forrei de
Munca - Cas a Nationala de Asigurari de Sani'itate - Uniunea
Nationala a Barourilor din Romania - Consiliul Economic ~i Social -
Confederatia Europeana a Sindicatelor - Uniunea Confederatiilor din
Industrie ~i a Angajatorilor din Europa
- Centrul European al Intreprinderilor cu Participare
Publica
- Comunitatea Europeana - Comunitatea Economica Europeana -
Uniunea Europeana
- Comitetul Reprezentantilor Permanenti ai Statelor Membre
- Sistemul European de Transfer de Credite
Capitolul I
Dreptul muncii - ramudi distincta de drept
Sectiunea 1. Privire de ansamblu asupra dreptului muncii
1. Definitie ~i obiect de reglementare Expresia dreptul muncii
are doua accePtiuni. Intr-o prima acceptiune,
aceasta expresie desernneaza acea ramura de drept aIcatuita din
ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile
individuale ~i colective de munca dintre patroni ~i salariati I.
Intr-o a doua acceptiune, dreptul muncii este disciplina care
studiaza totalitatea aspectelor teoretice
~i practice ale raporturilor de munca nascute intre angajatori
~i angajatii subordonati acestora, in baza contractelor individuale
~i colective de munca, precum ~i rolul statului in desIa~urarea
acestor raporturi2.
Conform unui punct de vedere exprimat unanim in literatura
noastra juridica, criteriul fundamental de constituire al unei
ramuri de drept il reprezinta obiectul de reglementare, respectiv
acel grup de relatii sociale ce au anumite particularitati, anumite
caractere specifice.
Obiectul de reglementare al dreptului muncii cuprinde: a)
relatiile sociale de munca ce se nasc ca urmare a incheierii
contrac
telor de munca; b) unele raporturi juridice conexe ce deriva din
incheierea contractu lui
de munca ori sunt grefate pe acesta: - raporturile dintre
organizatiile sindicale ~i subiectele raporturilor
juridice de munca; - raporturile dintre organizat.iile patronale
~i subiectele raporturilor
juridice de munca; - raporturile privind pregatirea ~i
perfeqionarea profesionala, dar
numai In sens de conditii de studii pentru na~terea raporturilor
juri dice de munca;
I S. Ghimpu, A. Ticiea, Dreptul muncii, Ed. All Beck, Bucure~ti,
2000, p. 5-6. 2 V. Domeanu, Introducere in dreptul mllncii. Dreptul
colectiv al muncii, Ed.
Fundaliei "Romania de maine", Bucure~ti, 2000, p. 22.
-
2 Dreptul muncii
- raporturile privind stimularea ocuparii fOI1ei de mundi;
- raporturile privind protectia muncii;
- raporturile privind jurisdictia muncii.
Un contract de mundi se incheie lntre angajatori ~i angaja~i,
adicii
intre angajatorii care asigura 0 remuneratie ~i salariatii care,
in schimbul acesteia, presteaza 0 anumita muncii ~i executa
ordinele primite.
Angajatorul este persoana fizicii sau juridica ce poate,
potrivit legii, sa angajeze foI1a de mundi pe baza de contract
individual de munca 1.
Dreptul muncii opereaza ~i cu no!iunea de unitate, prin care se
intelege cadrul organizatoric prin care patronul, singur ori
l'mpreuna cu colaboratorii sai, urmare~te anumite scopuri tchnice
de munca. Termenul de unitate desemneaza regiile autonome,
companiile nationale, societatile comerciale, alte organizatii cu
scop lucrativ, institutiile publice, asociatiile de orice fel ~i
organele de stat.
Prin salariafi se inteleg persoanele care se obliga, :In
virtutea calificiirii, profesiei, func!iei, sa presteze un anumit
fel de activitate pentru angajatori, in temeiul unui contract
individual de mundi incheiat pentru 0 perioada de timp determinata
sau nedeterminata.
Un alt termen cu care opereaza frecvent normele europene, spre
deosebire de legisla~ia romaneasca, este acela de lucrator. Astfel,
Legea ill. 319/2006 privind securitatea ~i sanatatea In muncii
introduce ~i define~te termenul de lucrator, avand in vedere ca,
pana la aparitia acestei legi, legisla~ia romaneasca utiliza
termenul de "salariat". Potrivit art. 5 lit. a) din Legea or.
319/2006, lucratorul este "persoana angajata de catre un angajator,
potrivit legii, inclusiv studen~ii, elevii in perioada efectuarii
stagiului de practica, precum ~i ucenicii ~i alti participanti la
procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza
activitati casnice". Din aceasta defini!ie se poate observa cii
termenul de "lucrator" este mult mai cuprinzator decat cel de
"salariat" sau "angajat", incluzand ~i studen!ii, elevii , ucenicii
~i a1ti participan!i la procesul de munca, respectiv persoane
aflate In intreprindere ~ilsau unitate, cu permisiunea
angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor
profesionale In vederea angajarii, persoane care presteaza
activita!i in folosul comunitatii sau activitati in regim de
voluntariat, precum $i ~omeri pe durata participarii la 0 forma de
pregiltire profesionala $i persoane care nu au contract individual
de munca incheiat In forma scrisa $i pentru care se poate face
I Articolul 14 alin. (I) c. muncii .
Dreptul muncii - ramura distincta de drepl 3
dovada prevederilor contractu ale ~i a prestatiilor efectuate
prin orice alt mijloc de proba
'.
2. Dreptul individual ~i dreptul colectiv al muncii Principiul
negocierii face ca dreptul muncii sa fie un drept negociat,
de natura conventionala, pierzandu-$i caracterul de drept
statal2. Pe de 0 parte, stabilirea unui raport juridic de munca se
face prin incheierea unui contract individual de munca intre 0
persoana fizica, in cali tate de salariat, $i 0 persoana fizica sau
juridica, in calitate de angajator, pe baza negocierii individuale.
Pe de alta parte, raporturile dintre cei doi parteneri sociali -
patroni $i salariati -, condi!iile de mundl $i de salari.zare sunt
stabilite prin intermediul contractelor colective de munca
incheiate in urma negocierii colective. Prin urmare, se po ate
vorbi de un drept individual al muncii $i de un drept colectiv al
muncii.
Dreptul individual al muncii se refera la incheierea,
executarea, suspendarea, incetarea $i nulitatea contractului
individual de munca, inclusiv la drepturile ~i obligatii1e celor
doua paI1i in procesul muncii, la solutionarea litigiilor dintre
ele, la raspunderea pe care 0 are una fata de cealalta $i chiar la
formarea profesionaIa.
La randul sau, dreptul colectiv al muncii prive~te incheierea,
executarea, modificarea, suspendarea, incetarea contractului
colectiv de munca; statutul juridic al organizatiilor sindicale ~i
patronale; dialogul social, inclusiv tripartitismul; conflictul
colectiv de munca $i greva, precum ~i unele aspecte ale concedierii
colective.
Cele doua notiuni - dreptul individual $i dreptul colectiv al
muncii sunt mai mult creatii doctrinare3; ele nu pot fi separate,
nu pot exista una in absenta celeilalte, deoarece se aila intr-o
vasta retea de interdependen!e
~i corelatii reciproce.
I Articolul 5 lit. c) din Legea nr. 319/2006 privind securitatea
~i sanfltatea in munca.
2 V. Popa, O. Pana, Dreptul muncii comparat, Ed . Lumina Lex,
Bucure$ti, 2006, p. 24.
3 S. Ghimpu, A. Ticlea, op. cit., p. 6.
-
4 Dreptul muncii
3. Delimitarea dreptului muncii rap! de aIte ramuri de drept
Dreptul muncii reprezinta 0 ramura distincta in sistemul de drept
din
Romania, aflandu-se intr-o multitudine de rela!ii cu celelalte
ramuri de drept care formeaza acest sistem:
a) Dreptul constitutional. Dreptul constitutional ocupa 0
pozitie de prim rang in cadrul sistemului de drept, deoarece
statueaza principii generale care se regasesc in toate celelalte
ramuri ale dreptului, deci ~i in dreptul muncii. Spre exemplu,
unele principii fundamentale ale dreptului muncii sunt reglementate
concomitent de norme de drept constitutional: dreptul la munca $i
libertatea muncii rart. 41 alin. (l) din Constitutie]; dreptul la
proteqia muncii [art.41 alin . (2)]; dreptul la asociere in
sindicate [art. 40 alin. 0)]; dreptulla greva (art. 43).
b) Dreptul civil 5i dreptul procesua/ civil. Articolul 295 C.
muncii prevede: "Dispozitiile prezentului cod se intregesc cu
celelalte dispozi!ii cuprinse in legisla!ia muncii ~i, in masura in
care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de mundl.
prevazute de prezentul cod, cu dispozi!iile legislatiei civile".
Dreptul civil are a~adar calitatea de "drept comun", adica "atunci
cand 0 alta ramura de drept nu contine norme proprii care sa
reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaza
la norma corespunzatoare din dreptul civil,,1. In aceasta
core1atie, se cere respectat totdeauna principiul prioritatii legii
speciale, deci a legislatiei muncii. Dispozi!iile legislatiei
civile se aplica subsidiar ~i numai daca nu contravin specificului
raporturilor de munci.
Asemanarile $i deosebirile dintre dreptul muncii ~i dreptul
civil sunt urmatoarele:
- obiectul ambelor ramuri este format atat din raporturi
patrimoniale (majoritatea), cat $i personale nepatrimoniale;
- daca in dreptul civil pozitia de egalitate juridica a parti10r
se mentine tot timpul, in dreptul muncii aceasta pozitie este
caracteristica doar incheierii contractului de muncii; pe parcursul
raportului de munca exista o disciplina a muncii, care implica
subordonarea salariatului;
- sfera subiectelor de drept al muncii este mai restransa decat
in dreptul civil (de exemplu, minorii sub IS ani);
I Cit. Beleiu, Drept civil roman. Introducere In dreptul civil.
Subiectele dreptului civil, Casa de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL,
Bucure~ti, 1998, p. 34.
2 S. Chimpu, AI. Tic/ea, op. cit., p. 31.
Dreptul muneii - ramura distineta de drept 5
- pe langa raspunderea patrimoniala, In dreptul muncii exista ~i
raspunderea disciplinara;
- in dreptul muncii predomina normele imperative, pe cand in
dreptul civil sunt majoritare normele dispozitive;
- pe langa principii comune, cele doua ramuri au $i principii
specifice, proprii.
Corelatia dreptului muncii cu dreptul procesual civil se
eviden!iaza pregnant in sferajurisdictiei muncii:
- principiile fundamentale ale procesului civil (publicitatea,
oralitatea ~i contradictorialitatea dezbaterilor, rolul activ al
instan!ei, continuitatea) se cer respectate $i In solutionarea
litigiilor de munca;
- in rezolvarea exceptiei de necompeten!a se aplica art. 158
c.proc.civ.;
- actiunea intentata de angajator impotriva mO$tenitorilor
angajatului se face cu respectarea prevederilor art. 158
C.proc.civ.
c) Dreptul administrativ. Corela!ia dintre dreptul muncii $i
dreptul administrativ consta in:
- intre izvoarele dreptului muncii, se afla $i acte normative
emise de Guvern sau de catre Ministerul Muncii, Familiei $i
Egalitatii de Sanse (MMFES);
- unele organe ale puterii executive au calitatea de subiect
(angajator) intr-un raport juridic de munca;
- raporturile de munca ale functionarilor publici au anumite
particularita!i impuse prin normele de drept administrativ;
- raporturile de munca ale militarilor profesioni$ti sunt
reglementate prin dispozi!ii de drept administrativ, dreptul muncii
avand calitatea de drept comun (deci, aplicare subsidiara);
- avizul sau autorizatia date de un organ administrativ poate
constitui o conditie de validitate pentru incheierea anumitor
contracte individuale de munca;
- respectarea legalitatii in raporturile juridice de munca se
asigura printr-un control administrativ efectuat de catre MMFES
prin departamentele $i organele sale teritoriale.
d) Dreptul penal 5i dreptul procesual penal. Dreptul penal $i
dreptul procesual penal se afla Intr-o stransa legatura cu dreptul
muncii, datorita raspunderilor juridice specifice dreptului muncii
- raspunderea disciplinara $i raspunderea patrimoniala, ce au ca
subiect 0 persoana angajata in munca.
-
6 Dreptul muncii
Este admis principiul di "ori de cate ori 0 fapta a unui
salariat intrune~te elementele unei infraqiuni, dispozitiile
specifice ale dreptului muncii - care sunt mai favorabile -
inceteaza sa actioneze in favoarea dreptului penal, alat din punct
de vedere al normelor substantiale, cat ~i sub aspect procedural"]
. In aceasta situatie, se aplica regula "penalul tine in loc
disciplinarul".
Hotararea penala are, in unele cazuri, caracter decisiv pentru
desfacerea contractului individual de m:mca sau pentru incetarea de
drept a acestuia.
Dreptul muncii contribuie, in anumite cazuri, la aplicarea
corecta a normelor pen ale (stabilirea in cadrul felului muncii a
atributiilor de serviciu, premisa a definirii unor fapte pen ale ca
infraqiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul).
De asemenea, 0 serie de acte normative care reglementeaza
raporturi de mundi previid ~i sanctioneaza fapte cu caracter
infraqional.
e) Dreptul comercial. Corelatia dreptului muncii cu dreptul
comercial rezulta din urmatoarele aspecte:
- societatile comerciale pot deveni parte la incheierea unui
contract colectiv sau individual de munca2;
- de regula, orice comerciant poate fi ~i salariat prin cumul
Intre calitatea de comerciant ~i cea de salariat la un alt
angajator, dar nll orice salariat poate dobandi ~i calitatea de
comerciant;
- salariatul poate fi concomitent asociat sau aqionar in
societatea comerciala in care presteaza munca, in acest caz
coexistand doua raporturi juridice: unul de drept al muncii ~i
aJtul de drept comercial;
- infiintarea, reorganizarea comerciantilor persoane juridice
prin divizare, fuziune sau absorbpe ori Incetarea existentei
acestora prin dizolyare sau lichidare, ca acte de drept comercial,
guvernate de normele dreptului comercial, produc efecte ~i asupra
raporturilor juridice de munca stabilite lntre comercianti ~i
salariati pe baza incheierii unor contracte individuale de
munca3.
I S. Ghimpu, AI. Ticlea, op. cit., p. 34-35. 2 Conform art. 284
din Legea nr. 31/1990 privind societatile cornerciale,
republicata, "Incadrarea salariatilor la societatile cornerciale
se face pe baza de contract individual de rnunca, cu respectarea
legis1atiei rnuncii $i a asigurarilor sociale".
3 V. Gaina, Drept comercial roman. Introducere In dreptul
comercial roman. Faptele de corneTt, Ed. Universitaria, Craiova,
2003, vol. I, p. 134-135.
7Dreptul muncii - ramura distincta de drept
f) Dreptul securita{ii socia Ie. Dreptul securitatii sociale
este format din ansamblul normelor de drept care reglementeaza
raporturile juridice de asigurare sociala ~i pe cele de asistenta
sociala.
Dreptul securitatii sociaJe face parte din dreptul public, in
timp ce dreptul muncii se integreaza atat dreptului privat, cat ~i
dreptului public.
Intre dreptul muncii ~i dreptul securitatii sociale exista
numeroase interferente:
_ 0 parte a raporturilor juri dice de asigurari sociale sunt
grefate pe calitatea de salariat;
_ ambele ramuri de drept opereaza cu acelea~i notiuni, concepte
~i institupi juridice;
_ contractele colective de mundi, de~i izvoare specifice
dreptului muncii, pot sa cuprinda ~i clauze prin care se acorda
salariatilor drepturi suplimentare sau la un nivel superior
comparativ cu prevederile legale din domeniul asigurarilor
sociale;
_ izvoarele internaponale ale dreptului muncii sunt deseori
comune cu cele ale dreptului securitapi sociale;
_ anumite acte normative interne sunt, in acela~i timp, izvor de
drept pentru ambele ramuri de drept (de exemplu, Legea Of. 19/2000
privind sistemul public de pensii ~i alte drepturi de asigurari
sociale).
Sectiunea a 2-a. Izvoarele dreptului muncii
1. Definitie, In sens formal, prin izvor al dreptului muncii se
inteleg formele de
exprimare a normelor juridice care reglementeaza relatiile
sociale de mundi, stabilite in temeiul unui contract de munca,
precllm ~i alte rela!ii sociale indisolubillegate de acestea1 (cele
ce privesc pregatirea profesionala, organizarea ~i proteqia muncii,
jurisdictia muncii, sindicatele).
Pentru ca un act sa poata constitui izvor de drept, trebuie sa
indephneasca doua condi!ii: sa cuprinda reguli obligatorii de
conduita, exprimate ca vointa de stat, iar aceste reguli sa aibii
caracter de generalitate. Avand in vedere cele doua conditii
(obligativitatea ~i generalitatea), rezulta di nu pot constitui
izvor de drept al muncii :
I Gh. Filip, D. Craciun, M. Mantale, S. Panainte, R. Butnariu,
Dreptul muncii ~i securita~ii sociale, Ed. Junirnea, Ia$i, 2001, p.
26.
-
8 Dreptul munch
- practica judiciara (jurisprudenta); - doctrina (literatura
juridica); - cutuma (obiceiul) .
2. Categorii de izvoare ale dreptului muncii Din punctul de
vedere al naturii dreptului din care fac parte, izvoarele
dreptului muncii se pot clasifica in: a) izvoare interne -
totalitatea actelor normative emise de organele
competente ale statu lui nostru, prin care se reglementeaza
diferitele aspecte ale relatiilor sociale de mundi, stabilite in
temeiul unui contract de munca;
b) izvoare interna!ionale - constau in reglementarile
internationale (conventii, pacte, acorduri) la care tara noastrii a
devenit parte prin aderare ori ratificare, dadi au ca obiect
relatiile sociale de munca; conven!iile
~i recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.).
Izvoarele interne ale dreptului muncii se Impart In doua categorii:
- izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept: Constitutia,
legile,
Hotararile Guvernului etc.; - izvoare specifice dreptului
muncii: contractele colective de munca,
statutele unor categorii de salariati, regulamentele de ordine
intern a etc.
3. Izvoare comune a) Legea. Legea este actul normativ adoptat de
Parlamentul Romaniei,
format din Camera Deputatilor ~i Senatl. Fiind actul normativ cu
cea mai mare forta juridica, legea reprezinta cel mai important
izvor al dreptului muncii:
- Constitufia (precum ~i legile de revizuire a Constitutiei) -
reprezinta principalul izvor al dreptului muncii, deoarece, prin
articolele ce reglementeaza principiile fundamentale ale dreptului
muncii, orienteaza intreaga reglementare in acest domeniu.
- Legile organice - pe langa alte domenii de mare importanta, in
materia relatiilor de munca, reglementeaza regimul general privind
raporturile de munca (Codul muncii), statutul functionarilor
publici etc. Codul muncii (Legea nr. 53/2003) constituie inca un
important izvor al
I Articolul 64 din Constitutie.
Dreptul muncii - ramura distillCla de drept 9
dreptului munCH III care se regasesc actualele principii ale
dreptului muncii ~i normele de baza privind relatiile de munca ce
se stabilesc Intre patroni ~i salariati .
- LegiLe ordinare - In materia relatiilor de munca, prezinta
importantii acele legi care dezvoltii principiile dreptului muncii,
consfintite de Constitutie, prin realizarea unei reglementari
amanuntite a diverselor aspecte ale relatiilor de munca: Legea ill
. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca; Legea ill .
54/2003 cu privire la sindicate; Legea ill. 130/1996 privind
contractu I colectiv de munca; Legea ill. 203/1999 privind
permisele de munca; Legea ill. 19/2000 privind sistemul public de
pensii ~i alte drepturi de asigurari sociale; Legea ill. 35612001
privind patronatele; Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurarilor pentru ~omaj
~i stimularea ocuparii fo*i de mundi; Legea nr. 20212002 privind
egalitatea de ~anse intre femei ~i barbati etc.
b) Actele normative emise pe baza $i fn vederea executiirii
legilor. Astfel de acte normative sunt:
- Hotiirarile $i Ordonanfele Guvernului - sunt actele normative
pe care Ie emite Guvernul in conformitate cu prevederile art. 108
din Constitutie. Hotiirarile sunt emise de Guvern pentru
organizarea executarii legilor, iar ordonanJele se emit in temeiul
unor legi speciale de abilitare, in limitele ~i in conditiile
prevazute de acestea.
Hotiirarile ~i ordonantele care constituie importante izvoare
ale dreptului muncii sunt: H.G. nr. 289/1991 privind calificarea ~i
recalificarea
~omerilor; H.G. ill. 28111993 privind salarizarea personalului
din unitiitile bugetare; O.V.G. nr. 98/1999 privind protectia
sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor
fi desIacute ca urmare a concedierilor colective; O.V.G. ill.
129/2000 privind formarea profesionala a adultilor; O.G. nr.
137/2000 privind prevenirea ~i sanctionarea tuturor formelor de
discriminare etc.;
- Ordinele, instructiunile $i alte acte normative emise de
mini$tri $i conduditorii celorlalte organe centrale - sunt acte
normative emise in baza ~i in vederea executarii celorlalte izvoare
de drept cu forta juridica superioara: legi, decrete, hotarari de
Guvern: Ordinul Ministerului Muncii
~i Proteqiei Sociale nr. 270/1992 ~i Ministerului Sanatatii
Publice nr. 954/1992 privind comunicarea, cercetarea,
Inregistrarea, raportarea accidentelor de munca ~i a bolilor
profesionale; Regulamentul privind concediile de odihna ~i alte
concedii ale persoanelor din instantele judeca
tore~ti, notariatele de stat, laboratoarele pentru expertize
criminaIistice ~i
-
10 Dreptul munci!
din Ministerul Justitiei, aprobat prin Ordinul ministrului
justitiei nr. 289/C/1993 etc.
4. Izvoare specifice dreptului muncii 1. Contractele colective
de mundi. Articolul 1 alin. (1) din Legea
nr. 13011996 privind contractu 1 colectiv de munca prevede:
"contractul colectiv de mundi este conven!ia incheiata intre patron
sau organiza!ia patronala, pe de 0 parte, ~i salaria!i,
reprezentati prin sindicate ori 10 alt mod prevazut de lege, de
cealalta parte, prin care se stabilesc c1auze privind conditiile de
munca, salarizarea, precum ~i alte drepturi ~i obligatii ce decurg
din raporturile de munca".
In contractele colective de munca sunt inserate c1auze care
prevad obligatii ~i drepturi ce revin patronilor, pe de 0 parte, ~i
angajatilor, pe de alta parte. 0 parte dintre aceste drepturi ~i
obligatii i~i au izvorul In diverse acte nonnative, iar alta parte
in vointa comuna a partilor. Numai in masura in care contractele
colective con tin cIauze care I~i au izvorul in vointa excIusiva a
partilor, adica nu-~i gasesc reglementarea in alte acte normative,
contractele colective de munca devin izvoare specifice de drept al
muncii.
2. Statutele profesionale ~i disciplinare. Specificul
raporturilor de munca in anumite sectoare de activitate impune
reglementan speciale, unele sub forma statutelor de personal, in
general, ~i a ceIor disciplinare. In doctrina se vorbqte tot mai
mult, pe masura evolutiei procesului legislativ in materie, de
conturarea unui "drept special al muncii", in cadrul caruia modul
de exercitare a drepturilor ~i de indeplinire a obligatiilor se
realizeaza in forme variate'. Statutele inglobeaza norme derivate
de concretizare a celor generale, dar ~i reglementari noi cu
caracter special, armonizate insa cu principiile generale.
Statutele disciplinare se prezinta in doua forme: statutele
disciplinare integrate in statute de personal sau profesionale ~i
statutele disciplinare autonome.
Statutele profesionale reglementeaza in ansamblu problemele
personaIului dintr-un anumit sector de activitate, conditiiIe
specifice referitoare la incadrarea ~i promovarea in munca,
perfeqionarea pregatirii profesionale,
I M.-L. Belu Magdo, Conflictele colective ~i individuale de
mundi , Ed. All Beck, Bucure~ti , 200t , p. 181.
Dreptul muncii - ramura dislincla de drepl 11
timpul de muoca ~i de odihna, ordinea ~i disciplina in munca ~i,
in anumite cazuri, comportarea in societate.
DneIe acte normative se intituleaza explicit statute', iar
altele regulamente2. In realitate, prin aceste acte normative -
regulamente - se aproba tot statutele de personal, chiar daca nu au
un caracter cuprinzator ~i se refera la alte categorii restranse de
personal.
Statutele disciplinare autonome, de sine sti'itatoare, se refera
la reguli specifice privind ordinea ~i disciplina personalului care
i~i desIa~oara activitatea in anumite domenii, sanqionarea
abaterilor disciplinare
savar~ite, aplicarea unor sanqiuni specifice, organele
competente sa aplice sanqiunile ~i caile de atac. Pe baza
dispozitiiIor legale, nimic nu se opune ca orice angajator sa-~i
elaboreze propriul sau statut disciplinar pentru salariatii sai,
respectand conditiile legale.
Normele deontologice, juridice sau morale transpuse In coduri
deontologice, definesc un anumit comportament profesional sau
privat. Incalcarea lor se regase~te pe planul raporturilor de munca
sub forma abaterilor disciplinare. Codurile deontologice fiind
aprobate in temeiul unor Imputerniciri legale, pentru anumite
profesii, au 0 fortii juridica obligatorie. Ele yin ~i complinesc
statutele disciplinare prin acele reguli de comportament
profesional sau privat indispensabile exercitarii intr-un anumit
domeniu sau sector de activitate a atribu!iilor corespunzatoare.
AltfeI spus, regulile deontologice nu vizeazii strict numai
comportamentul la locul de muncii, ci ~i comportamentul privat, iar
categoriile de salariati la care se refera normele deontologice
raspund disciplinar pentru incalcarea lor, deoarece aceasta
echivaleaza cu exercitarea necorespunzatoare a obligatiilor
profesionale in domeniile respecti ve3.
3. Regulamentele interne. Regulamentul intern se intocme~te de
catre angajator, eu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor
salariatilor, dupa caz.
I Statutul personalului didactic, Statutul magistrafilor, al
corpului diplomatic ~i consular al Romaniei, Statutul medici lor,
al farmaci~tilor, al personalului vamal, Statutul garzii
financiare, Statutul functionarului public, al personalului silvic,
al personalului Casei Nationale de Asiguran de Sanatate, Statutul
asistentului maternal etc.
2 Regulamentul de organizare ~i funqionare a Consiliului
Legislativ, Regulamenlul de organizare ~i function are a
institutiei "Avocatul Poporului" etc.
3 A se vedea M.-L. Belu Magdo, op. cit. , p. 182.
-
12 Dreptul muncii
Regulamentul intern va trebui sa cuprinda cel putin urmatoarele
categorii de dispozitii l:
a) reguli privind proteqia, 19lena $i securitatea in munca in
cadrul unitatii ;
b) reguli privind respectarea principiului nediscrirninarii $i a
inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile $i obligatiile angajatorului $i salariatilor; d)
procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor
individuale
ale salariatilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii
in unitate; f) abaterile disciplinare $i sanqiunile aplicabile; g)
reguli referitoare la procedura disciplinara; h) modalitatile de
aplicare a altor dispozitii legale sau contractu ale
specifice. Regulamentul intern se aduce la cuno$tintii
salariatilor prin grija anga
jatorului $i i$i produce efectele fata de salariati din momentul
incuno$tintarii acestora. Obligatia de informare a salariatilor cu
privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de
angajator. Modul concret de informare a fiecarui salariat cu
privire la continutul regulamentului intern se stabile$te prin
contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin
continutul regulamentului intern.
Regulamentul intern se afi$eaza la sediul angajatorului. Orice
modificare ce intervine in continutul regulamentului intern trebuie
sa fie adusa la cuno$tintii salariatilor $i l$i produce efectele
fata de ace$tia din momentul incuno$tintarii lor. Orice salariat
interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile
regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii
unui drept al sau.
Controlul legalitiitii dispozitiilor cup rinse In regulamentul
intern este de competenta instantelor judeciitore$ti, care pot fi
sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre
angajator a modului de solutionare a sesizarii formulate de ciitre
salariat.
intocmirea regulamentului intern la nivelul fiedirui angajator
se realizeaza in termen de 60 de zile de la data dobiindirii
personalitatii juridice. Regulamentul intern se depune $i se
inregistreaza la Inspectoratul teritorial de munca din raza
teritoriala a locurilor de munca la care acesta urmeaza sa se
aplice, in term en de 5 zile de la momentul adoptarii acestuia.
Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul
regula-
I Articolul 258 C. muocii.
Dreptul muncii - ramura distincta de drept 13
mentului intern trebuie indeplinita de angajator in termen de 15
zile de la momentulinregistrarii regulamentului la Inspeqia
teritoriala de munca.
4. Alte izvoare specifice ale dreptului muncii. In dreptul
muncii mai pot fi intiilnite urmatoarele izvoare specifice:
- normele de siiniitate $i securitate a muncii (inclusiv de
igiena a muncii) stabilite conform Legii nr. 319/2006 privind
securitatea $i sanatatea in munca;
- normele privind controlul medical al persoanelor care urmeaza
a fi incadrate in munca $i controlul medical periodic l (ca norme
ce privesc medicina muncii).
Sectiunea a 3-a. Principiile dreptului muncii
1. Notiune Principiile fundamentale ale dreptului muncii sunt
acele idei funda
mentale de baza sau idei ciilauzitoare ale reglementarii
relatiilor de munca, ale interpretiirii $i aplicarii acestor
reglementari $i care, prin consacrarea lor legala, capata forma
unor reguli obligatorii de conduita2
PrincipiiIe dreptului muncii sunt idei generale $i comune pentru
intreaga legislatie a muncii, privesc toate institutiile dreptului
muncii, chiar daca unele nU-$i manifesta prezenta cu aceea$i
intensitate in fiecare dintre institutiile respective3.
In dreptul muncii, se intalnesc doua categorii de principii: -
principii fundamentale ale dreptului roman; - principii
fundamentale proprii dreptului muncii.
2. Principiile fundamentale ale dreptului muncii roman
Principiile fundamentale ale dreptului roman sunt consacrate de
legea
fundamental a a tiirii - Constitutia -, precum $i de coduri $i
sunt acceptate ca idei generale, calauzitoare, de baza, intalnite
in intreaga legislatie a Romaniei.
I Aceste oonne au fost aprobate prio Ordioul mioistrului
sanata(ii or. 195711995.
2 Gh. Filip, D. Criiciun, M. Mantale, S. Panainte, R. Butllariu,
op. cit., p. 60. 3 S. Ghimpu, At. Ticlea, op. cit., p. 43.
-
14 Dreptul muncii
Intra In aceasta categorie: principiul democratiei, principiul
egalitatii in fata legii, principiul legalitatii, principiul
separa!iei puterilor in stat '.
Fiind principii ale sistemului de drept roman, aqioneaza in
fiecare ramura de drept, deci ~i In ramura dreptului muncii.
3. Principiile fundamentale proprii dreptului muncii
3.1. Neingdidirea dreptului la mund ~i libertatea muncii Conform
prevederilor art. 41 alin. (1) din Constitutie, dreptul la
munca nu po ate fi ingradit, iar alegerea profesiei ~i a locului
de mundi sunt libere. Dreptul la munca exprima "intr-o corela!ie
juridid necesara, exigentele liberta!ii ceta!eanului cu econornia
de piata ~i cu caracterul social al statului,,2.
Spre deosebire de Constitutie, Codul muncii face referire la
libertatea muncii, nu la dreptul la mund. Ideea de drept presupune
existenp unei obligatii corelative, In timp ce notiunea de
libertate nu presupune cu necesitate existenta unei alare
obligatii.
Corela!ia dintre dreptul la mund ~i libertatea muncii consta in
aceea ca dreptu! la mund reprezinta posibilitatea exercit~hii in
concret a libertatii muncii, prin obtinerea unui loc de munca.
Exercitiul libertatii muncii presupune exprimarea optiunii juridice
de a munce.
Libertatea muncii are doua laturi: - libertatea de a munci care
presupune dreptul oricarei persoane de
alegere libera a locului de munca, a profesiei, meseriei sau
activitatii; - libertatea de a nu munci care presupune interzicerea
muncii fortate. Libertatea persoanei de a munci are drept
corespondent libertatea
angajatorului de a-~i selecta in mod liber personalul. Aceasta
este 0 consecinta a caracterului consensual al raportului juridic
de mund. Libertatii persoanei de a se incadra la un anurnit
angajator ii corespunde libertatea angajatorului de a incadra un
anurnit salariat: "Nimeni nu poate
1 A se vcdea I. Doganl, Elementele dreptului civil, vol. I, Casa
de Editura ~i Presa ,,$ansa" SRL, Bucure~ti, 1993, p. 18.
2 M. Constalltinescu, I. Deleanu, A. !orgovan, I. Muraru, F.
Vasilescu, I. Vida, Constitutia Romaniei - comentata ~i adnotata,
RA "Monitorul Oficial", Bucure~ti , 1992, p. 95.
3 R. Dimitriu, Noul Cod al Muncii. Privire asupra principiilor
fundamentale, Raporturi de munca nr. 3/2003, p. 50.
Dreptul mUllcii - ramura distincta de drept 15 fi obligat sa
munceasca sau sa nu munceasca intr-un anurnit loc de munca ori intr
-0 anurnita profesie, oricare ar fi aces tea" , .
De asemenea, libertatea muncii este exprimata in reglementarea
incetarii contractu lui de mund din initiativa salariatului (art.
79 C. muneii).
Articolul 4 C. muncii interzice munca for/ata, inteleasa ca
fiind "orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare
ori pentru care persoana nu ~i-a exprimat consimtamantulin mod
Iiber" .
De~i Codul reglementeaza distinct principiul neingradirii
dreptului la munca ~i principiul interzicerii muncii fortate, in
fapt este yorba dcspre un singur principiu constitutional ~i,
concornitent, al dreptului muncii. Principiul este, in fond,
nelngradirea dreptului la munca, care are drept componente:
libertatea muncii (inclusiv sub aspectul interzicerii muncii
fortate) ~i stabilitatea in munca2.
Nu constituie mund fortata munca sau activitatea impuse de
autoritatile publice:
a) in temeiullegii privind serviciul militar obligatoriu; b)
pentru indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege; c) in
baza unei hotarari judeci'itore~ti de condamnare, ramasa
definiti
va, in conditiile legii; d) in caz de fortli majora, respectiv
in caz de razboi, catastrofe sau
peri col de catastrofe, precum: incendii, inundatii, cutremur,
epidernii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte ~i
, 1n general, in toate circumstante\e care pun in pericol viata sau
condiriile normale de existentii ale ansamblului populapei ori ale
unei Piirti a acesteia;
3.2. Egalitatea de tratament ~i interzicerea discriminarii Acest
principiu reia art. 16 din Constitulie referitor la egalitatea
In
drepturi; consta in interzicerea Oficarei discrirninari directe
sau indirecte fatli de un salariat, bazata pe criterii de sex,
orientare sexualii, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare,
etnie, religie, optiune politicii, origine
I Articolul 3 alin. (3) c. muncii. 2 I.T. $te!anescu, $.
Beligradeanu, Prezentare de ansamblu ~i observafii critice
asupra noului Cod al muncii, Dreptu! nr. 4/2003, p. 17. 3.
-
16 Dreptul muncii
sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiaHi,
apartenenta sau activitate sindicala I .
Constituie discriminare directa "actele ~i faptele de excIudere,
deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai
multe dintre criteriile prevazute la alin. (2) (sex, orientare
sexuaIa, varsta, apartenenta national a, rasa, culoare, etnie,
religie, op!iune politica, origine sociala, handicap, situatie sau
responsabilitate familiala, apartenen!a sau activitate sindicala),
care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrftngerea ori
inlaturarea recunoa~terii, folosin!ei sau exercitarii drepturilor
prevazute in legisla!ia muncii,,2.
Constituie discriminare indirecta "actele ~i faptele intemeiate
in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2),
dar care produc efectele unei discriminari directe,,3 .
I Codul muncii preia, la nivel de principiu, reglementarile O.G.
nr. 13712000 privind prevenirea ~i sanqionarea tuturor formelor de
discriminare care incrimina In mod expres:
a) discriminarea unei persoane Intr-un raport de munca ~i
proteclie socialll, manifestata tn urmlltoarele domenii :
Incheierea, suspendarea, modificarea sau Incetarea raportului de
muncll; stabilirea ~i modificarea atributiilor de serviciu, locului
de mundi sau al salariului; acordarea drepturilor sociale, altele
dedit cele ce reprezinta salariul; form area, perfectionarea,
reconversia ~i promovarea profesionala; aplicarea masurilor
disciplinare; dreptul de aderare la sindicat ~i accesul la
facilitatile acordate de acesta; orice alte conditii de prestare a
muncii, potrivit legislatiei In vigoare;
b) refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja tn
munca 0 persoanll pe motiv ca acesta apartine unei rase,
nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii
defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, varstei, sexului
sau orientarii sexuale a acesteia;
c) condilionarea ocupllrii unui post, prin anun! sau concurs
lansat de angajator sau de reprezentantul acestuia, de apartenen!a
la 0 rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau
categorie defavorizata, de varsta, de sexul sau de orientarea
sexual1i, respectiv de convingerile candidatilor, cu exceptia
ipotezelor de "discriminare pozitiva";
d) discriminarea angajalilor de catre angajatori , tn raport cu
prestatiile sociale pe care Ie acorda acestora, din cauza
apartenentei la 0 rasa, nalionalitate, comunitati lingvistice,
origine etnica, religie, categorie sociala sau categorie
defavorizata ori datorata varstei, sexului, orientarii sexuale sau
a convingerilor acestora.
2 Articolul 5 alin. (3) c. muncii. 3 Articolul5 alin. (4) C.
muncii.
Dreptul muncii - ramurii distinctii de drept 17
Principiul nediscriminiirii nu poate fi interpretat insa in
sensul restrangerii dreptului angajatomlui de a refuza angajarea
unei persoane care nu corespunde cerintelor ~i standardelor uzuale
in domeniul respectiv, atata timp cat refuzul nu constituie act de
discriminare. Nu are caracter discriminatoriu impunerea unor
condi!ii a caror indeplinire este obligatorie pentru prestarea
activitii!ii respective.
Criteriul fundamental pentm incadrare sau promovare in munca
riimane capacitatea profesionalii; angajatoml nu poate introduce
insii tn mod nejustificat propriile criterii, esen!ial deosebite de
cele uzuale tn acel domeniu.
Angajatoml ar putea incheia un contract de muncii cu luarea tn
considerare a religiei, sexului, rasei sau originii sociale a
angajatului in acele circumstante in care considera, cu
bunii-credintii, cii aceste particularitiiti ar fi necesare pentm
desIa~urarea normalii a opera!iunilor cemte tn cursul executiirii
contractu lui de muncii.
Notiunea de "discriminare" a tnregistrat 0 evolutie
sernnificativii in jurispmdenta Curtii Constitutionale, trecandu-se
de la discriminiirile interzise in mod expres la discriminiirile
considerate permise. Aceasta evolutie se tnregistreazii ~i in
materie legislativii. Un exemplu concret de discriminare interzisii
~i de discriminare permisa este continut de Legea nr. 202/2002
privind egalitatea de ~anse intre femei ~i barba!i care interzice
discriminarea prin utilizarea de ciitre angajator a unor practici
care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex la anun!area,
organizarea concursurilor sau examenelor ~i seleqia candida!ilor
pentru ocuparea posturilor vacante din sectoml public sau privat
(discriminare interzisii), exceptand locurile de muncii in care,
datoritii naturii sau condi!iilorparticulare de prestare a muncii,
previizute de lege, particularitiitile de sex sunt determinante
(discriminare permisii). Dupa cum se poate observa, cadmllegal
interzice discriminarile de gen, insa introduce ~i anumite excep!ii
de la ~ceastii regula in locurile de munca tn care, datorita
naturii sau condi!iilor particulare de prestare a muncii, prevazute
de lege, particularitatile de sex sunt determinante.
Din principiul egalitiitii de tratament ~i al nediscriminarii
rezulti'i 0 serie de drepturi ale salaria!ilor carora Ii se confera
valoare de principiu I:
- dreptulla conditii de muncii adecvate activitatii desIa~urate;
- dreptulla protec!ie sociala; - dreptulla securitate ~i sanatate
in munca;
I Articolul 6 C. muncii.
-
18 Dreptul munch
- dreptulla respectarea derrUlitarii ~i a eon~tiintei
salariatului; - dreptulla plata egaJa pentru munca egala; -
dreptulla negocieri colective; - dreptul la protectia datelor cu
caracter personal; - dreptulla protectie impotriva concedierilor
nelegale.
3.3. Negocierea conditiilor de munca Unul dintre plincipiile
fundamentale care guverneaza dreptul muncii
este principiul negocierii, negociere care poate fi individuala
sau coleetiva. Negocierea individuala intervine la incheierea
contractului individual de munca, iar negocierea colectiva, la
Incheierea contractu lui colectiv de mundL In cazul negocierii
contractului individual de munca, exista situatii In care nu se
poate negocia partea legala a contractului, deoarece salariile,
durata concediului de odihna ~i alte elemente sunt stabilite prin
hotarare a Guvernului. Este cazul personalului bugetar din
unitatile bugetare ~i regiile autonome cu specific deosebit pentru
care opereaza 0 restrangere a autonomiei de vointa In materia
Incheierii contractului individual de munca I.
3.4. Dreptulla libera asociere Dreptul la libera asociere este
de asemenea un drept de natura consti
tutionala, intrucat art. 40 alin. (1) din Constitutie prevede ca
"cetatenii se pot asocia liber In partide politice, In sindicate ~i
in alte forme de asociere".
Potrivit Codului muncii, salariatii ~i angajatorii se pot asocia
liber pentru apararea drepturilor ~i promovarea intereselor lor
profesionale, econornice ~i sociale.
Principala forma asociativa a salariatilor 0 constituie
sindicatele. Sindicatele se constituie In scopul apararii
drepturilor prevazute In legislatia nationala, In pacte1e,
tratatele ~i conventiile intemationale la care Romania este parte,
precum ~i In contractele colective de munca ~i pentru promovarea
intereselor profesionale, economice, sociale, culturale ~i sportive
ale membrilor acestori. Organizatii1e sindicale sunt independente
fata de autoritatile publice, de partidele politice ~i de
patronate.
I G. Olreanu, Autonomia de vointa in dreptul privat, Ed.
Universitaria, Craiova, 200 I, p. 156.
2 Legea nr. 54/2003 privind sindicatele.
Dreptul muncii - ramura distincta de drept 19
Conform art. 220 C. muncii , "Exercitiul dreptului sindical al
sal ariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, eu
respect area drepturilor ~i libertatilor garantate prin Constitutie
~i in conforrnitate cu dispozitiile prezentului cod ~i allegilor
speciale".
Asociindu-se In sindicate, salariarii dobandesc 0 unitate de
actiune ~i pot fi reprezentati Intr-un mod eficient, organizat,
legal, la negocierile prilejuite de Incheierea contractelor
colective de munca.
Angajatorii i~i pot exercita dreptul de libera asociere
constituindu-se In patronate: "organizatii ale patronilor,
autonome, lara caracter politic, Infiintate ca persoane juridice de
drept privat, rara scop patrimonial"l.
3.5. Dreptulla greva De-a lungul timpului, In functie de tara ~i
de eircumstante, greva a
imbracat diferite forme: libertate (in sensu I ca Incetarea
prestarii muncii, In conditiile legii, nu atrage nici 0 sanctiune
disciplinara sau penala), drept (~i, in consecinta, absenta
oricarei culpe pe care angajatorul ar putea-o invoca pentru a pune
capat contractu lui de mund sau pentru a aplica alta sanctiune),
mijloc de actiune sindicala recunoscut ~i lucratorilor individuaJii
. Uneori, dreptul la greva nu este un drept fundamental distinct.
El intra In compunerea libertatii sindicale care Inglobeaza
libertatea de a forma sindicate, libertatea In interiorul
sindicatului ~i libertatea actiunii sindica1e3.
Dreptul la greva constituie insa un rnijloc de aparare a
intereselor profesionale care apartine indivizilor, nu
sindicatelor. Aceasta este 0 consecinta a principiului egalitatii
care impune un echilibru, 0 "necesara conciliere intre dreptulla
munca ~i dreptulla greva',4.
Dar "recunoa~terea dreptului la greva nu poate avea drept
consecinta excluderea lirnitarilor care trebuiesc aduse acestui
drept ca ~i tuturor ce10rlalte drepturi in scopul evitarii unui
exercitiu abuziv sau contrar
1 A se vedea Legea patronate!or nr. 356/200 I. 2 1.M. Servais,
Droits en synergie sur Ie travail. Elements de droits
international et compare du travail, Bruylant, Bruxelles, 1997,
p. 53. 3 M. Duverger, Elements de droit public, PUF, Paris, 1983,
p. 200, citat in
I. Dogaru, D.C. Dani:jor, Drepturile omului ~i libertlitile
publice, Ed. Zamolxe, Chi~inliu, 1998, p. 220.
4 S.. Tiiniisescu, Principiul egalitatii in dreptul romanesc,
Ed. All Beck. 1999, p. 305-306.
-
20 Dreptul muncii
necesitatilor de ordine publica"l. Organizatia Internationala a
Muncii a admis restriqiile dreptului la greva care difera de la
stat la stat, de la legislalie la legislalie: pentru ratiuni de
securitate la nivel de unitate, In timpul operaliunilor de
conciliere ~i arbitraj sau pe durata validitatii contractelor
colective (obligalia de pace sociala). De asemenea, O.I.M. a
acceptat interzicerea greveior strict politice ~i suspend area
dreptului la greva in situalii de criza nationala, in special
economica. In anumite cazuri, Comitetul libertatii sindicale a
sugerat sa se asigure, a~a cum 0 fac $i unele 1egislatii nationale,
un serviciu minim in loc sa se interzica dreptul la greva. In
sfar~it, O.I.M. a acceptat interzicerea grevelor 'in serviciile
considerate esentiale (ca ~i In exercitarea functiei publice), cu
conditia ca aceasta interdiqie sa fie acompaniata de anumite
garantii cu rol compensatoriu, sub forma unor proceduri de
conciliere ~i arbitraj impartiale, rapide $i eficiente, cu
participarea partilor interesate2.
Dreptul la greva este