SĂNĂ TATE ORALĂ C 1 SĂNĂTATEA ORALĂ – DETERMINANT ESENŢIAL AL CALITĂŢII VIEŢII Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a definit sănătatea drept o stare completă de bine din punct de vedere fizic, mental şi social şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii (1!"). #Măsura $n care o persoană sau un grup sunt capabile să $şi satisfacă nevoile de bază, dar şi modul $n care sunt capabile să se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant% (OMS, 1&!) 'ef ini ţ ia recent dat ă de O.M.S. #Să nătate a oral ă est e o stare eliberat ă de dur ere cronică a regiunii orale şi faciale, de cancer oral şi $n regiunea gtului, de e*istenţa leziunilor orale, a defect elo r congenitale (despi căt urile de buz ă şi palat), de boli parodontale, de leziuni cariose şi pierderea unităţilor dentare şi alte afectări şi tulburări care pot afecta cavitatea orală%. S+n+tatea oral+ $nseamn+ mai mult dect dinţi s+n+toşi, accentul fiind pus din ce $n ce mai pregnant pe implicaţiile psio-sociale şi de calitate a vieţii. Dimensiunile sănătăţii (/les şi Simnett, 1) 1. Sănătate fiziă0 funţi!n"lit"te" !#$"nismului. %. Sănătate ment"lă0 "&ilit"te" 'e " $(n'i l"# )i !e#ent . *. Săn ăta te em! ţi! n"l ă 0 #eun!")te#e" )i e+,#im"#e" em!ţiil!# -f#iă &uu#iesu,ă#"#e/ 0. Sănătate s!i"lă0 "&ilit"te" 'e " f!#m" )i menţine #el"ţii inte#um"ne . . Sănătate s,i#itu"lă0 e+istenţ" ,#ini,iil!# ,e#s!n"le 'e !m,!#t"ment . 2. Sănătate $n relaţie cu me'iul0 inte$#"#e 3n me'iul 3n!n4u#ăt!#. Inte##el"ţi" sănăt"te !#"lă – sănăt"te $ene#"lă – "lit"te" 5ieţii principiul de "lit"te " 5ieţii le$"tă 'e st"#e" 'e sănăt"te $ene#"lă (ealt-related ualit2 of life) 3fecţiunile din sfera cranio-faci ală pot afecta att de mult aceşti parametri $nct duc la alterări $n percepereaim"$inii ,#!,#ii - self-image/6 ,#!,#iei !nsi'e#"ţii - self-esteem/6 stă#ii 'e &ine - well being) C"lit"te" 5ieţii !ne,t multi'isi,lin"# "#e inlu'e7 durata de viaţă4 absenţa bolii, a s imptomatologiei, absenţa discomfortului şi a durerii4 funcţii adecvatefizică, emoţională şi socială4 percepţia unei stări adecvate de sănătate4 satisfacţia legată de sănătate4
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
SĂNĂTATE ORALĂC 1SĂNĂTATEA ORALĂ – DETERMINANT ESENŢIAL AL CALITĂŢII VIEŢII
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) a definit sănătatea drept o stare completă debine din punct de vedere fizic, mental şi social şi nu doar absenţa bolii sau infirmităţii(1!").
#Măsura $n care o persoană sau un grup sunt capabile să $şi satisfacă nevoile de bază,dar şi modul $n care sunt capabile să se transforme pentru a se adapta la mediulambiant% (OMS, 1&!)
'efiniţia recent dată de O.M.S. #Sănătatea orală este o stare eliberată de durerecronică a regiunii orale şi faciale, de cancer oral şi $n regiunea gtului, de e*istenţaleziunilor orale, a defectelor congenitale (despicăturile de buză şi palat), de boliparodontale, de leziuni cariose şi pierderea unităţilor dentare şi alte afectări şi tulburăricare pot afecta cavitatea orală%.
S+n+tatea oral+ $nseamn+ mai mult dect dinţi s+n+toşi, accentul fiind pus din ce $n cemai pregnant pe implicaţiile psio-sociale şi de calitate a vieţii.
durata de viaţă4 absenţa bolii, a simptomatologiei, absenţa discomfortului şi a durerii4 funcţii adecvate fizică, emoţională şi socială4 percepţia unei stări adecvate de sănătate4 satisfacţia legată de sănătate4
absenţa dezavanta5elor sociale sau culturale corelate cu sănătatea. valoare apreciată subiectiv de individ, grupuri, societăţi, legată de durata de
supravieţuire, modificată de starea funcţională, percepţii, oportunităţi sociale şiinfluenţată de boală, tratament sau politică.
sentimentul general al individului de fericire şi satisfacţie
toate aspectele vieţii sănătate, recreaţie, cultură, drepturi, sistem de valori, credinţe şiaspiraţii corelaţia $ntre sănătate şi calitatea vieţii - patru factori şi modul $n care aceştia
afectează starea de bine a individului şi anume factori funcţionali, factori psiologici (aspectul şi $ncrederea $n sine), factori sociali (interacţiunea cu ceilalţi, comunicarea) e*perienţa durerii 6 discomfortului
E5"lu"#e" "lităţii 5ieţii cercetare - instrumente de măsură a calităţii vieţii $ngri5irile de sănătate şi accesul la $ngri5ire nivel personal influenţează decizia pacientului sau a medicului privind alegerea
tratamentului, la nivel social conduce la $nţelegerea nevoilor celorlalţi poate influenţa şi deciziile la nivel politic calitatea vieţii devine un instrument de $nţelegere şi conturare a practicii clinice,
cercetării, educaţiei pentru sănătate, nu numai la nivel individual, ci la nivel decomunitate
Dete#min"nţii sănătăţii
7alonde a definit determinanţii sănătăţii biologia umană, stilul de viaţă8 mediul $ncon5urător organizarea serviciilor de sănătate.
A&!#'"#e" O.M.S. ,#i5in' st#"te$iile ,#e5enti5e )i 'e ,#!m!5"#e " sănătăţiiProgramul Global O.M.S. pentru sănătate orală (20 0 3 )
,!litii 'e sănăt"te !#"lă, pentru controlul eficient a f"t!#il!# 'e #is !muni, ce potfi modificati, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta nesanogenă, consumule*cesiv de alcool, fumatul, etc) pentru
bolile dentare, cancerul oral, tulburarile de dezvoltare cranio-faciale.
dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare asanatatii, punnd accent pe $#u,u#ile ,!,ul"ti!n"le 'ez"5"nt"4"te din tăriledezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sănătate in curs de tranzitie.
,#i!#it"te" cea mai mare - $mbunătăţirea sănătătii orale a copiilor si vrstnicilor
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale 9:;),tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
"ente - <educerea inegalităţilor e*istente $n starea de s+n+tate a populaţiei cauzatede diferenţele de venit şi nivelul de educaţie al individului.
<educerea inegalităţilor - prin abordarea populaţiei ţintă cu cel mai mare factor de risc
pentru bolile orale şi creşterea accesului la sistemele de ingri5iri primare e*istente. =na dintre responsabilităţile ma5ore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinţelor
bolilor orale şi analiza determinanţilor bolii (cu referire particulară la populaţia cu risccrescut)
C %8RINCI8II ACT9ALE 8RIVIND CONCE8EREA :I IM8LEMENTAREA 8RO;RAMELOR DESĂNĂTATE ORALĂ
Definiţie 8RO;RAM DE SĂNĂTATE ORALĂ7 Succesiune de activităţi $ntreprinsepentru a $mbunătăţi unul sau mai multe aspecte ale stării de sănătate orală ale unui gruppopulaţional.
St#"te$i" O.M.S. 'e ,#!m!5"#e " sănătăţii !#"le se bazează pe sloganul #gndeşte global - acţionează local% acţiunile trebuie focalizate pe identificarea determinanţilor sănătăţii implementarea de proiecte demonstrative comunitare de promovare a sănătăţii crearea unor baze de date care să permită evaluarea programelor aflate $n derulare stabilirea unor relaţii naţionale şi internaţionale de scimb de e*perienţă privind
promovarea sănătăţii orale.
8#!$#"mele 'e sănăt"te !#"lă variază $n funcţie de
tipul de problemă de sănătate orală grupa de vrstă căreia se adresează factorii de risc ai grupului populaţional perioada de derulare nivelul de mobilizare a comunităţii.
Ti,u#i 'e ,#!$#"me 'e ,#!m!5"#e " sănătăţii7 >rograme internaţionale conduse de organizaţii internaţionale (O.M.S., ?.'.:., 3.'.3.). >rograme naţionale 0 guvern, organizaţii profesionale naţionale >rograme locale 0 organizaţii politice sau profesionale locale.
9n ,#!$#"m 'e sănăt"te !#"lă u,#in'e7 et"," 'e e#et"#e < descrierea, evaluarea şi e*plicarea ştiinţifică a unui aspect de
sănătate orală la nivelul unui grup populaţional st"&ili#e" 'esi$n<ului )i iniţie#e" ,#!$#"mului im,lement"#e" ,#!$#"mului
M!'elul E=les )i Simnett -1>>>/ 'e #e"liz"#e " unui ,#!$#"m 'e sănăt"te u,#in'e? et",e7
1. :dentificarea necesităţilor şi priorităţilor @. Stabilirea scopului şi obiectivelor A. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului şi obiectivelor !. :dentificarea resurselor B. >lanificarea metodelor de evaluare
C. Stabilirea planului de acţiune". SD3<D8 :mplementarea programului
Defini#e" ,!,ul"ţiei ţintă: preşcolari, şcolari, liceeni, vrstnici, gravide, adulţi, , etc., cu accentasupra grupelor dezavanta5ate indivizii instituţionalizaţi (copii sau vrstnici $n cămine, azile,etc)4 persoane cu dizabilităţi, etc
I'entifi"#e" neesităţil!# )i ,#i!#ităţil!#7 'ate privind problema de sănătate - determinarea gravităţii şi e*tinderii afecţiunii
respective, precum şi stabilirea grupelor de risc - (fişe clinice tip O.M.S.) 'ate demografice (profilul colectivităţii) - instrumente sociologice (cestionar, interviu,
focus grup) numărul indivizilor din populaţia ţintă şi distribuţia geografică status-ul soco-economic condiţii de viaţă adresabilitatea către serviciile medicale publice starea generală de sănătate
St"&ili#e" s!,ului )i !&ieti5el!#7Ee vrem să obţinemF =nde vrem să a5ungemF
Stabilirea celor mai eficiente metode.8#i!#ităti )i !&ieti5e7 >rioritate 0 cea mai importantă problemă de sănătate. *. <educerea prevalenţei cariei
dentare la copii, reducerea prevalenţei cancerului oral, $mbunătăţirea cunoştinţelor saudeprinderilor legate de sănătatea orală, etc
Obiective 0 ţelurile pe care ne propunem să le obţinem la sfrşitul programului.* $mbunătăţirea cunoştinţelor despre igiena orală cu AGH4 scăderea incidenţei cariei
dentare cu 1BH4 promovarea responsabilităţii personale, familiale si comunitare pentrupăstrarea sănătătii4 $ncura5area stilurilor sănătoase de viaţă şi posibilitatea de a face alegerisănătoase $n campusurile şcolare.
St"&ili#e" met!'el!# 'e im,lement"#e7 *emple fluorizarea apei potabile4 administrarea desoluţii sau tablete cu ?4 sigilări4 fluorizări locale4 controlul plăcii microbiene dentare (peria5eprofesionale sau peria5 personal asistat).
Ale$e#e" met!'el!# 'e e'u"ţie7 In funcţie de problema educaţională identificată $n faza deevaluare si de vrsta grupului ţintă. *emple e*puneri, demonstraţii, diapozitive, 5ocuri 5ucarea unui rol (teatru) teatru de păpusi,
postere, mass media (D;, internet, radio), 5ocuri video.
I'entifi"#e" )i !&ţine#e" #esu#sel!#7A. Resu#se 'in inte#i!#ul !munităţii7 - um"ne profesori, părinţi, medici şcolari - m"te#i"le săli clasă, D;, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru @. Resu#se 'in e+te#i!#ul !munităţii7
- fonduri de la guvern, ministere- sponsorizări de la O.J.K., asociaţii profesionale internaţionale sau locale.
C!nst#(n$e#i- ,!litii guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale #est#iti5e4 limitarea#esu#sel!# şi tim,ului4 lipsa f"ilităţil!# 4 "titu'ini !stile in colectivitate4 caracteristici socio-economice, culturale şi educaţionale ale colectivităţii.
M!nit!#iz"#e" ,#!$#"mului7
1. Monitorizarea activităţilor programului@. Monitorizarea forţei de muncăA. Monitorizarea facilităţilor şi a ecipamentelor.
E5"lu"#e" ,#!$#"mului7 >ermite să măsurăm ,#!$#esul obţinut la final şi efiienţ" fiecărei activităţi >ermite identificarea ,#!&lemel!# apărute $n cursul derulării programului şi s!luţiile
acestora >ermite obţinerea unor !nluzii – fee'&"B.
C * )i 0ANCETE E8IDEMIOLO;ICE
E,i'emi!l!$i"7 #Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legatede sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub controlproblemele de sanatate% (7ast, 1&&)
3nalizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat siaspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Ni5elele si et",ele e#et"#ii e,i'emi!l!$ie 3. Jivelul cunoasterii (e*plicatiei)- cercetarea fundamentala. L. Jivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
tape 3. 1. :nitierea procesului etiologic4 @. :nitierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog A. 'epistarea clinica a bolii4 !. Supravegerea bolii. L. 1. >rofila*ia primara 0 evitarea initierii si declansarii procesului patologi @. >rofila*ia secundara 0 evitarea depistarii tardive a bolilor A. >rofila*ia tertiara 0 evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
D!meniile 'e stu'iu "le e,i'emi!l!$iei Eti!l!$i" &!lil!# - identificarea unor metode preventive (impactul
factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata inmultifactorialitatea etiologiei bolilor).
Des#ie#e" st"#ii 'e s"n"t"te " $#u,u#il!# ,!,ul"ti!n"le 0 utila pentruidentificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea siurmarirea evolutiei bolilor.
E5"lu"#e" efiientei si efi"it"tii serviciilor de sanatate publica, amasurilor preventive si de promovare a sanatatii.
Ti,u#i 'e stu'ii e,i'emi!l!$ie A. Stu'ii !&se#5"ti!n"le ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme de
sanatate, fara a interveni in evolutia bolii. 1. Stu'ii 'es#i,ti5e %. Stu'ii "n"litie
@. Stu'ii e+,e#iment"le -inte#5entie) 0 tentative de scimbare a unui element al bolii(e*punerea sau progresul) prin tratament.Stu'ii 'es#i,ti5e
nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre e*punere siefect sau prezenta inferentelor de tip cauzal
descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si boala ale comunitatilor(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)
parametrii utilizati morbiditatea, mortalitatea, incapacitatea de viata, speranta de viata,
etc.
A,li"tiile "netel!# 'es#i,ti5e valuarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei4 >lanificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice4 laborarea unor programe4 ?ormularea unor ipoteze epidemiologice4 'escrierea istoriei naturale a bolilor4 'escrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.4
Ti,u#i 'e stu'ii 'es#i,ti5e Seriile de cazuri Studii ecologice (corelationale) Studii in sectiune (transversale)
Stu'ii t#"ns5e#s"le -in setiune/ determina ,#e5"lent" unei boli, masurand in acelasi timp si e+,une#e" si efetul,
problema principala fiind determinarea #!n!l!$iei e+,une#e<efet4 se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand e*punerile ce
reprezinta "#"te#istii fi+e ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-economica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor4
recomandari de st"n'"#'iz"#e internationala a metodelor de anceta, alegereacorespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a inst#umentel!# 'e "net"(cestionarul, interviul ).
S#eenin$ul e+"min"#e 'e m"s", consta in aplicarea unor procedee si tenici de investigatie
asupra unui grup populational pentru i'entifi"#e" 'e ,#ezumtie " unei &!li "n!m"liis"u f"t!#i 'e #is6
depistarea precoce a bolilor , incadrandu-se in masurile de profila*ie secundara4
I,!teze7 1.intr-o populatie e*ista boli si bolnavi necunoscuti datorita unor nevoineresimtite, nee*primate sau nesatisfacute4
@. identificare bolilor in faza de latenta face ca interventiile sa fie maieficiente si eficace.
Se alege din populatie un esantion, care in urma aplicarii unui test 'e s#eenin$ seimparte intr-un l!t 'e ,e#s!"ne ,#!&"&il &!ln"5e si un l!t 'e ,e#s!"ne ,#!&"&ils"n"t!"se.
C#ite#ii 'e "le$e#e "le &!lil!# – !&ietul s#eenin$ului boala sa constituie o ,#!&lem" 'e s"n"t"te (prevalenta mare, gravitate mare
evolutie fatala, invaliditate, absenteism)4 boala sa fie 'eel"&il" in faza de l"tent" sau in formele de 'e&ut
"sim,t!m"ti4 sa e*iste teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de
catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare4 sa e*iste f"ilit"ti 'is,!ni&ile pentru cei depistati cu boala4 tratamentul si supravegerea sa fie "e,t"te de bolnavi4 costul actiunii sa nu fie e*agerat de mare. sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de
aplicare al testului.
8e#f!#m"ntele testel!# 'e s#eenin$
Loală prezenta Loală absentă
Dest
pozitiv
Destnegativ
V"li'it"te" -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuiesa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). >oate fi inte#n" sau e+te#n".
Senziti5it"te"- procenta5ul rezultatelor pozitive $n masa bolnavilor (complementara cuproportia fals-negativilor).Sn "F"G +1HH. O proba cu senzitivitate mare va determinao proportie a fals-negativilor mica.
S,eifiit"te" 0 este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu auboala procenta5ul rezultatelor negative $n masa nonbolnavilor (complementara cu
proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica.Sp N 'F'G& 1HH sau RNFN@ 1HH, unde <J sunt real negativii(persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative), iar JL sunt nonbolnavii.Specificitatea este complementară cu proporţia fals-pozitivilor -RNFN@G8FN@1/.
Re,#!'uti&ilit"te" - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului. V"l!"#e" ,#e'iti5"7
V8 N probabilitatea prezentei unei bolicand testul este . ;>N aab*1GG V8< N probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . ;>-N ddc*1GG
Stu'iile "n"litie "ut" "#$umente in f"5!"#e" e+istentei unei "s!i"tii 'e ti,"uz"l
Efetul apare numai in ,#ezent" unui unor anumiti factori4 As!ie#e" este prezenta in momente diferite la aceleasi diferite populatii4 "t!#ul 'e #is presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de actiune
(latenta)4 !#t" "s!ie#ii ?<boala se masoara prin <<4 *ista o variatie a f#e5entei &!lii odata cu intensitatea agresivitatea durata de
e*punere la ?<.
Ti,u#i 'e stu'ii e,i'emi!l!$ie "n"litie Studiile caz-control (anamnestice)
Studiile de coorta 1. >rospective @. <etrospective
Stu'ii ti, "z<!nt#!l -"n"mnestie/
1. cercetarea "uzel!# &!lil!# , in special a celor #"#e si multif"t!#i"le, cu l"tent"m"#e. Proiectarea stuiului!
1. Seleti!n"#e" l!tu#il!# ". alegerea "zu#il!# 'e &!"l" (sau cu variabila studiata) dintre eligibili cu
formularea criteriilor de diagnostic4 &. alegerea "zu#il!# 'e !nt#!l -test/ compus din persoane care saesantioneze prevalenta de e*punere din populatie care a generat cazurile4
. #",!#tul $#u, test<m"#t!# 0 depinde de prevalenta e*punerii in grupul martor,marimea riscului relativ si de erori4
in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de @-A martori pentru un caz(cresterea puterii testului de comparare).
%. Cule$e#e" inf!#m"tiil!# 0 determinarea situatiei e*punerii dupa aparitia bolii(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu a5utorul studiilor de biocimie.
*. M"su#"#e" "s!i"tiei ?<- boala prin determinarea riscului relativ (<<) si risculatribuibil populatiei4
0. An"liz" si inte#,#et"#e" '"tel!# - statistic
Stu'iile 'e !!#t" -'e ini'ent" 'e u#m"#i#e s"u eti!l!$ie)
Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un $#u,e+,us si unul nee+,us la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a stariide boala.
S!,ul - a dovedi e*istenta nu a unei "s!i"tii e,i'emi!l!$ie de tip cauzal - a efectua infe#ente 'e ti, "uz"l
- a verifica daca ! i,!tez" e,i'emi!l!$i", formulata in urma unorobservatii clinice, a unor ancete descriptive sau a lecturii, este "'e5"#"t" s"u f"ls".
3ncetele prospective Permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor e risc .
I. 1. Seleti!n"#e" l!tului test - in funtie 'e suse,ti&ilit"te" 'e " f"e &!"l" -R/ - in urma unui studiu de prevalenta - populatii captive scolari, militari, andicapati - grupuri profesionale e*puse unui risc profesional
I. %. Ale$e#e" l!tului 'e !m,"#"#e -m"#t!#/7 - $#u, inte#n, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1) - $#u, e+te#n, ce provine din alta populatie (model de tip @)
II. Cule$e#e" inf!#m"tiil!# - direct, prin observare, e*amen clinic, paraclinic si interviu4
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la e*punerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
III. 9#m"#i#e" su&ietil!# - aceleasi procedee pentru grupul e*pus ca si perntru celnee*pus
IV. M"su#"#e" si "n"liz" '"tel!# - frecventa bolii - forta asociatiei epidemiologice 0 RR " + 'F & + - egal cu 1 - nu e*ista asociatie ?<-L
-P1 0 e*ista asociatie ?<-L -Q1 0 factorul studiat nu este de risc, ci de protectie.
- impactul actiunii ?< in populatie 0 #isul "t#i&ui&il in ,!,ul"tie V. Inte#,#et"#e" #ezult"tel!#
Anete e,i'emi!l!$ie e+,e#iment"le :mplica tentativa de a scimba ! 5"#i"&il" la un grup (comunitate), scimbarea unei
!m,!nente " stilului 'e 5i"t" sau incercarea unui n!u t#"t"ment. C!nsi'e#"tiile etie sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol.
Descrierea tenintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului carieidentare pe grupe de varsta) si in special ecelarea factorilor e risc ai cariei dentarein comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii si a etapeloranchetelor epidemiologice din bolile cronice.
Tipuri de anchete: anc"ete trans#ersale (e pre#alenta) anc"ete ca$- control
anc"ete e co"ortaanc"ete ecologice
anc"ete epiemiologice e%perimentale
C!m,"#"ti" ","#itiei &!lil!# A. C!m,"#"ti" "&s!lut" 1. Dife#ent" 'e #is (risc atribuibil, e*ces de risc) 0 diferenta dintre ratele de aparitie
ale fenomenului la grupul e*pus si la cel nee*pus %. #"tiune" "t#i&ui&il" 0 raportul dintre diferenta de risc si rata de aparitie la
populatia e*pusa. *. Risul "t#i&ui&il ,!,ul"tiei 0 rata in e*ces a bolii care poate fi atribuita e*punerii.
@. C!m,"#"ti" #el"ti5" Risul #el"ti5 -#",!#tul #isului/ raportul dintre riscul de aparitie al bolii la persoanele e*puse fata de riscul de
aparitie la persoanele nee*puse. este un indicator mai bun al intensit"tii unei "s!ie#i decat diferenta de risc,
deoarece este e*primat in raport cu nivelul de baza al aparitiei este folosit pentru evaluarea probabilitatii ca o asociere sa reprezinte o #el"tie
"uz"l".
St"tisti" ",li"t" in stu'iile e,i'emi!l!$ie Es"nti!n"#e" - selectarea randomizata a indivizilor care vor constitui esantionul luat in
studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza. Test"#e" i,!tezei 0 metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a determina
probabilitatea (>) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in intregime erorilor
de esantiona5, adica intamplarii. 3cceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de nivelul
de semnificatie ales (G.G1 sau G.GB).
Teste 'e semnifi"tie st"tisti" Testul st"tisti z7 compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza atunci cand
se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate. Testul st"tisti t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a
Testul i<,"t#"t se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testaipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.
C!#el"ti" - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se princoeficientul de !#el"ţi" &i5"#i"tă, respectiv !efiientul 8e"#s!n -#/ si !efiientulS,e"#m"n
Re$#esi" 0 model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.
E#!#i ,!si&ile in stu'iile e,i'emi!l!$ieA. E#!#i int"m,l"t!"#e < neconcordantele datorate e*clusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei. - nu pot fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect e*acta, dar pot fi reduse prin masurarea atentaa e*punerii si a rezultatului.
E#!#ile 'e es"nti!n"4 0pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiunisemnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-activ.
@. E#!#i sistem"tie 1. E#!"#e" 'e selet"#e 0 diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor luate
in studiu si cele care nu sunt selectionate.- auto-selectarii participantilor la studiu@. E#!"#e 'e m"su#"#e - m"su#"t!#ile individuale sau l"sifi"#ile &!lil!# si
ale e+,une#il!# sunt ine*acte - probele grupului e*pus si ale grupului martor sunt
analizate de l"&!#"t!"#e 'ife#ite care nu dispun de suficiente m"su#i 'e !nt#!l "le "lit"tii sau laboratoarele produc #ezult"te 'ife#ite cand se analizeaza aceleasi probe.C .A@ORDĂRILE SĂNĂTĂŢII ORALE
• e*perienţa carioasă anterioară• modificări de structură ale smaltului• zone anatomice dentare susceptibile• ipoplazia de smalţ• nivel crescut SM• carii de biberon $n antecedente• factori genetici
@. @!li $ene#"le s"u t#"t"mente "#e ,!t influenţ" #isul "#i!s• dietă specială bogată $n carboidraţi,• administrare frecventă de medicamente cu conţinut crescut de zaăr,• scăderea flu*ului salivar datorită iradierii sau medicaţiei,• boli autoimune 0 sindrom S5Rgren• radioterapia $n teritoriul buco-ma*ilo-facial• purtarea aparatelor ortodontice
E. S!i!<'em!$#"fii • venitul familiei• vrsta mamei• etnia• ocupaţia părinţilor• rangul copilului• număr mare membrii $n familie• mediul rural sau urban• statut de emigrant• lipsa serviciului
lipsa $ngri5irii materne• sănătate orală inadecvată a părinţilor• fluorizare suboptimală• nivel crescut al SM la părinţi.
• folosirea biberonului $n timpul somnului sau la cerere, cu băuturi $ndulcite• vrsta primului control• dietă si orar alimentar inadecvate (gustări frecvente, cantitate mare de dulciuri şi
produse de patiserie)• igienă orală necorespunzătoare (frecvenţa peria5ului, vrsta $nceperii peria5ului,lipsa
pastei cu ?, tenica incorecta, )• vizite neregulate la cabinet si an*ietatea crescută• lipsa supervizării peria5ului de către părinţi• peria5 şi flossing neregulat al mamei• transfer salivar maternal la copil• bulimie• adresabilitatea mamei către cabinetul de medicină dentară• vizionarea D; $n timpul meselor.
• Diet"• C!,ilul mi -potenţialul cariogen al dietei -adăugarea zaărului $n lapte şi
ceai, de băuturile răcoritoare $ndulcite, dar mai ales de modelul de consum alacestor alimente lăsarea biberonului peste noapte
• <ecomandări - dietă bogată $n fructe, legume şi cereale integrale şi săracă $n zaărliber şi grăsimi
• Lăuturile carbogazoase 0carie şi eroziunea dentară• 'ulti- reucerea numărului pri$elor alimentare a cantităii alimentelor *i a
băuturilor cariogene e#it+nu-le ,n special ,ntre mesele principale
• ni#elului critic al $a"ărului 3n 'ietă < 1H B$F,e#s!"năF"n• f#e5enţ" ",!#tului 'e z"ă# să fie limit"tă l" m"+im 0 !#i s"u ,e zi• "ntit"te" Q0H– $Fzi
un număr de " prize de alimente şi băuturi poate fi considerat sigur $n condiţiilemenţinerii unei igiene orale corespunzătoare şi a folosirii pastelor de dinţi cu ? de @ori pe zi (conform unui studiu recent al 7eeds 'ental :nstitute
actorii e protecie 'ispensarizare frecventă cu controlul placii dentare, igienizare profesională 3cces la ingri5irile de specialitate şi educaţie pentru igienă corectă Supravegerea condiţiilor favorizante <educerea nivelului SM :ntervenţii preventive (sigilări, fluorizari profesionale) ?luorizare optimă sistemică sau locală >revenirea obiceiului de sugere biberon <educerea frecvenţei gustărilor <educerea cantităţii şi frecvenţei consumului de dulciuri :giena orală corespunzătoare :giena orală şi starea sănătăţii optime a parinţilor
Parametrii utili$ai ,n e#aluarea riscului cariosEaracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios Sn S, V8G V8<
'. %periena carioasă anterioară
- uzual cel mai semnificativ predictor singular, $nsă nu este suficient, nici la nivel degrup, nici individual. *primata prin1.8#e5"lenţ" "#iei - balanţa dintre factorii de rezistanţă şi atac $n prezent şi trecut,
e*primată prin indicii 'M?D, 'M?S, dmft, dmfs şi S:E. %. 8#ezenţ" leziunil!# ini,iente, precavitare (studiu realizat $n Koteborg la adolesc
de 1B-1C ani a demonstrat superioritatea corelaţiei lez. incipiente- cresterea '?S, faţa decelelalţi indicatori).
*. St"tusul 'entiţiei ,#im"#e )i " M1< cel mai bun predictor pentru evaluareariscului carios, comparativ cu testele salivare, microbiologice si socio-comportamentale.
(<E crescut dacă e*istă o creştere carioasă de cel puţin 1 leziune nouaan, luand $nconsiderare variaţia '?S şi lez. precavitare , $n locul unui set mai e*tins de date ( Martaler,
Steiner, 11). 0. Ce" m"i &ună !m&in"ţie 'e ,#e'it!#i "i #e)te#ii "#i!"se # număr mic demolari indemni din dentiţia primară%, #număr mare de leziuni precavitare la M1% (Martaler,Steiner si 9elfenstin, 1@).
/. este sali#are 1 teste iagnostice1. R"t" flu+ului s"li5"# (stimulat şi nestimulat) vezi tab. @%. C","it"te" t"m,!n s"li5"#ă*. Dete#min"#e" ni5elului St#e,t!!ului mut"ns 0 semnificativ corelat cu statusul
carios (modelul lui Marov pentru stabilirea limitei demarcaţie $ntre grupul risc inferiorspre unul superior N 1G puterea C E?=ml saliva)- vezi scorurile din tab. A
0. Dete#min"#e" ni5elului L"t!&"ilil!# 0 ad5uvant pentru consilierea privind dietanecariogenă si motivarea pacienţilor, predictor bun pentru cariile radiculare, singular nueste suficient de semnificativ
9ansen şi colab (1!) au concluzionat 0 testele salivare au doar o slabă saumoderată abilitate de predicţie, $mbinătăţiri semnificative pot fi aduse dacă rezultatele maimultor teste sunt incluse $ntr o analiză de regresie treptată
Sunt comercializate sub formă de benzi, uşor de aplicat, $nsă preţul ridicat nupermite folosirea pe scară e*tinsă.
- validitatea unui test in predictia riscului carios Sn, Sp, ;>, ;>-
R"t" 'e "umul"#e " ,lăii mi#!&iene 'ent"#e< Eantitatea de placă acumulată(după peria5 dentar) $n @! de ore $n lipsa oricărei măsuri de igienă oralăScor 'escriere1 1<1H su,#"fete% 11<%H su,#"fete* %1<*H su,#"fete0 *1<0H su,#"fete 0H su,#"fete
Risul "#i!s 3n funţie 'e SM )i #"t" 'e "umul"#e " 8MD -8RI/
Dab. 1
Deste salivare (factori salivari si microbiologici) flu*ul, vscozitatea si consistenţa salivei nestimulate p9-ul salivei nestimulate capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate nivelul Streptococilor mutans nivelul 7actobacililor din saliva colectată
@ Jumăr mare de Streptococus mutans $n salivă.(1GG.GGG -1GGG.GGG E?=ml)
A Jumăr foarte mare de Streptococus mutans $nsalivă. (P 1GGG.GGG E?=ml)
Dab. A
Teste s"li5"#e )i mi#!&i!l!$ie < #e"liz"te 3n "&inet (KE Saliva-Eec Mutans)- C!nent#"ţi" SM -un rol important in initierea cariilor dentare, este util pentru evaluareariscului cariogen al pacienţilor.- Dimpul de prelevare este de cteva secunde, iar rezultatele concrete testului se obţin intreB - 1B minute
KE Saliva-Eec Luffer -flu*ul, vscozitatea p9 şi capacitatea tampon a saliveinestimulate
;C 8l"ue In'i"t!# Pit
-vrsta şi acidogenitatea plăcii bacteriene in doar B minute,- ofera o imagine clară a zonelor $n care e*ista acumulare de placă-face diferenţa $ntre placa bacteriană nou formată şi placa matură.
. actori e ietă igienă orală *i socio-emografici 1. Diet".
=nele studii demonstrază o legătură evidentă $ntre ingestia de carboidraţi şi prevalenţacariei( 9olbroo 1B), altele o relaţie slabă sau ine*istentă (<ugg-Kunn 1&!).S-ademonstrat că <E creşte odata cu consumul de zaăr doar atunci cand igiena estedeficitară (KibsonTUilliams 1)
<ezultatele unui revie/ (LurtH>ai, @GG1) arată că relaţia consum de zaăr şi apariţia
cariei este mult mai atenuată $n era modernă a e*punerii la fluoruri decat este $n trecut.%. I$ien" !#"lă -C!nt#!lul ,l"ii 'ent"#e/.
fectul măsurilor de igienizare orală aupra cariilor a fost controversat $n multe revie/uri(Lellini 1&1), ulterior s-a demonstrat că placa dentară este un ?< pentru carie(milsonTVrasse 1&B), iar metodele mecanice de igienizare realizate de ecipadentară sunt eficiente $n reducerea <E (3*elsson 1A).
S-a demonstrat că peria5ul dentar este eficient $n reducerea <E doar $n combinaţie cupasta fluorizată ( Lratall 1C).
>eria5ul dentar realizat regulat cu pasta de dinţi fluorizată are un impact mult mai mareasupra cariei la copii decat restricţionarea alimentelor ce conţin zaăr.
*. luori$area apei potabile este recunoscută drept măsură de sănătate publică şiimplementată $n multe comunitaţi, e*istand o evidenţă puternică a eficienţei şisiguranţei sale, demonstrată din studii numeroase, fiind recunoscut efectul beneficparticular $n cazul copiilor deprivaţi material, cu <isc carios crescut.
. actori socio- emografici ! #enit profesia părinilor structura familiei meiulsocial eucaie etc.
Kibson şi Uilliams $n 1 , $ntr-un studiu realizat la copiii de B şi 1@ ani din & ţări ale =..arată că indivizii cu SS ridicat au mai puţine carii decat cei cu SS scăzut, (indicatorii de riscfiind clasa socială a familiei, obiceiul de fumător al mamei, nr. fraţi al copiilor de B ani).
Eercetările privind obiceiurile de igienă orală, consumul de gustări dulci şi utilizareafluorurilor $n 11 ţări din =.. (9onala 1G) arată că 5umătate dintre adolescenţi consumau
dulciuri cel puţin zilnic, $n contrast cu cei din ţările nordice, unde consumul este mult scăzut,utilizarea pastelor fluorurate are cele mai ridicate valori, iar frecvenţa peria5ului a fost cea mairidicată $n Suedia şi lveţia, cu o frecvenţă mult mai redusă la băieţi decat la fete.
. /oli generale asociate sau i$abilităi Modificări $n formarea sau compoziţia salivei ( boli autoimune, S:'3, diabet, b.
Modificări ale obiceiurilor alimentare, cu potenţial cariogen şi administrareamedicamentelor (cu conţinut crescut de zaăr sau cu efect inibitor salivar)
anticolinergice, antiipertensive, analgetice, neuroleptice, antidepresive, antiasmatice,diuretice, citostatice, somnifere, medicaţie anti >arinson, etc. <adiaţii care afectează regiunea capului şi gatului, conducand la distrugerea glandelor
salivare Loli din prima copilărie care influenţrază formarea smalţului 'izabilităţi fizice sau psiice
>rofessional >revention in 'entistr2 (3nderson M. 9., Lratall '., 1!
Cl"sele 'e #is "#i!sRis "#i!s H
"t!#i eti!l!$ii7 Streptococcus mutans negativ4 nivele scăzute de lactobacili $n salivă (Q 1G.GGG E?=ml)4 rata de formare a >L scăzută sau foarte scăzută. >revalenţa cariei suprafete ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe
restaurate la molari. :ncidenţa cariei G.
:ndicatori de risc e*terni, factori de risc şi prognosticul factorilor derisc4 nuli.
:ndicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc4nuli.
"t!#i ,#e5enti5i7 standard de igienă orală foarte bun4 folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor4 dieta e*celentă4
"t!#i eti!l!$ii Streptococcus mutans Q 1GG.GGG E?=ml4 nivele scăzute de lactobacili $n salivă (Q 1G.GGG E?=ml)4 rata de formare a >L scăzută sau foarte scăzută. >revalenţa cariei $ntre @G 0 AB ani cteva carii ocluzale sau suprafeţe
restaurate la molari. :ncidenţa cariei4 mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de B ani :ndicatori de risc e*terni, factori de risc şi prognosticul factorilor de
risc reduşi sau nuli :ndicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc
reduşi sau nuli
"t!#i ,#e5enti5i standard de igienă orală bun4 folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor4 dietă bună4 $ngri5iri oro-dentare preventive regulate.
Ris "#i!s m!'e#"t
"t!#i eti!l!$ii7 Streptococcus mutans P 1GG.GGG E?=ml4 nivel crescut de lactobacili $n salivă ( 1G.GGG E?=ml)4
rata de formare a >L moderată sau mare. >revalenţa cariei mare $ntre @G 0 AB ani pot fi prezente leziuni
carioase sau restaurări , cele mai multe ocluzale şi cteva pesuprafeţele apro*imale posterioare.
:ncidenţa cariei mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pean.
:ndicatori de risc e*terni, factori de risc frecvenţa mare de consum a produselor zaaroase (clearance
prelungit)4 nivel socio-economic necorespunzător. :ndicatori de risc interni, factori de risc reducerea secreţiei salivare stimulate4 capacitate tampon redusă4 răspuns imunologic redus."t!#i ,#e5enti5i7 standard de igienă orală deficitar4 folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor4 regim alimentar deficitar4 $ngri5iri oro-dentare preventive neregulate.
"t!#i eti!l!$ii Streptococcus mutans P 1.GGG.GGG E?=ml4
nivele crescute de lactobacili $n salivă ( P1GG.GGG E?=ml)4 rata de formare a >L mare sau foarte mare. >revalenţa cariei foarte mare $ntre @G 0 AB ani prezintă mai mult de un
dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontică saurădăcini fracturate $n trecut), restaurări ocluzale, cele mai multesuprafeţe apro*imale, includ incisivul ma*ilar şi suprafeţele orale4
:ncidenţa cariei foarte mare, mai mult de două noi suprafeţe cariatepe an.
:ndicatori de risc e*terni, factori de risc şi prognosticul factorilor derisc frecvenţa foarte mare de consum a produselor zaaroase
nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţionalscăzut) utilizarea medicamentelor iposialice4 indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc rata secreţiei salivare foarte scăzută sau *erostomie4 capacitate tampon foarte redusă4 boli cronice care duc la *erostomie (sdr. S5Rgren)4 răspuns imunologic sever compromis.
"t!#i ,#e5enti5i standard de igienă orală foarte scăzut4 folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor4
regim alimentar mult deficitar. Ingri5iri oro-dentare preventive neregulate sau absente.
Ris me'iu7 O leziune nouăincipientărecurentă in ultimul an ?isuri in gropiţe adnci sau lipsite de coalescenţă *perienţa carioasă mare la părinţi sau fraţi Earii in antecedente $n fisuri sau gropitele ocluzale Earii apărute $n copilaria timpurie :giena orală defectuoasă ;izite neregulate la cabinetul dentar *punere neadecvată la fluoruri
<adiotransparenţe pro*imal
Ris #esut 'ouă sau mai multe leziuni noiincipiente
sau recurente sau două dintre următoarele condiţii ?isuri si gropiţe adnci sau lipsite de coalescenţă
>arinţi sau fraţi cu rată carioasă mare Earii in antecedente $n fisuri sau gropiţele ocluzale Earii apărute in copilăria timpurie *puneri frecvente la zaăr ?lu* salivar scăzut :giena orală defectuoasă ;izite neregulate la cabinetul dentar *punere neadecvată la fluoruri
<adiotransparenţe pro*imal
M!'elul *. C"#i!$#"m" -@#"t"ll 1>>2/ • un program computerizat, interactiv si educational
Eonceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura sipredispun la aparitia E', fiind un gid in incercarea de estimare a <E4
Scopul sau este de 'em!nst#"#e $#"fi" " #isului "#i!s, e*primatprin #Sansa de a evita noile carii #, ilustrand in ce proportie afecteazadiferiti factori aceasta sansa si de a incura5a aplicarea metodelor depreventie inainte de aparitia noilor leziuni4
?actorii cuprinsi in evaluare sunt 45ieta6 (sectorul albastru),4/acterii6 (rosu), 4Susceptibilitate6 , alcatuit din programul deflu!#iz"#e ","it"te" t"m,!n s"li5"#" si #"t" flu+ului s"li5"#
(Lleu) si 4ircumstante6 , constituit din e+,e#ient" "#i!"s""nte#i!"#" si &!lile $ene#"le "s!i"te( galben). 4Sansa actuala ee#itare a cariilor6 este reprezentata de sectorul verde, iardimensiunea sa arata m"#ime" #isului "#i!s.
Se poate demonstra modul in care se poate reduce #Sansa% prinactiunea asupra factorilor de risc , scimband scorurile pentru fiecarefactor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a risculuicarios.
:"ns" – S"ns" 'e " e5it" n!ileziuni in 5iit!#'ietă 0frecvenţa si conţinutul meselor si gustărilorLacterii 0cantitatea de placă microbiană si tipul de bacteriiSusceptibilitate 0 rezistenţa dinţilor (fluorizare) si caracteristicile saliveiEircumstanţe 0 e*perienţa carioasă anterioară şi bolilegenerale si condiţiile asociate
M!'elul 0. M"n"$ementul "#iei ,#in e5"lu"#e" #isului "#i!s-CAM@RA/ elaborat $n @GG@ a fost de un grup de e*perţi din S.=.3. contine fişa de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de
protectie) şi recomandări de procedee terapeutice. primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea
nevoii de interventie terapeutică, fiind o parte integrantă a planului de
tratament. pe baza evaluarii riscului carios se completează recomandările
terapeutice, ce constituie punctul de plecare pentru conturareaplanului de tratament.
analiza globală a $ncadrării pacientului $n grupa de risc $n funcţie debalanţa dintre indicatorii factorii de risc şi factorii de protecţie, prindeterminarea numărului şi a severitătii indicatorilor factorilor de risc
8"ienţii 'in $#u,ul 'e #is săzut Strategia de management 0
menţinerea balanţei $n favoarea factorilor de protecţie pacienţii să fie conştientizaţi de posibilitatea modificării $n timp a
riscului carios
>eriodic, la fiecare şedinţă de control este necesară reevaluarea riscului carios, datorită unei posibile scimbări $n igiena orală, flu*ului salivar nivelurilor bacteriene, dietei,
folosirii fluorurilor. 3ceşti pacienţi au nevoie, $n general, de mai puţină supervizare
profesională pentru urmărirea cariei dentare (pot fi urmăriti din punctde vedere parodontal sau pentru alte condiţii orale), frecvenţa vizitelorla cabinet şi a e*aminării radiografice este scăzută la acest grup.
8"ienţii 'in $#u," 'e #is m!'e#"t analiză a balanţei $ntre factorii identificaţi $n evaluarea riscului carios,
balanţa carioasă poate fi uşor inclinată spre grupul cu risc crescut.
Se recomandă peria5e profesionale periodice4 consiliere pentru o dietă necariogenă4 terapia de fluorizare poate fi adaugată pentru a fi siguri ca balanţa se
inclină către oprirea evoluţiei bolii carioase ( clătiri orale cu soluţii
fluorurate) dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioasămai frecvent dect pentru cei din grupul de risc scăzut (apro*imativ odată la 1&-@! luni -efectuarea <* cu film muşcat, perioada fiindstabilită $n funcţie de factorii de risc prezenţi şi evaluarea clinicianului).
educaţie pentru sănătate, $n vederea scimbării atitudinilor şipracticilor de igienizare personală favorabile menţinerii sănătăţiidentare4
8"ienţii 'in $#u," 'e #is #esut Standardele obligatorii pentru aceşti pacienţi sunt
realizarea periodică a testelor microbiologice tratamentelor antimicrobiene peria5e profesionale periodice utilizarea pastei de dinti cu 1,1H ? aplicarea lacurilor cu Ja? BH utilizarea gumei de mestecat cu *2litol consiliere pentru o dietă necariogenă educaţie pentru sănătate sigilări ca metodă de prevenire a cariei $n şanţuri şi fosete ocluzale dispensarizare (frecvenţa e*aminărilor clinice şi radiologice periodice
este mai mare, fiind de dorit o datăC luni sau o datăan).
8"ienţii 'in $#u," 'e #is e+t#em pacienţii cu risc crescut care prezintă suplimentar nevoi speciale sau
prezintă afectare salivară de tip iposalivaţie severă. trebuie urmăriţi şi conduşi mai agresiv dect cei din grupa precedentă. Se pune accent pe
refacerea capacităţii tampon salivare refacerea rezervei de calciu şi fosfaţi necesare remineralizării
leziunilor necavitare adiţional sunt recomandate terapii de clătiri orale cu rol de
tampon (de e*emplu bicarbonat de Ja) pentru refacerea şipurificarea funcţiilor tampon salivare şi paste de dinti cu calciuşi fosfati -componentele salivare normale necesare
remineralizării structurilor dentare.
Et",e eie "le t#"t"mentului MI :dentificarea factorilor de risc >revenţia reapariţiei factorilor de risc <estaurare minim invazivă Eontrol periodic $n funcţie de susceptibilitatea pacientului >rincipiile M:
:dentificarea şi evaluarea incipientă a tuturor factorilor cupotenţial cariogen
>revenirea apariţiei cariilor prin eliminarea sau minimalizareafactorilor de risc <efacerea smalţului demineralizat şi prote5area sa $mpotriva
viitoarelor atacuri (Doot mousse si M: >aste >lus si :EOJ) Eonsilierea pacientului referitor la perioadele de control $n
funcţie de susceptibilitatea apariţiei cariilor
C2.
EVAL9AREA RISC9L9I AECTI9NILOR 8ARODONTALE :I A
CANCER9L9I ORAL
Bibliografie:
1. Dumitrache A. şi colab. Concepte şi tendinte în sănătatea orală.Ed. Universitară “Carol Davila”. Buc. 2!
Sănătatea unei colectivităţi şi a mediului $n care indivizii işi defăşoară activitatea. Sănătatea publică entară - ştiinţa şi practica prevenirii afecţiunilor orale, promovării
sănătăţii orale şi $mbunătăţirii calităţii vieţii prin efortul organizat al societăţii. 7tiina - identificarea problemelor de sănătate orală ale populaţiei, stabilirea cauzei şi
efectelor acestora şi planificarea unor intervenţii eficiente. Practica - aplicarea unor soluţii eficiente de rezolvare a problemelor de sănătate orală
ale populaţiei
A&!#'ă#ile sănătăţii !#"le -!un$ )i St#iffle# %HHH/ - diferente intre practica individualasi cea a sanatatii publice.
'emografia pidemiologia Statistica Wtiinţe biomedicale. Wtiinţe sociale şi comportamentale Wtiinţa mediului e*terior organismului Managementul şi administraţia serviciilor de sănătate.
Im,li"#e" 'ei'entului ,!liti lement ceie $n asigurarea serviciilor de sănătate la nivel comunitar şi populaţional. după anul 1G s-a realizat o $mbunătăţire $n această privinţă $n ţările din centrul şi sud-
estul uropei, nivelul este situat mult sub cel din ţările din vestul şi nordul uropei
Definiţi" Studiază bazele sociale ale sănătăţii şi $mbolnăvirii, interdependenţa dintre factoriisociali şi starea de boală sau de sănătate a populaţiei, precum şi influenţa stării de sănătatesau de boală asupra vieţii sociale a indivizilor şi grupurilor umane.
S!,ul7 Studierea definiţiilor sociale ale bolii, a practicilor care se referă la boală, a instituţiilorcare au ca sarcină $ngri5irea şi restabilirea sănătăţii, a statutului social al bolnavilor şicomportamentul bolnavului.
Di#eţiile 'e e#et"#e "le s!i!l!$iei me'i"le7X tiologia socială a bolii4X Eomportamentele sociale ale terapiei şi readaptării4
X Medicina ca instituţie socială4X Sociologia $nvăţămntului medical.
O&ieti5ele ,#i!#it"#e "le s!i!l!$iei me'i"le7X Studiul variabilelor culturale ale manifestării sănătăţii şi bolii4X <elaţiile medicale şi sociale $n grupurile mici4X Lazele economice ale serviciilor medicale4X :nfluenţa industriilor medicale asupra stării de sănătate a populaţiei4X Eone*iunea $ntre structura socială şi boală4X :nfluenţa factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra stăriide sănătate şi răspunsul societăţii la sănătate şi $mbolnăvire.
Cl"sifi"#e" !&ieti5el!# s!i!l!$iei me'i"le1. O&ieti5ul me'i"lSpi5inul medicinei sociale $n sesizarea factorilor sociali care pot declanşa boala sau potprezerva sănătatea. ste un instrument de cercetare şi observaţie pentru medicina socială şi,prin aportul observaţional, pentru epidemiologie.
%. O&ieti5ul e!n!miSociologia medicală realizează studii privitoare la costurile $ngri5irilor medicale, consumul demedicamente, celtuielile individuale şi de buget, studii utile pentru planificarea acţiunilor de
sănătate sub aspectul ofertei şi cererii de $ngri5iri de sănătate.
*. O&ieti5ul s!i!l!$i>rin analiza problemelor de sănătate este vizată cunoaşterea societăţii.Empul medical este privit ca un loc privilegiat care codifică regulile ce prezideazăcomportamentul indivizilor şi al grupurilor sociale.
/oala *i sănătateaX Loala este definită diferit din perspectiva interesului socialX Medicii o definesc riguros conform unor standarde ştiinţifice, $n urma anamnezei şiinvestigaţiilor clinice şi paraclinice4 medicii legitimează o persoană ca fiind bolnavă şi astfel $icreează un nou rol social.
Sănăt"te" 'in m"i multe ,e#s,eti5e7X @i!l!$i starea unui organism neatins de boală $n care toate aparatele şi sistemelefuncţionează normal (organism $n omeostazie), $n care funcţiile vitale au loc insensibil sau cuplăcere (>. ;aler2).X 8sii armonia dintre comportamentul cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii asimilate deindivid (personalitate autorealizată 0 Maslo/, 1"C).X S!i"l starea organismului $n care capacităţile individuale sunt optime pentru ca persoanasă-şi $ndeplinească $n mod adecvat rolurile.
Definiţi" O.M.S.
X Sănătatea este starea completă de bunăstare fizică, mentală şi socială care nu se reduce laabsenţa bolii sau infirmitătii4 deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă opersoană umană este unul din drepturile fundamentale ale omului.X ste privită att individual ct şi colectiv, ca o trebuinţă şi ca un drept, ca scop şi obiectivpolitic ce trebuie realizat de către stat, sănătatea fiind o componentă indispensabilă adezvoltării sociale.
O,e#"ţi!n"liz"#e" !ne,tului X :ndicatori socio-demografici morbiditatea, mortalitatea, disconfortul, insatisfacţia, deficienţele,andicapul, indicele de dezvoltare umană.
X :ndicele de dezvoltare umană desemnează starea unei colectivitaţi condiţionată de treiparametrii speranţa de viată la naştereprodusul intern brut ($n =S')rata de alfabetizare apersoanelor adulte. <omnia - indice"C.@ (Kermania B.&, Yaponia .A).
Definiţi" s!i!l!$iă " &!lii )i sănătăţii -'u,ă 8"#s!ns/7 Loala şi sănătatea se definesc $n raport cu problema devianţei, conformităţii şi
controlului social. Loala - formă de devianţă de la normal, iar sănătatea - comportament normal,
conformist . Societatea instituţi!n"lize"ză devianţa şi se bazează pe corpul medical ca pe un grup
profesional care este capabil să o trateze4 Loala şi sănătatea nu pot fi privite dect prin raportare la
fiinţ" um"nă "#e este un t!tunit"# (fiinţă biologică, psiică, socială).
C(te5" 'efiniţii '"te !ne,tului 'e sănăt"te
X Eonceptul de sănătate are dimensiuni biologice şi psiologice4X Semnificaţia cunoaşte variaţii $n funcţie de grupuri, clase sociale sau de populaţii4X Sănătatea este $nţeleasă $n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav.
Z n domeniul serviciilor sanitare preventive!Z n domeniul apărării sănătă"ii!Z n domeniul promovării sănătă"ii .
Un m"4!#it"te" ,#!$#"mel!# 'e sănăt"te se 'istin$ !&ieti5ele ,#i!#it"#e ,#i5it!"#e l"ini m"#i teme7X Starea de sănătate a popula"iei!X Promovarea sănătă"ii!X Serviciile sanitare!X #nova"ia medicală!X Domeniul datelor.
C!ne,tul 'e neesit"te #e,#ezintă ent#ul ,l"nifiă#ii ,#!$#"mel!# 'e sănăt"te (E.9anganu, :. 'ănilă, @GG@)
E5"lu"#e" neesităţil!# 'e sănăt"te !#"lă7 Se poate realiza numai de către personal specializat şi bine pregătit $n domeniul
comunitar şi al planificării activităţilor comunitare4 ste $n strnsă corelaţie cu ideea de utilizare ra"ională a resurselor umane %i materiale! >ercepţia necesităţii este legată de percep"ia stării de sănătate sau de boală.
C!ne,tul 'e neessit"te7 * 'efiniţii
Donabedian (1"A) %stare a individului care $l face să solicite $ngri5ire, transformndu-l $ntr-un potenţial utilizator al serviciilor de sănătate%.
$ooper (1"B) #o modificare a stării de sănătate apreciată de către un specialist canecesitnd tratament%.
&athe' %nevoia de $ngri5iri medicale apare atunci cnd individul prezintă o afecţiunesau disfuncţie pentru care e*istă un tratament sau o $ngri5ire eficientă şi acceptabilă%.
1. Ne5!i" n!#m"ti5ă - necesitatea $n accepţiunea e*perţilor, specialiştilor4%. Ne5!i" simţită - dorinţa $n accepţiunea individului*. Ne5!i" e+,#im"tă - punerea $n practică a nevoii simţite de către individ prin solicitareaasistenţei de specialitate4
0. Ne5!i" !m,"#"tă - comparaţia $ntre $ngri5irile sanitare primite de către indivizi diferiţi, darcu caracteristici similare4. Ne5!i" nes"tisfăută - diferenţa $ntre ceea ce s-a oferit şi ceea ce se cerea $n realitate.
R.M. Aes!n -1>?/ \'acă o parte dintre cei care necesită tratament ar primi $ngri5iri complete, pentru ceilalţi
nu ar mai rămne nimic4 nu putem fi $n acelaşi timp şi nemăsurat de generoşi şiecitabili%.
3stfel, s-a propus utilizarea următoarelor elemente eie "#e ,e#mit estim"#e"nees"#ului7
I. 9tilit"te" ,#!e'u#il!# 'is,!ni&ile )i #esu#sele nees"#e6
II. T#e&uie să se ţină !nt 'e neesit"te" t#"t"mentului 'e efiienţ" )i!stu#ile "estui"6III. T#e&uie e5"lu"te )i inluse #ezult"tele "#e st"u l" &"z" neesităţii6IV. Aeste #ezult"te se #efe#ă l" m!#&i'it"te 'u#e#e 'is!nf!#t 'isfunţie
in","it"te "n'i", )i m!#t"lit"te.
<elaţia $ntre disfuncţie, inapacitate şi andicap este una continuă (E. 9anganu, :.'ănilă, @GG@) şi atrage atenţia asupra importanţei aspectelor socio-psiologice ale evaluăriinecesităţilor de tratament şi e*plică de ce pacienţi cu disfuncţii orale asemănătoare solicităasistenţă de specialitate diferită $n timp, unii mai devreme, alţii mai trziu, iar alţii deloc.
Disfunţi"7 # eprezintă o pierdere sau anomalie a unei funcţii mentale, fizice sau biocimice,prezentă de la naştere sau dobndită ca urmare a unei boli sau agresiuni la nivelul cavităţiiorale (edentaţia, parodontopatia, malocluziile).
Limit"#e" funţi!n"lă este o restricţie a funcţiei care apare la nivelul organismului sau aunuia dintre componentele sale. Ju toate disfuncţiile duc la limitare funcţională.
In","it"te" reprezintă orice limitare sau absenţă a capacităţii de a $ndeplini sarcini sauroluri sociale pe care se consideră că indivizii, $n general, trebuie să le $ndeplinească (3.M.>ope şi 3.<. Darlov, 11).
"n'i",uleste dezavanta5ul manifestat de o persoană care are o disfuncţie sau o
incapacitate şi care nu poate face faţă solicitărilor societăţii din care face parte. 9andicapulrezultă $n urma interacţiunii dintre disfuncţia fizică, adaptarea la această disfuncţie şi mediulfizic şi social (>. Uood, 1"B4 M.<. Lur2, 1"&4 O.M.S. 1&G).
A&!#'"#e" 3n ,#"ti" u#entă< Jecesitatea normativă de $ngri5iri de sănătate poate fi divizată $n necesităţi de diagnostic,prevenţie, disfuncţie sau incapacitate.
- Se deosebesc două etape $n tratament - una imediată, a afecţiunilor care sunt imediatdecelabile şi tratamentul de $ntreţinere sau de menţinere.
In'iii linii7 DMT C8ITN )i SiC In broşura O.M.S. privind supravegerea sănătăţii orale(1&") necesarul de tratament restaurativ şi parodontal este apreciat $n funcţie de numărul de
suprafeţe care necesită obturaţie, aplicare de microproteze sau e*tracţie şi respectiv pe bazaindicelui E>:DJ. In'iele C8I -C!mmunit 8e#i!'!nt"l In'e+/ "nte#i!# numit C8ITN -C8I !f
T#e"tment Nee'/ cuprinde A indicatori clinici sngerarea, prezenţa tartrului şiprofunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza evolutivă a afecţiuniiparodontale)4 'inţii e*aminaţi sunt 1", 1C, 11, @C, @", !", !C, A1, AC, A".
5M-8eft e*primă numărul mediu de dinţi cariaţi ('), absenţi (M) şi obturaţi (?) pentruun subiect e*aminat (dent. perm şi temporară). 3lcătuit din trei componente dintecariat ('d)4 absent de cauză carioasă (Me)4 dinte obturat (?f). Măsurarea prevalenţeicariei dentare prin numărul de suprafeţe dentare afectate ('M?-S) prezintă un grad maimare de acurateţe dect măsurarea prin numărul de dinţi afectaţi ('M?-D). *. un dinte
cu cinci suprafeţe dentare afectate de carie va avea aceeas: contribuţie la valoareafinală a indicelui 'M?-D ca şi un dinte care are numai o suprafaţă afectată. In'iele Semnifi"ti5 'e C"#ie -Si$nifi"nt C"#ies In'e+/ – SiC. @GGG, >rof . 'ouglas
Lrattall a propus introducerea unui nou indice 0pentru a atrage atenţia asupraindivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui 'M?D. SiE reprezintă valoarea medie aindicelui E3O-' la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice.Ealcularea indicelui SiE are o importanţă deosebită şi $n aprecierea necesităţilor detratament, deoarece la această treime cu valorile cele mai mari ale indicelui 'M?D seimpune luarea de măsuri preventive suplimentare.
Limitele ",#eie#ii n!#m"ti5e7
#=tilizarea indicilor E>:DJ şi 'M? nu mai este suficientă deoarece nu furnizează niciun fel de informaţii cu privire la funcţionalitatea cavităţii orale sau a organismului ca $ntreg şi nici cu privire la simptomele subiective cum ar fi durerea sau disconfortul%(7oer, 1&).
3precierea normativă (clinică) este limitantă pentru că nu orice entitate clinică necesitătratament imediat (e*. malocluziile, e*tracţia molarului de minte).
De,ă)i#e" limitel!# "&!#'ă#ii ,e &"z" ,l"nului 'e t#"t"ment 'efiniţia clară a noţiunilor de disfuncţie, incapacitate, andicap, implicarea componentei
#impact social% (Eoen, 1"C). Yudecata necesarului pe alte baze dect indicii clinici individuali, indicatorii socio-dentari
care cuantifică consecinţele intervenţiilor şi ale stării de afectare prin boală.De e "u ",ă#ut in'iii s!i!<'ent"#i
>entru o evaluare realistă a tramentelor necesare reconsidernd binomul medic-pacient4
>entru cuprinderea dimensiunilor funcţionale şi sociale ale afecţiunilor oro - dentare4 >entru evaluarea factorilor motivaţionali care determină predispoziţia populaţiei la
$mbolnăviri şi influenţează eficienţa tratamentului şi promovarea sănătăţii.
E5!luţi" !ne,tului 'e ISD valuările tradiţionale utilizează cu predilecţie in'ii linii, cu toate că e*istă
alternative de măsurare a im,"tel!# s!i!<'ent"#e ale sănătăţii orale asupra calităţiivieţii pentru evaluarea necesităţilor. 7.V. Eoen şi Y.'. Yago - in'i"t!#i s!i!<'ent"#i -1>?2/6 consideră că cea mai mare
contribuţie a medicinei dentare este să $mbunătăţească calitatea vieţii (funcţionalitateafizică, psiologică şi socială sunt importante $n evaluarea sănătăţii orale).
:S' sunt o măsură a impactului afecţiunilor orale asupra activităţilor obişnuite. 3fecţiunile dentare - originea $n modelele sociale sau comportamentale şi pot fi
prevenite prin mi5loace sociale sau educaţionale (comportamentale). 'omeniile de definire a scalelor sunt durerea, alimentaţia, neliniştea, suferinţa, auto-
$ngri5irea, contactul social, viaţa de relaţie, care au ca idee de pornire disfuncţia,incapacitatea, andicapul.
Deoreticienii domeniului folosesc metode variate de investigare - scala sau cestionarul,care pot fi şi asociate. 7eao, Eusing, Kooc, <osenberg, 'olan (KO93:). :S' trebuie să fie valizi, reproductibili, să aibă valoare predictivă, să cuprindă relaţia
cauză - efect $n modelul teoretic simplu.
M!mente im,!#t"nte 3n e5!luţi" !ne,tului 'e in'i"t!# s!i! – 'ent"#7
< 11, Een stabileste indicatorul numit calitatea vieţii bazat pe o serie de evaluăribiologice ale stării de sănătate orală şi care cuprinde * s"le referitoare la
simptomatologie•
confort• nivel funcţional (cu o componentă specială pentru purtătorii de aparate gnato -protetice).
- voluţia indicatorilor bazaţi pe conceptele de disfuncţie, incapacitate, andicap acontinuat pnă $n 1!, cnd Slade si Spencer au propus un #profil al impactuluisănătăţii orale% -OI8/ care cuprinde ! de elemente grupate $n ? s"le referitoare la
incapacitatea psiologică (alterarea statusului emoţional şi afectiv prin scădereafuncţiilor cognitive4 scăderea atenţiei) incapacitatea socială (evitarea contactelor sociale) andicapul (neputinţa de a se conforma rolurilor sociale).
8ent#u e5"lu"#e" #Ws,unsu#il!# se f!l!se)te s"l" LiBe#t u 'imensiuni7
4. Aveţi o stare de disconfort sau de durere %n timpul masticaţiei?
. 2uferiţi de dureri la nivelul cavităţii orale?$. !urere fi&ică
$. Ave ţi modificări ale g ustului?
1. Aveţi dificultăţi de vorbire?1. 3imitare funcţională
5678B97:!:;852:<58
C"lit"te" 5ieţii le$"tă 'e sănăt"te" !#"lă-O#"l e"lt Rel"te' Xu"lit !f Life – OXOL/ -P#essin 1>>?/
capacitatea de a mnca şi satisfacţia legat+ de consumul de alimente4 aspectul estetic4 vorbirea corect+4 starea general+ de s+n+tate şi sentimental general de bine4 somnul şi capacitatea de rela*are4 viaţa social+4 viaţa afectiv+.
zmbetul4 $ncrederea4 lipsa gri5ilor4 buna dispoziţie4 capacitatea de a munci4 venitul4 personalitatea4 confortul4 respiraţia.
- S"l" de măsurare a impactului prezintă A dimensiuni $ntotdeauna, cteodată şi niciodată.1. limitarea cantităţii sau diversităţii alimentelor din cauza problemelor dentare4
@. alterarea funcţiei masticatorii4A. alterarea deglutiţiei4!. alterarea vorbirii4B. disconfortul4C. limitarea contactelor interpersonale4". sentimentul de insatisfacţie legat de aspectul dinţilor4&. folosirea de medicamente pentru combaterea durerii din regiunea oro-facială4. sentimentul de $ngri5orare legat de afecţiunile oro-dentare41G.nervozitatea cauzată de afecţiuni oro-dentare411.sentimentul de stn5eneală la contactul cu alţi [email protected] dentarăgingivală la stimuli termici şi cimici
CESTIONAR9L DAS-Dent"l An+iet S"le/ < C!#" 1>2>
Mai 5os sunt enumerate o seamă de atitudini şi stări sufleteşti prin care trec oameniicare merg la tratamente stomatologice. 3legeţi varianta de răspuns care vi se potriveştecel mai bine la fiecare din cele ! $ntrebări şi marcaţi-o cu un \]%, $n căsuţele de răspunscorespunzătoare. ;ă rugăm ca la fiecare $ntrebare să alegeţi o singură variantă derăspuns. Eestionarul este anonim şi este folosit pentru cercetarea ştiinţifică medicală.
;rsta ^^ ani
Se*ul _ M _ ? >rofesiaocupaţia ̂ ^^^^^^ ;ă mulţumim pentru bunăvoinţă8
e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7a2" 4nc3t trans,ir şi mi se 'ace rău
d2 &unt 4n5ri6orat7ă2 şi an0ios7oasă2
c2 &unt 4ncordat7ă2
b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2
a2 &unt rela0at7ă2
$. e fel de stări sufleteşti vă %ncearcă atunci când aşteptaţi să văvină rândul să intraţi %n cabinet pentru tratament?
e2 &unt 4n5ro$it7ă2 de ce mi se va 4nt3m,la m3ine la stomatolo5
d2 9ă tem ca va 'i ceva ne,lăcut şi dureros
c2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2 de ce mi se va 4nt3m,la m3ine b2 :u mă interesea$ă ce mi se va 4nt3m,la
a2 ; ,rivesc ca ,e o e0,erien8ă ,lăcută
1. !acă trebuie să mergeţi mâine la stomatolog= ce fel de stărisufleteşti vă %ncearcă?
ntrebare
e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7ă2" 4nc3t trans,ir şi mi se 'ace rău
d2 &unt 4n5ri6orat7ă2 şi an0ios7oasă2
c2 &unt 4ncordat7ă2
b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2
a2 9ă simt rela0at7ă2 şi 'ără 5ri6ă
4. um vă simţiţi atunci când vă aflaţi %n scaunul stomatologic= iarmedicul %şi pregăteşte instrumentele pentru detartra+?
e2 &unt at3t de 4n5ri6orat7ă2" 4nc3t trans,ir şi mi se 'ace răud2 &unt 4n5ri6orat7ă2 şi an0ios7oasă2
c2 &unt 4ncordat7ă2
b2 &unt ,u8in 4n5ri6orat7ă2
a2 9ă simt rela0at7ă2
. e stări sufleteşti vă %ncearcă atunci când vă aflaţi %n scaunulstomatologic= iar medicul %şi pregăteşte fre&a pentru lucru?
Eotare variantele de raspuns se cotează astfel a) - 1 punct4 b) - @ puncte4 c) - Apuncte4 d) - ! puncte4 e) - B puncte.
Scorurile totale $ntre !-@G :nterpretare Scorurile intre !-1@ puncte nu prezintă semnificaţie clinică, dar scorurile
totale $ntre 1A-1! puncte sunt $ngri5orătoare pentru medicul stomatolog şi pacient, $ntimp ce s!#u#ile 'e 1 )i ,este "e"stă 5"l!"#e 'en!tă un ,"ient u $#"' #i'i"t'e "n+iet"te.
MDASCum,#is ;M M!##is!n T Lin's" SYE. -1>>/. Te m!'ifie' 'ent"l"n+iet s"le7 5"li'"ti!n "n' 9nite' Pin$'!m n!#ms. 2ommunit9 ental
"ealt"61%710*<1H
'ental 3n*iet2 Scale
S"l" 'e in'ife#enţă f"ţă 'e sănăt"te" 'ent"#ă -Dent"l In'iffe#ene S"le/
Scal+ de m+surare a indiferenţei faţ+ de s+n+tatea oral+, manifestat+ prin complianţ+redus+ privind recomand+rile de menţinere a s+n+t+ţii orale şi frecvenţ+ redus+ avizitelor la cabinetul dentar din alte motive dect frica faţ+ de tratamentul dentar.
:ndivizii care manifest+ an*ietate faţ+ de tratamentul dentar sunt e*cluşi din lot. 3 fost validat+ de Juttall $n Scoţia, $n 1C. 3re & $ntreb+ri, cu un num+r total de AA de
itemuri. Eontribuţia fiec+rei $ntreb+ri la scorul general se face $n funcţie de r+spunsurile alese.
3precierea necesităţilor de sănătate >lanificarea serviciilor de asistenţă dentară
>revalenţa şi severitatea impactului asupra activităţilor zilnice Eorelaţii cu aprecierea clinică.
"ti5itWţi zilnie -fizie ,siie s!i"le/ ,!t fi menţi!n"te71. alimentaţia4@. vorbirea4A. practicile de igien+ oral+4!. somnul şi rela*area4B. zmbetul, rsul şi dezvelirea f+r+ 5en+ a dinţilor4
C. menţinerea st+rii emoţionale uzuale, f+r+ st+ri de iritare4". $ndeplinirea rolurilor sociale4&. pl+cerea de a veni $n contact cu oamenii.
A,#eie#e" "lităţii 5ieţii 3n #el"ţie u sănăt"te" !#"lă este nees"#ă ,ent#u "
int#!'ue )i "lte 'imensiuni 'e(t ele n!#m"ti5e "#e #efletă '!"# "s,etelelinie "le &!lii. Măsu#ile su&ieti5e sunt l" fel 'e im,!#t"nte 'e!"#ee "#"tă ,e#e,ţi" in'i5i'ului
"su,#" "lităţii 5ieţii. Inst#umentele 'e e5"lu"#e " "lităţii 5ieţii t#e&uie f!l!site 3m,#eună u in'i"t!#ii
linii.
Dete#min"#e" neesităţil!# st!m"t!l!$ie u,#in'e7 'imensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei valuarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului 'eterminări privind disfuncţionalitatea socială
>retenţiile individului - percepţii asupra normalului valuarea tendinţei individului de a $ntreprinde acţiuni de prevenţie, mentalităti,cunoştinte şi atitudini $n ceea ce priveşte comportamentul de sănătate
<ecomandarea unui tratament sau a unor ingri5iri eficiente şi acceptabile 3ptitudini necesare pentru acordarea acestora.
@i&li!$#"fie71. Stomatologie comunitară%. 9anganu S., 'ănilă :., d. Denica-:nfo, Eişinău,
@GG@@. #Eoncepte şi tendinte $n sănătatea orală%. d. =niversitară #Earol 'avila%,
Lucureşti @GG
A. #Sănătatea orală 0 determinant esenţial al calităţii vieţii%. Dimiş D. d.>erformantica, :aşi @GGB.
C 1H. 8ROMOVAREA SANATATII ORALE
S3J3D3D3-EOJE>D EO7OK:E
4Starea completa e bine fi$ic mental si social si nu numai absenta bolii sau a
infirmitatii.6 (definitia *.&.S. din ,/0 )
1*2 - apartine doar teritoriului biologiei
S3TT4 - apartine domeniului biologiei sociologiei si psihologiei referindu-se si
la sentimente trairi comportamente si calitatea vietii.
,. Promovarea sanatatii nu implica doar actiuni inreptate catre ini#i$i bolna#i sau catrecei ce pre$inta risc e imbolna#ire ci implica intreaga populatie in conte%tul #ietii
cotiiene.
=. Promovarea sanatatii actioneaza asupra eterminantilor sanatatii fiind necesara o
colaborare strinsa intre mai multe sectoare ale societatii (sanitar economic social politic
relatii publice etc)
>. Promovarea sanatatii implica participarea efecti#a a publicului larg necesitand efinirea
problemelor luarea eci$iilor in comunitati si implementarea noilor tipare pentru
comportamentele sanogene (practicarea acestora de catre membrii comunitatii)
. Promovarea sanatatii nu este un ser#iciu meical desi apartine sectorului sanatatii si
sectorului social.
?. Profesionistii din domeniul sanatatii (medici asistente de profila9ie asistente medicale) au
o contributie eosebita in domeniul eucatiei pentru sanatate si a influentarii
Sporirea accesului la ser#iciile e sanatate pentru toti membrii comunitatii
?eucerea inegalitatilor intre ini#i$i in domeniul sanatatii
resterea oportunitatilor e imbunatatire a
starii e sanatate
pentru intreaga
populatie.
E 11.
CĂI DE TRANSMITERE A MESAY9L9I UN 8ROMOVAREA SĂNĂTĂŢIIORALE
• Mesa5 sanogen• Dransmiterea mesa5ului - comunicarea• Eăi de transmitere
C!ne,te eie 3n ,#!m!5"#e" sănătăţii7
galitatea şi ecitatea - sănătate pentru toţi >utere de acţiune 0 organizaţii $nsărcinate cu păstrarea şi promovarea sănătăţii
Susţinere politică - activitate de lobb2 0 influenţa sistemului sanitar $n politic.
• #Eomunicnd $l influenţezi pe celălalt%, 3le* Muccielli
• ducaţia şi promovarea sănătăţii sunt acte de comunicare
• ducaţie cu rezultate mulţumitoare N suprapunerea sferelor de informaţie• Suprapunere N compatibilitatea informaţiei de transmis cu codurile receptorului
3cesta $nseamnă• Mesa5 potrivit pentru publicul ţintă• Eale eficientă de transmitere• Mesa5 conceput special pentru specificul căii.
• Mi5loace vorbite discuţii, discursuri, interviuri radio, conferinţe de presă, zvonuri, caseteaudio cu documentare, relatări, E', ';', spoturi audio de pe internet
• Mi5loace scrise ştire sau relatare de presă, articole din presa scrisă, ziare sau publicaţii
3cţiuni bugetate, plătite• >rograme sociale mari• <eclamele firmelor care vnd produse pentru sănătate orală
Spaţii gratuite pentru difuzarea mesa5ului Eampanii de imagine ale instituţiilor de sănătate, asociaţii.• Eampanii de relaţii publice ale firmelor producătoare
E+em,le 'e ăi 'e t#"nsmite#e " mes"4ului ,ent#u sănăt"te" !#"lă• Lroşura• 3fişul• Site-uri de internet ale asociaţiilor dentare• ?ilmul publicitar #Kive Vids a Smile%.
@i&li!$#"fie7
1. $omunicare %i educa"ie n sănătatea orală. Moraru <, 'umitrace 3. ditura Eerma,Lucureşti, @GG!.@. $oncepte %i tendin"e n sănătatea orală. 'umitrace M3, Sfeatcu :<, Luzea EM,'umitraşcu 7E, 7ambescu 'K. d. =niversitară \Earol 'avila%, Lucureşti @GG.