Page 1
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Investeşte în oameni !FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară3 „CREŞTEREA ADAPTABILITĂŢII LUCRĂTORILOR SI A ÎNTREPRINDERILOR”Domeniul major de intervenţie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile"
Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”Beneficiar: Ministerul Educaţiei NaţionaleContract nr. POSDRU/93/3.3/S/53132
GHID PENTRU CERTIFICAREA ŞI RECUNOAŞTEREA UNOR PROFESII DIN
SECTORUL TURISM, AGREMENT ŞI SPORT SALVATOR MONTAN
MONITOR DE SCHI, SNOWBOARD ŞI SPORTURI DE ALUNECARE PE ZĂPADĂ
Autor: Paula Posea
DOMENIUL GENERAL II
1
1
Page 2
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
CUPRINS
Introducere 41. Situaţia reglementării în România şi în
alte state membre ale Uniunii Europene 7
1.1 Situaţia reglementării în România a profesiei de Salvator montan
7
1.2 Situaţia reglementării profesiei de Monitor de schi în România şi alte SM ale UE
10
2. Procedurile de validare/certificare a competenţelor aplicate de autorităţile competente din ţările în care profesia este reglementată
17
2.1 Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Salvator montan în România
17
2.2. Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Salvator montan în Italia
17
2.3 . Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Europa
26
2.3.1. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în România
29
2.3.2. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Austria
32
2
2
Page 3
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
2.3.3.Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Germania
33
2.3.4. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Italia
36
3. Procesele de recunoaştere a calificărilor
dobândite în alte state membre ale UE
41
3.1 Procesul de recunoaştere în România a calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi dobândite în alte state membre ale UE
42
3.2. Procesul de recunoaştere în Italia a calificării de Monitor de schi dobândită în alte state membre ale UE
42
3.3 Procesul de recunoaştere în Germania a calificării de Monitor de schi dobândită în alte state membre ale UE
45
4.SOLVIT 50
5.Concluzii 556. Lista abrevierilor utilizate în lucrare 577. Bibliografie 58
3
3
Page 4
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
INTRODUCERE
Ghidul pentru certificarea şi recunoaşterea unor profesii din
sectorul Turism, agrement şi sport, respectinv Salvator montan şi
Monitor de ski, snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă, este unul
din rezultatele proiectului IMIPQNET care se doreşte a veni în sprijinul
autorităţilor competente care gestionează aceste profesii.
În cadrul proiectului IMI PQ NET România au fost analizate şi
dezvoltate împreună cu autorităţile competente procedurile de validare
şi certificare a competenţelor şi procesele de recunoaştere a calificărilor
pentru fiecare profesie reglementată în parte şi s-au stabilit elemente
comune de procedură pe fiecare autoritate competentă. Prin cumularea
şi sintetizarea acestora au fost stabilite apoi elemente comune de
procedură pe fiecare domeniu si, pe această bază, au fost dezvoltate
proceduri standard de validare şi certificare a competenţelor
corespunzătoare tuturor profesiilor reglementate şi de recunoaştere a
calificărilor.
Analiza a fost realizată pentru România şi încă 8 state membre ale
Uniunii Europene ( Austria, Cehia, Danemarca,Germania, Italia, Marea
Britanie, Olanda şi Spania). Au fost efectuate cercetări în legislaţia
europeană şi a statelor respective referitor la modul de dobândire a
calificărilor, sistemul de educaţie şi formare profesională, tipuri de
documente ( diplome, certificate, atestate de competenţă,etc) care pot fi
4
4
Page 5
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
obţinute la certificarea pregătirii, reglementări privitoare la validare,
certificare şi recunoaştere a calificărilor, profesii reglementate conform
directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale.
Pentru câteva dintre aceste state ( Danemarca, Germania, Italia, Marea
Britanie,Olanda şi Spania) au fost organizate în cadrul proiectului vizite
de studiu la care au participat specialiştii din grupurile de lucru
constituite în cadrul proiectului, precum şi experţii din cadrul
Ministerului Educaţiei Naţionale şi Autorităţii Naţionale pentru
Calificări.În cadrul acestor vizite a fost extinsă baza de colectare a
informaţiilor în cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii autorităţilor
competente din ţările gazdă.
Scopul acestei analize este de a facilita instituţiilor responsabile, dar şi
persoanelor interesate,cunoaşterea şi înţelegerea profesiei ( profesiilor)
analizate în mai multe state europene, comparativ cu România în scopul
adaptării legislaţiei şi facilitării mobilităţii pe piaţa europeană a forţei de
muncă.Acest ghid este realizat pe baza termenilor de referinţă standard
orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a competenţelor
şi procesele de recunoaştere a calificărilor, elaboraţi în cadrul
proiectului şi validaţi în atelierele grupurilor de lucru desfăşurate la
Sinaia în perioada 24-27 aprilie 2013..
Realizarea ghidului pentru certificarea şi recunoaşterea profesiilor
de Salvator montan şi Monitor de schi, snowboard şi sporturi de
alunecare pe zăpadă are ca scop:
5
5
Page 6
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Sprijinirea autorităţilor competente din Romania în eforturile de
standardizare a proceselor de certificare şi recunoaştere a
profesiilor reglementate pe care le gestionează prin informarea
lor cu privire la practicile din alte state membre ale UE
Informarea tuturor persoanelor care au dobândit calificări în
domeniul respectiv de activitate în România şi doresc să
practice profesia respectivă într-unul din statele membre ale
UE prezentate în ghid.
În realizarea acestui ghid am beneficiat de sprijinul reprezentanţilor
celor două autorităţi competente în grupul de lucru pentru domeniul
General II al proiectului IMIPQNET,cărora le mulţumesc pe această
cale.
6
6
Page 7
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
1. Situaţia reglementării în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene
1.1 Situaţia reglementării în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene a profesiei de
Salvator montan
Profesia de Salvator montan este considerată în mod diferit în statele
membre ale Uniunii Europene, fiind profesie reglementată numai în
România [2]. Activitatea desfăşurată de salvatorii montani este în
majoritatea ţărilor o activitate organizată mixt cu angajaţi permanenţi,
angajaţi sezonieri şi colaboratori - voluntari, aceştia din urmă fiind însă
bine remuneraţi pentru serviciile prestate sau beneficiind de reduceri de
taxe şi impozite. În Europa salvatorii montani sunt organizaţi în peste
60 de instituţii sau servicii publice naţionale, regionale sau asociaţii care
asigură activitatea de prevenire a accidentelor montane, serviciul de
urgenţă pentru turişti şi activităţi de educaţie privind
securitatea/siguranţa deplasărilor pe munte. Lista acestor instituţii se
află pe pagina web a Comitetului Internaţional de Salvare Alpină ,
CISA-IKAR , http://www.ikar-cisa.org.[1]
În România există Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani
din România –ANSMR, membră de gradul I a Comitetului
Internaţional de Salvare Alpină , CISA-IKAR şi care potrivit Legii
nr.200/ 2004 [2] este Autoritate Competentă pentru
această profesie în România.
7
7
Page 8
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Ocupaţia Salvator montan este înscrisă în Clasificarea Ocupaţiilor din
România [3] în Grupa minoră 541-Lucrători în servicii de protecţie,
având codul 541904. Pentru ocupaţiile incluse în această grupă nivelul
de instruire /formare solicitat este de studii medii.
În România profesia de Salvator montan este reglementată prin legea
nr. 200/2004 completată cu OUG nr. 109/2007, însă nu este
reglementată în toate statele membre ale Uniunii Europene.
În România această profesie este încadrată la Profesiile
reglementate pentru care durata de studii este inferioară
duratei de 3 ani de studii superioare [2].
Hotărârea Guvernului Nr. 77/ 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor
măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea
activităţii de salvare în munţi precizează câteva din atribuţiile Asociaţiei
Naţionale a Salvatorilor Montani din România –ANSMR
privitoare la formarea, evaluarea şi autorizarea Salvatorului montan,
precum şi condiţiile de acces în profesie, astfel:
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România are, în
domeniul prevenirii accidentelor montane şi organizării activităţii de
salvare în munţi, următoarele atribuţii:
a) coordonează din punct de vedere tehnic activitatea de salvare
montană din întreaga ţară, având dreptul de a emite norme tehnice
obligatorii în activitatea de salvare montană;
8
8
Page 9
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
b) organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;
c) organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor
montani;
d) organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor
montani;
e) conferă şi ridică dreptul de liberă practică în profesia de salvator
montan;
f) aplică sancţiuni disciplinare membrilor săi;
g) organizează echipe speciale de salvatori montani;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de statutul său.
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este
recunoscută ca asociaţie de utilitate publică.
Poate deveni salvator montan orice persoană care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) are vârsta de cel puţin 18 ani;
b) nu are antecedente penale;
c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fişa
medicală;
d) a parcurs formele de pregătire profesională şi a efectuat un stagiu
de aspirantură, stabilite de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani
din România;
e) are o conduită demnă şi morală;
9
9
Page 10
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociaţia
Naţională a Salvatorilor Montani din România.
Salvatorii montani au obligaţia de a participa la intervale stabilite de
Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România la examene de
reconfirmare a dreptului de liberă practică în profesia de salvator
montan.
Neparticiparea sau nepromovarea examenelor prevăzute duce la
pierderea dreptului de liberă practică în profesia de salvator
montan[13].
Dintre ţările studiate Italia are o profesie similară bine definită-
Operatore di soccorso alpino- (Operator de salvare montană).
1.2 Situaţia reglementării profesiei de Monitor de schi în România şi alte state membre ale UE
În România ocupaţia Monitor de schi, snowboard şi sporturi de
alunecare pe zăpadă este înscrisă în Clasificarea Ocupaţiilor din
România [3] în Grupa minoră 342-Lucrători în domeniul sportului şi al
pregătirii fizice, având codul 342214.Pentru ocupaţiile incluse în această
grupă nivelul de instruire /formare solicitat este de studii medii sau
postliceale.
Profesia de Monitor de schi ( Ski Instructor) nu este reglementată încă
în România, însă este reglementată în Elveţia şi 3 state membre ale
Uniunii Europene ( Austria, Germania, Italia) după cum rezultă din
imaginea de mai jos[4].
10
10
Page 11
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Sursa: http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm
Deşi în ţara noastră profesia nu este încă reglementată, România este
semnatară alături de alte 8 SM a Memorandumului de întelegere
privind instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care
va eliberat instructorilor de schi [5].
Memorandumul de înțelegere (MoU) își propune să instituie un
proiect–pilot pentru emiterea de carduri profesionale instructorilor de
schi profesioniști în contextul Directivei 2005/36/CE privind
recunoașterea calificărilor profesionale.
Memorandumul de înțelegere se aplică între nouă state membre ale UE, și anume Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia,
România, Spania și Regatul Unit. În ceea ce privește Italia,
11
11
Page 12
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
memorandumul nu se aplică provinciilor autonome Bolzano și Trento.
În acest moment memorandumul de înțelegere nu implică alte state
membre ale Uniunii Europene .Memorandumul de înțelegere își
propune să înlocuiască și să ușureze cerințele naționale complexe și
cuprinzătoare privind recunoașterea profesională a instructorilor de
schi profesioniști care sunt aplicate în prezent de statele membre ale
UE menționate mai sus. Fiind un proiect–pilot, memorandumul de
înțelegere are o aplicare limitată în timp.
MoU se aplică de la 15 septembrie 2012 până la 30 iunie 2013. Prin
urmare, este vorba de un proiect–pilot al cărui efect ar trebui să fie
testat în cursul unui sezon de iarnă.
o Memorandumul de înțelegere prevede că instructorii de schi care au
promovat „Eurotest” și au dobândit în statul lor membru de origine
competențele legate de siguranță în conformitate cu cerințele testului
„Euro-Security”, precum și competențele pedagogice necesare pentru
diploma de cea mai înaltă calificare ca instructor de schi profesionist
vor primi un card profesional pilot în țara lor de origine.
Cardul profesional va fi recunoscut de toate cele nouă state membre ale
UE care aplică MoU. Acest lucru le va permite instructorilor de schi să
beneficieze de recunoașterea automată a calificărilor lor în țările în
cauză [5]
Punctul naţional de contact este în România CNRED, www.cnred.edu.ro
12
12
Page 13
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
În tabelul nr.1 este redată situaţia acestei profesii conform Directivei
2005/36/EC privind recunoaşterea calificărilor profesionale.
Tabelul nr.1
SMDenumirea
profesiei SM/ENDenumirea AC Nivel de calificare
Recunoaşterea conform
Directivei 2005/36/CE
ROMÂNIA - - - -
AUSTRIA
Schneesportlehre
r / (Ski
instructor)/instru
ctor de schi
BUNDESLÄNDER (details
available from Contact
Point Bundesministerium
für Wirtschaft, Familie und
Jugend/Regiuni/ detalii la
Punctul de contact al
Ministerului Economiei,
Familiei şi Tineretului
SEC - Certificat care atestă absolvirea cursului secundar , Art. 11 b
Sistemul general de recunoaştere – prima aplicaţie
GERMANIA
(Skilehrer/in) / Ski instructor/instructor de schi
Zentralstelle für
ausländisches
Billdungswesen/Biroul
central de educaţie
Lennénstr. 6
53113 Bonn
SEC - Certificat care atestă absolvirea cursului secundar , Art. 11 b
Sistemul general de recunoaştere – prima aplicaţie
ITALIA Maestro di sci;
snowboard/Ski
instructor/monito
r de schi şi
snowboard
Presidenza del Consiglio dei MinistriUfficio per lo Sport/Preşedinţia Consiliului de ministry, Biroul pentru SportVia del Corso n. 184 (Galleria RAS) - Scala B - 00186 RomaTel: +39 06 6779 7995Fax: +39 06 6779 6198
DSE - Diploma (educaţie post-secondară), inclusiv Anexa II (ex 92/51, Anexa C,D) , Art. 11 c
Sistemul general de recunoaştere – prima aplicaţie
13
13
Page 14
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
SMDenumirea
profesiei SM/ENDenumirea AC Nivel de calificare
Recunoaşterea conform
Directivei 2005/36/CE
www.sportgoverno.it/come-fare-per/maestri-di-sci---snowboard.aspx
Din punct de vedere al mobilităţii profesioniştilor între ţările membre
ale Uniunii Europene, cele două grafice din figurile 1 şi 2 arată care sunt
primele cinci ţări din care provin persoanele calificate ca monitorde ski
( Marea Britanie, Franţa, Germania, Slovenia,România) şi care au
solicitat stabilire în ţările gazdă care sunt Italia şi Austria şi unde li s-a
recunoscut calificarea.
Figura nr. 1 prezintă sub formă de grafic primele cinci ţări din care
provin persoanele calificate ca monitor de schi. Figura nr. 2 ilustrează
ţările în care aceste persoane calificate s-au stabilit pentru a profesa şi
unde li s-a recunoscut calificarea obţinută în ţara de origine.
În tabelul nr.2 este ilustrat numărul de recunoaşteri/ persoane migrate şi
stabilite în altă ţară pentru perioada 2001/2002-2011, pentru primele
cinci ţări de provenienţă.
Graficele se bazează pe statistici furnizate de SM şi sunt
actualizate în acord cu criteriile de căutare introduse ( perioada
2001/2002-2011, toate SM) [4].
14
14
Page 15
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Figura nr.1 Primele cinci ţări în care profesioniştii care au migrat şi-au dobândit calificarea*
Tabelul nr. 2
Calificarea obţinută în: Recunoaşterea în ţara gazdă
Austria Italia
Austria - 6
Germania 11 3
România - 13
Marea Britanie 3 35
Franţa - 15
* Figurile nr.1, nr.2 şi tabelul nr.2 au fost realizate de autor prin prelucrarea datelor de pe site-ul CE
15
15
Page 16
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Figura nr.2 Primele ţări în care profesioniştii şi-au recunoscut calificarea
Pentru mobilitatea temporară în cursul anului 2010 pentru ţara gazdă
Austria au fost înregistrate 10 cereri, 4 din Slovenia şi 6 din Marea
Britanie.
16
16
Page 17
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
2. Procedurile de validare/certificare a competenţelor aplicate de autorităţile competente din ţările în care
profesia este reglementată
2.1. Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Salvator montan în România
În România conform HG nr.77/23 ianuarie 2003 formarea iniţială şi
continuă, certificarea şi validarea competenţelor salvatorului montan
sunt în sarcina Asocaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România
( ANSMR). Statutul ANSMR [14]stabileşte că această organizaţie :
-organizează examenul de atestare în profesia de salvator montan;
-organizează formele de pregătire profesională a salvatorilor montani;
-organizează examenele de atestare periodică a salvatorilor montani;
-conferă şi ridică dreptul de practică în profesia de salvator montan;
Asociaţia dispune de o bază de pregătire în zona Padina din Munţii
Bucegi, unde se asigură condiţiile pentru formarea şi atestarea
salvatorilor montani.Programul de formare, precum şi procedurile de
certificare/atestare nu sunt prezentate sub forma unor documente
oficiale, publice, pe site-ul asociaţiei.
17
17
Page 18
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
2.2.Procedura de validare/certificare a competenţelor în
vederea exercitării profesiei de Salvator montan în Italia
În Italia salvatorul montan nu reprezintă o profesie reglementată,
activitatea salvatorilor montani fiind organizată de CNSAS- Corpo
nazionale soccorso alpino e speleologico ( “Corpul naţional pentru
salvare alpină şi speologică”). Activitatea acestei organizaţii este
organizată în baza Legii nr.74 din 21 martie 2001, publicată în Gazeta
Oficială nr.74 din 29 martie 2001, care modifică Legea nr. 91 din 26
ianuarie 1963. Republica Italiană recunoaşte valoarea solidarităţii
sociale şi rolul de serviciu de utilitate publică a CNSAS şi a Clubului
Alpin Italian (CAI).
CNSAS este o structură operativă a Clubului Alpin Italian ( CAI) care
posedă autonomie organizativă funcţională şi patrimonială în sensul
art.6 al decretului lege nr. 419/99 [6].
CNSAS în calitate de structură naţională operativă a Sistemului
Naţional de Protecţie Civilă în baza Legii nr.225 din 24 februarie 1992,
modificată succesiv, contribuie la salvarea în caz de dezastre împreună
cu structurile de protecţie civilă, ca parte a expertizei lor tehnice şi
instituţionale.Totodată CNSAS lucrează în strânsă colaborare cu
Serviciul Sanitar Naţional.
Formarea profesională, certificarea profesioniştilor precum și
verificarea periodică a funcționării tehnice a unităţilor de câini ale
18
18
Page 19
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
CNSAS sunt guvernate de școlile naționale menționate în continuare.
Activitatea de formare, certificare, actualizare şi verificare
periodică sunt atestate prin înscrierea în livretul personal.
Organizaţiile care operează în sectorul salvării alpine şi speologice pot,
prin acorduri speciale cu CNSAS să ofere formare tehnică personalului
propriu.CNSAS propune Autorităţii Naţionale de Siguranţă a Aviaţiei
Civile ( ENAC) certificarea persoanelor calificate ca Tehnician salvare
cu elicopterul.
În cadrul CNSAS sunt identificate şi recunoscute următoarele şcoli
naţionale:
a) Şcoala naţională tehnică de salvare alpină
b) Şcoala naţională tehnică de salvare speologică;
c) Şcoala naţională pentru medici de urgenţă în mediul montan;
d) Şcoala naţională pentru medici de urgenţă în mediul subteran;
e) Şcoala naţională pentru câini de cercetare în avalanşă;
f) Şcoala naţională pentru câini de cercetare la suprafaţă;
g) Şcoala naţională de salvare din canioane;
h) Şcoala naţională conducători de operaţiuni de salvare.
Activitatea şcolilor naţionale este reglementată prin regulamente
operative specifice. Sunt identificate şi recunoscute următoarele
calificări furnizate de școlile naționale menționate mai sus:
a) tehnician salvare montană- TESA;
b) tehnician salvare cu elicopterul;
19
19
Page 20
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
c) conductor de câini pentru avalanşe
d) conductor de câini pentru căutare la suprafață;
e) medic de urgență în mediul montan ;
f) medic de urgență în mediu subteran;
g) tehnician salvare în peşteri;
h) tehnician salvare în canioane ;
i) director de operaţiuni de salvare[6].
Pentru a accede la una din aceste calificări este obligatorie o pregătire
iniţială ca Operator de salvare montană ( OSA- Operatore di
soccorso alpino) [7].
Procedura de certificare ca Operator de salvare montană (OSA) al
CNSAS
(1) Candidatul depune o cerere la autoritatea provinciei proprii
completată cu: curriculum alpinism, certificat medical şi declarație
pe proprie răspundere asupra abilităţilor de alpinism şi schi alpin.
(2) Candidatul participă la o evaluare tehnică/practică (V1) care va
demonstra abilităţile alpine declarate în cerere. Evaluarea se va
concentra pe: alpinism pe stâncă cu grad de dificultate de cel puțin 4 °
în sistem UIAA, deplasare cu colţari integrali pe pantă până la 60 °,
prepararea unui ancoraj, schi pe toate tipurile de zăpadă, manevrele
elementare cu corzile de alpinism, etc.
(3) în cazul în care evaluarea este de succes, solicitantul este înrolat în
lista de aspiranţi voluntari CNSAS ai provinciei. În această calitate va
20
20
Page 21
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
participa în următoarele 12 luni la toate activitățile organismului ca
observator, prezentând propria atitudine faţă de obiectivele şi scopurile
instituționale. În această perioadă, va participa la cursul de formare
pentru OSA în interiorul CNSAS.
4) la sfârşitul cursului OSA va lua parte la un examen final pentru
dobândirea calificării propriu-zise. După ce a dobândit calificarea OSA
și este considerat corespunzător din punct de vedere al aptitudinilor, va
fi inserat în lista CNSAS a provinciei.
Conţinutul programului de Formare - Evaluare pentru obţinerea
calificării de OPERATOR SALVARE MONTANĂ ( OSA)
1.Selecţia ( 2 zile)
Selecţia pe partea de stâncă ( 1 zi)
Căţărare pe stâncă în cap de coardă pe un traseu de 4° UIAA
Pregătirea atelierului şi i executarea coborârii în coardă dublă
Pregătire punctului de ancorare utilizând puncte naturale şi
artificiale
Noduri , metode de auto-asigurare şi asigurare a coechipierului pe
stâncă
Selecţia pe partea de zăpadă-gheaţă ( 1 zi)
Deplasare cu colţari pe teren clasic şi mixt
Pregătire punctului de ancorare pe zăpadă şi /sau gheaţă
21
21
Page 22
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Deplasare în urcare şi coborâre cu schiuri de tură pe diverse tipuri
de zăpadă
2.Modulul de formare ( 6 zile)
2.1 Formare partea de stâncă (2 zile)
• Proba de căţărare pe stâncă în traseu de dificultate 4°UIAA
• Asigurări naturale şi artificiale
• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare
• Coborârea în coarda dublă
• Coborăre individuală cu joncţiunea frânghie şi cu încărcătură
• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea
unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)
• Montajul şi folosirea tărgilor de salvare.
2.2 Formare partea de zăpadă (2 zile)
• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism
pe diverse tipuri de zăpadă
•Utilizarea de echipamente ARVA (analogic şi digital)
• Probă de test de sensibilitatea în utilizarea sondei de avalanşe
• Sisteme de sondaj individuale şi de echipă
• Puncte de ancorare/asigurare pe zăpadă
• Prezentarea și utilizarea brancardei pentru transportarea
rănitului pe un teren acoperit cu zăpadă
22
22
Page 23
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
2.3 Formarea partea de gheaţă (1 zi)
• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau
amestecate (eventual trasee de mai multe lungimi)
• Noduri de bază
• Lucru în coardă pe gheaţă şi pe teren cu mixt gheaţă/zăpadă
• Puncte de ancorare/asigurare pe gheaţă
• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste
2.4 Partea de formare pentru căutare dispăruţi (1 zi)
• orientare pe teren cu folosirea suportului cartografic şi a
instrumentelor specifice (altimetru şi busolă GPS)
• metodologie şi tehnica de căutare
•simularea intervenţiei de căutare personae dispărute, pe diverse
tipologii de teren
• comunicarea radio
3.Modulul de evaluare (2 zile)
3.1 Evaluarea părţii de stâncă –căutare dispăruţi (1zi)
• Proba de căţărare pe stâncă traseu de dificultate 4°UIAA
• Ancore naturale şi artificiale
• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare
• Coborâre în coardă dublă
• Coborărea individuală cu joncţiune de frânghie şi cu încărcătură
23
23
Page 24
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea
unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)
• Montarea şi folosirea tărgilor de transport
• probă practică de căutare dispăruţi (verificare concept de bază)
3.2 Evaluarea părţii zăpadă-gheaţă (1zi)
• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și/sau
amestecate (eventual trasee de mai multe lungimi)
• Noduri de bază
• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism
pe diverse tipuri de zăpadă
• Sisteme de ancorare pe gheaţă
• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste
• Proba de căutare în avalanşe cu ARVA
• Tehnici de intervenţie în avalanşă
4. Modulul de verificare a calificării de O.S.A
4.1 Verificarea părţii de lucru pe stâncă (1 zi)
• Proba de căţărare pe stâncă traseu de dificultate 4°UIAA
• Puncte de ancorare naturale şi artificiale
• Tehnici de auto-asigurare şi asigurare
• Coborâre în frânghie dublă
• Coborăre individuală cu joncţiunea frânghiei şi încărcătură
24
24
Page 25
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
• Sisteme de recuperare cu dispozitive de ridicare (configurarea
unor dispozitive de ridicare cu scripeţi)
• Montarea tărgii de salvare montană
• proba practică de căutare dispăruţi (verificare concept de bază)
4.2 Verificarea părţii de lucru pe zăpadă-gheaţă (1zi)
• Deplasare cu colţari integrali pe gheaţă şi zăpadă și\/sau mixt
• Noduri de bază
• Tehnici de urcare şi coborâre cu echipament de schi-alpinism
pe diverse tipuri de zăpadă
• Sisteme de ancorare pe gheaţă
• Sistemele de recuperare la crevasă şi/sau pante şi creste
• Proba de căutare în avalanşe cu ARVA
• Tehnici de intervenţie în avalanşă
S-a prezentat toată această procedură aplicată în Italia[7] deoarece
aceasta este asemănătoare cu aceea practicată şi în România pentru
formarea, evaluarea, certificarea şi validarea competenţelor salvatorului
montan.
Din analizele efectuate şi discuţiile purtate cu reprezentanţii ANSMR în
cadrul atelierelor de lucru desfăşurate prin proiect a reieşit că procedura
practicată în România este apropiată de cea din Italia. Este însă necesar
ca ANSMR să facă publică această procedură prin intermediul site-ului
propriu pentru a fi accesibilă celor interesaţi.
25
25
Page 26
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
2.3. Procedura de validare/certificare a competenţelor în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Europa
În majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene competenţele
monitorilor de schi şi sporturi pe zăpadă fac obiectul unei
reglementări.Aceasta se dovedeşte necesar deoarece aceste competenţe
sunt asociate unui anumit număr de riscuri. Există totuşi diferenţe
notorii în formarea monitorilor de schi şi sporturi pe zăpadă între
diferitele ţări ale UE. Un acord semnat în 28.03.2000 de zece asociaţii
profesionale impune ca formarea să conţină obligatoriu trei module :
Competenţe tehnice, Zăpadă şi securitate şi Competenţe în
comunicare.Având în vedere mediul şi pericolele care însoţesc
practicarea acestor sporturi, nivelul formării profesionale trebuie
menţinut la cel mai înalt standard de exigenţă posibil.
În exercitarea acestei profesii protecţia clienţilor presupune achiziţia
unui anumit număr de competenţe considerate ca şi competenţe tehnice
indispensabile.Dacă e cazul, măsurile de adaptare necesare trebuie
urmărite şi validate de un test de aptitudini profesionale care să justifice
un nivel suficient faţă de cel definit de dispoziţiile legale şi
reglemetări.Acesta permite evaluarea în deplină siguranţă şi neutralitate
a cunoştinţelor şi deprinderilor practice.Examenul de aptitudini
26
26
Page 27
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
profesionale EUROTEST este cel mai bun mijloc de a asigura că,
candidatul dispune în acelaşi timp de tehnici şi aptitudini pentru a pune
în practică dispozitive de salvare şi prim ajutor.
În cadrul deciziilor din 25.07.2000 şi 01.06.2001 şi pe o cerere de
derogare făcută de Germania, Franţa, Italia şi Austria la articolul 14 al
Directivei 92/51/CEE pentru recunoaşterea anumitor formări
profesionale în domeniul sportului, Comisia Europeană recunoaşte că
profesia de monitor de schi şi sporturi de zăpadă prezintă un caracter
particular de periculozitate şi că astfel asigurarea securităţii poate fi
invocată ca motiv imperios de interes general.Conform acestor decizii,
statele membre menţionate sunt autorizate să deroge dreptul migrantului
de a alege liber între proba de aptitudini şi stagiul de adaptare, dacă
formarea acestuia prezintă diferenţe substanţiale în raport cu ceea ce
este cerut în statul membru gazdă şi această lacună nu poate fi
îndeplinită prin experienţa sa profesională.După Comisia Europeană
proba de aptitudini EUROTEST reprezintă un mijloc sigur şi obiectiv
de verificare a modului în care candidatul actionează într-o situaţie
reală.Instaurat după anul 2000, EUROTEST este de atunci pus în
practică pentru toţi participanţii cu o totală transparenţă şi într-un mod
total profesionist.Acesta garantează în special înalta competenţă a
organizaţiilor profesionale care îl gestionează în Germania, Franţa, Italia
şi Austria.Modulul de tehnică a schiului introdus de Franţa, Marea
Britanie, Italia şi Austria şi care face parte din testul de aptitudini,
27
27
Page 28
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
corespunde la cel mai înalt nivel exigenţelor minimale de cunoştinţe
tehnice de schi cerute pentru monitorul de schi şi sporturi pe zăpadă
profesionist.Federaţiile monitorilor de schi profesionişti,Uniunea
Europeană şi autorităţile competente pot să ceară rezultatele
Eurotestelor.
Modulul EUROSECURITATE
Cunoştinţele tehnice şi practice pentru o mobilitate în deplină siguranţă
în spaţiul schiabil şi cunoştinţele asupra pericolelor alpine reprezintă un
modul indispensabil pentru recunoaşterea profesiei de monitor de schi şi
sporuri pe zăpadă [8].
Federaţia Europeană a Monitorilor Profesionişti de Schi-FEMPS
Pe baza acordului din 28.03.2000 FEMPS continuă activităţile şi
parteneriatul solid cu Comisia Europeană în problema calificărilor
profesionale.
Principalele activităţi în care se angajează FEMPS reprezintă garanţia
înaltei calităţi cerute la nivelul exigenţelor minimale pentru monitorii de
schi şi sporturi pe zăpadă ( monitori/instructori profesionişti de schi) la
nivelul securităţii clienţilor şcolilor de schi, precum şi punerea în
aplicare a adaptărilor indispensabile a celor trei module prevăzute în
acordul din 28.03.2000.
Cardul verde pentru monitorul de schi
28
28
Page 29
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
La nivel European mai multe ţări şi-au exprimat interesul în lărgirea
accesului la "EUROTEST" a mai multor ţări, pentru a face mai simplă
promovarea examenului pentru aspiranţii la profesia de monitor de schi.
Comisarul UE pentru piaţa internă, Michel Barnier a găzduit câteva
întâlniri cu reprezentanţii monitorilor de schi europeni pentru a fi de
acord cu reformarea Eurotestului. Austria, Belgia, Germania,Franţa,
România, Spania şi Marea Britanie au semnat un memorandum de
înţelegere în februarie 2011 pentru a stabili un proiect pilot pentru
cardul profesional care va fi eliberat monitorilor de schi din UE.
Memorandumul stabileşte că monitorii de schi care au trecut
"Eurotestul" şi şi-au dobândit în statele lor de origine competenţele
legate de siguranţă în acord cu cerinţele testului "Euro-security", precum
şi competenţele pedagogice cerute pentru o diplomă de cea mai înaltă
calificare, vor primi un card profesional pilot de la ţara de origine.Acest
card professional va fi recunoscut de toţi semnatarii memorandumului şi
va permite monitorilor de schi să beneficieze de recunoaşterea automată
a calificării lor în ţările semnatare.
2.2.1. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în România
În inventarul european al formărilor profesionale pentru monitorul de
schi, realizat cu prilejul Memorandumului de întelegere privind
instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care va
eliberat instructorilor de schi [5], în descrierea cadrului instituţional din
29
29
Page 30
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
România, se precizează că pentru formarea profesională a monitorilor de
schi sunt autorizate, conform legii mai multe organizaţii şi anume:
- Federaţia Română de schi şi biatlon
- Şcoala Română de schi- ANSMR/ANSSR ( aflate în proces de
autorizare)
- AMPSR
Şcoala Română de schi a fost liderul în monitorizarea şcolilor de schi şi
în formarea monitorilor de schi sub tutela Federaţiei Române de schi şi
biatlon. Şcoala Română de schi a dezvoltat sistemul metodic oficial
pentru învăţarea schiului alpin în România[5].Școala Română de Schi este un concept național, unitar, elaborat de
Asociația Națională a Școlilor de Schi din România (ANSSR) și
Asociația Națională a Monitorilor de Schi din România (ANMSR), ce
are ca scop oficializarea sistemului metodic comun pentru predarea
tehnicii schiului alpin, promovarea școlilor de schi autorizate și a
monitorilor de schi / snowboard, atestați. Conceptul se aplică atât în
organizarea și desfășurarea activităților de învățare specifică pe
zăpadă, cât și în formarea și specializarea monitorilor de
schi, snowboard și sporturi de alunecare pe zăpadă.
Sistemul metodic de predare a tehnicii schiului alpin, elaborat de Școala
Română de schi, are o structură pe trei nivele graduale în cadrul cărora
30
30
Page 31
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
există subdiviziuni (clase) ce evidenţiază modulul de bază (A) şi cel
avansat (B) [15].
Cele trei nivele tehnice corespund stagiilor de învățare: începător
(nivelul I), intermediar (nivelul II) şi avansat (nivelul III) și implică
obiective specifice, de nivel. În cadrul fiecărui nivel tehnic există
diviziuni ale acestuia (A, B), unde clasa A reprezintă modulul de
bază, respectiv acţiunile fundamentale de intrare, iar B modulul avansat
al nivelului tehnic. Nivelul tehnic III, respectiv nivelul avansat, prezintă
trei clase (A, B, C), unde A reprezintă modulul de bază, B modulul
avansat, iar C modulul competiţie ce presupune iniţiere în tehnica
competiţională. Această structură este utilizabilă eficient atât în procesul
de învăţare cât şi în cel de control (evaluare), identificându-se mai uşor
nivelul tehnic la care se află la un moment dat un cursant.
Organizarea examenelor în domeniul tehnicii schiului
Există patru categorii pentru Monitorul de schi: Monitor de schi
categoria I,II,III,IV, în care nivelul cel mai înalt de calificare este pentru
categoria I, monitorul de schi categoria IV fiind monitorul de schi
stagiar.Accesul la formare pentru Monitor de schi categoria IV este
condiţionat de reuşita la testul de aptitudini ( eliminatoriu). Probele sunt:
- Slalom uriaş cronometrat
- Probe de demonstraţie (tehnici de bază în schi)
Rezultatul testului este evaluat cu admis/respins.
31
31
Page 32
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Examenul pentru obţinerea categoriei I ( Monitor de schi categoria
I) conţine:
- O probă teoretică şi metodică
- Testul EUROSECURITATE
- EUROTESTUL
Eurotestul este introdus în programul de formare pentru Monitorul de
schi categoria I şi este organizat în scopul aplicării dispoziţiilor anexei
nr. 1 a Memorandumului de întelegere privind instituirea unui proiect-
pilot pentru un card profesional, care va eliberat instructorilor de schi
[15].
2.2.2. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Austria
În Austria calificarea de Monitor de schi certificat (monitori de schi
autorizaţi de stat) este limitată prin lege. Punerea în aplicare a cursurilor
de formare pentru examenul de certificare ca monitori este transferată
către asociațiile Landesskilehrer. Asociațiile Landesskilehrer și
guvernele de stat au fost de acord cu guvernul federal ca formarea
monitorilor să fie realizată la Institutul Federal de Educație Fizică
(National Sports Academy- BMUKK).
Furnizarea formării pentru calificarea de monitor de schi certificat a
fost delegată la National Sport Academy în Innsbruck. Formarea este
divizată în două semestre (conţinuturi teoretice și practice).Parte
32
32
Page 33
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
integrantă a instruirii este "Euro- test" și o formare completă alpină
"Euro-Securitate". Formarea profesională polivalentă este un factor
major în formarea pentru schi organizată de stat în Austria.
Participanții primesc instruire care constă nu numai întro educație
excelentă şi completă de schi alpin dar, de asemenea, o educație de
calitate în snowboarding, schi nordic si sporturi de zăpadă alternative
(Sporturi extreme). În plus, absolvenții monitori de schi de stat au
oportunitatea de a finaliza Skiführerausbildung ( formarea pentru
ghidul montan de schi).
Condiţii de înscriere pentru certificare:
• formare ca monitor de schi local
• formare complementară pentru snowboard
• Vârsta 18 ani
• certificat oficial medical
• test de aptitudini absolvit pozitiv [9]
2.2.3. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Germania
În Germania există mai multe calificări de monitor de schi, funcţie de
nivelul la care activează persoana calificată ( local, regional, naţional).
Structura de formare pentru "monitori de ski"este redată în
continuare pentru cele patru tipuri de monitori.
33
33
Page 34
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Calificarea Organizarea
cursului
Zile de formare UD (unităţi
didactice)*
Monitor de schi local (cu pregătire elementară)
Cursul de formare şi examenul regional în locaţia asociaţiei DSV
14 90
Monitor de schi regional
Cursul de formare şi examenul regional în locaţia asociaţiei DSV
20 130
Monitor de schi certificat de asociaţie
Cursul de formare și testarea la nivel central prin Asociaţia DSV şi Facultatea deStiintă a Sportului de la Universitatea TehnicăMunchen
37,5 296
Monitor de schi certificat naţional
Cursul de formare și testarea la nivel central prin Asociaţia DSV şi Facultatea deStiintă a Sportului de la Universitatea TehnicăMunchen
Monitor de schi certificat naţional
Cursul de formare și testarea la nivel central prin Asociaţia DSV şi Facultatea deStiintă a Sportului de la Universitatea TehnicăMunchen
*1 UD ( unitate didactică) este egal cu 90 minute
Pentru accesul la cursul de formare în vederea certificării ca Monitor
de schi autorizat la nivel naţional trebuie îndeplinite următoarele
condiţii preliminare:
Absolvirea unui curs de 5 zile întro şcoală de schi pentru
calificarea de ajutor de monitor de schi
34
34
Page 35
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Cursul de prim ajutor la locul accidentului cu durata de 2 zile
Teste de aptitudini în : Tehnica schiului; Slalom uriaş; Schi
fond; Pedagogie
Formarea monitorilor în cadrul DSV , care poate fi împărţită în
licenţiere şi formare este orientată către activităţi sportive competitive în
cluburi sportive, asociaţii sau baze sportive şi e divizată în trei sau cinci
etape. În conformitate cu stagiile autorizate DOSB formarea are loc
pentru :
Nivelul întâi de licenţă pentru Antrenor C.
Nivelul al doilea de licenţă pentru Antrenor B
Al treilea nivel de licenţă pentru Antrenor A
în cooperare cu Academia de Training din Cologne şi cu Universitatea
din Leipzig şi pentru:
Nivelul al patrulea diplomă de antrenor certificat
Nivelul al cincilea pentru licenţă/master în sport în cooperare cu
Academia de instruire în Köln și Universitatea din Leipzig
Sinteza treptată a calificărilor de coaching C / B / A / Diplomă / ajută la
identificarea adecvată pentru promovarea în topul acestor calificări în
sport [10].
În figura următoare este ilustrat parcursul de formare pentru
calificările de antrenor A/B/C în cadrul Asociaţiei Germane de schi
35
35
Page 36
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
( Deutscher Skiverband-DSV).
Sursa:http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsv-card_lizenz_uebersicht_de,337.html
2.2.4. Procedura de validare/certificare în vederea exercitării profesiei de Monitor de schi în Italia
36
36
Page 37
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Legea care reglementează profesia de monitor de schi ( maestro de sci)
este legea cadru naţională nr.81 din 8 martie 1991 [16], care
stabileşte principiile fundamentale pentru legislaţia regiunilor cu privire
la profesia de monitor de schi. Această lege precizează următoarele
referitor la profesia de monitor de schi:
1.Monitorul de schi este persoana care predă profesional, chiar şi în
mod non-exclusiv şi ne-continuu, persoanelor fizice şi grupurilor de
oameni, toate tehnicile şi stilurile de schi, cu orice tip de echipament, pe
pârtii de schi, trasee pentru schi şi chiar excursii de schi fără
dificultate folosind materiale specifice tehnicilor de alpinism,cum ar fi
frânghie, topor de gheaţă, ţevi integrale.
2.Regiunile sunt responsabile pentru identificarea şi delimitarea zonele
de schi în care îşi desfăşoară activitatea monitorii de schi.
Registrul Profesional al monitorilor de schi
1.Exercitarea profesiei de monitor de schi este condiţionată de
înscrierea în registre profesionale speciale deţinute la nivel regional,
sub supravegherea regiunii, de către respectivele colegii regionale
definite la art.13.
2.Înregistrarea se efectuează în registrul regiunii în care intenţionează
să exercite profesia.
. Condiţiile de înscriere în registru
1.Pot fi înscrise în registrul de monitori de schi persoanele care sunt în
posesia de certificate relevante, obţinute în conformitate cu modalităţile
37
37
Page 38
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
prevăzute la articolul 6, precum şi care îndeplinesc următoarele
cerinţe:
a.Cetăţenia italiană sau a altui stat care aparţine Comunităţii
Economice Europene ( Uniunii Europene);
b.vârsta majoratului;
c.aptitudinile fizice şi psihice atestate prin certificate emise de unităţi
sanitare locale de reşedinţă;
d.posesia diplomei de şcolarizare;
e.nu au raportat condamnări penale care implică interdicţia, chiar
temporară, de exercitare a profesiei, cu excepţia cazului în au
participat la reabilitare.
Transferul
1.Condiţiile pentru transferul de la un registru profesional regional la
altul, precum şi pentru permisiunea de a funcţiona temporar în alte
regiuni decât cele de înregistrare sunt stabilite prin legi regionale, care
pot să facă transferul mai dificil decât cerinţele pentru cei care solicită
înregistrarea în conformitate cu articolul 3 şi articolul 4.
Abilitarea tehnică, didactică şi culturală
. Cursurile sunt organizate pe regiuni, cu colaborarea colegiilor
menţionate la articolul 13, precum şi de organele tehnice ale Federaţiei
Italiene pentru Sporturi de Iarnă, în conformitate cu normele stabilite
prin legi regionale.
Conţinutul formării
38
38
Page 39
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
1.Cursurile au cel puţin 90 de zile efective de predare şi oferă
tematicile următoarele:
a.Tehnici de schi;
b.Didactică;
c.Pericolele muntelui;
d.Orientarea topografică, mediul montan şi cunoştinţe despre
teritoriul regional de competenţă;
e.Concepte de medicină şi prim ajutor;
f.Drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile monitorului;
g.Legile şi reglementările profesionale.
Competenţele Federaţiei Italiene pentru Sporturi de Iarnă.
1.Federaţia Italiană pentru Sporturi de Iarnă, ca emanaţie a
Comitetului National Olimpic Italian, defineşte şi actualizează politica
şi nivelurile tehnice care fac obiectul de predare a schiului. De
asemenea, oferă instruire instructorilor naţionali, care reprezintă
corpul personalului
tehnic specializat, pentru scopurile prevăzute la articolul 6, articolul 7,
articolul 9, articolul 10 şi articolul 11 din prezenta lege.
2.Regiunile prevăd respectarea, în cursurile menţionate la articolul 6,a
criteriilor şi nivelurilor menţionate la alineatul (1) din prezentul
articol, pentru a asigura o efectivă egalitate a pregătirii tehnice şi de
predare.
Comisiile de examinare
39
39
Page 40
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
1.Comisiile de examen sunt numite de către regiuni, de comun acord cu
colegiile regionale; evaluarea tehnică şi didactică a candidaţilor revine
unei subcomisii compuse din instructori naţionali şi monitori de schi.
2.Testele de examen includ trei secţiuni: tehnică, de predare şi
culturală. Examenul este trecut numai în cazul în care candidatul
obţine calificativul suficient la fiecare dintre cele trei secţiuni.
3.Sectiunea culturală include, printre altele, aspectele legate de
cunoaşterea pericolelor muntelui, ajutorul de urgenţă şi drepturile,
obligaţiile şi responsabilităţile unui monitor de schi.
Specializari
1.Regiunile pot stabili cursurile şi examenele de specializare pentru monitori.
40
40
Page 41
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
3. Procesele de recunoaştere a calificărilor dobândite în
alte state membre ale UE.
Pentru recunoaşterea calificărilor profesionale directiva oferă trei
regimuri de recunoaştere, şi anume:
Un sistem bazat pe armonizarea preventivă a parcursului
formării şi care prevede recunoaşterea automată.
Acest sistem este aplicabil pentru profesiile de asistent medical, medic
dentist, medic veterinar, moaşă, arhitect, farmacist şi medic.
Un sistem bazat pe încrederea reciprocă între statele membre
(cunoscut sub numele de Sistem General). Acest sistem este
aplicabil pentru un număr de profesii, care poate varia între
statele membre deoarece directiva nu impune statelor membre
nicio obligaţie de reglementare.Se aplică în cazul în care
profesia este reglementată în Italia şi, dacă profesionistul a
exercitat-o sau e abilitat să o exercite în statul său de origine.
.Recunoaşterea nu este automată, ci necesită o comparaţie între cursurile
de formare profesională - prevăzute în cele două state, precum şi
posibilitatea în caz de "diferenţe substanţiale", la măsuri compensatorii
(test de aptitudini sau perioada de adaptare - articolul 23 din Decret).
.Un regim bazat pe experienţa profesională dobândită în statul
de origine. Sistemul se aplică activităţilor de tip
artizanal,comercial sau industrial în mod specific enumerate în
anexa IV din Directivă şi prevede recunoaşterea automată în
41
41
Page 42
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
cazul în care îndeplinesc condiţiile prevăzute în mod expres
pentru fiecare categorie profesională.
3.1 Procesul de recunoaştere în România a calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi dobândite în alte SM ale UE
Nu există o procedură legiferată pentru recunoaşterea în România a
calificărilor de Salvator montan şi Monitor de schi deţinute de
cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului
Economic European şi dobândite de aceştia în ţările de origine.
3.2. Procesul de recunoaştere în Italia a calificării de Monitor de schi dobândită în alte SM ale UE
Italia este statul care a transpus primul directiva europeană
2005/36/CEE in legislatia internă. Decretul legislativ nr. 206/2007
abrogă parţial sau total legislaţia naţională care reglementează problema
recunoaşterii calificărilor profesionale. Textul transpunerii se referă la
asa numitele profesii “reglementate” si definirea profesiilor
reglementate italiene este încredinţată art. 4,alineatul 1, litera a) din d.
LGS. n.206/07. Transpunerea normelor Directivei 2005/36/CE
(Directiva 89/48/CE și Directiva 92/51/CEE, ale Consiliului
Europei), în legislația națională a Italiei s-a efectuat astfel prin: Decreto
Legislativo n. 206, 6 novembre 2007, Gazzetta Ufficiale n. 261 del 9
novembre 2007, Supplemento ordinario n. 228.
42
42
Page 43
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Pentru recunoaşterea în sistemul general, cererea de recunoaştere este
adresată Autorităţii Competente din Statul Membru gazdă ( Italia).
Această cerere trebuie să fie însoțită de o serie de documente și
certificate prevăzute în anexa VII la Directiva 2005/36/CE.
De obicei, documentele solicitate în Italia pentru cetățenii UE care
doresc să se stabilească în această țară sunt:
• O copie a unui document de identitate valabil, în care nu există
semnătura persoanei în cauză.
• O copie autentificată a calificării specifice profesiei vizate (cu
indicarea examenelor susţinute necesare pentru a determina posibila
existență a unor diferențe semnificative față de formarea națională,
prevăzute la articolul 14 din directivă)
• O copie autentificată a calificării specifice activităţii, în cazul când
este prevăzută de țara în care s-a obținut calificarea;
• O copie legalizată a înscrierii în Registrul Profesional al ţării în care
titlul a fost obţinut, numai dacă sunt furnizate în această țară;
• Declarația de valoare în original emisă de către Autoritatea
diplomatică sau Consulatul Italian din țara unde a fost distins cu titlul
pentru care se solicită recunoașterea, precizând:
1. că titlul a fost emis de către o autoritate competentă din țara de
origine;
2. cerințele de acces pentru curs (educația de bază);
43
43
Page 44
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
3. că titlul este abilitat pentru a practica în țara în care acesta a fost
eliberat;
4. durata programului de formare pentru titlul în cauză;
5. autenticitatea semnăturii pe titlu (în lipsa autenticităţii este necesară
legalizarea titlului de către autoritățile competente);
6. activități profesionale pe care titlul le permite exercitarea în țara de
origine.
Ar trebui remarcat, în acest sens, faptul că, în general, nu mai este
necesar acest document cetățenilor UE, ci doar non-UE.
.• Certificat care atestă că nu există obstacole penale sau profesionale în
exercitarea profesiei, eliberat de autoritatea competent din ţara de
origine și / sau de proveniență.
• Certificat care prezintă in detaliu orice activitate de muncă în țara de
origine, ca urmare a absolvirii calificării pentru care se solicită
recunoașterea (inclusiv perioadele de instruire practică efectuată).
Toate documentele într-o limbă străină trebuie să fie însoțite de o
traducere în limba italiană. Această traducere trebuie să aibe certificată
conformitatea cu textul original prin ambasada sau consulatul italian în
ţara în care a fost emis documentul, sau să fie atestată sub jurământ în
faţa unui tribunal italian.
În cazul în care o copie certificată este necesară, cetățenii Uniunii
Europene pot produce, în conformitate cu articolele. 47 și 76 din D.P.R.
445/2000, documentele ca fotocopii [11].
44
44
Page 45
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
3.3. Procesul de recunoaştere în Germania a calificării de Monitor de schi dobândită în alte SM ale UE
În Germania Federaţia germană de schi împreună cu DSV-Deutcher
Skiverband au introdus cardul DSV şi licenţa de exercitare a profesiei
DOSB.Pentru obţinerea acestora este descrisă procedura prezentată în
continuare [10].
I. Procedură
Solicitanţii trimit o copie a probelor de test (note de evaluare 2.5 sau
mai mult), împreună cu certificatul de prim-ajutor, cardul DSV și cerere
de licență de DSV. O prezentare a cardului DSV, licența de asigurare de
bază DSV și o licenţă activă DOSB valabile pentru fiecare preţ al
pachetului de servicii. O atribuire a licenței DOSB este posibilă numai
cu calitatea de membru de club.
II Aplicarea
Se ia legatura cu:
Card DSV și licența de serviciu
Tel: 089-85790-450
Fax: 089-85790-451
e-mail: [email protected]
www.deutscherskiverband.de
Cost:
45
45
Page 46
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Pachet de servicii constând în:
- Card DSV
- asigurare DSV de bază (durata de 1 an)
- licență DOSB
Costul pachetului de beneficii: € 45
Licența DOSB poate fi eliberată numai pentru membrii clubului.
Documentele necesare:
- formular de cerere DSV (disponibil prin download ca un fișier PDF)
- Copie după certificatul de prim ajutor
- Copie a evaluării în arta sporturilor de iarnă
- Confirmarea clubului (în cazul în care este un membru al unui club de
schi)
- O fotografie pașaport
III. Recunoaștere / formare
Cursanţii obțin DSV-Grundstufe/Trainer - Sporturi de agrement C, după
o perioadă de 3 ani (licență DOSB: 4 ani). Reînnoirea licenței vine după
o pregătire finalizată (2-sau 3-zile), în domeniul de schi. Pentru a
înregistra această pregătire o condiție prealabilă este de membru al
asociației.
Termenul de valabilitate
Perioada de valabilitate a cardului DSV şi licenţei DOSB începe cu
finalizarea formării profesionale în sporturile de iarnă, inclusiv
46
46
Page 47
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
promovarea tuturor examenelor (pistă de audit), în conformitate cu
disciplinele din planul de învăţământ DSV si este valabil timp de 3 ani /
de licenţă DOSB: 4 ani (întotdeauna calculată de la finalizarea formării
de specialitate în sporturi de iarnă).
IV Universităţi partenere
- Universitatea Tuebingen
- Universitatea Berlin
- Universittatea Erding
- UniversitateaSaarland
- Universitatea Potsdam
Din analiza informaţiilor prezentate este evidentă importanţa acordată în
Germania formării instructorilor de schi şi antrenorilor, federaţia de
specialitate, împreună cu organizaţia DSV-Deutcher Skiverband şi o
serie de universităţi colaborând pentru asigurarea formarii,
certificării, validării şi recunoaşterii acestor profesii dedicate
sporurilor de iarnă.Apartenenţa candidaţilor la un club de schi şi
deţinerea cardului DSV şi a licenţei de serviciu sunt condiţii
obligatorii pentru practicarea acestor profesii.
Procedura standard de recunoaştere a unei calificări
Pe baza analizei procedurilor de recunoaştere a calificărilor pentru
fiecare profesie în parte au fost identificate elemente comune de
procedură pentru fiecare Autoritate Competentă Prin analiza
47
47
Page 48
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
elementelor de procedură specifice fiecărei profesii au fost
stabilite o serie de elemente comune de procedură specifice
fiecărui domeniu. Pe baza generalizării rezultatelor obţinute pe
fiecare autoritate competentă, dar şi a unor date direct cunoscute
din cadrul general al procesului de recunoaştere a calificărilor
/profesiilor reglementate s-a dezvoltat o procedură standard de
recunoaştere a profesiilor reglementate care poate fi reprezentată
schematic ca în figura nr.3.
Această procedură este conţinută în Termenii de referinţă standard
orientativi pentru procedurile de validare şi certificare a
competenţelor şi procesele de recunoaştere a calificărilor,
obţinuţi ca rezultat al proiectului.
48
48
Page 49
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Figura nr. 3 Procedura standard de recunoaştere a unei calificări
49
49
Page 50
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
4.SOLVIT
SOLVIT [12] este o reţea de soluţionare a problemelor, în
cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru a rezolva, fără
utilizarea procedurilor legale, problemele survenite datorită aplicării
necorespunzătoare a legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile
publice. SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere apărute între
o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică pe
de altă parte, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să
fi fost aplicată în mod necorespunzător. Domeniile politice cel mai
frecvent tratate de SOLVIT sunt:
Recunoaşterea profesională a calificărilor şi a diplomelor;
Accesul la educaţie;
Permise de şedere;
Drepturile la vot;
Securitatea socială;
Drepturile de ocupare a unui loc de muncă;
Permisele de conducere;
Înregistrarea vehiculelor cu motor;
Controlul de frontieră;
Accesul pe piaţă al produselor;
Accesul pe piaţă al serviciilor;
Stabilirea ca independent;
Achiziţiile publice;
50
50
Page 51
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Impozitarea;
Libera circulaţie a capitalurilor şi a plăţilor.
Când se înaintează un caz către SOLVIT, centrul local
SOLVIT (cunoscut ca şi Centrul SOLVIT “de origine”) va verifica mai
întâi detaliile plângerii solicitantului pentru a se asigura că este într-
adevăr vorba de o aplicare necorespunzătoare a regulilor pieţei interne şi
că toată informaţia necesară a fost pusă la dispoziţie. După aceasta,
acesta va introduce cazul respectiv într-o bază de date electronică şi
informaţia va fi automat transmisă centrului SOLVIT din celelalte state
membre în care a survenit problema (cunoscut drept centrul SOLVIT
“responsabil”).
Centrul SOLVIT responsabil ar trebui să confirme în termen de
o săptămână dacă va prelua cazul prezentat. Acest lucru depinde în mare
parte de măsura în care cazul este considerat ca fiind bine fondat şi de
existenţa posibilităţii de a fi soluţionat în mod pragmatic. Dacă
soluţionarea unei probleme implică abrogarea unei legi naţionale – şi nu
doar aplicarea ei în mod corespunzător – acest lucru necesită uneori o
acţiune juridică formală. În unele cazuri însă, SOLVIT poate lua măsuri
pentru a convinge statul membru să renunţe la aplicarea regulilor
incorecte, chiar înainte de abrogarea legii în cauză.
Cele două centre SOLVIT vor conlucra în încercarea de a
soluţiona problema, iar centrul SOLVIT “de origine” va ţine la curent
solicitantul cu evoluţia cazului.
51
51
Page 52
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
În continuare se prezintă Centrele naţionale SOLVIT ale
statelor membre ale Uniunii Europene analizate:
Tabelul 4.
Statul membru al
Uniunii EuropeneCentrul SOLVIT Persoane de contact
Republica Cehă
Odbor vnitřního trhu a služeb EU,
Ministerstvo průmyslu a obchodu/
Departamentul de piața internă și politică
în domeniul serviciilor, Ministerul
Industriei și Comerțului/ Na Františku 32
CZ - 11015 Praha 1, Tel. +420 22
4221701,Fax. +420 22 485 3079,
[email protected]
Barbora Hanáková
Zuzana Bakotová
Tomáš Stehlík
Danemarca
Danish Business Authority
(Internal Market Centre)/ Autoritatea Daneză
de Afaceri ( Centrul Piaţa Internă),
Langelinie Allé 17 DK - 2100 Copenhagen,
Tel. +45 35 46 62 00 (the hotline)
Tel. +45 35 46 66 16
Tel. +45 35 46 66 73, [email protected]
Jens Kasper
Rasmussen
Sofie Freilev
Karin Kragshave
Kristian Yde Agerbo
Germania
Bundesministerium für Wirtschaft
und Technologie/ Ministerul Federal al
economiei şi tehnologiei , Scharnhorststr.
34-37, DE - 10115 Berlin, Fax. +49 3018
6155379,[email protected]
Lisa Teichmann
Spania SOLVIT - España
Ministerio de Asuntos Exteriores y de
Cooperación /SOLVIT Spania, Ministerul
Afacerilor Externe şi cooperării, Serrano
Ana Iglesias
Ana María Hernández
Javier Pascual
Pontones
52
52
Page 53
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Galvache 26
ES - 28033 Madrid, Tel. +34 91 379 9999
Fax. +34 91 394 8684, [email protected]
Statul membru al
Uniunii EuropeneCentrul SOLVIT Persoane de contact
Italia
Presidenza Consiglio Ministri
Dipartimento Politiche Comunitarie/
Preşedinţia Consiliului de Miniştri,
Departamentul de politică
comunitară, Piazza Nicosia 20
IT - 00186 Roma,
Tel. +39 06 677 95 844
Fax. +39 06 677 95 044,
[email protected]
Giuseppina VALENTE
Francesco CIPRI
Massimo SANTORELLI
Olanda
SOLVIT Nederland
Ministerie van Economische Zaken,
Landbouw en Innovatie/ SOLVIT
Olanda, Ministerul Afacerilor
Economice, Agriculturii și Inovării
Bezuidenhoutseweg 30
Postbus 20101
NL - 2500 EC Den Haag,
Tel. +31 70 379 7708
Fax. +31 70 379 7014
[email protected]
Koen van Ginneken
Austria Bundesministerium für Wirtschaft,
Familie und Jugend, SOLVIT
Center,/ Ministerul Federal al
Sylvia Vana
Alexandra Gaudmann-
Heber
53
53
Page 54
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
Economiei,Familiei şi Tineretului,
Centrul Solvit, Abteilung C1/2,
Stubenring 1
AT - 1010 Wien,
Tel. +43 1 71100-5119
Tel. +43 1 71100 - 5293
Tel. +43 1 71100-5187
Fax. +43 1 71100-2207
[email protected]
Christian Müller
Stat membru al Uniunii
EuropeneCentrul SOLVIT Persoane de contact
România
Ministerul Afacerilor Europene,
Guvernul României
Bvd. Aviatorilor nr. 50A, Sector 1,
Bucureşti 011854,
Tel. +40 21 308 53 40
Tel. +4021 308 53 71
Tel. +40 37 410 45 23
Fax. +40 21 308 53 96
[email protected]
Romulus BENA
Karina STAN
Ramona-Maria CIUCĂ
Marea Britanie
Department for Business, Innovation and Skills/ Departamentul pentru afaceri, inovare şi abilităţi
1 Victoria Street
UK - London SW1H 0ETTel. +44 20 7215 2833
Fax. +44 20 7215 2234
[email protected]
Chris Korcz
54
54
Page 55
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
5. Concluzii
1.În prezenta lucrare au fost cercetate documentar şi analizate două
profesii din sectorul Turism, agreement şi sport, respectiv Salvatorul
montan şi Monitorul de schi, snowboard şi sporturi de alunecare pe
zăpadă, din perspectiva directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea
calificărilor profesionale.
2. Situaţia celor două profesii analizate este diferită din punct de vedere
al Legii Nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România,
Salvatorul montan fiind profesie reglementată în România, dar
nereglementată în statele membre ale UE, iar Monitorul de schi,
snowboard şi sporturi de alunecare pe zăpadă fiind profesie încă
nereglementată în România, dar reglementată în Elveţia şi 3 state
membre ale UE.
3. Din studiul efectuat rezultă că în România, deşi pentru ambele
profesii există asociaţii profesionale cu preocupare în domeniul formării
profesionale, certificării/licenţierii profesioniştilor, nu există o legislaţie
care să reglementeze deplin toate aspectele care privesc formarea
profesională, certificarea şi validarea competenţelor, precum şi
55
55
Page 56
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
recunoaşterea acestor două calificări pentru persoane din statele membre
UE care doresc să presteze în România.
4. Aşa cum se constată din studiul efectuat, în statele europene care
reglementează profesii din acest sector există organizaţii profesionale
foarte puternice, afiliate la organizaţii europene şi exemplul acestor
organizaţii trebuie urmat.Colaborarea cu instituţii similare la nivelul
Uniunii Europene este recomandată, iar demersul României de
acceptare a participării la Memorandumul de întelegere privind
instituirea unui proiect-pilot pentru un card profesional, care va
eliberat instructorilor de schi poate fi un exemplu de bună practică, care
trebuie continuat şi finalizat prin adoptarea unui pachet legislativ care să
permită recunoaşterea calificării de Monitor de schi,snowboard şi
sporturi de alunecare pe zăpadă.
56
56
Page 57
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
6. Lista abrevierilor utilizate în lucrare
MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale
ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări
IPS – Institutul de Politici Sociale
CE-Comisia Europeană
SM- Stat membru
AC- Autoritate Competentă
EQF- European Qualifications Framework ( Cadrul European al
Calificărilor)
SEE- Spaţiul Economic European
CNRED-Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor
CNSAS- Corpul Naţional de Salvare Alpină şi Speologică
UIAA-Uniunea Internaţională a Asociaţiilor de Alpinism
57
57
Page 58
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
7. Bibliografie
1. http://www.ikar-cisa.org2. Legea nr 200/25 mai 2004 privind recunoasterea diplomelor si
calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania
3. Clasificarea Ocupaţiilor din România
4.. http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/index.cfm
5.www.frschibiatlon.ro
6. . http://www.cnsasmolise.it
7. http://www.soccorsoalpinospeleobasilicata.com
8.www.femps.org
9. www.bspa.at/Innsbruck
10. http://www.deutscherskiverband.de/ausbildung_dsv-card_lizenz_uebersicht_de,337.html
11. Presidenza del Consiglio dei Ministri, Dipartimento per
l’informazione e l’editoria - GUIDA ALL’UTENTE, Direttiva
2005/36/CEE relativa al riconoscimento delle qualifiche professionali
Presidenza del Consiglio dei Ministri, DIPARTIMENTO PER LE
POLITICHE EUROPEE, Ufficio per il mercato interno e la
competitività
12. http://ec.europa.eu/solvit/site
58
58
Page 59
UNIUNEA EUROPEANĂ
GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,
PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VĂRSTNICE
AMPOSDRU
Fondul Social EuropeanPOS DRU 2007-2013
Instrumente Structurale2007 - 2013
13. Hotărârea Guvernului Nr. 77/ 23 ianuarie 2003 privind instituirea
unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea
activităţii de salvare în munţi
14. http://www.0salvamont.org/
15. www.scoala-romana-schi.ro
16.http://www.turismo.provincia.tn.it/binary/pat_turismo_new/
Norme/legge%208%20marzo
%201991,%20n._81.1179407170.pdf
59
59