S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 21 iunie 2010 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori: - Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Crin Antonescu – aventurierul iresponsabilităţii”; - Florin Constantinescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Unde se duc banii de la FMI?”; - Ioan Ghişe (PNL) – declaraţie politică referitoare la o posibilă soluţie pentru plata integrală în acest an a pensiilor şi salariilor bugetarilor; - Gheorghe Bîrlea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Democraţie şi comportament democratic. Dileme cotidiene, cu tristeţe”; - Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie politică având ca titlu „70 de ani de la ultimatumul prin care România a pierdut definitiv Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei”; - Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Numai regimul Băsescu-Boc ucide bătrânii”; - Liviu-Titus Paşca (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România după moţiune – schimbarea raportului de forţe în Parlament”; - Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică politică având ca titlu „PNL, un partid la dreapta dreptei”; - Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Stăpânul amazoanelor”; - Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Asumarea răspunderii sau «Scapă cine poate!»”; - Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Taxe peste taxe”; - Gavril Mîrza (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Disciplina de partid, mai presus decât conştiinţa”; - Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Banii statului salvează prietenii din criză”; - Radu-Alexandru Feldman (PDL) – intervenţie privind declaraţia politică a domnului senator Adrian Ţuţuianu; 4
90
Embed
S T E N O G R A M A - senat.ro fileS T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 21 iunie 2010 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori: - Dumitru
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 21 iunie 2010
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de doamna şi domnii senatori: - Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Crin Antonescu –
aventurierul iresponsabilităţii”; - Florin Constantinescu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Unde se duc
banii de la FMI?”; - Ioan Ghişe (PNL) – declaraţie politică referitoare la o posibilă soluţie pentru plata
integrală în acest an a pensiilor şi salariilor bugetarilor; - Gheorghe Bîrlea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Democraţie şi
comportament democratic. Dileme cotidiene, cu tristeţe”; - Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie
politică având ca titlu „70 de ani de la ultimatumul prin care România a pierdut definitiv Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei”;
- Valer Marian (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Numai regimul Băsescu-Boc ucide bătrânii”;
- Liviu-Titus Paşca (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România după moţiune – schimbarea raportului de forţe în Parlament”;
- Gabriel Mutu (PDL) – declaraţie politică politică având ca titlu „PNL, un partid la dreapta dreptei”;
- Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Stăpânul amazoanelor”;
- Adrian Ţuţuianu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Asumarea răspunderii sau «Scapă cine poate!»”;
- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Taxe peste taxe”; - Gavril Mîrza (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu „Disciplina de partid,
mai presus decât conştiinţa”; - Marius-Sorin-Ovidiu Bota (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Banii
statului salvează prietenii din criză”; - Radu-Alexandru Feldman (PDL) – intervenţie privind declaraţia politică a
domnului senator Adrian Ţuţuianu;
4
- 2 -
- Iulian Urban (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Cum să accept aceste noi impozite din Codul fiscal atâta timp cât ştiu că 90% din bani sunt furaţi sau dezastruos de prost gestionaţi?”;
- Orest Onofrei (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Atacuri nefondate la adresa Parlamentului, atacuri la adresa democraţiei”;
- Gheorghe David (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Descentralizare – dar nu oricum… şi nu în toate”;
- Dorin Păran (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Despre necesitatea unui nou împrumut de la FMI”;
- Ioan Sbîrciu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Strategia 20”; - Augustin-Daniel Humelnicu (PDL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Opriţi
vuvuzelele… din politică”; - Doina Silistru (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Necesitatea adoptării
unui comportament responsabil faţă de natură”; - Gheorghe Pop (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Cine a câştigat după
respingerea moţiunii de cenzură?”; - Şerban-Constantin Valeca (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,Licenţa
portocalie de amputări en-gros expiră”; - Ilie Sârbu (PSD+PC) – declaraţie politică având ca titlu ,,România, o ţară a hoţiei
ce generează moarte”;
- Cornel Popa (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Topul ruşinii”; - Mario-Ovidiu Oprea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România – între
nesimţirea guvernanţilor şi diversiunile preşedintelui”; - Emilian-Valentin Frâncu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Guvernul Boc
moare vara aceasta… şi nu de căldură”; - Vasile Mustăţea (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,România – între
dezastrul crizei economice şi pericolul autoritarismului”; - Paul Ichim (PNL) – declaraţie politică având ca titlu ,,Durerea-n unde?”; - Sorin-Serioja Chivu (Grupul parlamentar al senatorilor independenţi) – declaraţie
politică având ca titlu „Viitorul depinde de un cetăţean sănătos”.
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 57
3. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată: - Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca
Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din
58
- 3 -
Bucureşti – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009;
- Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie 2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.
4. Aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. (L422/2010)
59
5. Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 16, respectiv 17 iunie 2010, a următoarelor iniţiative legislative: - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; (L259/2010)
- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit. (L279/2010)
59
6. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru aderarea României la Convenţia privind crearea unei Organizaţii Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986. (L330/2010)
60
7. Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. (L283/2010)
61
8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. (L281/2010)
70
9. Întrebări şi interpelări adresate Guvernului de doamna şi domnii senatori: Dumitru Oprea, Adrian Ţuţuianu, Emilian-Valentin Frâncu, Florin Constantinescu, Anca-Daniela Boagiu, Gheorghe Bîrlea. Din partea Guvernului a răspuns:
- domnul Király Andrei-Gheorghe – secretar de stat în Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului.
77
- 4 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 21 iunie 2010
Şedinţa a început la ora 16.00.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană,
preşedintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi doamna senator
Doina Silistru, secretari ai Senatului.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Îl rog pe domnul secretar Gheorghe David să dea citire listei senatorilor pentru
mobilizarea trupelor pe terenul de joc.
Domnul Gheorghe David:
Bună ziua, tuturor!
Domnul Ioan Ghişe (din sală):
Începeţi cu noi, cei prezenţi.
Domnul Gheorghe David:
Da, domnule senator Ghişe, uneori e bine să le facem şi aşa.
1. Albert Álmos prezent
2. Andrei Florin-Mircea prezent
3. Andronescu Ecaterina prezentă
4. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
5. Arcaş Viorel prezent
6. Ariton Ion prezent
7. Badea Viorel-Riceard prezent
8. Banias Mircea-Marius prezent
9. Bara Ion prezent
10. Başa Petru absent
11. Bădescu Iulian prezent
12. Bălan Gheorghe-Pavel absent
13. Belacurencu Trifon prezent
- 5 -
14. Berca Gabriel prezent
15. Berceanu Radu-Mircea Guvern
16. Bîgiu Marian-Cristinel prezent
17. Bîrlea Gheorghe prezent
18. Blaga Vasile Guvern
19. Boagiu Anca-Daniela prezentă
20. Boitan Minerva prezentă
21. Bokor Tiberiu prezent
22. Borza Dorel-Constantin-Vasile absent
23. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent
24. Calcan Valentin-Gigel prezent
25. Câmpanu Liviu prezent
26. Chelaru Ioan prezent
27. Chirvăsuţă Laurenţiu absent
28. Chivu Sorin-Serioja prezent
29. Cibu Constantin-Sever prezent
30. Cinteză Mircea absent
31. Coca Laurenţiu Florian absent
32. Constantinescu Florin prezent
33. Constantinescu Viorel prezent
34. Cordoş Alexandru prezent
35. Corlăţean Titus delegaţie
36. Crăciun Avram prezent
37. Cseke Attila-Zoltán Guvern
38. Daea Petre prezent
39. David Cristian delegatie
40. David Gheorghe prezent
41. Diaconescu Cristian absent
42. Diaconu Mircea prezent
43. Dobra Nicolae prezent
44. Dumitru Constantin prezent
45. Fekete-Szabó András-Levente prezent
- 6 -
46. Feldman Radu-Alexandru prezent
47. Filip Petru prezent
48. Fodoreanu Sorin prezent
49. Frâncu Emilian-Valentin prezent
50. Frunda György delegaţie
51. Găină Mihăiţă prezent
52. Geoană Mircea-Dan prezent
53. Ghişe Ioan prezent
54. Greblă Toni prezent
55. Grosu Corneliu prezent
56. Günthner Tiberiu prezent
57. Gyerkó László prezent
58. Haşotti Puiu prezent
59. Hărdău Mihail prezent
60. Humelnicu Augustin-Daniel prezent
61. Ichim Paul prezent
62. Igaş Traian-Constantin prezent
63. Ion Vasile prezent
64. Iordănescu Anghel prezent
65. Jurcan Dorel prezent
66. Lazăr Sorin-Constantin prezent
67. Luca Raymond prezent
68. Mang Ioan prezent
69. Marcu Gheorghe prezent
70 Mardare Radu-Cătălin prezent
71. Marian Ovidiu prezent
72. Marian Valer prezent
73. Markó Béla Guvern
74. Mazăre Alexandru prezent
75. Măgureanu Cezar-Mircea absent
76. Mărcuţianu Ovidius absent
77. Meleşcanu Teodor-Viorel prezent
- 7 -
78. Mihăilescu Petru-Şerban absent
79. Mitrea Elena prezentă
80. Mitrea Miron-Tudor prezent
81. Mîrza Gavril prezent
82. Mocanu Alexandru prezent
83. Mocanu Toader prezent
84. Moga Nicolae absent
85. Mustăţea Vasile prezent
86. Mutu Gabriel prezent
87. Necula Marius-Gerard prezent
88. Nedelcu Vasile prezent
89. Nicoară Marius-Petre prezent
90. Nicoară Romeo-Florin prezent
91. Nicolaescu Sergiu-Florin prezent
92. Nicula Vasile-Cosmin absent
93. Nistor Vasile prezent
94. Niţă Mihai prezent
95. Onofrei Orest prezent
96. Oprea Dumitru prezent
97. Oprea Mario-Ovidiu prezent
98. Panţuru Tudor prezent
99. Paşca Liviu-Titus prezent
100. Păran Dorin prezent
101. Pereş Alexandru prezent
102. Pintilie Vasile prezent
103. Plăcintă Sorina-Luminiţa prezentă
104. Pop Gheorghe prezent
104. Popa Cornel prezent
106. Popa Mihaela prezentă
107. Prodan Tiberiu-Aurelian prezent
108. Prunea Nicolae-Dănuţ absent
109. Rasaliu Marian-Iulian prezent
- 8 -
110. Rădulescu Cristian prezent
111. Rădulescu Şerban prezent
112. Robu Nicolae prezent
113. Rotaru Ion prezent
114. Ruşanu Dan-Radu absent
115. Ruşeţ Ion prezent
116. Saghian Gheorghe prezent
117. Savu Daniel prezent
118. Sârbu Ilie prezent
119. Sbîrciu Ioan prezent
120. Secăşan Iosif prezent
121. Severin Georgică prezent
122. Silistru Doina prezentă
123. Staicu Dumitru-Florian prezent
124. Stănişoară Mihai prezent
125. Şova Dan-Coman prezent
126. Tămagă Constantin prezent
127. Toma Ion absent
128. Ţopescu Cristian-George absent
129. Ţuţuianu Adrian prezent
130. Udriştoiu Tudor absent
131. Urban Iulian prezent
132. Valeca Şerban Constantin absent
133. Vasilescu Lia-Olguţa absentă
134. Verestóy Attila absent
135. Voicu Cătălin absent
136. Voiculescu Dan absent
137. Vosganian Varujan prezent
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc, domnule senator.
În acest moment, suntem în cvorum de şedinţă.
- 9 -
Am să-l invit la cuvânt, la primul punct din ordinea de zi, declaraţii politice, pe domnul
senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregăteşte domnul senator
Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea, aveţi cuvântul.
Domnul Dumitru Oprea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Stimaţi invitaţi,
Declaraţia mea politică este intitulată „Crin Antonescu – aventurierul iresponsabilităţii”.
Domnului Antonescu nu-i place componenţa actualului Guvern. Este dreptul
Domniei Sale. Şefului Partidului Naţional Liberal îi displac soluţiile Executivului la criza
financiară. Probabil că Domnia Sa are cunoştinţe de economie mai solide decât Ministerul
Finanţelor Publice, Banca Naţională a României şi Fondul Monetar Internaţional la un loc.
Fostului candidat la preşedinţie nu-i convine nici existenţa şefului statului la Cotroceni.
Domnia Sa este însă liber să pretindă că trăieşte într-o dictatură, dar când acelaşi Crin
Antonescu vine cu soluţiile pentru toate aceste frustrări, consecinţele ambiţiilor sale nu-l
mai privesc doar pe dumnealui, ci pe toată lumea.
Atât moţiunea de cenzură, ratată zilele trecute, cât şi manevrele sale din ultima
vreme ridică grave semne de întrebare despre responsabilitatea acestui personaj. Doreşte să
dărâme un Guvern în plină criză financiară, aruncând România şi într-o criză politică. Nu-l
interesează că s-ar bloca acordul cu Fondul Monetar Internaţional, că ţara s-ar confrunta cu
nesfârşite lupte între partide. Nu contează că nu este îndreptăţit de votul popular să aibă
asemenea pretenţii. El vrea neapărat să fie premier. Înconjurat de exact aceeaşi oameni din
PNL, vrea să i se dea puterea. Pe loc. Garanţia oferită este supremă: nu se pricepe la
economie, dar are voinţă. Înţelegem de aici că asumarea ignoranţei este temelia carierei
sale, motiv suficient pentru care acestui om ar trebui să i se dea România pe mână.
Dacă toate aceste vise infantile s-ar limita la şicanarea Guvernului la Curtea
Constituţională, nu ar fi mare lucru. Domnia Sa încearcă însă şi manevre periculoase,
capabile să producă noi spasme în societatea românească. Împreună cu restul liberalilor şi
cu sprijinul credincios al unor trusturi media, se pretează la propagarea unor sondaje
grosolan fabricate. Conform acestora, toată lumea ar fi compromisă. Evident, în afară de
liderul liberalilor. Acestuia ar trebui să i se încredinţeze degrabă guvernarea, în cel mai rău
caz, ajutat de PSD. În plus, toţi românii ar vedea ca prioritate absolută suspendarea
preşedintelui ţării. Asta, în vreme ce alţi liberali cu capul înfierbântat pretind că „singura
soluţie pentru România ar fi forţa oamenilor din stradă”.
- 10 -
Din nefericire, dincolo de iresponsabilitatea gesturilor lui, şeful liberalilor pare, în
continuare, să nu conştientizeze că puterea se câştigă la urne, şi nu prin lovituri de joasă
speţă. Dacă la acestea adăugăm necontenitele jigniri personale la adresa premierului şi
Preşedintelui României, constatăm compromiterea definitivă a iluziei „politicii bunului-simţ”
şi zbaterea unui personaj care, probabil, va rămâne în istoria politicii româneşti drept un
aventurier oarecare.
Vă mulţumesc. (Aplauze)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Îl invit pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar
al Alianţei Politice PSD+PC.
Salut, de asemenea, prezenţa în lojă a unui grup de vizitatori, cred că din partea
domnului senator Gyerkó László.
Vă rog, domnule senator Florin Constantinescu.
Domnul Florin Constantinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică este, de fapt, o întrebare: „Unde se duc banii de la Fondul
Monetar Internaţional?”
Doamnelor şi domnilor senatori,
Din păcate, lucrurile în România merg din ce în ce mai prost. Nu există deocamdată
niciun făgaş normal pentru economie, viaţa politică este învârtită pe degete de un unic
partid, opinia publică este manipulată cu bună ştiinţă de lideri răsăriţi peste noapte, în
acelaşi timp în care oamenilor din această ţară le este din ce în ce mai greu să rămână în
ţară, să muncească aici şi să fie fericiţi. Am impresia că suntem într-un banc prost, în care
unii cred că le ştiu pe toate, iar ceilalţi, marea majoritate, trebuie să se supună regulilor.
Un nou episod din telenovela „Întâlnire la Snagov” s-a derulat aseară. Cu riscul de
a mă repeta, vreau să subliniez două lucruri.
În primul rând, întâlnirea are loc într-un loc plătit din bani publici. Ei, şi ce? Chiar
dacă a fost o întâlnire de partid, unora le convine să folosească spaţiul public, deşi puteau
foarte bine să se întâlnească într-unul din localurile oamenilor de la guvernare.
În al doilea rând, opinia publică are dreptul să cunoască ceea ce s-a întâmplat acolo.
Din nou, au apărut informaţii pe surse cum că remanierea va avea loc la toamnă, cum că
preşedintele de facto al partidului, care nu din întâmplare este şi Preşedintele României, le
dă guvernanţilor 60 de zile pentru a pune în aplicare măsurile de austeritate. Şi cam atât.
- 11 -
Nu ar fi fost normal să se discute, dacă tot şi-au făcut un obicei din întâlnirile de
grup, despre cum se va proceda cu măsurile acestea, ce se va întâmpla cu banii de la
Fondul Monetar Internaţional, unde se vor duce, ce se va plăti din ei?
Stimaţi colegi,
Cred în continuare că avem nevoie de puţin respect din partea guvernanţilor. Îl
pretindem şi noi, cei de la PSD, aflaţi acum în opoziţie, dar cel mai mult îl pretind oameni
din toate colţurile ţării. Respectul se câştigă prin măsuri bune, prin comunicare, prin
atenţie. Guvernul Boc nu numai că nu înştiinţează partidele din Parlament despre unele
chestiuni arzătoare, la ordinea zilei, ci decide pentru fiecare în parte ce este mai bine şi
cum să-şi ducă traiul.
Este asta o dictatură sau nu? Poate că trebuie să ne punem această întrebare din ce
în ce mai des, pentru că la un moment dat o să ni se ia şi acest drept: să punem întrebări.
După 28 iunie, România va beneficia de o nouă tranşă a împrumutului cu Fondul
Monetar Internaţional, tranşa a V-a, în valoare de 850 de milioane de euro, care se va duce,
conform declaraţiilor de până acum, direct la Banca Naţională a României. Până aici ar fi
în regulă. Am vrea să cunoaştem – şi e dreptul nostru să ştim acest lucru – ce va face
Banca Naţională cu aceşti bani. Oare a rămas Banca Naţională a României fără rezerve?
Aşa cum ne-a anunţat puterea, vom primi şi ceva bani de la Uniunea Europeană, e
drept, ceva mai târziu. Aceşti bani se vor duce la Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea,
e dreptul nostru să fim informaţi. Ce se va întâmpla cu aceşti bani? Când vor veni?
Mai sunt câteva aspecte pe care guvernanţii ar trebui să ni le spună răspicat. Care
este dobânda pe care statul o va plăti? Cine va gestiona banii din această a cincea tranşă?
Mai avem nevoie în următoarele luni sau în următorul an de un alt acord cu Fondul
Monetar Internaţional, însoţit sau nu de un alt împrumut, aşa cum declaraseră deunăzi
lideri ai PDL?
În acelaşi context, aş vrea să mai subliniez un lucru extrem de important. Este vorba
despre avalanşa de neaveniţi care se perindă prin studiourile de televiziune vorbind
economie. Eu ştiu că avem mulţi economişti şi finanţişti în România. Poate că Guvernul nu
ar face rău dacă ar angaja nişte profesionişti care să explice de ce trebuie să aibă Banca
Naţională a României o rezervă, de ce pierde moneda naţională teren în faţa euro sau a
dolarului şi, mai presus decât atât, ar trebui să explice de unde se vor plăti salariile şi
pensiile de acum înainte şi până când va dura austeritatea.
Lipsa de informaţii creează o stare de panică printre oameni. Ştiu acest lucru pentru
că şi în colegiul meu oamenii sunt nelămuriţi. Dar guvernanţii noştri sunt mult prea
interesaţi de întâlnirile de la Snagov, decât să dea explicaţii oamenilor. Puţinul respect pe
- 12 -
care scaunul puterii îl oferă acestor guvernanţi va dispărea încet-încet. Mă tem să nu fie
prea târziu pentru români.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumim domnului senator Constantinescu.
Domnule senator Ioan Ghişe, din partea Grupului parlamentar al PNL, vă rog. Am
să-l rog, în continuare, pe domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului
parlamentar al PDL, să se pregătească.
Domnul Ioan Ghişe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică se referă la o posibilă soluţie pentru ca pensiile şi salariile
bugetarilor să poată fi plătite integral în acest an.
Sursele analizei de mai jos sunt Legea bugetului de stat şi datele oficiale de la
Guvern, din Ministerul Finanţelor Publice, şi, respectiv, Banca Naţională a României.
În plină criză economică şi financiară, rezerva valutară a României, utilizată de
Banca Naţională, a crescut cu 8 miliarde de euro într-un an, de la 27 de miliarde de euro în
aprilie 2009 la 35 de miliarde de euro în prezent. Veniturile bugetului de stat pentru anul
2010 sunt în sumă de aproximativ 36 de miliarde de euro, la fel ca în anul 2009.
Cheltuielile cu salariile, pensiile şi ajutoarele sociale sunt de aproximativ 28 de miliarde de
euro în acest an. Aşadar, bani pentru pensii şi salarii sunt suficienţi.
FMI a impus României ca în acest an, 2010, deficitul bugetar să nu fie mai mare de
6,8% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că Guvernul nu poate împrumuta în acest
an mai mult de 8,2 miliarde de euro. Altfel spus, cheltuielile bugetului nu pot fi mai mari
de 44 de miliarde de euro. Serviciul datoriei publice pe acest an este de 10 miliarde de
euro. Dacă din cele 46 de miliarde, total cheltuieli, scădem salariile, pensiile şi ajutoarele
sociale – 28 de miliarde de euro – şi serviciul datoriei publice – 10 miliarde de euro – mai
rămân 6 miliarde de euro pentru achiziţii de bunuri şi servicii.
Or, numai în primul trimestru al acestui an Guvernul a cheltuit 4 miliarde de euro,
mai precis 3,75 miliarde de euro până la 1 aprilie. Mai rămân două miliarde de euro pentru
trei trimestre, sumă total insuficientă, care pune în pericol, printre altele, capacitatea
Guvernului de a plăti medicamentele compensate şi gratuite. Aici este cauza actualei crize
bugetare. Guvernul nu a găsit altă soluţie de a suplimenta suma disponibilă pentru achiziţii
de bunuri şi servicii decât prin reducerea salariilor, pensiilor şi ajutoarelor sociale, prin
care speră să obţină, în semestrul al II-lea al acestui an, suma de 2,7 miliarde de euro, pe
care să o folosească pentru achiziţii de bunuri şi servicii.
- 13 -
La sfârşitul anului 2008, soldul datoriei publice s-a ridicat la 20 de miliarde de euro.
În anul 2009, Guvernul a împrumutat 10 miliarde de euro, adică într-un singur an Guvernul
preşedintelui Băsescu a făcut o datorie egală cu jumătate din soldul datoriei acumulate în toţi
cei 18 ani anteriori. La sfârşitul anului 2009, datoria publică a fost de 30 de miliarde de euro.
Aceasta a făcut ca serviciul datoriei publice externe să crească într-un an de la 2,5 miliarde
de euro, cât a fost în anul 2009, la 10 miliarde de euro în anul 2010.
Anul trecut Guvernul a împrumutat 10 miliarde de euro ca să poată cheltui 18
miliarde de euro pe bunuri şi servicii. Această cheltuială a reprezentat jumătate din totalul
veniturilor de 36 de miliarde de euro pe anul 2009.
Guvernul preşedintelui Băsescu a îmbogăţit clientela de partid PDL cu bani publici
din împrumuturi şi acum vrea ca această îmbogăţire a clientelei PDL să fie plătită de
pensionarii şi bugetarii cel mai slab remuneraţi. Nu este nici constituţional, nici legal şi nici
moral ca poporul să suporte risipa Guvernului preşedintelui Băsescu. Aceasta este
adevărata criză socială din România, şi nu criza mondială sau criza economică şi financiară
românească.
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, prin art. 21 alin. (4), obligă
ordonatorii principali de credite să asigure integral cheltuielile de personal. Prim-ministrul
şi miniştrii sunt ordonatori principali de credite. Ei trebuie să respecte şi să aplice această
obligaţie legală.
Cele 20 de miliarde de euro, contractate prin contractul de împrumut din anul 2009
cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, au fost angajate ilegal din partea
României, fără ca Parlamentul, reprezentantul suveranităţii poporului, să fi aprobat prin
lege, conform art. 137 din Constituţia României.
Cine, cum şi când a dat mandat Preşedintelui României, guvernatorului BNR şi
prim-ministrului să împrumute poporul român cu aceşti bani? Poporul şi Parlamentul nu au
dat un astfel de mandat. Preşedintele Băsescu şi Guvernul său au împrumutat în mod ilegal
cetăţenii români cu suma de 20 de miliarde de euro şi vor ca acum poporul să plătească
infracţiunea lor.
Guvernul României mai răspunde cumva în faţa Parlamentului? Aşa ar trebui,
potrivit Constituţiei României.
Angajarea fără mandat legal a unui astfel de împrumut este cumul de infracţiuni:
abuz în funcţie şi neglijenţă în serviciu. Ce face Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, care, conform legii, trebuie să se autosesizeze în astfel de cazuri de abuz
în funcţie şi neglijenţă în serviciu? Dar DNA ce face, conform legii sale de organizare şi
funcţionare?
- 14 -
Stimaţi colegi parlamentari,
Reflectaţi la cele spuse anterior şi apoi susţineţi iniţiativa legislativă cu nr. 398/14
iunie 2010, pe care am înregistrat-o la Senat. Propunerea acestei iniţiative legislative este de
a reduce cu 15 miliarde de lei, aproximativ 3 miliarde de euro, rezerva valutară a României,
pentru a plăti o parte din sarcina datoriei publice din acest moment. În acest fel, bugetul de
stat ar putea fi grevat de această sarcină, de aproximativ 3 miliarde de euro, şi ar rămâne
întregi pensiile şi salariile oamenilor.
Abuzul în funcţie, incompetenţa şi proasta gestionare a politicilor publice de către
Guvernul preşedintelui Băsescu nu le treceţi pe sacrificiul pensionarilor şi bugetarilor cu
salariile cele mai mici. Aprobaţi iniţiativa legislativă nr. 398 pentru a nu reduce pensiile şi
salariile bugetarilor. Ar fi o minimă reparaţie faţă de răul făcut deja. Aprobarea reducerii
rezervei valutare cu 15 miliarde de lei, echivalent euro, este o soluţie pentru a evita mari
tensiuni sociale, economice şi politice.
Simion Bărnuţiu a spus ceva odată, ceea ce este la fel de valabil şi astăzi:
politicieni, „ţineţi cu poporul, ca să nu rătăciţi calea!”
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc mult, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Dacă
domnul senator Nedelcu doreşte, după aceea, să intervină, am să-l invit la microfon.
Domnul Gheorghe Bîrlea:
Declaraţia mea politică se intitulează „Democraţie şi comportament democratic.
Dileme cotidiene, cu tristeţe”.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Evenimentele din viaţa socială şi politică din ultima vreme indică o radicalizare
accentuată, cu conotaţii multiple, ce definesc nu doar o situaţie de criză economico-financiară,
ci şi o criză atât de identitate a clasei politice, cât şi de valori sociale.
Cei 20 de ani de tranziţie şi de posttranziţie au schimbat în mare măsură fizionomia
societăţii româneşti, mecanismele de reglare şi autoreglare socială, s-a regrupat şi restrâns
spectrul politic. Societatea civilă, mai ales în anii '90, a avut un impact puternic în
exprimarea publică.
Putem vorbi de multe achiziţii pozitive, atât în plan economic, cât şi în modul, stilul
şi calitatea vieţii. Dar la fel de corect este să amintim de multiple ratări ale unor
oportunităţi de redresare şi consolidare economică a României.
- 15 -
Am privatizat uneori societăţi comerciale de referinţă pentru economia românească
la preţuri derizorii. Este bine că au intrat în economia românească capitaluri străine, dar
este rău că nu am consolidat şi un capital românesc, cu un echilibru foarte necesar în
perioada de criză precum cea pe care o traversăm.
Realităţile de acum sunt consecinţa unor strategii deficitare, lipsite de viziune,
lipsite de pragmatism pe termen mediu şi lung. „Fragmentarismul” în economie, după cum
inspirat se exprimase cu un secol şi jumătate în urmă Mihai Eminescu, subminează
coerenţa şi organicitatea dezvoltării.
În prezent, reculul economic şi diminuarea resurselor financiare îngrijorează pe
bună dreptate întreaga lume. Uniunea Europeană şi-a angajat toate instituţiile într-un
proces de reevaluare globală a efectelor crizei pentru a identifica soluţii la probleme şi
pentru a demonstra forţa şi solidaritatea acestei construcţii europene care are ca scop
proiectarea unui viitor comun mai dezirabil pentru europeni.
Divergenţele de opinii şi soluţii nu lipsesc. Disputele în plan ideologic au mai
puţine conotaţii electorale, urmărind mai degrabă refundamentări şi readecvări ca răspuns
la provocările generate de criză.
La noi, din păcate, abordările sunt premeditat contencioase, atât în plan politic, cât
şi al comunicării publice. Liderii celor mai importante partide se întrec în a se vitupera
reciproc în expresii ce ţin mai degrabă de jargonul lingvistic al cartierelor mărginaşe. Din
decenţă, evit să indic autorii. Provin din toate grupurile politice importante. Nu scuz şi nu
circumstanţiez pe nimeni.
Înţeleg pe deplin îngrijorarea cetăţenilor afectaţi de măsurile anticriză, inclusiv
dreptul de a se exprima în stradă, dar nu înţeleg exploatarea emoţională, politică şi
electorală stridentă din partea unor lideri mai puţin interesaţi de soluţii şi mai mult de
gloria de moment.
Democraţia este declamată de la tribuna Parlamentului, în spaţiul public, în
mass-media şi compromisă cu dezinvoltură în practica politică şi socială. Nu acesta este modul
de exprimare a democraţiei autentice, decât dacă vrem să-i confirmăm încă o dată pe Caragiale
şi pe Tudor Arghezi, ultimul răspunzându-le ironic unor activişti politici din anii '50, care
înjurau în limbaj proletar burghezia şi fumau Kent: „Una vorbim, şi alta fumăm, domnilor!”
Când se va face un inventar al jignirilor reciproce, al sloganurilor lipsite de formă şi
conţinut, al comportamentelor unor lideri politici din prezentul cotidian, sociologia politică
va avea un material faptic şi cazuistic enorm pentru a descrie patologia disputelor actuale.
Dialogul politic autentic a intrat în dispreţ, pentru că pentru unii comportamentele
negative, populismul şi demagogia au devenit reţete electorale. Respectul pentru diferenţă
este rar asumat şi foarte rar cultivat.
- 16 -
În vâltoarea evenimentelor din ultima vreme, în mass-media s-a petrecut un
fenomen de o gravitate fără precedent. Să admitem, în principiu, că şi instituţiile media au
dreptul să-şi exprime simpatia sau antipatia pentru o forţă politică sau alta, deşi
deontologic şi în conformitate cu legea nu ar trebui să facă acest lucru. Din păcate, şi aici
este ca la fotbal: cine plăteşte, acela face echipa. Dar în tensiunea bătăliei politice dintre
partidele care susţin guvernarea şi cele care o contestă, ca post public media mai mult sau
mai puţin privat, să induci dihotomia sau, mai bine zis, dihonia că unii sunt numai răi şi
alţii numai buni este foarte grav.
Afişarea de panouri, în studiouri, cu fotografiile parlamentarilor pro-Guvern este o formă
de instigare, depăşind orice normă a imaginarului publicistic. Analiza economico-socială,
riguroasă şi responsabilă a fost eliminată de pe unele ecrane, înlocuită cu speculaţii sterile, cu
scenarii fanteziste, cu sentinţe subiective şi pătimaşe. Indiferent de care parte a eşichierului
politic ne situăm, moralmente trebuie să ne opunem unor astfel de metode, din respect pentru
democraţie şi pluralismul ideilor. O societate democratică funcţionează corect pe principiul
dialogului dintre putere şi opoziţie. Cine încalcă regula îşi asumă riscul pierderii de credibilitate.
Doamnelor şi domnilor,
Istoria politică ne-a demonstrat că uneori crizele profunde generează şi efecte
curative, benefice în instituţiile fundamentale ale statului, dar şi în viaţa cetăţeanului. Criza
economică mondială pe care o traversăm lasă în urmă provocări. Sunt sigur că în curând
discursurile politice şi economice se vor schimba la scara planetară. Politicile publice şi
sociale se vor redefini. Este bine să fim pregătiţi şi noi, clasa politică din România, pentru
un alt tip de comportament politic şi social. Democraţia să se regăsească în atitudini
democratice cotidiene, nu doar în figuri retorice lipsite de forţa convingerii, în modele de
responsabilitate şi creativitate socială, iar apartenenţa politică şi practica politică să-şi
recapete credibilitatea în percepţia cetăţeanului. Mai puţină patimă şi mai multă
înţelepciune, iată fundamentele autentice ale solidarităţii sociale în momente de criză şi de
cumpănă pentru ţară şi pentru cetăţean. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar
al senatorilor independenţi. Se pregăteşte domnul senator Valer Marian, din partea
Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Vasile Nedelcu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi „70 de ani de la ultimatumul prin care
România a pierdut definitiv Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţei”.
- 17 -
Doamnelor şi domnilor senatori,
La 26 iunie 2010, mai precis peste câteva zile, se împlinesc 70 de ani de când, într-o
notă ultimativă transmisă de către Molotov şefului misiunii diplomatice române la Moscova,
se cerea Guvernului României să înapoieze cu orice preţ Uniunii Republicilor Sovietice
Socialiste Basarabia, partea de nord a Bucovinei şi Ţinutul Herţei. Vara lui 1940 însemna
astfel sfârşitul visului milenar al unui neam întreg care s-a sacrificat pentru a-l realiza.
Ultimatumul din data de 26 iunie avea să fie urmat de o altă notă ultimativă, prin
care sovieticii cereau ca evacuarea să fie făcută în termen de patru zile. În acel moment,
teritoriul ocupat de URSS, de 44 000 de kilometri pătraţi, era locuit de 3 200 000 de
cetăţeni, majoritatea etnici români. După ocupaţia sovietică a început exterminarea
românilor, care au fost fie arestaţi, torturaţi, chiar ucişi, mulţi dintre ei supuşi foametei, iar
alţii deportaţi în Siberia, astfel încât în anul 1950, conform statisticilor ruseşti, o treime din
populaţia românească dispăruse.
Stimaţi colegi,
Mi-am îngăduit această succintă evocare a consecinţelor ultimatumului din anul
1940 şi pentru faptul că, printre soldaţii români aflaţi în retragere, agresaţi, batjocoriţi, unii
chiar ucişi pe la spate, s-a aflat şi tatăl meu, care s-a întors acasă cu puşca la tâmplă, hăituit
de invadatorii sovietici.
În memoria lui şi a trupelor Armatei Române, a acelor soldaţi şi ofiţeri români umiliţi
în mod nemeritat în drumul lor spre patrie, ar fi de subliniat faptul că URSS nu avea niciun
drept de a încălca grosolan nu numai convenţiile internaţionale în vigoare, ci chiar
angajamentele asumate anterior de puterea sovietică. Iar faptul că punerea în aplicare a
ultimatumului a fost însoţită de numeroase abuzuri exercitate atât asupra populaţiei civile
evacuate, cât şi asupra soldaţilor români în retragere este de condamnat chiar şi după 70 de ani.
Poate că astăzi, ţinând cont şi de nepăsarea, cinismul, precum şi de tendinţa spre
compromis şi concesie a guvernanţilor României din acea vreme, ar fi cazul să ne
întrebăm: oare ar fi fost posibilă respingerea ultimatumului sovietic?
Este o întrebare la care, stimaţi colegi, vă invit să reflectaţi.
- în ţările membre CE, studiile pedologice sunt efectuate de specialişti în domeniu,
în instituţii gestionate unitar la nivel naţional;
- personalul de specialitate se formează după mulţi ani de activitate (peste 5-7 ani),
deoarece activitatea de pedologie şi agrochimie este foarte complexă, necesită atât faza de
teren, cât şi de laborator şi birou şi impune multă responsabilitate, necesită echipe de
specialişti experimentaţi care să asigure formarea viitorilor specialişti.
Considerăm că proiectul de descentralizare cu trecerea OSPA în cadrul consiliilor
judeţene nu este oportună.
Orice transformare a acestor structuri ICPA, OSPA, clădite în timp prin migală,
trudă şi cu dăruire, ar conduce la deturnarea arbitrară a unor specialişti de la activitatea
- 38 -
specifică spre altele, socotite poate mai importante din partea instituţiei tutelare, aducându-
se, astfel, prejudicii asigurării fundamentării, prin studii pedologice şi agrochimice, a
diverselor programe destinate dezvoltării agriculturii româneşti, putând conduce, de fapt, la
desfiinţarea mascată, dar sigură, a OSPA.
În aceeaşi măsură, factorii decizionali locali, nefiind de specialitate, pot conduce la
disfuncţionalităţi majore, iar ruptura de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi
ICPA Bucureşti poate periclita grav activitatea OSPA, instituţii tehnice de specialitate şi
cercetare, aplicată unitar, pe criteriul ariei geografice.
Specialiştii din acest important domeniu de activitate propun şi susţin
subordonarea la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin coordonarea tehnică a
acestei structuri de către direcţia de profil şi prin coordonarea ştiinţifică a activităţii de
execuţie a studiilor pedologice şi agrochimice de către Institutul Naţional de Cercetare –
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA.
Domnul Dorin Păran:
Declaraţia politică este intitulată ,,Despre necesitatea unui nou împrumut de la FMI”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Sunt un susţinător al acordului actual care se derulează cu Fondul Monetar
Internaţional.
Am declarat în repetate rânduri, atât prin declaraţii politice făcute de la tribuna
acestui for legislativ (a se vedea declaraţia politică din 27.04.2009 cu titlul „Împrumutul de
la FMI şi Uniunea Europeană – necesitate obiectivă” şi declaraţia politică având titlul
„Împrumutul acordat Guvernului României de către Fondul Monetar Internaţional şi
Comisia Europeană”, datată 01.02.2010), cât şi prin luări de poziţie în presă, că aprob şi
sprijin împrumutul contractat de la instituţiile financiare internaţionale, în valoare totală de
20 de miliarde de euro.
Ştim că situaţia economică, în acest moment, atât pe plan intern, cât şi pe plan
extern, comportă un anumit grad de „încordare” specific unei situaţii de criză.
Şi spun, ca o paranteză, că modul în care sunt prezentate în mass-media ştirile
legate de partea socială şi economică, nu mai zic politică, nu e onorabil. Totul este
prezentat apocaliptic. Dacă mă uit la ştiri, văd doar o parte din adevăr. Tare mult mi-aş dori
să fie prezentate ştirile economice în mod echidistant.
Lumea întreagă e în criză, doar că la noi această criză este prezentată ca un epilog
regizat în întregime de guvernarea actuală. Nimic mai fals! Rezultatul? Dezinformarea
populaţiei şi inducerea unei stări de panică generală.
- 39 -
Închid paranteza şi revin spunând că niciodată nu se ştie cât de imprevizibile sunt
evoluţiile economice, pieţele internaţionale şi toate angrenajele economice.
Tocmai datorită acestor incertitudini, eu împărtăşesc punctul de vedere în favoarea
unei noi linii de împrumut de la FMI şi, implicit, a unui nou acord cu această instituţie
financiară.
Dincolo de orice fel de interpretare, făcută unei asemenea ipoteze de lucru, consider
că o nouă linie de credit reprezintă o garanţie împotriva eventualelor riscuri economice, o
asigurare, o umbrelă pentru soare puternic. Se spune că „o bancă, când te împrumută, îţi dă
o umbrelă de soare, iar când plouă îţi ia umbrela”.
Sigur, trebuie respectate condiţiile convenite cu FMI în ceea ce priveşte limita de
deficit bugetar, aproximativ 6,8%, în sensul că reducerea cheltuielilor bugetare se face cu
mari sacrificii şi cu o scădere drastică a popularităţii Guvernului Boc. Dar PDL îşi asumă
acest lucru şi face ce trebuie pentru România.
Ne trebuie bani de la FMI, care să facă alţi bani aici, în ţară, dar nu în buzunarele
unor „deştepţi”, ci să îi folosim, spre exemplu, în infrastructură. Baza tehnico-materială a
acestei ţări trebuie să înceapă să meargă, şi mai ales pe timp de criză, altfel vom fi depăşiţi
de situaţie. Cererea de locuri de muncă este impetuos necesară, aşa cum restructurarea
sistemului bugetar trebuie făcută imediat.
Vă dau două exemple, ale unor ţări vecine, Ungaria şi Polonia, care de curând, prin
reprezentanţi guvernamentali, au declarat că doresc să ceară noi împrumuturi.
În 2008, Ungaria a încheiat un acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, în
valoare de peste 25 de miliarde de dolari, iar acest acord va expira în luna octombrie a
acestui an.
Polonia, pe de altă parte, a cerut şi ea să beneficieze de o linie de credit de tip
preventiv din partea FMI, în valoare de 20 de miliarde de dolari.
De altfel, Polonia e singura ţară din UE care trece foarte uşor prin criză. A făcut ce
trebuie, când a trebuit, fără să ţină cont de anii electorali. Volumul de absorbţie a banilor
din UE în ultimii trei ani, 2008 – 2010, este de aproximativ 3 miliarde de euro, iar în
România de aproximativ 165 de milioane de euro.
Sigur că fiecare ţară are specificul său de caz, dar Fondul Monetar Internaţional
„radiografiază” cazurile şi îşi expune părerile în consecinţă.
Peste câteva zile, România va beneficia, potrivit reprezentanţilor Ministerului
Finanţelor Publice, de a cincea tranşă de împrumut, în valoare de 850 de milioane de euro.
Până acum, acordul cu FMI a funcţionat şi viitorul trebuie să confirme, în
continuare, această funcţionalitate, din punctul meu de vedere.
- 40 -
Doamnelor şi domnilor senatori,
Trebuie să vedem în perspectivă şi totul depinde, foarte mult, de cum merge evoluţia
economică a ţării, însă închei declaraţia mea politică de astăzi cu ideea asumată că un nou
împrumut de la Fondul Monetar Internaţional poate fi extrem de benefic, tocmai în acest
context. Nu trebuie să riscăm periculos, dar nici nu trebuie să ocolim oportunităţile ivite.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Sbîrciu:
Declaraţia politică se intitulează ,,Strategia 20”.
Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Voi începe această declaraţie politică adresându-vă următoarele întrebări:
Unde a fost România?
Unde este România?
Unde va fi România?
Cu toţii ştim în ce situaţie era România în urmă cu 20 de ani – o ţară în care s-a
instalat schimbarea spiritelor vremii, datorată Revoluţiei din 1989, incertitudinea în
privinţa identităţii noastre trecute şi a celei care urma să se formeze şi să ne reprezinte în
Europa şi în lume.
Schimbările pe palierele economic, politic, administrativ au marcat transformări
multiple care ne-au repoziţionat din punct de vedere politic şi economic. Trecerea de la
sistemul comunist la un sistem care îşi propunea să aspire şi să educe în spiritul valorilor
democratice şi în spirit capitalist a format un nou tablou al valorilor societăţii, un sistem cu
noi ierarhii de putere etc. Reconfigurarea României în noul context a fost gestionat de
forţele politice ale momentului respectiv. Apar noi autorităţi publice, noi sisteme de
implementare a actului administrativ-politic, un sistem bicameral inegalitar, revizuirea
Constituţiei, noi poli de putere legitimă. Evenimentele perioadei de tranziţie, globalizarea,
accederea la sistemele internaţionale, maturizarea democraţiei în spaţiul politic românesc –
astfel s-a născut o Românie europeană.
„România Europeană”, acesta este numele nostru astăzi. Dar tot astăzi ne
confruntăm cu ceea ce noi am luptat atâţia ani să devenim. Faptul că noua noastră
identitate s-a născut dintr-o poveste tristă să fie blestemul nostru? Sau modul în care am
gestionat România în perioada postdecembristă este meritul pe care îl avem astăzi? Cu
siguranţă că ambele ne-au marcat toată această evoluţie.
Cum va fi România viitorului? Cine poate să răspundă la această întrebare? Noi sau
Europa?
- 41 -
Probabil, dacă forţele politice de pe eşichierul politic românesc împreună cu
entităţile cheie ale acestui stat s-ar opri un moment din lupta acerbă pentru supremaţie, am
avea un răspuns.
Propunerea pe care o am în acest moment se numeşte simplu şi concis: „Strategia 20”.
Aceasta se traduce prin strategie care să cuprindă o viziune economico-politico-socială,
etapizată pe următorii 20 de ani. Avem capital natural, potenţial ca resursă umană, dar avem
nevoie şi de o strategie clară şi bine definită. Este absolut necesar ca instituţiile legitimate şi
responsabile de dezvoltarea României să creeze grupuri de lucru cu competenţe specifice
pentru fiecare dimensiune în parte, grupuri de profesionişti care să lucreze numai la
implementarea şi materializarea acestei strategii, având ca reper pulsul periodic al vremurilor
pe care le trăim.
Domnul Augustin-Daniel Humelnicu:
Declaraţia politică este intitulată ,,Opriţi vuvuzelele… din politică”.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
Stimaţi invitaţi,
După cum ştim cu toţii, românul este interesat şi se pricepe foarte bine la două
lucruri: fotbalul şi politica. Din păcate, aceste două domenii au fost parazitate de un flagel
grosolan care chinuieşte atât urechile, cât şi bunul-simţ al fiecărui om cumsecade.
Dacă vorbim de fotbal, instrumentele africane, pe numele lor „vuvuzele”, au
început să fie o problemă la Campionatul Mondial de Fotbal, riscând să fure din
frumuseţea unor dueluri sportive atât de mult aşteptate de microbiştii din întreaga lume.
Autorităţile îşi pun chiar problema dacă nu cumva ar trebui interzise, pe când unele
televiziuni deja au creat dispozitive de filtrare a sunetului lor enervant.
Nu ştiu cum s-a întâmplat însă că un astfel de disconfort s-a transferat pe nesimţite,
chiar înaintea Campionatului Mondial de Fotbal, şi în politica românească. Mai exact, este
vorba despre acei politicieni ai opoziţiei care, după ce au „duduit motoarele” României
până la maximum, reuşind astfel să caleze toată dezvoltarea ulterioară a ţării, acum tot ei
pretind că sunt cei mai buni mecanici din târg.
Dacă privim în urmă cu doar o săptămână, am fost saturaţi de declaraţiile opoziţiei
pe toate canalele televizate în ceea ce priveşte conţinutul şi rezultatul moţiunii de cenzură
ce avea să vină. Ba că zeci de parlamentari ai arcului guvernamental vor trece cu arme şi
bagaje la ei, ba că moţiunea este un act asumat al întregului popor sau că milioane de
sindicalişti vor trage în ţepe Guvernul în Piaţa Victoriei. Păi, dacă e să le luăm pe rând,
nimic din ce s-a afirmat cu atâta vehemenţă nu prea s-a adeverit în cele din urmă.
- 42 -
Moţiunea a picat, fără urme de îndoială. Unii vor spune că la un scor mic, dar chiar şi
aşa suficient de mare, zic eu, ca să arate că parlamentarii arcului guvernamental formează o
majoritate solidă şi responsabilă în această perioadă dificilă de criză internaţională.
În plus, să reamintim faptul că ambii judecători propuşi de Parlament pentru Curtea
Constituţională au fost aleşi respectând prevederile Constituţiei, şi nu ale regulamentelor
interne parlamentare, prost interpretate de o opoziţie rău intenţionată. Judecători
independenţi de politic, apţi de a aduce profesionalism la Curtea Constituţională au fost
aleşi de o majoritate calificată.
Să revenind însă la moţiunea aşa-zis populară, o moţiune dovedit a fi până la urmă
o compunere între poeziile marelui Eminescu şi un plagiat după articolele unui portal de
informaţii de pe internet. Păi, cu astfel de materiale a dorit opoziţia să destabilizeze o ţară
întreagă, lăsând-o fără Guvern în plină criză? Oare au plătit măcar dreptul de copyright pe
text? Se vede astfel treaba că nici ei nu şi-au dorit victoria prin această moţiune, ci mai
mult o reprezentaţie de circ în Parlament, prin care să mai mimeze interesul pentru ţară,
dacă tot n-au făcut-o atunci când au fost la guvernare.
Despre sindicaliştii ameninţători nici n-are rost să mai amintesc, pentru că oricum
s-au discreditat singuri. Şi nu vorbesc la modul general, pentru că sindicatul, într-o ţară
democratică, este o instituţie ce trebuie imperios să fie respectată. Problema este însă cu
sindicatele conduse de preşedinţi dubioşi, care fac afaceri pe la Metrou – n-are rost să dau
nume aici – ori organizaţii fantomă cu câte 50 de oameni şi tot atâtea vuvuzele, plătiţi de
patronii de televiziune să pară mulţi şi gălăgioşi pe ecran.
Păi, asta nu mai e politică, dragi colegi. E un mare cor de vuvuzele politice ce ne
asurzesc de luni până duminică cu Apocalipsa ce va sa vină. Şi dacă aceasta nu vine, aşa
cum doresc Domniile Lor, se ameninţă săptămâna următoare cu revoluţii „CheGuevariste”.
Şi dacă nici acestea nu le ies, se bat mătănii măcar pentru un Potop.
Oare tot aşa o s-o ţină opoziţia până în 2012, invocând la final chiar şi sfârşitul
lumii prezis de mayaşi? Să ne ferească Cel de sus să asurzim până atunci de atâta gălăgie
în pustie!
Din aceste motive, dragi colegi din opoziţie, prin această declaraţie politică fac un
apel la înţelegerea dumneavoastră să stopăm… vuvuzelele politice. Haideţi să punem cu
toţii umărul la muncă, pentru că Guvernul a început deja cu reforme sănătoase pentru
binele ţării. Şi chiar dacă ne aşteaptă o aşa-zisă vacanţă parlamentară, vă rog să nu ne
mutăm cu toate bagajele în studiourile televiziunilor şi până în septembrie să continuăm
circul apocaliptic. Să mergem mai bine în teritoriu şi să le explicăm tuturor că ţara are
nevoie de această reformă pentru o dezvoltare sustenabilă pe viitor sau să pregătim legi şi
mai bune pentru sesiunea viitoare.
- 43 -
Aş sugera chiar unor televiziuni ca până la sfârşitul anului să adopte pentru talk-
show-urile politice dispozitivule acelea antivuvuzele. Dar stai, mi-am adus aminte, chiar
ele vi le pun la dispoziţie pentru rating sau jonglerii cu drepturi de autor…
Doamna Doina Silistru:
Declaraţia politică se intitulează ,,Necesitatea adoptării unui comportament
responsabil faţă de natură”.
Cu toţii suntem dependenţi de natură şi de mediul înconjurător, iar omul are dreptul
fundamental la libertate, egalitate şi condiţii corespunzătoare de viaţă într-un mediu de o
calitate ce permite o viaţă demnă şi bunăstare. Se fac cercetări în domeniul mediului,
finanţări pentru protecţia mediului, dar acestea nu sunt suficiente pentru a compensa
indolenţa oamenilor faţă de efectele faptelor lor asupra mediului înconjurător.
Mediul, precizat la nevoie drept mediul înconjurător sau mediul ambiant, este o
noţiune care se referă la totalitatea condiţiilor naturale de pe Pământ sau dintr-o regiune a
sa, în care evoluează fiinţele sau lucrurile. Mediul are un rol foarte important în procesul
evoluţiei fiinţelor vii, care, la rândul lor, sunt un factor de transformare a mediului. Spaţiile
verzi din oraşe, grădinile şi parcurile sunt adevărate refugii pentru mulţi dintre noi. Ceea ce
facem în direcţia protejării acestora facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea
noastră şi a generaţiilor care ne vor urma. Este important a sădi în mintea şi sufletul
fiecărui cetăţean al societăţii conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de
natură şi nu poate trăi în afara ei.
Schimbările climatice provocate de om reprezintă o ameninţare reală pentru sănătatea
noastră, pentru interesele economice şi pentru întreg ecosistemul terestru. Impactul acestor
schimbări climatice include seceta, o serie de alte fenomene climatice extreme, o
productivitate agricolă în transformare, reducerea disponibilului de apă proaspătă şi o
creştere semnificativă a nivelului mărilor. Factorul cel mai important în fenomenul încălzirii
globale este considerat a fi impactul gazelor cu efect de seră. Emisiile de gaze cu efect de
seră la nivel global vor trebui să fie stabilizate până în 2020 şi cel puţin înjumătăţite până în
2050 (în comparaţie cu nivelurile din 1990) pentru a preveni agravarea efectelor schimbărilor
climatice. Dacă vom consuma, global, mai puţină energie, vom creşte procentul de energii
alternative, energia solară şi cea eoliană, foarte puţin exploatate în prezent.
Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele
noastre, respectiv atunci când omul a cucerit întreg spaţiu al Terrei, prielnic vieţii. Acum,
bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea
rapidă a unora dintre ele. Viitorul omenirii pare să fie pus sub semnul întrebării dacă,
bineînţeles, nu se iau măsuri energice de protecţie a planetei. Omul a înţeles că face şi el
- 44 -
parte din natură, că Terra şi resursele ei sunt limitate, că această planetă funcţionează ca un
sistem şi că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit,
inclusiv pentru om. Oamenii trebuie să înţeleagă necesitatea adoptării unui comportament
responsabil faţă de natură. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele
oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. Construind fabrici şi uzine, dezvoltând oraşele
şi transporturile, defrişând pădurile pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele agricole,
aruncând nepăsător în apă cantităţi mari de deşeuri toxice, omul a stricat echilibrul natural
existent în mediul înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus în pericol însăşi viaţa lui.
Mediul înconjurător ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă
dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest
aspect al vieţii noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece şi se pare că populaţia
nu acordă interes acestui proces nociv. Convingerea că această problemă este doar a
specialiştilor şi a forurilor internaţionale este tot atât de eronată, pe cât este şi de gravă.
Utilizarea durabilă a resurselor naturale, prevenirea poluării şi conservarea habitatelor
naturale sunt aspecte centrale în procesul de eradicare a sărăciei, dar şi pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii pe întreaga planetă. Vrem ca România să devină unul dintre
actorii importanţi în eforturile care se depun pentru atingerea acestor obiective esenţiale
pentru prezentul şi viitorul civilizaţiei umane. Este nevoie de o implicare susţinută a
societăţii civile în procesul de întărire a capacităţii instituţionale a autorităţilor locale
pentru elaborarea strategiilor de mediu.
Securitatea oamenilor, prosperitatea şi bunăstarea depind în mod direct de existenţa
unui mediu sănătos. Ocrotirea planetei este o problemă mondială şi, tocmai de aceea,
fiecare om trebuie să-şi asume această responsabilitate. Lupta împotriva poluării întregii
planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi, de aceea, depinde de noi dacă
vom trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri
eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces
dăunător. Să învăţăm să ne purtăm corect faţă de natură!
Domnul Gheorghe Pop:
Declaraţia politică se intitulează ,,Cine a câştigat după respingerea moţiunii de
cenzură?”.
Orice victorie este o înfrângere şi orice înfrângere este o victorie… Ca să obţinem
perspectiva reală, este nevoie să ne plasăm dincolo de dualitatea victorie - înfrângere,
succes - eşec.
Există victorii după care orice progres real încetează şi o viaţă întreagă este ratată.
De multe ori un eşec este mai bun decât o victorie care ne dă iluzia că am reuşit, că am
găsit ce am căutat.
- 45 -
Şi acum hai să privim imparţial – ce fel de victorie a repurtat dictatura actuală şi ce
a pierdut, ce a plătit pentru ea?
O victorie ca aceasta, împotriva unui întreg popor, demonstrează că cei trimişi, aleşi
să reprezinte interesele în Parlament au pierdut orice respect din partea cetăţeanului român cu
drept de vot, după ce au abdicat de la menirea lor, alegând să asculte de un dictator; şi aici
mă refer, după cum bine ştim, la mult iubiţii parlamentari ai puterii. Încă o victorie ca aceasta
împotriva unui întreg popor şi se va pierde orice control după realizarea masei critice.
La prima vedere, nu noi am câştigat!
Cele două victorii recente asupra statului de drept, asupra unui întreg popor, care
este condamnat la moarte:
1. Obţinerea nominalizării celor doi judecători la Curtea Constituţională;
2. Respingerea moţiunii de cenzură care viza anularea măsurilor abuzive de scădere
a salariilor şi pensiilor, de înrobire a poporului român şi de limitare a mijloacelor sale de
supravieţuire reprezintă, de fapt, o înfrângere a celor care ne-au minţit până acum (gen
Vlădescu). Fiind nevoiţi să-şi arate adevărata faţă, vor contribui la realizarea masei critice,
la trezirea din somn a unui întreg popor, care va conduce fie la o trezire autentică, fie la o
explozie socială şi la înfrângerea cancerului dictaturii/puterii. Dictatura ar fi câştigat un
răgaz doar dacă accepta o înfrângere, fiindcă poporul ar fi fost ameţit de victorie şi ar fi
continuat să doarmă.
Într-un cazinou, întotdeauna banca câştigă; într-o ţară care se doreşte să fie înrobită,
întotdeauna câştigă ţara care se trezeşte la timp, şi nu dictatorii şantajaţi de sistemul bancar
mondial.
Victoria lor, a „guvernabililor” dictaturii din aceste zile, este un pas spre trezirea
ţării. Sistemul bancar mondial este în faliment şi aceasta este întărită de faptul că FMI a
trimis lingouri de aur fals în India (vezi „Wall-Street”/decembrie 2009). România nu a
văzut cele 20 de miliarde de euro împrumutate de la FMI, fiindcă au fost virate a doua zi
băncilor străine (care au şantajat cu închiderea şi falimentarea ţării).
În momentul în care această reformă imperativă, adică schimbarea „guvernabililor”,
va avea loc în cele din urmă, deoarece cu siguranţă va avea loc, niciun singur membru al
acestei abominabile puteri nu ar mai trebui să fie niciodată eligibil pentru reangajare în
sectorul public. Dacă dumneavoastră credeţi că acest lucru nu se poate întâmpla, aţi căzut
deja victimă unui ingredient central al ofensivei cinice de intoxicare a serviciilor de război
informaţional, o ofensivă care este purtată la intensitate maximă împotriva poporului, şi
anume inducerea unei mentalităţi de înfrânţi, defetiste.
Ei doresc ca dumneavoastră să gândiţi în acest mod pentru că defetismul
(mentalitatea de neputincioşi) le protejează continuarea hegemoniei lor nelegitime. Dar noi
- 46 -
credem că acum totul li se prăbuşeşte pe cap. Este extrem de evident faptul că se zbat în
ultimele chinuri, înainte de a se da bătuţi, iar consecinţa va fi impresionantă.
Exemplul cel mai grăitor al disperării este: „Guvernul va împrumuta primăriile în
acest an cu până la 1,5 miliarde de lei, cu bani obţinuţi din privatizări, pentru a-şi achita
obligaţiile restante la 31 decembrie 2009 către furnizorii de servicii şi lucrări, aceştia
urmând să utilizeze fondurile pentru a-şi plăti la rândul lor datoriile către stat.”
Aude cineva, înţelege cineva ce spun dragii noştri? Adică hai că te împrumut, adică
eu am bani, de fapt, ca tu să poţi plăti firmelor noastre – pentru că e bine să ştim că marea
parte a firmelor contractante sunt acolite puterii, restul au pierit – şi după aceea plăteşte tu
împrumutul, comunitate locală, de unde oi şti, impozitele oricum la noi, la centru, vin.
Aude cineva, înţelege cineva logica magnifică?
Sunt inventate crize, conflicte, pretexte pentru ca dumneavoastră să nu vedeţi ce se
petrece, pentru a introduce legea marţială, pentru ca drepturile dumneavoastră să fie suspendate. Cea mai mare ştire din acest moment este căderea fracţiunii Rockefeller, principalul grup care s-a aflat în spatele stopării progresului şi a finanţat falsele campanii de mediu, ascunzând şi încetinind accesul la energia liberă, ecologică.
Cine este în faliment: România sau sistemul bancar mondial? Este un joc pentru a îngenunchea o ţară, pentru a o aduce în sclavie. Cu ajutorul cozilor de topor se taie
pădurea. Ba, mai mult, vor să ne arunce într-o falsă luptă. Lupta cu nevoile fireşti
(transformate în păcate: foame, sete, sexualitate) este o eroare şi o virusare pentru a conduce la eşec, neputinţă, amorţire. Atitudinea de frică faţă de o agresiune (reală sau imaginată), faţă de o maladie terminală intenţionat diagnosticată greşit este nocivă şi poate conduce la moarte, fiindcă se manifestă principiul consemnat în proverbul „de ce îţi este frică nu scapi”.
Când propriul tău copil greşeşte, iubirea necondiţionată te ajută să ierţi, să înţelegi şi să repari mai mult decât prin violenţă, ură. Cât de mult trebuie să le fi greşit poporul român acestor „guvernabili”, de îl urăsc atât!
În diferite culturi era recomandată indiferenţa. În Grecia antică numele criminalilor şi al răufăcătorilor era şters, dat uitării şi nu se mai pomenea.
Eu recomand indiferenţa poporului faţă de putere. Puterea actuală este autistă. Astfel,
fără nicio luptă, aceasta nu mai continuă acţiunile la care nu are niciun răspuns (feedback). Dacă ei sunt autişti, şi noi ar trebui să fim; avem de construit o ţară. România este
sacră nu doar prin spiritul locurilor din afară, ci şi prin spiritul locurilor din oamenii săi şi
prin rolul pe care îl au în reconstrucţia pe alte baze a vieţii sociale, economice, politice. Vă mulţumesc.
Domnul Şerban Constantin Valeca: Declaraţia politică este intitulată ,,Licenţa portocalie de amputări en-gros expiră”.
- 47 -
Vorbeam săptămâna trecută într-o declaraţie politică despre faptul că actualii
guvernanţi reduc veniturile românilor până la înfometare. De asemenea, în cadrul moţiunii
de cenzură depuse, PSD condamna aruncarea sub limita sărăciei a milioane de cetăţeni
români, a căror disperare este direct proporţională cu dispreţul guvernanţilor şi vorbea
despre genocidul social pe care tăierea pensiilor şi salariilor îl va produce.
Iată că, din păcate, toate aceste previziuni sumbre s-au dovedit a fi perfect reale
mult mai repede decât ne aşteptam. Zilele trecute, la Iaşi, două femei în vârstă au decis să
îşi pună capăt zilelor, de teamă că vor muri de foame. Bătrânele, în vârstă de 80 şi 89 de
ani, au fost duse în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgenţă Iaşi, după ce au înghiţit o
supradoză de medicamente. Conform purtătorului de cuvânt al spitalului, cele două femei
şi-au motivat gestul prin lipsa banilor şi grija că nu vor mai avea cu ce să trăiască.
Stimate colege şi stimaţi colegi,
Acestea sunt efectele aşa-ziselor măsuri anticriză pe care şi le-au asumat
guvernanţii şi cei care au votat împotriva moţiunii de cenzură care ar fi putut opri aplicarea
acestor măsuri aberante.
Am făcut parte din senatorii care au considerat că nu numai critica din opoziţie
ajută Guvernul să nu greşească. Fiind la rândul meu parte a unui guvern acceptat, în
general, drept cel mai competent guvern postrevoluţionar, este vorba de Guvernul PSD din
perioada 2000 – 2004, aşadar având o experienţă personală în acest sens, am considerat că,
în calitatea sa de reprezentant al României, deci al tuturor românilor, Guvernul trebuie să
fie sprijinit şi prin propuneri de proiecte care să ajute la dezvoltarea societăţii româneşti, la
crearea de locuri de muncă şi la scăderea costurilor pe care populaţia le plăteşte.
În acest sens, în intervenţiile mele din Senatul României:
- am criticat Guvernul pentru lentoarea şi eficienţa controlului asupra platoului
Mării Negre, dar i-am propus o abordare normală de dezvoltare a tehnologiilor de
explorare şi exploatare a gaz-hidraţilor prin institutul românesc de profil „GeoEcoMar” –
care are în dotare vasul de cercetare „Mare Nigrum” –, dar nu a făcut nimic. Aceste măsuri
erau pentru reducerea dependenţei de importul de gaze naturale şi, implicit, scăderea
costurilor energiei. În paralel, am aflat zilele trecute că ucrainenii descoperă pe platoul lor
rezerve de gaz-hidraţi care să le asigure necesarul de gaz-metan pentru 1 500 de ani;
- am cerut Guvernului să facă o analiză complexă privind atribuirea contractelor de
energie „băieţilor deştepţi” şi i-am argumentat că preţul energiei electrice către populaţie ar
putea fi scăzut, lucru care ar fi adus atât prim-ministrului personal, cât şi Guvernului un
plus de încredere. Totodată, am cerut restructurarea şi controlul asupra agenţiilor de resort
privind reglementarea în domeniul energiei şi al resurselor minerale, dar Guvernul nu a
dorit să vadă faptul că acestea îşi fac de cap atât cu banii romanilor, cât şi cu resursele tarii;
- 48 -
- am atras atenţia asupra blocajelor majore, pe care le semnalăm, în absorbţia
fondurilor europene şi, în acelaşi timp, am oferit mai multe măsuri de deblocare a accesării
şi utilizării acestor fonduri;
- am avertizat asupra tendinţei mondiale de a se impune la nivel global „valuta de
carbon” şi am cerut Guvernului să demareze programe de investiţii în domeniul energetic
şi să se aplece mai mult asupra problemelor ce privesc viitorul ţării;
- am informat Guvernul atunci când în presa internaţională au apărut informaţii că
la nivelul Uniunii Europene s-ar discuta posibilitatea ca România să fie una dintre ţările în
care ar urma să se depoziteze deşeurile radioactive produse în toate ţările Uniunii
Europene, afectând generaţiile viitoare, şi nu a avut nicio reacţie;
- am solicitat Guvernului să-şi întoarcă privirea de la bănci şi fiscalitate către
economia reală şi am propus, printre altele, adoptarea unui mecanism de dependenţă, prin
introducerea unei clauze în contractele colective de ramură la nivel naţional care să
prevadă continuarea acordării bonurilor valorice numai pentru achiziţionarea de produse
fabricate în România, pentru a susţine locurile de muncă ale românilor şi producţia
firmelor româneşti.
Doamnelor şi domnilor,
Acestea reprezintă numai câteva exemple din multele propuneri şi sugestii pe care
le-am făcut Guvernului prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor pe care le-am adresat
atât prim-ministrului, cât şi membrilor Guvernului. Toate însă au avut acelaşi efect: zero!
Întotdeauna, observaţiile şi propunerile mele, făcute aşa cum am spus, cu bună-
credinţă, au primit răspunsuri în doi peri, care mai de care mai pe lângă subiect, ceea ce
mi-a demonstrat că nici nu i-a interesat şi, de multe ori, nici nu au înţeles ceea ce le-am
spus, lucru demonstrat printr-o lipsă totală a performanţei economice.
Din păcate, niciodată acest Guvern nu a arătat ca ar intenţiona să facă efectiv ceva
pentru a scoate ţara din criza în care se află, să apeleze la institutele de specialitate pentru
elaborarea de politici de dezvoltare economică a ţării, aşa cum îi impune legea.
Guvernanţii noştri au o idee fixă despre ceea ce înseamnă măsurile anticriză: micşorarea
veniturilor populaţiei şi, probabil, în viitor, introducerea de noi impozite şi taxe. În aceste
condiţii, vreau să îi spun domnului prim-ministru că eu nu îl mai ajut.
Domnule prim-ministru, am încercat, aşa cum am spus, să fac abstracţie de
deosebirile politice dintre noi şi am încercat să fiu partenerul dumneavoastră atâta timp cât
am crezut că pot ajuta astfel la rezolvarea problemelor grave cu care se confrunta ţara şi pe
care dumneavoastră aţi demonstrat că nu ştiţi cum trebuie să le rezolvaţi.
- 49 -
Dacă până de curând v-am crezut doar – ca să fiu elegant – mai puţin priceput,
acum mi-am dat seama că sunteţi şi rău intenţionat. Or, la aşa ceva, refuz să fiu părtaş cu
dumneavoastră.
Nu puteţi cere parteneriate la înfometarea populaţiei. Nu puteţi cere parteneriate la
această măcelărire a veniturilor românilor şi la măsurile aberante şi antiromâneşti pe care
vreţi să le luaţi. Aţi ignorat Parlamentul, partenerii sociali, partidele politice şi acum îi
ignoraţi şi pe români.
Doamnelor şi domnilor,
Acest Guvern trebuie să îşi asume dezastrul pe care îl produce în România. Domnul
Boc şi miniştrii săi trebuie să ştie că sunt oameni pe care i-au adus la limita disperării.
De asemenea, la fel de vinovaţi sunt şi colegii noştri parlamentari care au votat
împotriva moţiunii, susţinând aceste măsuri antiromâneşti. Numai cu măsurile impuse prin
asumarea răspunderii Guvernului de săptămâna trecută s-a demonstrat că nu se rezolvă
criza economică, ci acestea reprezintă eventual precursorul unor viitoare decizii nedrepte,
când, cu siguranţă, guvernanţii vor cere iarăşi – pentru a nu ştiu câta oară – sacrificii
populaţiei. De aceea, trebuie să decidem că licenţa portocalie de amputări en-gros expiră!
Va mulţumesc.
Domnul Ilie Sârbu:
Declaraţia politică se intitulează ,,România, o ţară a hoţiei ce generează moarte”.
Ne este imposibil să privim „Ştirile de la ora 5”, ne e tot mai dificil să citim reviste şi
ziare despre accidente terifiante şi ne este întotdeauna teamă să plecăm cu maşina la drum pe
meleagurile României… Săraci sau bogaţi, Dacii 1310 sau Ferrari, motociclete sau căruţe,
şoferi sau pietoni, suntem supuşi, se pare, aceloraşi temeri macabre ce îndeamnă la rugi
fierbinţi şi la speranţa că… „poate dă Domnul şi ne vom întoarce cu bine acasă!”
Pornim, cu frica în suflet, la şofat pe străzile neasemuite ale României noastre
„dodoloaţe”, detestând, totuşi, fiecare groapă din asfalt, fiecare curbă periculoasă
nesemnalizată, fiecare atelaj fără pic de lumină noaptea, detestăm bucăţile de asfalt
decopertate, fiecare patruped ce traversează DN-ul, drumurile înzăpezite sau pline de
gheaţă, blocajul dintre aleile înguste ale cartierelor la prima ninsoare din an, detestăm orele
scurse la ieşirea din Bucureşti spre Urziceni, dar şi timpul pierdut în faimoasa intersecţie
de la Răzoare, detestăm drumurile ce se asfaltează azi şi se strică mâine…
Pornim, cu frica în suflet, la şofat… detestând, de asemenea, inconştienţa şi lipsa de
respect a celor care merg pe contrasens pe măreaţa noastră „autostradă”, a nerăbdătorilor care
„dau cu faza” ori claxonează până la epuizare, a celor care sar la bătaie în mijlocul străzii,
lezaţi, pesemne, de un gest obscen sau de o ironie din partea vecinilor de trafic, ne e frică de
pietonii care trec pe culoare roşie a semaforului, dar şi de şoferii care fac acelaşi lucru…
- 50 -
Şi pornim, din nou, cu frica în suflet, la şofat pe străzile patriei… detestând şi
învinovăţind, într-un final, miniştri, directori, primari, consilieri judeţeni, Guvernul însuşi. Ca
un paradox, nimeni nu pare că este vinovat de ceva, însă toţi clamează cu înverşunare aceeaşi
veşnică „grea moştenire”, de care nicicând nu pot scăpa. Demoralizaţi, un zâmbet amar se
iţeşte pe chipul fiecăruia: într-o zi de vineri, prim-ministrul a inaugurat cu fast şoseaua de
centură a oraşului Gherla din judeţul Cluj şi în câteva zile a fost închisă, nemaiputându-se
circula. Desigur, s-a stricat, deşi a costat 8 milioane de lei şi câţiva ani de muncă.
Ştiaţi că în România o dată la trei zile un motociclist îşi sfârşeşte viaţa?! Recent, în
pasajul Unirii, un tânăr motociclist de nici 20 de ani a fost răpus de o banală groapă. Dar
ştiaţi că pe Autostrada Soarelui există oameni care fac autostopul?! Mă întreb cum e
posibil. Cum? Mă întreb, de altfel, cine a avut minunata inspiraţie de a o denumi
„autostradă”. Dacă în Germania sau în Belgia „autostradă” reprezintă acea şosea cu mare
capacitate de transport, rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor, în România este
rezervată şi unor turme de oi, cirezi de vaci şi câini.
Mai nou, drumul ce uneşte Adjudul judeţului Vrancea de Oneştiul judeţului Bacău,
drum „ca-n palmă”, refăcut în 2008, se decopertează şi reasfaltează… integral. Desigur,
sunt convins că domnul Umbrărescu, prin firma sa „Spedition UMB Bacău”, va efectua
lucrările de reasfaltare din buzunarul propriu. Aş comite un păcat să bănuiesc că o
asemenea finanţare ar putea fi suportată dintr-o realocare de noi fonduri!
Exemplele ar putea continua, ar fi de prisos să prezint în amănunt ceea ce zeci de
moţiuni simple, declaraţii politice, comunicate de presă, întrebări şi interpelări au ştiut
până acum să evidenţieze: aceleaşi nereguli, aceleaşi sume de bani grandioase, aceiaşi
puţini kilometri construiţi, aceleaşi contracte fabuloase cu statul. Şi totuşi, întrebarea care
persistă este: oare unde vom ajunge?!
Cât se mai pot ascunde guvernanţii în spatele faimoasei crize economice, invocând
tot felul de motive puerile pentru a scădea salariile şi pensiile, însă pentru asfaltări, şi
acestea de proastă calitate, se găsesc întotdeauna fonduri de zeci de ori mai mari decât e
necesar? Cum poţi să pavezi cu piatră importată din China aceleaşi alei din parcul IOR din
capitală, care până mai ieri arătau încă foarte bine? Desigur că poţi, dacă deţii firma „Titan
Mar” şi te cheamă Adriean Videanu, iar pe finul tău îl cheamă Liviu Negoiţă şi, în plus,
mai e şi primar al Sectorului 3!
Aceasta este şi va rămâne veşnic problema stringentă a autorităţilor române:
afacerile bănoase cu statul. Vrem legi mult mai aspre, vrem justiţie mult mai restrictivă,
pentru ca celor care reprezintă statul să li se interzică până la al treilea grad de rudenie, cel
puţin, să nu poată încheia niciun contract cu statul. Nici măcar dacă obiectul acestuia ar fi
vânzarea de pixuri sau pahare de plastic!
- 51 -
În cursul acestui an, site-ul de ştiri „HotNews.ro” a investigat o situaţie deosebită,
în premieră în România: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a
încheiat cu „Ascot Engineering Services” SRL un contract de consultanţă de peste 3
milioane de euro. Această firmă, cu acţionariat britanic, a fost înfiinţată în luna octombrie
2006, la patru luni după ce au început procedurile de licitaţie şi la şase zile după ce
compania a depus oferta cu care a câştigat licitaţia. În perioada în care se derula licitaţia de
3 milioane de euro, doi dintre asociaţii firmei erau angajaţi ai Companiei de Autostrăzi.
Incredibil, se pare că numai în România se pot petrece astfel de lucruri!
Conform unui raport întocmit de Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală,
România se situează pe locul 5 în ceea ce priveşte pierderile economice înregistrate ca
urmare a accidentelor rutiere. Printre cheltuielile realizate drept consecinţe ale acestora, se
găsesc cele privind costurile de spitalizare, despăgubirile acordate prin asigurări şi costurile
pentru îngrijiri medicale de urgenţă. Astfel, accidentele produse pe şoselele din România
„înghit” 4,1 miliarde de euro.
În ceea ce priveşte numărul de persoane care îşi pierd viaţa în accidente de maşină,
România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, mai precis 749 de morţi la
un milion de maşini pe an, forma de transport care face cele mai multe victime fiind
transportul rutier.
Din păcate, calitatea drumurilor patriei noastre sau, pe alocuri, lipsa lor generează
un cerc vicios din care cu greu se poate ieşi: riscuri maxime la care sunt expuşi şoferii şi
pietonii, pagube economice suferite în urma accidentelor şi, desigur, turism deficitar, ce
duce la o economie slabă. Siguranţa rutieră nu se regăseşte pe lista priorităţilor acestui
Guvern, în schimb, colectarea de taxe şi impozite cât mai mari pentru rovignete, poluare,
asigurări sau altele asemenea se găseşte la loc de cinste. Tocmai de aceea, România poate
fi denumită, cu uşurinţă, „o ţară a hoţiei ce generează moarte”.
Vă mulţumesc.
Domnul Cornel Popa: Declaraţia politică este intitulată ,,Topul ruşinii”.
Am fost foarte încântat citind un titlu în presă care anunţa că Bihorul ocupă locurile
fruntaşe într-un top naţional. Însă entuziasmul mi-a fost rapid spulberat de semnificaţia
acestui clasament. Era vorba despre cele mai proaste drumuri naţionale, Bihorul figurând
cu trei drumuri dintre cele patru care traversează judeţul.
Arad – Oradea, Oradea – Satu Mare, Oradea – Zalău (via Chiribiş), Oradea – Deva
sunt reale pericole pentru maşinile care tranzitează zona de vest a României, o adevărată
poartă a ruşinii, având în vedere că suntem aproape de graniţă şi ar trebui să fim una dintre
principalele căi de acces către Occident.
- 52 -
Topul acesta, întocmit de transportatorii români, vine să confirme ceea ce am
susţinut în atâtea rânduri, făcând apel la bunăvoinţa miniştrilor transporturilor de-a lungul
timpului. Şi dacă am întâlnit deschidere în vremea ministrului Ludovic Orban, primind
finanţare pentru reabilitarea acestor drumuri afectate, în epoca Berceanu s-a sistat tot,
ministrul PDL făcând pe surdul.
Trebuie să recunosc însă… s-au făcut unele lucrări de consolidare sau de reparare,
că nu îmi e clar ce a fost în intenţia lor. Dar le-au executat atât de prost, încât acum se
pregăteşte recuperarea prejudiciului în instanţă. Şi în tot acest timp şoferii se chinuiesc în
continuare să evite craterele din asfalt, înjură, pe bună dreptate, toate taxele de drum şi
speră că într-o zi vom avea şosele demne de o ţară civilizată.
Mi-e greu să înţeleg de ce sunt blocate fonduri sau de ce nu se apelează la
parteneriatul public-privat. Faptul că ministrul ne spune relaxat că nu are bani nu acoperă
gropile şi nici nu îi consolează pe transportatori.
Mai mult decât atât, pentru ministrul neputincios şi fără bani, aşa cum se prezintă,
tronsonul de autostradă Borş – Suplacu de Barcău nu mai este o prioritate, pentru că l-a
scos din planul lucrărilor viitoare, iar acum este pur şi simplu năpădit de buruieni.
Nu mi se pare normală această atitudine şi nu poate să-mi spună nimeni că
tronsoanele de drum din vestul ţării nu constituie o urgenţă. Măcar pentru faptul că sunt
primul lucru care îi întâmpină pe cei care vizitează România.
Nu-mi rămâne decât să depun eforturi în continuare şi să readuc permanent în
atenţie acest subiect, până când Bihorul va dispărea din topul ruşinos al celor mai proaste
drumuri naţionale. Sau până când locul domnului Berceanu va fi luat de un ministru
responsabil şi cu bun-simţ.
Vă mulţumesc.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Declaraţia politică este intitulată ,,România – între nesimţirea guvernanţilor şi
diversiunile preşedintelui”.
Stimaţi colegi,
Am încercat zilele trecute un exerciţiu: am parcurs presa ultimelor şase luni, am
revăzut şi unele talk-show-uri şi am ajuns la concluzia că numitorul comun pentru ceea ce
se întâmplă în România anului de graţie 2010 este nesimţire. Păi, ce poate înţelege un
cetăţean, să spunem, mai puţin informat, când află că la noi sunt „salarii nesimţite”,
parlamentari prea mulţi şi cu salarii tot „nesimţite”, persoane cu pensii „nesimţite”?
Ce să mai vorbim, România pare un paradis al nesimţirii! Numai că, pentru
păstrarea adevărului istoric, analiza trebuie începută cu exact aceia care atribuie aceste
- 53 -
calificative, cu o generozitate greu de acceptat, respectiv cu casele şi afacerile domnului
Băsescu, cu vilele din ţară şi din străinătate ale VIP-urilor din Guvern, adică Berceanu,
Blaga, Videanu, Udrea şi alţii.
Dar să revenim: guvernanţii actuali, conduşi de nemuritorul Emil Boc, pe care nicio
moţiune nu pare să-l doboare, au decis: poporul român trebuie să strângă cureaua, cu orice
preţ, pentru că visteria nu mai are bani! „Trebuie să vă sacrificaţi, pentru că nu avem altă
soluţie”, spun la unison preşedintele ţării şi premierul Boc.
Dacă ne gândim mai bine, în definitiv, cred că cei menţionaţi spun adevărul, adică
este limpede că nu au alte soluţii. Ceea ce se poate traduce în felul următor:
1. Sunt incompetenţi;
2. Sunt rău intenţionaţi;
3. Nu doresc să-şi asume responsabilitatea pentru erorile pe care le fac necontenit,
de când au preluat puterea!
Aş dori să mă opresc pentru câteva clipe la Partidul Democrat, zis şi Liberal. Cine
este în realitate acest partid care, sub conducerea nemijlocită a lui Traian Băsescu, îi
condamnă pe români nu la o viaţă austeră, ci la sărăcie cruntă şi la boală? Cine sunt figurile
marcante ale acestui partid? În mare parte, sunt aceiaşi demolatori ai Guvernului Ciorbea,
aceiaşi ipocriţi şi corupţi din guvernele următoare, aceleaşi figuri de care românii s-au
plictisit să le vadă perindându-se pe la talk-show-uri, cu figuri senine, neapăsate de nicio
urmă de îngrijorare pentru soarta acestei naţii.
La ora actuală, în România, minciuna şi ipocrizia sunt nota dominantă a vieţii
noastre politice şi, nu în ultimul rând, publice. Aşa-zisa asumare curajoasă a unor măsuri
de austeritate, menite să ne scoată din prăpastia economică în care ne-au adus tot
guvernanţii, nu este, stimaţi colegi, un act de curaj. Este pur şi simplu un atentat la fiinţa
acestei naţii, pentru că amputarea pensiilor, şi aşa în marea majoritate modeste, precum şi a
salariilor, de asemenea modeste, în marea, covârşitoarea lor majoritate, înseamnă , fără
nicio exagerare, genocid social!
Atunci, despre ce fel de curaj vorbiţi, domnilor Băsescu şi Boc?! Poate despre curajul
de a face înţelegeri pe sub masă, despre curajul de a vă fi îmbogăţit peste măsură, „muncind zi
şi noapte”, ca să cităm o declaraţie recentă a domnului Videanu? Sau poate despre curajul de a
minţi zilnic o întreagă naţiune ori despre curajul de a distruge România şi la nivelul instanţelor,
mai exact de a vă impune oamenii de partid şi la Curtea Constituţională?!
Stimaţi colegi,
Prin declaraţia mea politică de astăzi am dorit să atrag atenţia – dacă mai era nevoie
– asupra unui pericol care ne paşte pe toţi, fie că suntem parlamentari, fie cetăţeni cinstiţi ai
- 54 -
acestei ţări: pericolul instaurării unui autoritarism de care credeam că ne-am debarasat
pentru totdeauna în decembrie 1989!
Vă mulţumesc.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Declaraţia politică se intitulează ,,Guvernul Boc moare vara aceasta… şi nu de
căldură”.
Prognozele sezoniere realizate la nivel internaţional ne avertizează că 2010 va fi cel
mai cald an din istorie, pe timpul verii aşteptându-se temperaturi insuportabile în multe
zone ale planetei. În România, adevărul acestor estimări a putut fi simţit pe pielea noastră
chiar săptămânile trecute, când un val de căldură „a lovit” de-a dreptul cea mai mare parte
a teritoriului naţional. Dacă românii mureau de arşiţa soarelui, lumea politică agoniza din
alte motive – moţiunea de cenzură şi focul stârnit în jurul ei – înăuntrul, dar mai ales în
afara Palatului Parlamentului.
Deşi moţiunea a picat, putem observa că Guvernul Boc se prăjeşte, dar nu la soare,
ci sub „dogoarea” propriilor măsuri. Am văzut cu toţii amploarea şi starea de spirit a
manifestanţilor de marţea trecută. Să credem oare că lucrurile se vor termina aici? Că
protestele de atunci au vlăguit deja pe cei afectaţi direct de înţeleptele decizii ale
guvernanţilor? Că românii vor accepta liniştiţi sărăcia care le este impusă de o
incompetentă clasă conducătoare?
Între timp, miniştrii Cabinetului Boc par neafectaţi de „zăduful” crizei economice (îşi
construiesc locuinţe spaţioase la Snagov?!), probabil folosesc o cremă de protecţie solară cu
factor UV ridicat. Dacă ar fi ştiut toţi românii de „arşiţa” aşteptată, potrivit ministrului Blaga,
încă de la începutul lui 2009, poate şi-ar fi luat măsuri de precauţie suplimentare. Şi nu
vorbesc numai de loţiuni de plajă… Poate ar fi votat altfel la prezidenţiale… Poate soarele,
cunoscut şi sub numele de „Zeus”, ar fi apus când era cazul…
În concluzie, vara aceasta canicula topeşte România, iar Guvernul Boc topeşte
speranţele românilor, care, asudaţi şi suduind, nu ştiu încotro s-o mai apuce. „The survival of
the fittest” – teoria lui Darwin potrivit căreia doar aceia capabili să se adapteze celor mai
vitrege condiţii supravieţuiesc – pare a fi dictonul pe care trebuie să îl avem în vedere în
următoarele luni. Cu alte cuvinte, dacă suportăm „zăpuşeala” adusă de caniculă şi de actualul
Cabinet, avem toate şansele să prindem toamna şi, cu puţin noroc, anul viitor. Cât despre
Guvernul Boc, nu este exclus să facă în curând implozie sub „năduful” propriilor măsuri.
Domnul Vasile Mustăţea:
Declaraţia politică este intitulată ,,România – între dezastrul crizei economice şi
pericolul autoritarismului”.
- 55 -
Doamnelor şi domnilor senatori,
Confruntată cu o criză economică fără precedent şi cu neşansa de a avea un Guvern
incompetent, incapabil să o gestioneze şi fără un program real de redresare, România pare
să fie pândită şi de un alt pericol: acela al instaurării unui regim autoritar. Fac această
afirmaţie având în vedere câteva momente politice consumate în ultimele zile şi ai căror
martori am fost cu toţii.
Primul se referă la scrisoarea preşedintelui Băsescu adresată conducerilor celor
două Camere ale Parlamentului prin care li se solicita – nici mai mult, nici mai puţin,
invocându-se proceduri constituţionale – să devanseze data iniţială convenită pentru
dezbaterea moţiunii de cenzură. Deşi exista deja o hotărâre a Birourilor permanente privind
programarea dezbaterii, preşedintele – ca de atâtea ori, de altfel – sfidează Parlamentul şi
doreşte să-şi impună propriul punct de vedere, în încercarea de a deturna atenţia populaţiei.
Aşa cum ne-a demonstrat pe parcursul mandatului său precedent, dar şi în acest al doilea
mandat, Traian Băsescu sfidează Constituţia, Parlamentul şi, ceea ce este mult mai grav,
pune în pericol esenţa democraţiei. Cât despre interesele românilor – pe care le invocă atât
de frecvent în discursurile sale –, ce să mai vorbim?! Băsescu a decis şi pentru ei: să se
taie salariile şi pensiile! Pentru Traian Băsescu, a cărui politică înseamnă minciună,
ipocrizie şi sfidarea valorilor, nu contează impactul nefast pe care măsurile de austeritate
impuse îl vor avea asupra populaţiei. Pentru Traian Băsescu este important un singur lucru:
menţinerea unui permanent conflict în societate: între diverse categorii de pensionari, între
bugetari şi salariaţii din mediul privat, între funcţionarii publici, profesori sau medici.
Al doilea aspect asupra căruia doresc să mă opresc se referă la scandalul din
Camera Deputaţilor – soldat cu îmbrânceli şi insulte – prilejuit de numirea unui judecător
la Curtea Constituţională. După ce parlamentarii PDL au respins numirea lui Valer
Dorneanu, de la PSD, cerând reluarea votului, la intervenţia expresă a preşedintelui
Băsescu s-a insistat ca votul să fie reluat în după-amiaza zilei de luni, până când rezultatul
trebuia să fie acela dorit de preşedinte: adică să fie votat candidatul PDL pentru Curtea
Constituţională. Zis şi făcut! Adică domnul preşedinte a ordonat, iar deputaţii PDL au
executat comanda, chiar dacă, pentru a ieşi candidatul dorit, şedinţa s-a prelungit până la
miezul nopţii! „Halal democraţie!”, ar fi spus marele Caragiale. Cât despre noi, am rămas
fără grai, mai ales după ce la învestirea noilor judecători preşedintele Băsescu declara:
„Sper că veţi face ca deasupra proiectelor de lege şi a voinţei Parlamentului să se aşeze
Constituţia ţării!” No comment.
Stimaţi colegi,
Zilele acestea, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, lansa un
avertisment grav referitor la faptul că, în ţările europene cu probleme grave de deficit bugetar,
- 56 -
democraţia însăşi este în pericol. Semnalul de alarmă al oficialului european are în vedere
faptul, deloc neglijabil, că proasta gestionare a crizei economice în ţările afectate ar putea crea
premisele instaurării unor regimuri dictatoriale. Aviz amatorilor, aş îndrăzni să spun.
În încheiere, îmi exprim convingerea că noii judecători desemnaţi pentru Curtea
Constituţională, alături de ceilalţi aflaţi în funcţie, îşi vor exercita atribuţiile în spiritul şi
litera Constituţiei şi în deplină neutralitate, fără a admite vreo ingerinţă politică. Altfel, şi
fragila democraţie românească ar putea fi în primejdie.
Domnul Paul Ichim: Declaraţia politică se intitulează ,,Durerea-n unde?”.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Stimaţi colegi,
Marţea trecută, participând la discuţiile asupra moţiunii şi ascultându-1 pe domnul
prim-ministru, atenţia mi-a fost captată de către abuzul de termeni des folosiţi în activitatea
medicală.
Printre aceştia, cuvântul „durere”, atât de familiar mie, a fost asociat măsurilor sociale
propuse. Urmărind reacţia sălii, am constatat că termenul are susţinere şi, în consecinţă, ca
profesionist în domeniul medical, am încercat să-mi explic etiologia acestei „dureri”.
Recunosc, nu mi-a fost uşor. Nu, nu mă refer la descoperirea cauzei, ci la
acceptarea situaţiei, distinşi colegi.
Astfel, „durerea” prim-ministerială, rog să-mi fie acceptată asocierea, nu putea fi
una acută, deoarece propunerea ce vizează tăierea pensiilor şi salariilor durează de mai
bine de o lună. De aici rezultă faptul că o vom încadra în familia „durerilor” cronice.
Durerile cronice – şi aici vă rog să-mi acceptaţi expertiza – capătă o componentă
psiho-afectivă deosebită, cu consecinţe grave, asupra individului. Astfel, manifestări
precum scăderea apetitului, pierderea în greutate, insomniile nu sunt regăsibile în ceea ce-1
priveşte pe domnul prim-ministru.
Totodată, intensitatea acestei „dureri” nu a fost precizată, iar localizarea ei nici atât,
ceea ce m-a condus, reflex, spre abordarea anamnestică a cazului, neputând însă suspecta
la premier, aşa cum îmi sugerau unii colegi, dureri în regiunea dorsală.
De ce? Pentru că, din practica medicală, ştiu că acestea sunt dureri atroce, care ar fi
condiţionat chiar participarea premierului la dezbateri, ca să nu mai vorbim despre
imposibilitatea de a susţine două discursuri.
În concluzie, nici măcar aici, în… nu-1 doare.
Aşa că, stimaţi colegi, tare mi-aş dori ca termeni precum „durere” să nu mai fie
folosiţi fără a fi resimţiţi, goliţi de sensul lor primar, încărcaţi de conotaţii alese după
nevoia de moment, într-un scop meschin, strict politic.
- 57 -
Domnul Sorin-Serioja Chivu:
Declaraţia politică se intitulează ,,Viitorul depinde de un cetăţean sănătos”.
Stimaţi colegi,
Am fost, sunt şi voi rămâne mereu alături de nevoile pensionarilor, o categorie cu
totul aparte, care a consimţit să solidarizeze în aceste momente şi suportă şi ea consecinţele
unei crize economice fără precedent.
Tocmai de aceea, haideţi, stimaţi colegi, să conştientizăm importanţa unei măsuri
care se va lua începând cu 1 iulie şi care va afecta domeniul de viaţă esenţial: sănătatea.
Trag un semnal de alarmă Ministerului Sănătăţii, având în vedere faptul că, până în
momentul de faţă, au avut loc deja două dezbateri publice vizavi de elaborarea noii
metodologii de calcul al medicamentelor compensate.
Consider că ar fi o crimă să lăsăm în această formă noua metodologie propusă, în
urma căreia ar suferi cel mai tare principala categorie de beneficiari – pensionarii.
Nu ştiu dacă ştiţi, domnilor colegi parlamentari, dar noua metodologie înseamnă că,
odată cu implementarea noului sistem de compensare, nu va exista decât un singur preţ de
decontare, şi anume cel mai mic la toate medicamentele care tratează o singură boală!
Trebuie să se înţeleagă că cel mai ieftin nu înseamnă şi cel mai bun sau cea mai
ridicată calitate şi, când este vorba de sănătate, nu ne permitem să jonglăm cu vorbe
frumoase legate de o calitate bazată pe soluţia cea mai ieftină.
Este nevoie, aşadar, stimaţi colegi, să evaluam cu mare atenţie această metodologie,
care riscă să se transforme din ceva ce se doreşte a fi benefic într-o altă problemă din
domeniul sănătăţii şi într-o altă greutate adusă vieţii pacienţilor, în special a bătrânilor.
Vă anunţ că voi întreprinde toate diligenţele necesare către minister şi către ceilalţi
factori decizionali pentru ca această formă a metodologiei privind implementarea noului
preţ de referinţă pentru medicamente să nu se aplice începând cu această dată.
Orice schimbare este bine-venită şi sunt adeptul reformei, dar în acest moment cred
cu tărie că sunt necesare o reevaluare şi găsirea celei mai bune metode, pentru că sănătatea
este primordială.
*
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Aşa cum v-am menţionat în urmă cu câteva zeci de minute, suntem în cvorum de
şedinţă.
Am să supun atenţiei ordinea de zi de astăzi şi evident, mâine, la Biroul permanent
vom lua în considerare şi sugestia avansată de domnul lider Igaş, dar, deocamdată, supun
atenţiei şi votului ordinea de zi de astăzi.
- 58 -
Domnule Onofrei, înainte de vot, dacă aveţi o sugestie cu privire la ordinea de zi,
vă invit la microfonul 3.
Domnul Orest Onofrei:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Am o observaţie la ordinea de zi. La punctul 39 din ordinea de zi este Proiectul de
lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învăţământului.
Rugămintea mea ar fi dacă îl putem aduce înainte numai pentru ca să-l putem retrimite la
comisie. Am vorbit şi cu cei din comisia de specialitate, pentru că au dat aviz negativ, fără
ca iniţiatorii să fie întrebaţi. Doar au motivat faptul că vine o altă lege care reglementează
ceea ce reglementăm noi prin acest proiect de lege.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu am nimic împotrivă, domnule senator, dacă faceţi o propunere concretă pe ce
poziţie să avansăm…
Domnul Orest Onofrei:
Pe orice poziţie, dar să-l discutăm astăzi ca să-l trimitem la comisie! Pe prima!...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Atunci am să vă propun să fie primul după ce epuizăm iniţiativele legislative care
au termene de adoptare tacită astăzi. Deci după punctul 11, da?
Nu. După punctul 6, da?
Deci punctul 39 din ordinea de zi trece pe poziţia 7 şi, după aceea, vom continua
dezbaterea noastră.
Cu această modificare, supun votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.
Vă rog să votaţi.
Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, ordinea de zi este aprobată.
Programul de lucru de astăzi, este programul obişnuit al unei zile de luni. Avem
transmisie radiofonică de la ora 18.00 pentru întrebări şi interpelări. Cine este pentru acest
program de lucru?
Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a
fost aprobat.
*
Aş dori să vă informez cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de
sesizare a Curţii Constituţionale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general
- 59 -
al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii
Constituţionale, următoarele legi:
- Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca
Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti –
etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei –
Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009;
- Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea şi utilizarea durabilă a
diversităţii biologice şi a diversităţii peisajelor, adoptat şi semnat la Bucureşti la 19 iunie
2008, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la
Kiev la 22 mai 2003.
Această notă a fost adusă la cunoştinţa dumneavoastră în plenul nostru de astăzi,
21 iulie 2010.
*
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgenţă pentru
dezbaterea şi adoptarea următoarei iniţiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea
Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Doamna secretar de stat, vă rog, foarte, foarte succint, microfonul 10. Motivaţi
această solicitare.
Doamna Irina Alexe – secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are în vedere abrogarea unor
dispoziţii ale art. 38 lit. a) şi a celorlalte dispoziţii cuprinse în lege referitoare la
restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie a cetăţenilor români în străinătate,
întrucât aceste măsuri nu se mai justifică în contextul actual. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Vă rog să vă exprimaţi prin vot cu privire la dezbaterea în
procedură de urgenţă a acestui proiect de lege. Vă rog să votaţi.
Cu 71 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în
procedură de urgenţă pentru acest proiect de lege.
*
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea
termenului la data de 16, respectiv 17 iunie 2010, a următoarelor iniţiative legislative:
- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;
- 60 -
- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2010
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul
instituţiilor de credit.
Aceste iniţiative vor fi transmise Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare,
deoarece este Cameră decizională.
*
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aderarea României la
Convenţia privind crearea unei Organizaţii Europene pentru Exploatarea Sateliţilor
Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983 şi la Protocolul privind
privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici
(EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dan Cârlan. Microfonul 9. Vă rog
să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
Domnul Dan Cârlan – secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Începând cu anul 2003, România are statut de stat cooperant cu Organizaţia
Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT). Acordul de
cooperare cu respectiva organizaţie a intrat în vigoare pe 12 ianuarie 2004 pentru o
perioadă de 5 ani. România şi EUMETSAT au semnat un acord pentru prelungirea cu doi
ani, până la 31 decembrie 2010, a perioadei de valabilitate a Acordului dintre România şi
Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici.
În martie 2009, Ministerul Mediului şi Pădurilor a transmis o scrisoare la
EUMETSAT prin care se exprima poziţia oficială a României, intenţia de a deveni stat
membru cu drepturi depline ale respectivei organizaţii. Conform procedurilor
EUMETSAT, solicitarea României a fost analizată şi aprobată.
Prezentul proiect de lege duce la îndeplinire această decizie a României de a deveni
stat membru cu drepturi depline.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Filip.
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică,
organizarea teritoriului şi protecţia mediului a analizat acest proiect de lege şi a adoptat
un raport de admitere, cu unanimitate de voturi. S-au primit avize favorabile din partea
Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politică externă şi a Comisiei pentru sănătate
publică. Vă mulţumesc.
- 61 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Dezbateri, intervenţii pe fond? Nu. Este vorba despre ratificarea
unui acord internaţional din partea României.
Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra acestui proiect de lege. Proiectul de lege are
caracter de lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi.
Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost
adoptat.
*
Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea
disciplinei în construcţii.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tánczos Barna. Microfonul 8.
Domnul Barna Tánczos – secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Just in time!
Proiectul de lege pentru aprobarea...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Nu. Luaţi-vă timp şi respiraţi, că nu vin nici Caligula, nici Nero, în timp scurt.
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Au venit deja...
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Au venit deja! Nu. Domnule secretar de stat, reluaţi, cu mai multă linişte. Vă rog,
domnule secretar de stat.
Domnul Barna Tánczos:
Vă mulţumesc. Urgenţa adoptării acestui act normativ a constituit-o începerea
sezonului estival la 1 mai, scop în care au trebuit asigurate condiţiile optime pentru
desfăşurarea activităţilor de turism, precum şi cele de asigurare a siguranţei turiştilor.
Prin acest act normativ, se derogă de la prevederile art. 28, 31 şi 32 din Legea
nr. 50/1991 privind autorizarea executărilor lucrărilor de construcţii, republicată. Se
desfiinţează toate construcţiile cu destinaţie turistică, precum şi construcţiile realizate în
limita a 200 m de la linia de coastă din staţiunile turistice şi din localităţile aflate pe
litoralul Mării Negre, ridicate fără autorizaţie sau cu depăşirea limitei autorizaţiei de
construire, aflate pe proprietate publică sau privată, finalizate sau în curs de execuţie.
Având în vedere că această ordonanţă instituie unele principii noi, şi anume se
elimină procedura intrării în legalitate pentru construcţiile executate fără autorizaţie de
- 62 -
construcţie, se elimină prescrierea dreptului de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a
amenzilor, vă rugăm să aprobaţi această ordonanţă de urgenţă şi să fiţi de acord cu
aprobarea ei. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Filip.
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică,
organizarea teritoriului şi protecţia mediului a discutat şi a analizat acest proiect de lege şi a
dat un raport de admitere, cu majoritate de voturi, plecând de la situaţia punctuală şi specială
pe care o reprezintă zona costieră din punctul de vedere al disciplinei în construcţii.
Nu pot să nu spun că au fost o serie întreagă de comentarii şi discuţii dacă legislaţia
actuală nu este acoperitoare privind respectarea disciplinei în construcţii sau punerea în
aplicare a legislaţiei privind disciplina în construcţii şi desfiinţarea, pe baza legislaţiei
actuale, a construcţiilor făcute ilegal, indiferent că este vorba de zona costieră sau este
vorba despre altă construcţie făcută în oricare alt loc din România.
Am ajuns la concluzia că aceasta se întâmplă într-o zonă de interes economic major
şi fiecare dintre noi ştim că subiectul respectării disciplinei în zona litoralului şi
transformarea turismului românesc la Marea Neagră într-un turism civilizat, a constituit
subiect de discuţie în câteva proiecte de legi pe care le-am discutat în plenul Senatului.
Plecând de la această realitate, de la realitatea nepunerii în aplicare a prevederilor
legale privind disciplina în construcţie, cu atât mai mult în zona litoralului, am considerat
necesar ca, mă rog, să ne aplecăm cu multă atenţie asupra acestui proiect de lege şi sigur că
votul comisiei a fost pentru adoptarea unui raport de admitere.
Mai trebuie spus că s-a primit aviz favorabil, din partea Consiliului Legislativ şi s-a
primit aviz negativ, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Intervenţii pe fond? Domnul senator Mazăre. În ordinea înscrierii
la cuvânt, domnii senatori Haşotti, Günthner, Ţuţuianu.
Domnul Alexandru Mazăre:
Domnule preşedinte, pentru mine este limpede că avem de-a face cu o ordonanţă de
urgenţă dată cu dedicaţie. Doamna ministru Udrea vrea să fie ministrul turismului, vrea să
fie ministrul dezvoltării, este, de fapt, prim-ministru al Guvernului României şi vrea să aibă
şi calitatea de primar al tuturor localităţilor de pe litoralul Mării Negre şi acesta este, de
fapt, substratul acestei ordonanţe.
- 63 -
Acum, ca să intru puţin pe fond, am o întrebare pentru domnul secretar de stat. De
unde derivă urgenţa acestei ordonanţe? Pentru că se presupune că aceste construcţii ilegale,
dacă existau, existau de foarte multă vreme. Nu înţeleg de ce a trebuit, printr-o ordonanţă
de urgenţă, să descoperim abia acum că avem nevoie de acest instrument!
De ce s-a dat o ordonanţă de urgenţă cu aplicabilitate numai pe litoral? Numai acolo
sunt construcţii ilegale? De ce nu se dă, de exemplu, ordonanţă pentru Poiana Braşov, unde
este un primar care aparţine PDL-ului? Sau pentru zona din Delta Dunării unde este, de
asemenea, un consiliu judeţean cu coloratură portocalie?
Pe fondul discuţiei, vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, această ordonanţă
încalcă art. 115 alin. (6) din Constituţia României, în sensul că ordonanţele de urgenţă nu pot
afecta drepturile şi libertăţile individuale. Or, este limpede că aici avem de-a face cu o
încălcare a dreptului la proprietate care este garantat de Constituţia României.
Pe de altă parte, ordonanţele sunt acte legislative care trebuie să-şi producă efectul pe
întregul teritoriu al României şi nu pentru o anumită porţiune şi este încălcat şi art. 21 alin. (1)
din Legea nr. 215/2001 care consacră autonomia autorităţilor locale.
Aici fac un apel la Grupul parlamentar al UDMR. Ştiu că dânşii şi-au făcut un
stindard în a fi purtătorii idealurilor de autonomie locală. Prin această ordonanţă, sunt
încălcate flagrant principiile autonomiei locale, aşa cum sunt consfinţite în art. 3 din Legea
nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.
Din aceste motive, domnule preşedinte, repet, este o ordonanţă dată cu dedicaţie, iar
Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC va vota împotriva ei. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul senator Haşotti. Microfonul 2.
Domnul Puiu Haşotti:
Aveţi încredere în mine, domnule Meleşcanu.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu vreau să comentez cele spuse de domnul
senator Alexandru Mazăre, dar să vedeţi şi dumneavoastră în ce ţară trăim – vorba unui
foarte simpatic ziarist – şi ce Guvern ne guvernează? L-aş ruga pe domnul secretar de stat
Barna să fie atent şi, eventual, chiar îl rog să comenteze.
În expunerea de motive se spune: „ţinând cont de faptul că anual, sezonul estival
începe la data de 1 mai şi că acest...” 1 mai, domnule secretar de stat!
Ordonanţa este dată de Guvern pe data de 28 aprilie 2010. Deci pe 28 aprilie în şedinţă
de Guvern se dă ordonanţa, pe 29 aprilie 2010, cel mai devreme, apare în Monitorul Oficial al
României, efectele apar la 1 mai 2010. În Senat ajunge să fie dezbătută astăzi, la sfârşitul lunii
iunie. Evident, Camera Deputaţilor se va pronunţa undeva pe la sfârşitul lunii septembrie – cel
- 64 -
mai devreme – când sezonul estival se va fi terminat. Vi se pare această manieră în care – în
opinia mea – Parlamentul, realmente, este ofensat este una corectă, domnule secretar de stat?
Vi se pare util şi constructiv ca noi, în Parlamentul României – colegii de la Camera
Deputaţilor îndeosebi – să ne pronunţăm asupra unei ordonanţe de urgenţă care îşi va fi
făcut efectele – necesare, după unii, deloc necesare, după alţii, opinia domnului senator
Alexandru Mazăre – şi Parlamentul să se pronunţe când ordonanţa nu mai are niciun fel de
valabilitate, pentru că sezonul estival, vă repet, se va fi terminat?
Aş vrea să faceţi un comentariu la cele spuse de mine, domnule secretar de stat.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat va nota întrebările sau alte comentarii.
Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.
Domnul Günthner Tiberiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, eu cred că, într-un fel, domnul senator Mazăre are perfectă dreptate;
este o ordonanţă cu destinaţie, dar nu cred că se adresează unor primari de anumită
coloratură, ci anumitor construcţii executate fără autorizaţii. Este vorba despre anumite
construcţii ilegale, care au fost găsite la deschiderea sezonului pe plaja Mării Negre şi care
probabil că trebuiau desfiinţate, întrucât autorităţile locale, instituţiile abilitate ale statului
nu au menţinut disciplina în construcţii, nu şi-au făcut treaba. Deci e cert că vorbim de
construcţiile ilegale, existente pe plajă, care trebuie desfiinţate în mare urgenţă. Din acest
punct de vedere, eu cred că Guvernul are dreptate şi, practic, această ordonanţă şi-a atins
obiectivul. Bănuiesc că au fost desfiinţate construcţiile şi, la ora actuală, plaja
funcţionează aşa cum trebuie. Din acest punct de vedere, cred că această ordonanţă ar
trebui să aibă şi să primească un caracter provizoriu, temporar pentru aceste obiective. În
continuare, autorităţile locale, instituţiile statului care au atribuţii... (Rumoare, discuţii)
Deci de când a ieşit ordonanţa…, sigur, autorităţile locale puteau să-şi facă treaba şi
în cursul anului. Puteau să constate, când s-a început. Există Inspectoratul de Stat în
Construcţii care trebuia să constate că s-au început nişte construcţii ilegale. Din păcate, nu
şi-au făcut treaba. Aceste instituţii au şi alte obligaţii decât să-şi ridice salariul. Nu s-au
achitat. Mă gândesc şi că, probabil, au fost schimbaţi. Chiar aştept răspuns din partea
domnului secretar de stat, dacă s-au luat măsurile necesare, întrucât instituţiile abilitate nu
s-au achitat de obligaţii.
Deci din acest punct de vedere, eu cred că această ordonanţă poate fi susţinută cu
un caracter temporar, dar autorităţile locale şi instituţiile abilitate ale statului trebuie să-şi
recapete autoritatea în acest domeniu. Altfel, această ordonanţă, dacă se transformă într-o
- 65 -
lege permanentă, poate crea dificultăţi foarte serioase, mai ales că... Dacă legea va rămâne
o lege permanentă, va fi o problemă cu trasarea celor 200 de metri de la coastă. Cum îi
trasăm? Majoritatea imobilelor sunt şi încolo, şi încoace. Cine va răspunde de ele?
De aceea, eu cred... şi o să-l rog pe domnul secretar de stat să vedem cum putem
găsi o formă ca această iniţiativă legislativă, care, după părerea mea, şi-a îndeplinit
obiectivul, să dispară, iar, în continuare, autorităţile locale şi instituţiile statului să-şi
recapete autoritatea în acest domeniu. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Adrian Ţuţuianu.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Aş vrea să vă spun că este cunoscută butada potrivit căreia şi „drumul spre iad e
pavat cu bune intenţii”.
Ce se întâmplă cu acest proiect de lege, pe care nu-l putem susţine? De la o idee
bună, de a dărâma eventuale imobile care sunt construite ilegal, se ajunge la încălcarea unor
reguli fundamentale ale statului de drept. Şi aş vrea să subliniez trei dintre aceste reguli.
Prima regulă: o normă juridică trebuie să aibă caracter general. Ea trebuie să se
aplice unor subiecte de drept care nu sunt predeterminate într-un anume fel. Această regulă
fundamentală de legiferare este încălcată, pentru că noi avem aici stabiliţi clar cine sunt
subiecţii cărora li se adresează norma juridică: cei care au ridicat construcţii pe litoralul
Mării Negre, pe o anumită zonă a litoralului, ilegal. Nu are importanţă dacă este legal sau
ilegal. O să vin eu să vă spun nişte lucruri mai departe.
A doua regulă încălcată în această materie este aceea a încălcării unei proceduri de
intrare în legalitate pentru construcţiile care sunt executate fără autorizaţie de construire.
Acest principiu este prevăzut de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţii şi este valabil şi aici, şi în altă parte din Europa civilizată.
Al treilea lucru pe care trebuie să-l spunem: încalcă o chestiune pe care nimeni nu a
îndrăznit s-o încalce vreodată, respectiv prescripţia în materie, prescripţia constatării
respectivei încălcări a legii şi, în al doilea rând, prescripţia aplicării sancţiunii.
Stimaţi colegi,
Prescripţia este o instituţie pe care o regăsim în toate ramurile dreptului, începând
cu dreptul civil, unde avem un termen general de prescripţie de trei ani, şi terminând cu
prescripţia răspunderii penale. Noi venim şi spunem că în materia aceasta a construcţiilor
- 66 -
de pe litoral nu se aplică regula prescripţiei. Or, de 2000 şi ceva de ani, prescripţia este
considerată ca un instrument corectiv de restabilire a legalităţii şi un argument pentru
nevoia de securitate juridică şi, în al treilea rând, o sancţiune pentru neglijenţa autorităţilor
în a constatata anumite situaţii de fapt.
Pentru toate aceste motive, eu nu cred că trebuie să votăm acest proiect de lege, pentru
că este neconstituţional şi încalcă principii fundamentale de drept, indiferent în ce condiţii s-au
construit sau nu, de-a lungul timpului, anumite imobile pe raza plajei Mării Negre.
Deci, pentru toate aceste lucruri, eu cred că nu trebuie să votăm acest lucru şi
aceasta este poziţia întregului Grup parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnule secretar de stat, dacă doriţi să comentaţi... Vi s-au adresat câteva întrebări
şi va rog să le clarificaţi.
Domnul Barna Tánczos:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
În primul rând, cred că suntem toţi de acord că pe litoral, în momentul de faţă,
există o dezordine, cel puţin în ceea ce priveşte construcţiile şi dezordinea nu depinde de
coloratura politică a primarilor. Este o zonă în care a devenit regulă construirea fără
autorizaţie, intrarea în legalitate pe proceduri juridice, pe procese şi pe alte asemenea
proceduri şi nu cred că acest act normativ a avut un caracter de dedicaţie, să spun aşa, în
funcţie de coloratura politică a vreunui primar.
Urgenţa actului normativ, de ce am fundamentat şi am solicitat Guvernului un acord
în procedură de urgenţă, adică aprobarea unei ordonanţe de urgenţă, a fost motivată de faptul
că începea sezonul şi am dorit, încă din acest sezon, să implementăm aceste măsuri de
disciplină în construcţii alături de Inspectoratul de Stat în Construcţii. Nu doar angajaţii, nu
doar colegii noştri din minister au participat la aceste acţiuni, ci au fost asistaţi exact de
instituţia care răspunde de disciplina în construcţii, adică Inspectoratul de Stat în Construcţii.
De ce s-a aprobat doar pentru litoral? Pentru că sezonul estival începea acolo şi cele
mai multe nereguli, conform informaţiilor noastre din Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului, sunt constatate exact în zona litoralului.
Nu este un act normativ pe un sezon. Este un act normativ pe care noi dorim să-l
implementăm mai mulţi ani de acum încolo. Nu are un caracter provizoriu, este un act
normativ pentru care cerem sprijinul dumneavoastră, să fie aprobat prin lege şi, de acum
încolo, Inspectoratul de Stat în Construcţii, alături de direcţia de specialitate din minister,
să poată să implementeze acele reglementări care vizează disciplina în construcţii, reguli
- 67 -
fundamentale ale statului de drept. Într-adevăr, actele normative au un caracter general, dar
ştim toţi că există acte normative pentru domenii specifice, există acte normative care au o
limitare atât din punctul de vedere al zonei geografice, de exemplu, cât şi din punctul de
vedere al persoanelor juridice sau fizice la care se aplică. Deci nu credem că, în cazul
nostru, este vorba de o încălcare a regulii fundamentale a statului de drept.
De asemenea, în legătură cu procedura de intrare în legalitate, din păcate, în
domeniul construcţiilor, această excepţie a fost folosită, a devenit o regulă şi cei care au
construit, mai ales în zona litoralului, au abuzat de acest lucru, motiv pentru care am
considerat că este oportună o altă procedură decât cea de intrare în legalitate pe prevederile
iniţiale legale. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Miron Mitrea.
Domnul Miron-Tudor Mitrea:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Domnule secretar de stat,
Problema construcţiilor care nu respectă legea în România nu este de astăzi sau de
ieri. Nu cred că există o densitate mai mare pe litoral, din câte sunt eu informat, şi am avut
patru ani de zile în subordine acest capitol. Există un interes financiar mai mare pe litoral şi
asta este evident pentru toată lumea.
În acelaşi timp sau în aceeaşi ordine de idei, Inspectoratul de Stat în Construcţii are
dreptul de a reglementa această chestiune, indiferent unde se întâmplă, pe litoral sau în altă parte.
Faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii a fost incapabil – şi puneţi
dumneavoastră după „incapabil”, ce termeni doriţi, de ce a fost incapabil să facă ordine pe
litoral, cum de este incapabil să facă ordine, câteodată, la Snagov, cum de este incapabil să
facă ordine pe la Predeal, prin Poiana Braşov, dar este capabil să facă ordine acolo unde
sunt mai puţine interese financiare – nu este o problemă care trebuie reglementată prin
lege. Este chiar periculos să apară o lege specială pentru o anumită zonă: până la 200 de
metri, până la 300 de metri. Inspectoratul de Stat în Construcţii trebuia să-şi facă datoria.
Din câte înţeleg acum, Inspectoratul de Stat în Construcţii a trecut sau va trece la
dumneavoastră în subordine. Ori prim-ministrul n-a ştiut cum să conducă inspectoratul şi
inspectoratul şi-a făcut de cap, şi atunci prim-ministrul trebuie să vadă cine a coordonat –
pentru că nu cred că s-a ocupat domnul Boc personal de acest inspectorat, de a ajuns în
această situaţie –, ori lobby-ul anumitor firme interesate este mult mai mare decât altă dată.
- 68 -
Bun, eu pot accepta, pentru că am trecut prin această chestiune. Să ştiţi că am
demolat foarte multe – şi ştiu colegii mei din zonă – construcţii ilegale, împreună cu
Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe legea generală, n-am avut nevoie de lege specială.
Nu am dat ordonanţă de urgenţă, n-am venit în Parlament pentru o lege specială. Şi
situaţia, pe litoral, în 2000, era mult mai delicată decât este acum în privinţa construcţiilor
de pe plajă. Erau construcţii până în buza mării. Era Puiu Haşotti senator acolo şi ştie la ce
mă refer. Şi am reuşit să facem ordine fără să fie nevoie de o lege specială.
Acum, eu spun aşa: avem o ordonanţă de urgenţă care şi-a produs efectele; nu aţi
putut să folosiţi metodele clasice, O.K., înţeleg, nici nu aveaţi Inspectoratul de Stat în
Construcţii în subordine. Înţeleg, cu ghilimelele de rigoare. Pot înţelege. A păstra însă
această ordonanţă de urgenţă şi a rămâne aceste măsuri valabile în continuare este extrem de
periculos. I-am spus eu unui coleg de-al meu – şi cine îşi aduce aminte ştie la ce mă refer –,
într-un moment în care pusese la un loc mai multe asemenea instrumente de control, că cea
mai mare corupţie se poate crea în sânul instrumentelor de control sau instituţiilor care fac
controlul, dacă nu avem grijă cum le folosim, mai mare decât în partea cealaltă.
De aceea, eu nu cred că este sănătos pentru România să avem o lege specială pentru
o anumită zonă din ţară, în ceea ce priveşte construcţiile sau altă măsură şi cred că, din
moment ce ordonanţa a trecut, acum putem să o respingem. Acum aţi dărâmat, dar anul
viitor folosiţi inspectoratul, pentru că este simplu.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Dacă nu mai sunt intervenţii...
Domnule senator Ţuţuianu, un scurt comentariu, vă rog.
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Două comentarii vreau să fac. Primul: nu putem să răspundem, să spunem, la un
abuz, săvârşind un abuz şi mai mare. Când vorbim de o normă cu aplicabilitate generală,
vorbim de o normă cu aplicabilitate la nivel naţional. Numai în situaţii extreme se pot
adopta norme aplicabile pe o parte de teritoriu determinat.
Al doilea argument de care trebuie să ţinem seama este că se încalcă principiul
liberului acces la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie.
Şi pentru aceste argumente, care sunt suplimentare, eu cred că trebuie să respingem
această ordonanţă.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
- 69 -
Pentru că Grupul parlamentar al PDL nu a luat cuvântul, domnul senator
Marius-Gerard Necula, un scurt comentariu. Microfonul 3.
Domnul Marius-Gerard Necula:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
N-aş fi vrut să intervin, dar cred că nu se înţeleg câteva lucruri şi este păcat să nu le
punem la punct.
În primul rând, legea se referă la litoralul Mării Negre, pentru că atâta litoral avem.
Probabil că ne-am fi dorit să mai eliminăm unii vecini şi să mai întindem Marea Neagră,
dar atâta este, indiferent că vrea ministerul sau alt ministru care este vremelnic în fruntea
acestui minister. Aşa cum avem legi pentru Delta Dunării, aşa cum avem legi pentru zonele
montane, trebuie să ne obişnuim să tratăm cu seriozitate şi zonele de interes.
În ceea ce priveşte oportunitatea sau viteza cu care a fost discutată această
ordonanţă în plen, probabil că, dacă ar fi fost dată cu o lună mai devreme, am fi avut
timpul fizic necesar să o discutăm. Nu mă îndoiesc că poziţiile ar fi fost aceleaşi. Pentru
domnul Haşotti: eu îmi aduc aminte că în anul 2009 votam ordonanţe de prin 2008 cu
modificarea bugetului şi nimeni nu s-a ridicat să spună de ce nu au fost date mai din timp
sau de ce nu au venit cu celeritate mai mare în plen.
De aceea, eu cred că această ordonanţă trebuie votată, cu atât mai mult cu cât ea şi-a
făcut deja efectele. Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Suntem în faţa unui raport al comisiilor. Astăzi expiră termenul de adoptare tacită,
deci votul nostru de astăzi va determina soarta acestui proiect, care va fi, evident, decis de
către colegii deputaţi.
De aceea, vă supun votului, în regim de lege organică, raportul comisiilor şi
proiectul de lege.
Vă rog să votaţi.
Cu 51 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege nu a
întrunit numărul necesar de voturi. El va fi transmis Camerei Deputaţilor... Este o lege
organică.
(Discuţii la masa prezidiului)
Aş dori să supun votului dumneavoastră formula inversă, de transformare a acestui
text într-un proiect de respingere a ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi.
- 70 -
Cu 44 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, nici această
variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Camera Deputaţilor, fiind Cameră decizională, urmează să tranşeze acest subiect.
*
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Doamna secretar de stat Graţiela Denisa Iordache, microfonul 9, vă rog.
Doamna Graţiela Denisa Iordache – secretar de stat în Ministerul Finanţelor
Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Prezentul act normativ reglementează următoarele:
- îmbunătăţirea procedurilor de emitere a soluţiilor de aplicare unitară a legislaţiei
fiscale prin desfiinţarea Comisiei de proceduri fiscale şi stabilirea competenţei Comisiei
fiscale centrale de a emite decizii şi cu privire la aplicarea unitară a Codului de procedură
fiscală;
- întărirea capacităţii funcţiei de control prin reglementarea dreptului organelor de
inspecţie fiscală de a stabili obligaţia fiscală prin utilizarea metodelor indirecte de
reconstituire a veniturilor şi/sau cheltuielilor;
- înlocuirea sistemului accesoriilor, bazat pe majorări de întârziere de 0,1% pe zi de
întârziere, corespunzătoare unei dobânzi anuale de 36,5%, cu un sistem mai flexibil şi mai
transparent, bazat pe dobânzi de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, corespunzătoare
unei dobânzi anuale de 18,25%, şi penalităţi de întârziere de 5%, respectiv de 15%,
calculate o singură dată asupra sumei restante, în funcţie de perioada de întârziere;
- eliminarea posibilităţii cesionării creanţelor fiscale de către Autoritatea Naţională
de Administrare Fiscală – ANAF;
- eficientizarea activităţii de soluţionare a contestaţiilor împotriva actelor
administrative fiscale prin majorarea de la un milion la trei milioane de lei a plafonului
creanţelor fiscale contestate care delimitează competenţa de soluţionare a contestaţiilor
între direcţia de specialitate constituită la nivel central şi structurile specializate constituite
la nivelul direcţiilor teritoriale ale ANAF;
- reglementarea sancţiunii pentru contravenţiile definite la articolul 20669, alin. (7)
din Codul fiscal.
Ministerul Finanţelor Publice susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului
normativ în această formă. Vă mulţumesc.
- 71 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Domnule senator Ovidiu Marian, vă rog, din partea comisiei.
Domnul Ovidiu Marian:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Proiectul de lege reglementează:
- modificarea Codului de procedură fiscală, în sensul stabilirii de noi competenţe
pentru Comisia fiscală centrală şi desfiinţarea Comisiei de proceduri fiscale;
- înlocuirea sistemului majorărilor de întârziere cu un sistem bazat pe dobânzi şi
penalităţi de întârziere;
- delimitarea competenţei de soluţionare a contestaţiilor între direcţia de specialitate
constituită la nivel central şi structurile de specialitate de la nivelul direcţiilor teritoriale ale
ANAF.
Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ şi Comisia pentru administraţie
publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune spre
dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere şi proiectul de lege.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Intervenţii pe fond? Vă rog, domnul senator Marcu, urmat de domnul senator
Günthner Tiberiu.
Domnul Gheorghe Marcu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
În mare parte, sunt de acord cu conţinutul acestui act normativ, dar, dacă îmi
permiteţi, am două constatări.
Prima constatare se referă la expunerea de motive care începe, citez: „În vederea
respectării angajamentelor asumate de către Guvernul României…” şi textul curge mai
departe făcând trimitere la Acordul Stand-by între România şi Fondul Monetar Internaţional
şi, respectiv, Memorandumul de Înţelegere între Comunitatea Europeană şi România.
Rezultă o întrebare firească, atât timp cât într-o expunere de motive facem mereu
trimitere la organismele internaţionale care impun elaborarea unor acte normative: cine
emite aceste acte normative şi dacă Guvernul este sau nu în stare să emită aceste acte sau
de ce sunt plătiţi miniştrii în România? Pe de altă parte, politica fiscală este dată de către
- 72 -
cine? De către organismele internaţionale sau de către Guvernul României? Acestea sunt
întrebările la care aş dori să primesc răspuns din partea reprezentantului Guvernului.
A doua constatare, uitându-ne la data emiterii acestei ordonanţe, ştim că noi am
adoptat Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară care, în art. 18,
precizează că Guvernul României, până pe data de 30 mai 2010 – data a trecut –, trebuia să
vină în plenul Senatului şi să prezinte acea strategie fiscal-bugetară.
Ceea ce este elaborat în acest act normativ face parte tocmai din strategia fiscală –
aşa este, daţi din cap, dar rugămintea mea este să răspundeţi – şi mi se pare că trebuia să
vină Guvernul României… Tocmai aceste modificări, cuprinse în această ordonanţă,
trebuiau să fie prinse în acea strategie fiscal-bugetară, atât pe anul în curs, respectiv 2010,
cât şi pe următorii trei ani.
În concluzie, folosesc de trei ori cuvântul incompetenţă: am ajuns ca organismele
internaţionale să impună elaborarea de acte normative. Urmare acestui fapt, grupul nostru
parlamentar va vota împotrivă. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.
Domnul Günthner Tiberiu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Vreau să vă spun că, din păcate, eu nu am putut să votez această iniţiativă a
Guvernului în comisia sesizată pentru aviz, întrucât mi se pare că măsurile care se iau vor
duce spre insolvenţă încă un set de firme, după numărul mare de firme care au ajuns să fie
desfiinţate din cauza sumei forfetare. Aici vorbim de firme de bună-credinţă, aflate în
dificultate, firme care îşi declară veniturile, dar care, din anumite motive, nu au încasări, nu
au cash şi nu pot să-şi plătească la termen obligaţiile.
Deci se prevede o dobândă de 18,2%, dobânda anuală, pentru reactualizarea sumei
datorate, ceea ce mi se pare absolut rezonabil, corect, cu mult peste ceea ce oferă, de
exemplu, o bancă, dar, în schimb, penalizările care se prevăd după 30 de zile, respectiv 90
de zile, mi se par uriaşe.
Deci, dacă calculăm la zilele respective, s-ar potrivi cu o dobândă de circa 75%,
deci la 31 de zile şi la 91 de zile. Sunt, cred eu, perioadele cele mai dificile pentru firmele
care au datorii, pentru că aceste datorii sunt nişte datorii lunare, în momentul în care se
acumulează trei luni, deja ai datorii pe trei luni, deci nu vorbim numai de datoria de trei luni.
De aceea mi se par exagerate. Cred că în momentul în care ne aflăm, de criză economică, în
- 73 -
care vorbim de măsuri de redresare economică, nu este cazul să luăm asemenea măsuri care
pot să falimenteze, după cum am spus, foarte multe firme de bună-credinţă – nu vorbim de
evazionişti –, dar care, din anumite motive, cum ar fi, de exemplu, că au contracte cu statul,
iar statul nu le plăteşte la timp sumele, dar ei trebuie să-şi achite, de exemplu, TVA-ul, pot
ajunge într-o situaţie dificilă.
De aceea cred că astăzi cel mai important lucru este ca aceste firme să
supravieţuiască, chiar dacă cu greu.
În alte perioade s-au aprobat tot felul de reeşalonări de plăţi pentru a sprijini firmele.
Cred că aceste penalizări sunt mult prea mari şi eu personal nu pot să le susţin. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Vă rog, domnule senator Igaş.
Domnul Traian-Constantin Igaş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Eu aş vrea să intervin pe procedură şi să vă rog, domnule preşedinte, să încercăm să
ne încadrăm în programul nostru.
Cu siguranţă, avem multe legi de dezbătut de aici înainte, săptămâna aceasta şi
săptămâna viitoare, dar ţinând cont că ora este târzie pentru dezbaterea proiectelor de lege
şi că sunt aici colegi care au de prezentat întrebări şi interpelări, vă rog frumos, domnule
preşedinte, să supuneţi la vot această ordonanţă de urgenţă şi să lăsăm colegii să intervină
pe întrebări şi interpelări. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Vă mulţumesc.
Doar scurte comentarii din partea domnului senator Mustăţea şi din partea domnului
senator Rotaru. Foarte scurt, vă rog, intervenţia domnului senator Igaş este justificată.
Domnul Vasile Mustăţea:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Din punctul meu de vedere, ne aflăm în faţa unui sistem hibrid, pentru că în cazul
creanţelor datorate bugetelor locale se păstrează sistemul cu majorări de întârziere, pe câtă
vreme în cazul celorlalte creanţe, în speţă cele datorate bugetului de stat, se introduce
sistemul cu dobânzi de întârziere şi penalităţi de întârziere.
Aş ruga pe doamna secretar de stat să ne spună care sunt motivele pentru care
sistemul nu este unitar.
- 74 -
În acelaşi timp, studiind expunerea de motive, am sesizat că impactul asupra
bugetului de stat este zero. Iniţiatorul, adică Guvernul, spune că nu l-a calculat, deci
pentru mine este foarte clar că Guvernul nu a urmărit elaborarea unui sistem care să
conducă la creşterea încasării fondurilor la bugetul de stat, mă refer la plăţile voluntare, ci
dimpotrivă, sistemul propus de către iniţiator va conduce la falimentul multor agenţi
economici, aşa cum a arătat şi antevorbitorul meu. Vă mulţumesc şi aştept răspuns.
de un ajutor de stat de 15 000 euro. Ţări precum Austria şi Bulgaria au derulat procedurile
regulamentare şi au acordat sprijinul financiar producătorilor agricoli primari, România
ignorând această posibilitate, deşi majoritatea acestor producători se află în pragul
falimentului şi chiar al pauperizării.
- 79 -
Faţă de aspectele menţionate, solicit domnului prim-ministru şi domnului ministru
să îmi comunice:
Care este numărul întreprinderilor care-şi desfăşoară activitatea în sectorul
producţiei primare de produse agricole şi care au beneficiat, în anii 2009 şi 2010, de
ajutoare de stat?
Dacă Guvernul român intenţionează ca, până la data de 31.12.2010, să acorde
producătorilor primari suma de 15 000 de euro, menţionată în comunicarea comisiei, în ce
condiţii şi care sunt categoriile de fermieri eligibili.
Îmi îngăduiţi şi cea de-a doua întrebare? Mulţumesc.
Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Mihai Şeitan, ministrul muncii,
familiei şi protecţiei sociale şi doamnei Domnica Doina Pârcălabu, preşedinte al Casei
Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi priveşte activitatea Casei
Judeţene de Pensii Dâmboviţa.
Stimate domnule ministru,
Stimată doamnă preşedinte,
Săptămânal, la cabinetul parlamentar din judeţul Dâmboviţa, mă întâlnesc cu
numeroşi cetăţeni care au calitatea de pensionari ori vocaţia de a primi o pensie din
sistemul public.
Am constatat cu surprindere că sunt încă nerezolvate cereri de recalculare a
pensiilor depuse în anii 2006-2007. De asemenea, foarte mulţi dintre pensionari reclamă
condiţiile improprii de lucru, lipsa de solicitudine a funcţionarilor Casei Judeţene de Pensii
Dâmboviţa, aglomeraţia la ghişee. Recent, directorul coordonator adjunct al Casei Judeţene
de Pensii Dâmboviţa, Stamate Gheorghe, numit în funcţie exclusiv pe criteriu politic, fiind
membru PDL, fără vreo legătură profesională anterioară cu această activitate, a fost arestat
şi apoi trimis în judecată pentru luare de mită, acesta pretinzând suma de 1 000 de euro în
schimbul aprobării cu prioritate a unui dosar prin care denunţătorului i se acorda
indemnizaţia reparatorie la care era îndreptăţit, conform Legii nr. 341/2004.
Faţă de cele prezentate, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:
1. Care este numărul dosarelor de pensionare aflate în lucru la Casa Judeţeană de
Pensii Dâmboviţa, cu rugămintea de a preciza şi numărul dosarelor cu o vechime mai mare
de 6 luni.
2. Care este numărul cererilor de recalculare a pensiilor cu o vechime mai mare de
6 luni?
3. Ce măsuri aţi dispus pentru rezolvarea tuturor dosarelor sau cererilor într-un
termen rezonabil, ştiut fiind faptul că, într-un clasament naţional, Casa Judeţeană de Pensii
Dâmboviţa se află în ultima parte a acestuia.
- 80 -
4. Ce măsuri organizatorice şi de natură disciplinară aţi dispus ca urmare a cazului
Stamate Gheorghe, respectiv pentru a preveni în viitor cazuri similare?
Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc mult.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Se
pregăteşte domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al
Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Amândouă întrebările sunt adresate domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei
şi internelor.
Prima se referă la: Probleme financiare în comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Vâlcea.
Domnule ministru, în contextul actualei crize economice, resimţită din plin la nivel
naţional, mai multe localităţi vâlcene au ajuns în pragul falimentului. Printre acestea,
comuna Nicolae Bălcescu a anunţat recent intrarea în incapacitate de plată din luna iulie,
întrucât fondurile alocate de Guvern pentru anul 2010 s-au dovedit insuficiente pentru
achitarea datoriilor şi remunerarea angajaţilor. Ca urmare, aceştia nu-şi vor mai primi
salariile începând cu luna următoare.
Ţinând cont de cele menţionate, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, dacă şi
cum intenţionează Guvernul să acorde sprijin locuitorilor din comuna Nicolae Bălcescu.
Solicit răspuns în scris.
Pot să citesc şi a doua întrebare?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Da, vă rog, domnule senator.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc.
A doua întrebare, aşa cum am spus, este adresată tot domnului ministru Vasile
Blaga, titularul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Domnule ministru,
Departamentul de Stat american şi-a publicat recent Raportul anual privind traficul
de persoane, potrivit căruia bărbaţi şi femei, dar chiar şi copii din România sunt traficaţi
către Spania, Italia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Cipru,
Australia, Franţa şi Statele Unite ale Americii, în scopuri de exploatare sexuală şi muncă
forţată, inclusiv cerşetorie.
- 81 -
În acelaşi timp, România este ţară de destinaţie pentru un număr de femei din
Republica Moldova, Columbia şi din state care fac parte din Asia de sud-est, traficate în
scopuri de prostituţie.
Ţinând cont de acestea, vă rog să-mi precizaţi, domnule ministru:
1. Care sunt ultimele statistici oficiale ale ministerului privind fenomenul traficului
de persoane?
2. Cum se implică ministerul în combaterea acestui fenomen?
Mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc.
Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.
Domnul Florin Constantinescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Întrebarea mea este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor
publice.
Obiectul întrebării: Impozitarea cu 16% a averilor nedeclarate, din străinătate.
Stimate domnule ministru,
Săptămâna trecută, ANAF a anunţat impozitarea cu 16% a averilor nedeclarate, din
străinătate. Astfel, începând din prima zi a anului viitor, fiscul va pretinde acest procent
drept impozit din averile românilor bogaţi. Iniţiativa a fost anunţată cu ceva timp în urmă,
însă fără niciun rezultat. Până acum, nu există niciun act normativ care să reglementeze o
astfel de măsură.
Probabil că declaraţiile de săptămâna trecută au avut rolul de a creşte imaginea
ANAF-ului. Spun asta şi din cauza faptului că informaţia a fost aruncată pe piaţa media
fără amănuntele necesare.
Vă solicit a da explicaţii privind declaraţiile ANAF din ultima perioadă. Care sunt
paşii avuţi în vedere de finanţe în această perioadă şi câţi români vor fi impozitaţi, dacă
măsura respectivă ar intra în vigoare?
Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, domnule senator.
Aş dori să vă informez că au depus în scris întrebări adresate Guvernului României
următorii colegi: domnul senator Vasile Nistor, domnul senator Gheorghe David, domnul
senator Traian-Constantin Igaş, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnul senator
- 82 -
Dan Voiculescu, domnul senator Marius-Sorin-Ovidiu Bota, domnul senator Ilie Sârbu,
doamna senator Doina Silistru, domnul senator Valer Marian şi domnul senator Gheorghe
Saghian, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC şi domnul senator
Laurenţiu Chirvăsuţă, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi.
Trecem la partea de interpelări prezentate în şedinţa Senatului de astăzi, 21 iunie
2010.
Doamna senator Anca-Daniela Boagiu, vicepreşedinte al Senatului, doreşte să
adreseze o interpelare Guvernului României. Se pregăteşte domnul senator Adrian
Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Doamna Anca-Daniela Boagiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea nu este adresată întregului Guvern al României, dar cred că instituţia
căreia îi este adresată este o instituţie mai mult decât responsabilă şi discutăm despre Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate.
Interpelarea vizează modul de repartizare a fondurilor pentru serviciile medicale şi
spitaliceşti de care beneficiază asiguraţii din municipiul Bucureşti de la Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate.
Interpelarea s-a născut ca urmare a unor sesizări primite la cabinetul senatorial cu
privire la modul în care sunt repartizate fondurile pentru serviciile medicale spitaliceşti
către spitalele din municipiul Bucureşti şi doresc să elucidez câteva aspecte legate de
activitatea CNAS în acest domeniu.
Aşa cum este cunoscut, actul normativ care reglementează competenţele şi
atribuţiile CNAS este Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu
modificările şi completările ulterioare.
În baza acesteia, se precizează, printre altele, faptul că, la nivelul CNAS, se
gestionează fondul de asigurări prin preşedintele său, CNAS elaborează şi publică raportul
anual şi planul de activitate, pe care le prezintă Guvernului, CNAS elaborează Proiectul
Contractului-cadru ce se aprobă de către Guvern şi tot CNAS prezintă rapoarte
Parlamentului, la solicitarea acestuia. Poate că va fi un următor pas, nu ştiu. În funcţie de
răspunsul pe care-l vom primi, vom vedea.
În baza acestor prevederi, anual, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al
preşedintelui CNAS, se aprobă Norma metodologică de aplicare a Contractului-cadru
privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate
pentru anul în curs.
- 83 -
Am dorit să fac o scurtă prezentare. Mai sunt şi alte elemente în interpelare, dar nu
vă răpesc timpul, le va primi preşedintele CNAS. Am dorit să fac această prezentare
succintă a metodologiei de calcul şi a responsabilităţilor pe care le are CNAS, pentru a
sublinia că există o procedură destul de precisă prin care se calculează aceste sume care, în
mod normal, nu ar permite judecăţi subiective şi care se bazează pe o serie de indicatori
statistici înregistraţi şi raportaţi anual în spitale.
Vreau să mai fac o precizare. Interpelarea s-a născut din cauza faptului că anul
acesta sumele alocate municipiului Bucureşti – unde sunt trataţi nu numai pacienţi sau
bolnavi din capitală, sunt trataţi pacienţi din toată România – au scăzut substanţial,
ajungându-se la un cuantum de 36% pentru luna aceasta.
În acest context, doresc ca domnul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de
Sănătate să informeze Senatul României cu privire la următoarele aspecte:
1. Cum s-au calculat sumele acordate spitalelor din municipiul Bucureşti la
începutul anului 2010 şi de ce acestea au fost reduse substanţial ulterior?
2. La ce dată prezintă Raportul de activitate pentru anul 2009, ţinând cont de faptul
că au trecut deja şase luni din acest an şi raportul nu a fost încă prezentat, cel puţin după
cunoştinţele mele?
3. Ce măsuri intenţionează să întreprindă pentru a preîntâmpina intrarea în
insolvenţă a unor spitale care au acumulat datorii mari către furnizorii de medicamente şi
utilităţi, pentru a evita o practică deja utilizată de unele firme furnizoare, aceea de a apela
la firme intermediare care preiau datoriile şi apoi le recuperează prin executare silită?
4. Având în vedere prevederile art. 270 alin. (1) lit. u) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, să prezinte un Raport de activitate chiar în faţa Senatului.
Nu am făcut deloc întâmplător această interpelare, pentru că mi se pare cel puţin
cusut cu aţă albă – poate că sunt eu mai catolică decât Papa –, dar faptul că suma alocată pe
spitale se diminuează substanţial şi în piaţă au apărut acei aşa-zişi recuperatori de creanţe,
este un semn de întrebare. De ce spitalele nu au bani şi de ce unii au bani să le cumpere?
Oare le dăm o mână de ajutor?
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc, doamna senator.
Cred că este o iniţiativă justificată. Dacă veţi dori să faceţi o propunere oficială în
acest sens, vă oferim întreg concursul nostru.
Îi ofer cuvântul domnului senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar
al Alianţei Politice PSD+PC. Se pregăteşte domnul senator Emilian-Valentin Frâncu, din
partea Grupului parlamentar al PNL.
- 84 -
Domnul Adrian Ţuţuianu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc şi domnului
Mihail Dumitru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.
Obiectul interpelării: Organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de
furnizare a fructelor în şcoli, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24 din
24.03.2010 privind implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe în
şcoli şi a Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 85/2010 privind
aprobarea specificaţiilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare
a fructelor în şcoli.
Stimate domnule prim-ministru,
Domnule ministru,
Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010, începând cu
anul şcolar 2009-2010, se acordă gratuit elevilor din clasele I-VIII, care frecventează
învăţământul de stat şi privat autorizat sau acreditat, pentru o perioadă de maximum 100 de
zile de şcolarizare, mere, în limita valorii de 0,3 lei per elev.
Uniunea Europeană alocă României suma de 4,99 milioane de euro pentru fiecare
an şcolar, până în anul 2013, pentru implementarea Programului de distribuire gratuită a
fructelor în şcoli.
Din discuţiile purtate cu producătorii agricoli din bazinele pomicole dâmboviţene Voineşti, Valea Dâmboviţei şi Pucioasa – Valea Ialomiţei, a rezultat că producătorii români de mere pot asigura necesarul de fructe pentru implementarea programului, în condiţiile prevăzute de ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în perioada noiembrie-aprilie a fiecărui an şcolar.
Recent însă, producătorii dâmboviţeni au constatat că s-a trecut la punerea în aplicare a programului sus-menţionat în ultimele două săptămâni ale anului şcolar 2009-2010, merele distribuite fiind de calitate inferioară şi provenind din Polonia.
Faţă de cele prezentate, vă rog să-mi precizaţi: 1. Dacă Guvernul României şi-a propus derularea acestui program în condiţii care
să asigure accesul pomicultorilor din România, ori se va continua cu importul de mere din Polonia, Austria, Italia sau alte state europene.
2. Care sunt motivele pentru care programul a fost pus în aplicare în luna iunie 2010? S-a dorit în acest fel justificarea importurilor şi excluderea din competiţie a producătorilor de mere din România?
3. Ce măsuri intenţionează să dispună Guvernul pentru punerea în aplicare a programului în anul şcolar 2010-2011?
Cu deosebită consideraţie, vă mulţumesc mult.
- 85 -
Domnul Mircea-Dan Geoană:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian-Valentin Frâncu, din partea Grupului
parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului
parlamentar al PDL.
Domnul Emilian-Valentin Frâncu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc, iar obiectul şi
conţinutul ei reprezintă operaţiunea de salvare de la vânzare prin licitaţie a Casei
Tineretului din Râmnicu Vâlcea.
Domnule prim-ministru,
Una din problemele importante cu care se confruntă, deopotrivă, autorităţile locale
din judeţul Vâlcea, cât şi societatea civilă de aici, este situaţia Casei Tineretului din
municipiul reşedinţă de judeţ.
Clădire emblemă a oraşului Râmnicu Vâlcea, Casa Tineretului riscă să fie scoasă la
vânzare prin licitaţie, pentru o datorie pe care administratorul acesteia, Fundaţia Judeţeană
pentru Tineret, o are către Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea. În fapt,
în anul 2007, potrivit rapoartelor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Vâlcea,
restanţele fundaţiei se ridicau la aproximativ 200 000 de euro. Cu toate acestea, a fost scos la
licitaţie întreg patrimoniul Casei Tineretului, suprafaţă desfăşurată, amfiteatru în aer liber,
cele două bazine de înot, Discoteca „Enigma”, patrimoniu estimat la 2 558 808 euro, adică
de 10 ori mai mult decât debitul datorat.
Chiar dacă procedurile de executare silită fuseseră sistate în urmă cu ceva timp, clădirea a
fost din nou scoasă la licitaţie, fiind evaluată, de data aceasta, la numai 715 000 de euro.
Deşi timp de şapte ani au fost semnalate numeroase nereguli în administrarea patrimoniului Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea, în speţă nedepunerea bilanţurilor contabile şi a deconturilor pentru bugetul consolidat al statului, niciunul din organele abilitate nu a declanşat verificări şi controale care ar fi putut stopa intrarea în insolvenţă. Şi mai dureros este faptul că niciuna din autorităţile locale, respectiv Consiliul Local Râmnicu Vâlcea sau Consiliul Judeţean Vâlcea, nu a întreprins nimic pentru a salva Casa Tineretului de la colaps financiar.
Ţinând cont de faptul că, potrivit dispoziţiei Legii nr. 146/2002 – Legea-cadru de organizare şi funcţionare a Fundaţiilor Judeţene pentru Tineret şi a Municipiului Bucureşti, atât patrimoniul Fundaţiei Judeţene pentru Tineret, cât şi destinaţia acestuia de a servi interesului tinerilor din Vâlcea nu pot fi modificate, vă rog să-mi comunicaţi, domnule prim-ministru, ce măsuri aveţi în vedere pentru păstrarea Casei Tineretului în patrimoniul public, în proprietatea tinerilor, pentru că ei au ridicat-o.
- 86 -
Vă rog, de asemenea, în calitate de cetăţean al Râmnicului şi de fost proprietar simbolic al Casei Tineretului, să întreprindeţi toate demersurile necesare, inclusiv adoptarea unei hotărâri de Guvern, care să readucă patrimoniul Casei Tineretului din Râmnicu Vâlcea, prost administrat de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret, într-o zonă de proprietate care să-l ferească de divizare şi de înstrăinare. Eventual, să fie preluat de consiliul municipal, de consiliul judeţean sau de o structură guvernamentală. S-ar împiedica scoaterea la vânzare prin licitaţie a unuia dintre cele mai importante imobile din Râmnicu Vâlcea, evitându-se finalizarea tunului imobiliar care s-a pregătit.
Solicit răspuns verbal şi în scris. Mulţumesc. Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar
al PDL. Se pregăteşte domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC.
Domnul Gheorghe Bîrlea: Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului şi Pădurilor, domnului
ministru László Borbély şi, în speţă, Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva”. Subiectul interpelării vizează: Situaţia proprietarilor de terenuri care au intrat în
componenţa Parcului Naţional „Munţii Maramureşului”, fără a fi compensaţi. În audienţele de la cabinetul meu parlamentar s-a prezentat şi doamna Vancea
Pălăguţă, domiciliată în Sighetu-Marmaţiei, str. Gheorghe Şincai nr. 53, judeţul Maramureş, cu o problemă pe care doresc să o supun atenţiei dumneavoastră, mai ales că mi-a fost adus la cunoştinţă faptul că în aceeaşi situaţie se află sute de proprietari, care nici până la ora actuală nu pot beneficia de vreun drept asupra terenului pe care-l deţin şi nici nu au fost despăgubiţi sau propuşi spre despăgubire.
Astfel, în conformitate cu Legea nr. 10/2001, doamna Vancea Pălăguţă a primit în proprietate o suprafaţă de 10 hectare în locul numit Groapa Julii, pădure ce se găseşte pe raza comunei Poienile de sub Munte, şi deţine titlul de proprietate cu nr. 536/21.11.2002. La un an de la primirea titlului de proprietate, această pădure a intrat în componenţa Parcului Naţional „Munţii Maramureşului”. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât niciunul dintre proprietari nu a fost informat sau consultat cu privire la înfiinţarea acestui parc, deşi, conform legislaţiei în vigoare, consultarea era obligatorie.
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1071 din luna august 2006 şi cu Ordinul MAPDR nr. 625/2006, toţi proprietarii care deţineau terenuri şi păduri în zona care, ulterior, a fost transformată în rezervaţie, urmau să fie despăgubiţi.
Întrucât doamna Vancea Pălăguţă a mai obţinut 44 de hectare de pădure, care se află tot în acel parc, a urmat toţi paşii necesari pentru obţinerea despăgubirii, dar nici până în acest moment nu a intrat în posesia sumelor compensatorii.
- 87 -
La ultima petiţie trimisă de către aceasta Direcţiei Generale de Regim Silvic,
Cinegetic şi Dezvoltare Forestieră i s-a răspuns că: pentru a putea beneficia de plata
sumelor compensatorii, trebuie să aştepte avizul favorabil al Comisiei Europene, aviz ce nu
a fost transmis României până în prezent.
Deoarece proprietarii de terenuri nu pot executa lucrări de exploatare a terenurilor pe
care le deţin, aceştia nu-şi pot plăti paza, situaţie creată prin aplicarea Legii nr. 38/2006 privind
administrarea pădurilor din România, coroborată cu Hotărârea de Guvern nr. 363/2006 pentru
aprobarea normelor privind circulaţia materialelor lemnoase şi controlul circulaţiei
acestora, cu Hotărârea de Guvern nr. 483/2006 pentru aprobarea atribuţiilor ocoalelor
silvice de stat şi ale celor constituite ca structuri proprii, a obligaţiilor ce revin deţinătorilor
de păduri în vederea respectării regimului silvic, precum şi cu Regulamentul de aplicare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din
România, care prevede încheierea unui contract de pază.
Domnule ministru, vă rog ca, în urma unei documentări aprofundate a aspectelor
semnalate să-mi comunicaţi:
Ce trebuie să facă doamna Vancea Pălăguţă şi toţi proprietarii aflaţi în această
situaţie pentru a putea beneficia de plăţile compensatorii ce le revin, conform Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale a florei şi faunei sălbatice?
Care ar putea fi soluţia legală şi echitabilă pentru toţi proprietarii de terenuri din
parcuri naturale, astfel încât să se poată bucura de dreptul conferit de Constituţia României
prin art. 44, respectiv dreptul de proprietate privată?
Aştept răspuns scris. Vă mulţumesc.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc.
Domnul senator Florin Constantinescu din partea Grupului parlamentar al Alianţei
Politice PSD+PC.
Domnul Florin Constantinescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor
publice.
Obiectul interpelării: Programul antievaziune.
Stimate domnule ministru, de câteva săptămâni încoace mediul de afaceri aşteaptă
cu interes publicarea în Monitorul Oficial al României a Programului antievaziune.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind unele măsuri pentru combaterea
evaziunii fiscale a fost aprobată de Guvern încă din 30 mai a.c. Deşi la nivel declarativ au
- 88 -
fost voci din cadrul Executivului care reclamă combaterea evaziunii fiscale, nu avem
publicat încă actul normativ respectiv.
Nu am vrea să credem că respectivul act a fost aruncat în media doar de dragul de a
exista o alternativă la scăderea pensiilor şi salariilor. Vrem să credem că acest act nu va
rămâne expus doar pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Aplicarea măsurilor
antievaziune nu trebuie să rămână doar pe hârtie, actul normativ trebuie să intre în vigoare
cât mai repede.
În acest context, vă întreb: când va fi publicată în Monitorul Oficial al României
această ordonanţă de urgenţă?
Vă solicit, domnule ministru, informaţii privind modalitatea în care ministerul pe
care îl conduceţi va reglementa neconcordanţa actului respectiv cu standardele UE şi
Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun de TVA în ceea ce priveşte modalităţile de
Daţi-mi voie să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelări, iar acestea vor fi transmise Guvernului României pentru a putea oferi răspuns: domnii senatori Traian-Constantin Igaş, Iulian Urban şi Augustin Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL; doamna senator Doina Silistru, domnul senator Ilie Sârbu şi domnul senator Alexandru Cordoş, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC; domnul senator Marius-Petre Nicoară, domnul senator Paul Ichim şi doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL; din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi, domnul senator Vasile Nedelcu.
Avem un răspuns, din partea Guvernului, la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu.
Prezent în plenul Senatului, pentru a prezenta acest răspuns, este domnul secretar de stat domnul Király Andrei-Gheorghe.
Domnul Király Andrei-Gheorghe – secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator, Urmare întrebării formulate de dumneavoastră şi înaintate Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, vă comunicăm următoarele: Şcoala cu clasele I-IV Borşa, comuna Vlădeni este o structură a Şcolii cu clasele I-VIII
Borşa, comuna Vlădeni, judeţul Iaşi. Contractul de lucrări a fost încheiat de către Şcoala cu clasele I-IV Borşa, comuna Vlădeni şi Consiliul local Vlădeni cu autorităţi contractante,
- 89 -
executant fiind S.C. Just Construct SRL, având ca obiect reabilitarea Şcolii cu clasele I-IV Borşa, comuna Vlădeni, judeţul Iaşi.
Contractul de lucrări nr. 13 din data de 26 noiembrie 2007 are o valoare totală de
513 000 de lei, iar finanţarea contractului a fost făcută prin Hotărârea Guvernului nr. 919/2007,
prin care s-a alocat suma de 75 000 de lei, sumă care a fost transferată integral Consiliului
Local Vlădeni şi au fost achitate lucrări executate de constructorul lucrării. Din bugetul
local al comunei Vlădeni, în anul 2007, a fost alocată suma de 28 000 de lei, ce a fost
decontată executantului lucrării.
Lucrările executate sunt în valoarea de 173 000 de lei, din care au fost decontate
lucrări în valoare de 103 000 de lei, în prezent existând o datorie faţă de executantul
lucrării de 70 000 de lei. Valoarea lucrărilor rămase de executat este de 34 000 de lei.
În conformitate cu art. 167 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
intră în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale. Aşadar, întreaga responsabilitate o deţin
autorităţile locale care au obligaţia ca în momentul angajării lucrărilor să dispună de
fondurile necesare pentru a susţine realizarea şi finalizarea lucrărilor începute. În afară de
sursele financiare finanţate de Guvernul României trebuie găsite şi alte surse de finanţare
decât cele de la bugetul de stat.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aloca fonduri în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2010, astfel că obiectivul de
investiţii Şcoala generală cu clasele I-IV din satul Borşa, comuna Vlădeni, judeţul Iaşi a
fost introdusă pe lista de priorităţi a ministerului.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Domnul senator Florin Constantinescu.
Domnul Florin Constantinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru eu aş vrea să vă spun că comuna Vlădeni este o comună cu
dificultăţi deosebite. Consiliul local al Comunei Vlădeni nu poate şi nu are de unde să susţină financiar finalizarea acestei lucrări. Poate că ştiţi, comuna Vlădeni este una dintre comunele executate de SAPARD, alături de alte comune din România, pentru o lucrare executată cum nu trebuie de către executantul lucrării. Este o comună blocată, nu au bani
decât de salarii. Nu au bani de telefoane şi nici să-şi plătească energia electrică consumată, de aceea v-aş ruga să găsiţi o soluţie cu prioritate pentru această comună.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Sunt convins că aceste elemente vor fi reţinute.
- 90 -
Dau cuvântul domnului secretar de stat, microfonul 9.
Domnul Király Andrei-Gheorghe : Mulţumesc.
Domnule senator, de acea, la finalul răspunsului, am spus că lucrarea, comuna,
satul respectiv, este inclusă pe lista de prioritate a ministerului. Deci, în momentul de faţă
se lucrează la aceste liste. Să sperăm la o hotărâre a Guvernului care va realiza în parte
cerinţele care sunt formulate.
Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc.
Doresc să informez plenul Senatului că răspunsurile orale din partea Guvernului
vor fi transmise în scris următorilor colegi: domnului senator Alexandru Cordoş, domnului
senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC;
domnului senator Ion Ruşeţ, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnului senator
Marius-Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se solicită, din partea Guvernului, amânarea răspunsurilor la întrebarea adresată
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului de domnul senator Marius-Petre Nicoară,
la întrebarea adresată Ministerului Sănătăţii de domnul senator Sorin Serioja Chivu şi la
întrebarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului de domnul senator
Emilian-Valentin Frâncu.
De asemenea, se vor transmite răspunsuri în scris la interpelările adresate de
următorii senatori: domnul senator Adrian Ţuţuianu, domnul senator Valer Marian şi domnul
senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC;
doamna senator Minerva Boitan, domnul senator Emilian-Valentin Frâncu şi domnul senator
Marius-Petre Nicoară, din partea grupului parlamentar al PNL; domnul senator Augustin-
Daniel Humelnicu din partea Grupului parlamentar al PDL.
Cu aceasta segmentul dedicat întrebărilor interpelărilor şi răspunsurilor din partea
Guvernului a fost epuizat.
Declar încheiate lucrările şedinţei Senatului României de astăzi 21 iunie 2010. Vă