S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 martie 2014 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de senatorii: - Mihai-Viorel Fifor (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Securitatea energetică – o nouă direcţie spre o creştere economică sustenabilă”; - Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Un Guvern cu scamă pe frunte”; - Emil-Marius Paşcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Statul de drept nu poate fi negociat în numele agresiunilor politice etnice minoritare!”; - Ionel-Daniel Butunoi (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Respectarea angajamentelor”; - Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică referitoare la manifestaţiile organizate recent în unele oraşe ale ţării de către reprezentanţi ai minorităţii maghiare; - Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Extremismul se combate prin fermitatea legii şi prin prosperitate”; - Florinel Butnaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cardul de sănătate”; - Octavian Motoc (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „12 motive pentru care PNL a ieşit de la guvernare”; - Valer Marian (independent) – declaraţie politică având ca titlu „Premierul Ponta a trădat Transilvania”; - Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „După USL, potopul!”; - Florian Popa (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reglementări urgente şi totuşi inutile sănătăţii”; - Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca temă stabilitatea ţării, prioritate absolută a clasei politice din România; - Ben-Oni Ardelean (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Protejaţi patrimoniul României!”; - Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Absorbţia fondurilor europene – o prioritate strategică pentru Guvernul Victor Ponta”; - Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „22 de luni de incompetenţă”; - Gheorghe Saghian (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Sănătatea mintală”; 6
92
Embed
S T E N O G R A M A - senat.ro · S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 18 martie 2014 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de senatorii: - Mihai-Viorel Fifor (PSD)
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 18 martie 2014
S U M A R
1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:
- Mihai-Viorel Fifor (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Securitatea
energetică – o nouă direcţie spre o creştere economică sustenabilă”;
- Viorel Grigoraş (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Un Guvern cu scamă
pe frunte”;
- Emil-Marius Paşcan (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Statul de drept
nu poate fi negociat în numele agresiunilor politice etnice minoritare!”;
- Ionel-Daniel Butunoi (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Respectarea
angajamentelor”;
- Puiu Haşotti (PNL) – declaraţie politică referitoare la manifestaţiile organizate
recent în unele oraşe ale ţării de către reprezentanţi ai minorităţii maghiare;
- Dumitru Oprea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „Extremismul se
combate prin fermitatea legii şi prin prosperitate”;
- Florinel Butnaru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cardul de sănătate”;
- Octavian Motoc (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „12 motive pentru
care PNL a ieşit de la guvernare”;
- Valer Marian (independent) – declaraţie politică având ca titlu „Premierul Ponta
a trădat Transilvania”;
- Găvrilă Ghilea (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „După USL, potopul!”;
- Florian Popa (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reglementări urgente şi
totuşi inutile sănătăţii”;
- Sorin-Constantin Lazăr (PSD) – declaraţie politică având ca temă stabilitatea
ţării, prioritate absolută a clasei politice din România;
- Ben-Oni Ardelean (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Protejaţi
patrimoniul României!”;
- Florin Constantinescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Absorbţia
fondurilor europene – o prioritate strategică pentru Guvernul Victor Ponta”;
- Alin-Păunel Tişe (PDL) – declaraţie politică având ca titlu „22 de luni de
incompetenţă”;
- Gheorghe Saghian (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Sănătatea
mintală”;
6
- 2 -
- Biró Rozalia-Ibolya (UDMR) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua
Europeană a Pacienţilor”;
- Nicolae Moga (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Ziua Mondială a Apei –
apa şi energia”;
- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Susţinem
mediul de afaceri. Susţinem clasa de mijloc.”;
- Doina Silistru (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Candidatul naţional”;
- Petru-Alexandru Frătean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Tensiunile şi
instabilitatea alungă investiţiile şi întârzie dezvoltarea. Cine şi de ce are acest
interes antiromânesc?”;
- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Împotriva
cinismului şi minciunii”;
- Augustin-Constantin Mitu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Oglindă,
oglinjoară, cine-i cel mai şef din ţară?”;
- Mihai Niţă (PC) – declaraţie politică având ca titlu „Menţinerea Alro în
funcţiune, vitală pentru Slatina”;
- Octavian-Liviu Bumbu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Cazul László
Tökés – s-a depăşit orice limită”;
- Haralambie Vochiţoiu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „România şi
Strategia «Europa 2020» privind combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale”.
2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 45-46; 47
3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24 – 29 martie 2014. 46
4. Aprobarea unor modificări în componenţa nominală a comisiilor permanente ale
Senatului.
47-55; 62
5. Informarea plenului Senatului cu privire la:
1. Respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la
Lisabona pentru:
Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind o
reţea europeană de servicii de ocupare a forţei de muncă, accesul lucrătorilor la
serviciile de mobilitate şi integrarea în continuare a pieţelor forţei de muncă –
COM(2014) 6 final;
2. Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2014:
Comunicare privind Programul Comisiei Europene pentru anul 2014 –
COM(2013) 739 final.
55
- 3 -
6. Prezentarea:
1. Raportului asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,
combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al III-lea 2013;
2. Raportului asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,
combaterea corupţiei şi petiţii în trimestrul al IV-lea 2013;
3. Raportului asupra petiţiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,
combaterea corupţiei şi petiţii în semestrul al II-lea 2013.
57
7. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Memorandumului de
Înţelegere dintre Guvernul României şi Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului
Europei în domeniul criminalităţii informatice din Bucureşti şi statutul juridic al
acestuia, semnat la Bucureşti la 15 octombrie 2013. (L188/2014)
59
8. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului
nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în
România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a
străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România,
precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic
European. (L24/2014)
60
9. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor
acte normative. (L589/2011)
(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)
62-65; 85
10. Dezbaterea şi respingerea Proiectului de lege pentru modificarea art. 2531 din Codul
penal. (L296/2012)
(Reexaminare ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale)
65-67; 85-86
11. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. (L7/2014)
68
12. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea
Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum şi a altor acte normative. (L670/2013)
69-70;
86
13. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. (L682/2013)
70
14. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind organizaţiile cooperatiste
şcolare. (L695/2013)
71
15. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea
articolului 5 din Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de
învăţământ. (L688/2013)
73
- 4 -
16. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind îmbunătăţirea structurii
rezervelor internaţionale ale României. (L677/2013)
75-77; 86
17. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 571 din
22 decembrie 2003, Codul fiscal. (L694/2013)
77
18. Dezbaterea şi respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 284 din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal. (L690/2013)
86
19. Continuarea dezbaterilor şi adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie. (L588/2013)
89
20. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii
Constituţionale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului,
conform prevederilor art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată:
- Lege pentru ratificarea Tratatului privind comerţul cu arme, adoptat la New York
la 2 aprilie 2013 şi semnat de România la New York la 3 iunie 2013 – procedură
de urgenţă;
- Lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv
dintre Uniunea Europeană, în calitate de Împrumutător, şi România, în calitate de
Împrumutat, şi Banca Naţională a României, în valoare de maximum 2 miliarde
de euro, semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Luxemburg la 19 noiembrie
2013, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Uniunea Europeană şi România,
semnat la Bucureşti la 5 noiembrie 2013 şi la Bruxelles la 6 noiembrie 2013 –
procedură de urgenţă;
- Lege pentru ratificarea Acordului Intern dintre reprezentanţii guvernelor statelor
membre ale Uniunii Europene, reuniţi în cadrul Consiliului, privind finanţarea
ajutoarelor Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru
perioada 2014 – 2020, în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-UE şi
privind alocarea de asistenţă financiară pentru ţările şi teritoriile de peste mări
cărora li se aplică partea a patra din Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene, semnat la Bruxelles la 24 iunie 2013;
- Lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena
din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la
Londra la 1 noiembrie 2002;
91
- 5 -
- Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere dintre Guvernul României
şi Consiliul Europei privind Oficiul Consiliului Europei în domeniul criminalităţii
informatice din Bucureşti şi statutul juridic al acestuia, semnat la Bucureşti la 15
octombrie 2013 – procedură de urgenţă.
- 6 -
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 18 martie 2014
Şedinţa a început la ora 9.05.
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al
Senatului, înlocuit de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele
Senatului, asistaţi de domnii senatori Ion Rotaru şi Alexandru Pereş, secretari ai Senatului.
Domnul Ioan Chelaru:
Bună dimineaţa!
Permiteţi-mi să deschid şedinţa de azi şi să invit la microfon pe domnul senator Fifor Mihai,
pentru a-şi prezenta declaraţia politică.
Domnilor colegi,
Domnule senator,
Vă atrag atenţia că există o limită în timp a declaraţiilor politice, mai ales la Grupul
parlamentar al PSD, unde sunt 19 declaraţii politice pe 40 de minute, aşa că vă rog pe toţi, indiferent
de grupul politic din care faceţi parte, dacă se poate, să exprimaţi toate ideile pe care le aveţi într-un
timp rezonabil.
Mulţumesc.
Domnul Mihai-Viorel Fifor:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Bună dimineaţa, stimaţi colegi!
Declaraţia politică de astăzi se numeşte „Securitatea energetică – o nouă direcţie spre o creştere
economică sustenabilă”.
Stimate colege,
Stimaţi colegi,
După cel de-al Doilea Război Mondial, energia a devenit un factor determinant atât pentru
dezvoltarea economico-socială, cât şi pentru societăţi în ansamblu, generând diverse preocupări în
acest sens.
În 1992, prin Agenda 21, Organizaţia Naţiunilor Unite aprecia că, în mod covârşitor, evoluţia
societăţii umane şi, implicit, dezvoltarea economică naţională şi mondială sunt profund influenţate de
resursele naturale, în special de cele energetice. Astfel, printre alte concepte promovate de-a lungul
timpului, se regăseşte şi conceptul de „securitate energetică”, acesta reprezentând o importanţă
deosebită din două considerente. Pe de o parte, este văzută drept cheia securităţii regionale, în
- 7 -
contextul actual al infrastructurii energetice, iar, pe de altă parte, ia în considerare diversitatea
resurselor energetice, de aici decurgând şi importanţa conservării şi gestionării acestora în vederea
utilizării lor pe o perioadă determinată.
Ţara noastră se află pentru prima dată în situaţia în care poziţia geografică şi mai ales poziţia
geopolitică îi conferă acesteia o serie de oportunităţi pe plan energetic, care trebuie valorificate la
adevăratul lor potenţial. Prin intermediul acestora, România poate fi considerată o poartă de intrare sau
un spaţiu de tranzit în blocul economico-politic al Uniunii Europene între producătorii reprezentativi şi
marii consumatori europeni.
Din perspectiva necesarului de consum, securitatea energetică înglobează două aspecte,
respectiv accesibilitatea la surse noi de aprovizionare, precum şi disponibilitatea acestora în sensul
garantării pe termen lung a livrărilor, în condiţiile limitative ale orizontului de timp.
Corelând aceste două aspecte cu nivelul legislativ, apreciez că securitatea din punct de vedere
energetic este asumată şi transpusă în practica economică de către Guvernul Ponta prin intermediul
unor instrumente pe care orice stat european, în acest moment, ar trebui să le deţină: infrastructuri
energetice de producţie şi transport adecvate, tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic şi
pieţe concurenţiale de energie complet liberalizate.
Guvernul României a fost nevoit şi a reuşit cu succes să se alinieze la ţintele propuse de
Uniunea Europeană, făcând faţă, astfel, principalelor provocări la scară globală, în condiţiile în care
mai are multe de recuperat în raport cu alte state dezvoltate ale Uniunii, astfel competitivitatea
economică şi dezvoltarea durabilă bazându-se în mare parte pe consumul eficient de energie.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul Marian Valer. Nu este.
Îl invit la microfon pe domnul Grigoraş Viorel. Se pregăteşte domnul senator Paşcan Marius.
Domnul Viorel Grigoraş:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Un Guvern cu scamă pe frunte”.
Azi nu mai avem USL, ci un Guvern remaniat, cu un nou program de sorginte UDMR. Această
formaţiune etnică cameleonică a fost în componenţa tuturor guvernelor, indiferent de culoare, din
ultimii 20 de ani.
UDMR-ul nu a venit cu vreo propunere de dezvoltare economică a ţării, ci numai cu pretenţii
pentru satisfacerea intereselor proprii, etnice, neincluzând şi interesele altor etnii. În fond, UDMR a
urmărit doar separarea teritorială faţă de România.
- 8 -
Liderii maghiari au creat o breşă în noul Program de guvernare, breşă care permite, printre
altele, şi arborarea steagului secuiesc ca drapel oficial al mai multor judeţe. Este grav că actualul
premier permite îndeplinirea dezideratului UDMR. În acordul dintre PSD şi UDMR, acord inclus în
Programul de guvernare asumat, se prevede că orice unitate administrativ-teritorială îşi poate arbora
propriul steag, dacă acesta se află alături de steagul Uniunii Europene şi de cel al României.
Acest fapt este neconstituţional. Exploatând, am putea spune că există posibilitatea de a se arbora şi
un steag care să reprezinte o piesă de lenjerie intimă, deoarece nici steagul aşa-zis secuiesc nu este un steag
oficial recunoscut în România, cu atât mai grav că nu există unitate administrativ-teritorială a vreunui
ţinut.
Aşa cum se prevede în art. 3 din Constituţia României, „teritoriul este organizat, sub aspect
administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”. Deci
cuvântul „ţinut” nu apare nicăieri. Pe cale de consecinţă, nici Ţinutul Secuiesc nu este unitate
administrativ-teritorială.
De la mic la mare, din aproape în aproape, UDMR-ul şi extremiştii vor să fie mai aproape de
visul lor, autonomia teritorială, inventând şi aşa-zisul ţinut al secuilor. Cu toate că a fost şosetă în
pantoful numit Guvern, UDMR-ul nu şi-a uitat niciodată scopul: autonomia.
Pentru a-şi asigura o guvernare confortabilă, PSD a acceptat toate condiţiile UDMR-ului,
deoarece nici partidul lui Ponta nu cred că e naţional. Să nu uităm ce zicea Dan Şova de un fost
Guvern PDL-UDMR: „Vreau să vă spun că actualul Guvern este susţinut şi de Uniunea Democrată a
Maghiarilor din România. Este susţinut şi de cei care îl reprezintă, din nefericire, pe cel care l-a
spânzurat simbolic pe Avram Iancu.”
Urmare a acordului semnat între Ponta şi UDMR, grupurile extremiste au participat la o
comemorare a secuilor martiri şi au cerut statut de regiune autonomă specială. Manifestaţia a pornit
într-un marş neautorizat pe străzile din Târgu-Mureş. Eurodeputaţii László Tökés şi Csaba Sógor
afirmă că autorităţile de la Bucureşti duc o politică de asimilare a minorităţilor secuilor. Cum marşul se
anunţa a fi paşnic, dar prin acţiuni de huliganism s-a transformat într-o încercare de sfidare a ordinii de
drept constituţională, cerând autonomie faţă de România pe principiul „scopul scuză mijloacele” şi nu
contează ce mijloace trebuie să folosească, aşa-zişii reprezentanţi ai secuilor au invocat autonomia
unui ţinut inexistent în România. Azi vor arbora un steag, mâine vor vorbi numai în maghiară în
instituţii.
Acordul dintre Ponta şi UDMR mai prevede reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie
maghiară în diferite instituţii, structuri deconcentrate şi instituţii la nivel judeţean şi local fără să
includă şi reprezentanţii altor etnii. Unul din punctele moţiunii împotriva Guvernului Ungureanu din
2012 l-a reprezentat înfiinţarea unei facultăţi de medicină în limba maghiară.
- 9 -
La doar doi ani distanţă, percepţia este total opusă. Ce-i drept, acum, nu termenii sunt diferiţi, ci
interesele. UDMR este aproape de ceea ce nici nu visa în timpul guvernărilor lui Emil Boc şi Mihai-Răzvan
Ungureanu: steagul secuiesc arborat legal pe instituţiile publice ale statului român, limba maghiară ca
limbă oficială de stat în Transilvania, segregarea pe criterii etnice maghiare a UMF Târgu-Mureş,
blocarea unor procese privind inscripţiile în limba maghiară.
Susţinerea de către Ponta şi UDMR în Parlamentul României a unor legi care sunt menite să
creeze discriminări între cetăţenii români este inacceptabilă pentru grupurile parlamentare care
respectă prevederile Constituţiei României. Sunt convins că niciun parlamentar român…
Domnul Ioan Chelaru:
Timpul, timpul, stimate coleg! Eraţi în sală când am atras atenţia. Rămâne grupul fără timp
pentru ceilalţi colegi.
Domnul Viorel Grigoraş:
Da, tocmai am terminat. Tocmai am terminat şi închei cu două mesaje.
Unul, adresat tuturor maghiarilor: „La mulţi ani, fraţi maghiari!” Pentru că în 15 martie a fost
Ziua Internaţională a Maghiarilor de Pretutindeni.
Şi al doilea mesaj, lui László Tökés. Am făcut unele „cercetări” şi am descoperit unde este
Ţinutul Secuiesc: în gaura de la kürtös kalács.
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Din 27 de minute, 12 minute a fost timpul dumneavoastră. Dacă liderul grupului e mulţumit, eu
nu am nimic împotrivă.
Îl invit la microfon pe domnul senator Paşcan Marius. Se pregăteşte domnul senator Butunoi
Ionel.
Domnul Emil-Marius Paşcan:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Distinşi colegi,
Declaraţia mea politică se intitulează „Statul de drept nu poate fi negociat în numele
agresiunilor politice etnice minoritare!”.
Mişcările extremiste, iredentiste, etnice separatiste care au avut, în mod repetat în ultimii ani,
drept ţintă şi loc de rezonanţă municipiul Târgu-Mureş au trezit, în sfârşit, din letargie şi expectativă
instituţiile statului român. Suntem mult prea toleranţi şi îngăduitori atunci când permitem unor
formaţiuni politice interzise în Ungaria, precum Garda Ungară sau Organizaţia celor 64 de comitate, în
solidar cu Partidul Jobbik, să mărşăluiască într-o manieră gregar triumfalistă şi conflictualist prin
- 10 -
centrul României, în tendinţa de a resuscita reveriile apuselor imperii şi a reclama, prin instigare şi
agresivitate, graniţe teritoriale de mult apuse prin istorie.
Declararea de către Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Interne, a unor lideri şi
reprezentanţi ai formaţiunilor politice menţionate ca indezirabili pe teritoriul României reprezintă o
măsură, din păcate, nepermis tergiversată, dar justă şi absolut necesară. Se cuvine să punem în lumină,
netimorat şi responsabil, caracterul vădit anarhist al acestor agenţi politici provocatori de dezordine
socială, clamând nesupunerea civică şi pledând pentru enclavizare etnică, cu complicitatea unor forţe
politice susţinând separatismul şi autonomia teritorială pentru minoritatea maghiară din România, chiar
de la nivelul guvernamental şi politic de vârf al Ungariei.
La manifestarea din 10 martie 2014 de la Târgu-Mureş, aceşti anarhişti, periculoşi pentru orice
stat de drept, au incendiat drapelul Uniunii Europene în faţa Palatului Culturii din Târgu-Mureş,
arătând, de fapt, că resping barbar valorile europene, la care atât România, cât şi Ungaria s-au raliat.
Nu trebuie să permitem ca apropiatele alegeri generale din Ungaria să creeze cadrul necesar
pentru ca astfel de forţe politice extremiste să participe la tulburarea sau vitriolarea relaţiilor interetnice
dintre români şi maghiari. Să nu uităm că demersurile pentru recunoaşterea şi legitimarea aşa-zisului
Ţinut Secuiesc au fost respinse inechivoc la nivelul Uniunii Europene şi chiar de către Organizaţia
Naţiunilor Unite, unde artizanii belicoşi ai autonomiei teritoriale au căutat protecţie.
La urma urmei, instituţiile statului român trebuie doar să vegheze la respectarea legislaţiei în
vigoare. Nici măcar nu trebuie create noi acte normative, menite să asigure respectarea statului de
drept.
Iată ce prevede art. 3 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice: „Pot funcţiona
ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru
respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a
ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.”
În aceeaşi lege, se stipulează la alin. (2) că „sunt interzise partidele politice care, prin statutul,
programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30
alin. (7) din Constituţie”, respectiv sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la
război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor
moravuri.
Iar la art. 40 alin. (2) din Constituţie se stipulează că: „Partidele sau organizaţiile care, prin
scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de
drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”
- 11 -
Aşadar, să asigurăm în mod responsabil şi hotărât respectarea legislaţiei în vigoare pentru a
apăra valorile noastre democratice fundamentale.
Mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Butunoi Ionel. Se pregăteşte domnul senator Puiu
Haşotti.
Domnul Ionel-Daniel Butunoi:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
„Respectarea angajamentelor”
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,
Subiectul despre care vreau să vă vorbesc astăzi este unul actual, cel al destrămării Uniunii
Social-Liberale, dar mai ales subiectul demisiei din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului Crin
Antonescu, ambele evenimente fiind dezamăgitoare pentru alegătorii care şi-au exprimat încrederea în
USL. Şi la nivel personal, acestea mă decepţionează profund, deoarece ele transmit o lipsă de
seriozitate şi o neasumare în faţa cetăţenilor a actului guvernării ferme şi clare.
În repetate rânduri, PSD şi-a exprimat convingerea că acest conflict se poate rezolva. Din
păcate, toate eforturile noastre nu au reuşit să facă faţă gesturilor incredibile ale PNL şi mai ales ale
liderului său, Crin Antonescu, un om în care am crezut, un om căruia i-am acordat mereu respectul
cuvenit şi mai ales un om care ne-am dorit să ne fie partener viabil în lupta contra regimului Traian
Băsescu şi a politicilor dăunătoare ale acestuia.
Din păcate, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar aşteptările noastre că vom
avea, până la capăt, dovada seriozităţii şi responsabilităţii au fost înşelate.
Schimbarea atitudinii acestuia, manifestată prin îndulcirea discursului faţă de Traian Băsescu,
precum şi adoptarea unor teme preferate celui din urmă ne-au făcut să înţelegem de fapt de ce acesta
nu şi-a mai dorit să fie un partener în USL. Mai ales însă, schimbarea viziunii asupra actului justiţiei,
în care părerea domnului Antonescu a suferit modificări majore, ne face să realizăm că distanţarea de
principiile care au stat la baza USL – şi în care PSD încă mai crede – este ireversibilă.
Gestul demisiei din funcţia de preşedinte al Senatului nu a făcut decât să sublinieze că domnul
Crin Antonescu este indecis şi că acţionează în mod impulsiv, sub imperiul stărilor emoţionale
personale, fără a lua în calcul impactul deciziei sale asupra stabilităţii politice din Parlament.
A acţiona ca un om de stat şi nu ca un om politic, iată un principiu străin liderului liberal. USL,
cu toate conflictele apărute pe parcurs, a fost un proiect în care PSD a crezut cu tărie şi pe care acesta a
- 12 -
încercat să-l menţină pentru bunăstarea societăţii şi pentru respectarea legăturilor şi onorarea încrederii
acestora.
Din păcate, PNL şi-a arătat adevărata faţă, creând momente de instabilitate politică şi socială.
Ne dorim să depăşim aceste evenimente, să continuăm să luptăm pentru dezvoltarea economică a ţării.
Mai ales însă, ne dorim să arătăm alegătorilor că noi ne vom respecta angajamentele luate în faţa lor,
chiar dacă vechii noştri parteneri nu mai doresc să facă la fel şi să ne fie alături.
Vă mulţumesc.
Cu deosebită stimă, senator de Galaţi Butunoi Ionel-Daniel.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Puiu Haşotti. Se pregăteşte domnul senator
Dumitru Oprea.
Domnul Puiu Haşotti:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Încep cu o evidenţă. România de azi este, mai presus de orice sincopă sau imperfecţiune în
funcţionarea angrenajului statal, o ţară democratică şi europeană, ai cărei cetăţeni, indiferent că sunt
majoritari sau minoritari din punct de vedere etnic, se pot manifesta public în deplină libertate de
expresie, respectând, se înţelege, litera şi spiritul legii, în primul rând respectând Constituţia şi, cu
precădere, primul articol al ei, care sună aşa: „România este stat naţional, suveran şi independent,
unitar şi indivizibil.”
Orice încălcare, cu voie sau fără voie, a acestei prevederi fundamentale nu este doar blamabilă,
ci ea trebuie să atragă, neîntârziat, suportarea rigorilor legii.
În acest cadru trebuie plasate recentele mitinguri şi demonstraţi organizate în 10 şi 15 martie, în
mari oraşe ale ţării, de către reprezentanţi ai minorităţii maghiare. Din păcate, este de spus însă că la
aceste întruniri publice s-au înregistrat, prin atitudini, simboluri şi sloganuri, fapte care nu pot fi
catalogate altfel decât atingeri reprobabile ale demnităţii şi sensibilităţii naţionale româneşti. Nu le
inventariez, dar aici nu pot să nu constat că, la foarte scurt după constituirea Guvernului Ponta 3, în
care UDMR este un stâlp de sprijin, acţiunile şi atitudinile şovine, iredentiste, extremist antiromâneşti
au ieşit din nou la suprafaţă. Să fie o întâmplare? Să fie o coincidenţă? N-aş vrea să mă exprim acum.
Nu prea îmi vine însă a crede.
Şi noi cunoaştem atitudinea şi programul UDMR-ului, conduita politică şi mai ales pretenţiile
puse de fiecare dată drept condiţie pentru a fi luat în barca puterii. Bunăoară, în privinţa autonomiei
administrative a unor zone în care minoritatea maghiară este majoritară. Foarte bine, dar atâta autonomie
- 13 -
administrativă locală câtă există într-o zonă a ţării, aceeaşi şi în celelalte zone. Nu putem admite că există
zone cu autonomie administrativă mai mare şi zone cu autonomie administrativă mai mică.
Pentru a fi corect, am constatat cu satisfacţie că, în contextul manifestărilor publice din ultima
vreme, lideri importanţi ai UDMR s-au pronunţat împotriva extremismelor de orice natură, inclusiv celui
propagat de formaţiuni politice din Ungaria, care şi-au făcut simţită prezenţa recent în Transilvania. În
schimb, alţi lideri ai comunităţii maghiare şi-au manifestat nemulţumirea faţă de măsurile restrictive
luate de autorităţile de la Bucureşti faţă de organizaţii şi persoane virulent antiromâneşti, chiar
fascistoide, care s-au ilustrat ca atare la Târgu-Mureş, dar şi în alte oraşe ardeleneşti.
Este oare o politică a dublei măsuri?
Stimaţi colegi,
Am asistat, în acelaşi context al unor intolerabile acţiuni şi declaraţii antiromâneşti, care, toate
şi fiecare în parte, sunt grave încălcări ale ordinii constituţionale din România, am asistat, zic, la
reacţia, dacă nu palidă, atunci măcar tardivă a autorităţilor de stat române, în frunte cu actualul
Guvern, instituţii legiuite, de la care cetăţenii acestei ţări aşteaptă protecţie, siguranţă şi apărarea
demnităţii.
Ca un simplu exemplu, mi s-ar fi părut cât se poate de firesc să vedem cu toţii că o grupare
catalogată drept extremistă în propria-i ţară – Jobbik – să fie interzis a se manifesta în voie pe teritoriul
nostru naţional cu mult înainte de măsurile restrictive, bine-venite, de la sfârşitul săptămânii trecute,
inclusiv prin notificări în acest sens către Guvernul de la Budapesta, care nu s-au făcut.
Altfel, rezultatele s-au văzut, mergând până la defilarea într-un oraş românesc a
vicepremierului maghiar, defilare călare într-un oraş românesc, care mi-a amintit de intrarea călare a
lui Miklós Horthy în Cluj, când Ardealul a fost răpit în urma unui dictat nefericit şi care este considerat
un abuz de către foarte mulţi politicieni, chiar şi din această ţară.
Intrarea aceasta pe cal, nu ştiu, poate este vreun atavism milenar. Încă nu m-am aplecat cu
multă atenţie asupra acestor chestiuni.
Cum spuneam la început, ar fi multe de comentat, însă, în situaţia în care – şi mă adresez
colegilor din Grupul parlamentar al PSD –, în situaţia în care UDMR va formula pretenţii de
neacceptat, care să lezeze interesul naţional şi demnitatea naţională, eu cred că noi, liberalii, putem să
dăm un vot favorabil proiectelor de lege venite de la Guvern care sunt în interesul cetăţenilor acestei
ţări. Nu este vorba de refacerea USL, vreau să fiu foarte limpede. Este vorba că avem obligaţia să
sprijinim un Guvern care nu cedează la nişte presiuni antiromâneşti.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim, domnule senator.
Să fiţi absolut convins că PSD nu va vota legi de natura celor care ar impieta sau ar aduce
atingere Constituţiei României. Niciodată.
- 14 -
Domnul Puiu Haşotti:
Domnule preşedinte de şedinţă, dacă toţi colegii de la PSD ar fi ca dumneavoastră, aş fi foarte
liniştit.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc frumos.
Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru.
Domnul Marian Valer este?
Nu este. În aceste condiţii, se pregăteşte domnul senator Butnaru Florinel.
Domnul Dumitru Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Declaraţia de astăzi are titlul – se pare că mai mulţi colegi s-au dus în zona asta, rezultând
importanţa ei – „Extremismul se combate prin fermitatea legii şi prin prosperitate”.
Orice persoană responsabilă este de acord că xenofobia trebuie combătută cu fermitate. Este
necesar ca tulburările provocate de organizaţii extremiste, din România sau de oriunde, să fie oprite
prin exigenţa legii. Din păcate, xenofobii reuşesc să genereze efecte mai grave: deviază agenda publică
de la probleme cu adevărat stringente, cum ar fi cele economice.
În România, pe acest fond, nu se mai aude nimic despre temele cu adevărat arzătoare. Par uitate
privatizările de la Oltchim, CFR Marfă, soarta agriculturii sau necazurile din energie, lucruri care
influenţează direct viaţa de zi cu zi a fiecăruia, indiferent de etnie. La fel, nu mai dezbate nimeni
problema birocraţiei din administraţie sau stadiul construcţiei autostrăzilor.
Dar, dacă tot am adus aminte de autostrăzi, poate ar fi bine să ne precizeze miniştrii din
Guvernul Ponta 3 în ce stadiu este proiectul Iaşi – Târgu-Mureş. Pentru Ponta 1, autostrada a fost
prioritară electoral. Pentru Ponta 2, n-a mai existat, iar acum nu se mai ştie nimic despre ea, precum
miraculosul avion dispărut al Malaeziei.
Puterea trebuie să aibă în vedere că şi neajunsurile din infrastructură şi economie întreţin
pornirile naţionaliste. O autostradă prin Ardeal ar aduce un plus de prosperitate pentru toţi cei aflaţi în
preajma ei, fără a ţine cont de origine. Drumurile unesc, sărăcia dezbină.
De aceea, obsesiilor etnice ale unora trebuie să li se răspundă cu o poziţie orientată către
dezvoltare economică şi un nivel de trai mai bun. Pe lângă intransigenţa legislaţiei în spirit european,
oamenii trebuie convinşi că proiectele de viitor sunt cele care asigură o evoluţie civilizată, nu
readucerea în discuţie a unui trecut fantasmagoric.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule senator.
- 15 -
Îl invit la microfon pe domnul senator Butnaru. Se pregăteşte domnul senator Marian Valer.
Domnul Florinel Butnaru:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia politică este intitulată „Cardul de sănătate”.
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor senatori,
De foarte mulţi ani, poate mai bine de un deceniu chiar, se vorbeşte despre introducerea unui
card de sănătate la nivel naţional. Cu toate acestea, inclusiv la ora actuală, lucrurile nu sunt încă
implementate, lucrându-se în continuare la crearea acestui card.
Importanţa unui card unic de sănătate pentru fiecare cetăţean este majoră în societatea actuală.
Beneficiile sale sunt multiple pentru sistemul de sănătate, şi nu numai. Astfel, prin introducerea acestui
card, ne vom alinia, în sfârşit, directivei europene care ne vorbeşte despre dreptul fiecăruia dintre noi
de a ne alege medicul.
Nu se poate, stimaţi colegi, să nu acţionăm pentru implementarea rapidă şi corectă a acestui
instrument extraordinar pentru sistemul de sănătate naţional. Fiecare dintre noi trebuie să facă toate
demersurile necesare pentru a sprijini acest fapt, având obligaţia de a ne asigura că acest card unic de
sănătate va fi, în sfârşit, introdus în practica medicală curentă. Mai mult decât atât, este nevoie şi după
aceea să ne concentrăm atenţia asupra promovării utilizării acestuia în mod corect.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer. Se pregăteşte domnul senator Motoc
Octavian.
Domnul Valer Marian:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Îmi cer scuze… (Replică neinteligibilă a domnului senator Valer Marian)
Domnul Ioan Chelaru:
Nu-i nimic, îl poftesc pe domnul senator Motoc şi reveniţi dumneavoastră. Nu uitaţi că aveţi 3
minute, vă rog.
Domnul Octavian Motoc:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Titlul declaraţiei politice de astăzi este „12 motive pentru care PNL a ieşit de la guvernare”.
Doamnelor şi domnilor senatori,
- 16 -
Foarte multă lume şi-a pus mari speranţe în USL. Toţi aşteptau salvarea de la o entitate politică
care a apărut ca prin minune, prin alăturarea incredibilă a unor rivali politici tradiţionali, şi au mizat pe
ea masiv, creând în Parlament o majoritate de neatins până atunci.
Dar iată că, la ceva mai mult de doi ani de la înfiinţare, într-un mod aparent nejustificat,
Partidul Naţional Liberal se retrage de la guvernare, marcând, practic, ruperea Uniunii Social-Liberale.
Mulţi se lasă mânaţi de tentaţia, inoculată şi de o serie de mijloace media, că vinovaţi de
această abandonare a electoratului USL ar fi PNL şi preşedintele său, Crin Antonescu. Oamenii simpli,
care şi-au pus toate speranţele în acest USL, aşteaptă încă să le explice cineva de ce s-a întâmplat acest
lucru cu adevărat.
Departe de a lămuri complet resorturile acestui divorţ politic, încerc să prezint, în cele ce
urmează, principalele motive ale sale.
Partidul Social Democrat nu a fost sincer cu partenerul său liberal nici măcar o singură zi. Nu s-a
gândit nici măcar o clipă să-l sprijine pe Crin Antonescu să câştige alegerile prezidenţiale, ci să-şi
desemneze, la momentul potrivit, propriul candidat oficial sau unul sprijinit din umbră pentru această
funcţie.
PSD s-a folosit de metode transpartinice oculte pentru a-i determina pe unii dintre miniştrii
liberali să susţină măsuri guvernamentale nediscutate cu partenerii liberali şi care nu făceau parte din
Programul de guvernare, de multe ori acestea ajungând la cunoştinţa preşedintelui şi a parlamentarilor
PNL din presă.
În timp ce oamenii protestau în stradă împotriva proiectului Roşia Montană şi a exploatării
gazelor de şist, iar premierul Ponta se declara, în calitate de persoană fizică, tot împotrivă, din păcate,
în Parlament, PSD a încercat să treacă legile contestate, îndreptăţind acuzaţiile de cointeresare
materială substanţială din partea firmelor interesate, pe care le-a avansat societatea civilă.
Premierul Ponta a semnat un ruşinos pact de coabitare cu preşedintele Băsescu, prin
intermediul căruia s-au păstrat pârghiile de subordonare a justiţiei în mâinile acestuia din urmă,
numindu-se în funcţiile cheie ale Ministerului Public procurori puternic aserviţi lui.
Comportamentul permanent al liderului PSD de la Senat este unul de socru al premierului, şi nu
de lider de grup parlamentar, acesta încercând şi chiar reuşind, în bună parte, să transforme
Parlamentul într-o anexă a Guvernului.
În afara cotei unice de l6%, care şi ea a fost păstrată cu mare greutate, dintre măsurile
guvernamentale lipsesc cele cu caracter liberal, care ar putea conduce la relansare economică.
PSD nu a acceptat să cedeze Ministerul de Interne şi funcţia de vicepremier cu atribuţii pe acest
domeniu lui Klaus Iohannis, din partea PNL, nu pentru altceva decât pentru a-şi asigura victoria la
europarlamentare şi la prezidenţiale, în buna tradiţie a tuturor alegerilor pe care le-a păstorit până acum.
- 17 -
Înfiinţarea USD a fost o încercare de confiscare…
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să vă apropiaţi de final.
Domnul Octavian Motoc:
… de către PSD a USL, pentru a obţine rezultate bune la europarlamentare, prin păcălirea
electoratului, datorată confuziei de denumiri.
Modul concertat în care PSD a încercat să-şi creeze o majoritate parlamentară fără PNL, prin
atragerea masivă a parlamentarilor din opoziţie, direct sau prin partidele-satelit, nu a fost, se vede, ceva
întâmplător. Ei preconizau de mult o înlăturare a PNL de la guvernare, cel mai probabil imediat după
europarlamentare.
PSD declară acum că ar fi fost de acord cu candidaturi comune la europarlamentare, însă, în
realitate, n-a afirmat acest lucru niciun moment anterior ieşirii liberalilor de la guvernare.
În PNL a existat o puternică susţinere a ideii de candidaturi comune pentru europarlamentare,
însă nu au existat parteneri de discuţie în acest sens.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Îmi pare rău, dar colegii dumneavoastră rămân fără timpi. Mai aveţi doi colegi care urmează să
ia cuvântul şi mai aveţi 3 minute pentru doi colegi. Eu n-am nimic împotrivă, dacă liderul, prezent aici,
e de acord ca ceilalţi doi colegi să nu mai… (Intervenţie neinteligibilă din sală)
Vă rog.
Domnul Octavian Motoc:
Acestea sunt lucrurile pe care fiecare cetăţean român trebuie să le ştie. Naţional-liberalii n-au
plecat de la guvernare dintr-un capriciu, ci pentru că au fost împinşi să iasă de la guvernare de către
PSD. USL nu mai există nu pentru că ne-am opus noi, ci pentru că PSD l-a înlocuit de mult cu USD,
iar în toate aceste ecuaţii doar PNL este cel care s-a ţinut de cuvânt.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule Motoc.
Îl invit la microfon pe domnul senator Marian Valer şi îl rog pe domnul senator Gavrilă Ghilea
să se pregătească.
Domnul Valer Marian:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică este intitulată „Premierul Ponta a trădat Transilvania”.
După nici doi ani de guvernare, tot mai mulţi români spun că premierul Victor Ponta a abandonat
sau chiar a trădat Transilvania. Nu neapărat pentru că în aceste zile a cooptat UDMR la guvernare,
- 18 -
oferind formaţiunii etnice maghiare trei posturi în Guvernul României – un vicepremier şi doi miniştri –,
mai mult de o duzină de funcţii de secretar de stat şi posturi de prefect şi subprefect în judeţele cu
populaţie maghiară. Pentru că nu este primul şef de partid şi de guvern care cheamă UDMR la guvernare,
cunoscut fiind că această formaţiune s-a aflat aproape neîntrerupt la guvernare în ultimii 18 ani.
Premierul Ponta a confirmat însă o anumită propensiune faţă de UDMR în chestiuni stringente
pentru maghiari şi ardente pentru românii din Transilvania.
Astfel, după câştigarea alegerilor parlamentare şi constituirea noului Guvern USL, şi-a luat
consilier pentru minorităţi naţionale un fruntaş UDMR, pe ex-senatorul György Frunda, cunoscut drept
un avocat subtil şi consecvent al autonomiei culturale şi teritoriale pe criterii etnice, precum şi al ideii
că statul român nu şi-a îndeplinit obligaţia stipulată în articolul III punctul 1 al Rezoluţiei Marii
Adunări Naţionale de la Alba Iulia: fiecare popor conlocuitor se va administra, judeca şi instrui în
limba proprie.
Sub guvernările Ponta 1 şi 2 au fost menţinuţi în funcţie mai mulţi secretari de stat desemnaţi
de UDMR în timp ce se afla la guvernare cu PDL şi UNPR – la educaţie, cultură, economie şi altele –,
precum şi majoritatea şefilor de instituţii deconcentrate promovaţi de UDMR în judeţele cu populaţie
maghiară.
Guvernul Ponta 2 acceptă de un an arborarea steagului secuiesc pe primăriile şi alte instituţii
oficiale din localităţile cu populaţie majoritară maghiară din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, după
ce în martie 2013 a făcut paradă că vor fi inventariate şi înlăturate de Ministerul de Interne.
Sub Guvernul Ponta 2 s-a îngăduit, anul trecut, să fie adoptată tacit de către Parlament, în care
avea majoritate de circa 70%, o propunere de lege privind arhivele naţionale, promovată de UDMR,
care permite preluarea a numeroase documente importante de către organizaţii religioase sau de altă
factură ale minorităţii maghiare.
Consider că premierul Ponta a desconsiderat şi a trădat, în mod deosebit, Transilvania, pentru
că, după preluarea preşedinţiei PSD şi a şefiei Guvernului, nu a asigurat nicio reprezentare a românilor
din această provincie istorică, cea mai mare din ţară, în Biroul permanent al PSD şi în Birourile
permanente ale celor două Camere ale Parlamentului.
Astfel, în Biroul permanent al PSD nu se află niciun vicepreşedinte naţional din Transilvania,
iar în Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor nu a fost oferită nicio funcţie de
preşedinte, vicepreşedinte, secretar sau chestor parlamentarilor social-democraţi din această zonă. În al
doilea rând, românii din Transilvania au avut cea mai slabă reprezentare din perioada postdecembristă
în Guvernul care şi-a încetat mandatul cu două săptămâni în urmă, ocupând în acesta doar un
portofoliu de ministru plin – Mircea Duşa la apărare – şi două funcţii de ministru delegat – Constantin
Niţă la energie şi Doina Pană la dialog social.
- 19 -
Domnul Ioan Chelaru:
V-aş ruga să finalizaţi, domnule senator.
Domnul Valer Marian:
Închei cu ultimul alineat.
Cea mai mare trădare a Transilvaniei a fost comisă însă de premierul Ponta în spinoasa şi
păguboasa problemă a retrocedărilor frauduloase făcute în zonă, îndeosebi în ultimul deceniu. Cu patru
luni în urmă, respectiv la începutul lunii noiembrie 2013, primul ministru anunţa cu mare tam-tam,
după o şedinţă a Biroului permanent al PSD, că partidul pe care-l conduce va propune constituirea unei
comisii parlamentare de anchetă a retrocedărilor frauduloase din Transilvania, care au culminat cu
retrocedarea unui sat întreg – Nadăş, din judeţul Arad –, şi o comisie parlamentară de anchetă cu
privire la dobândirea de către fiica preşedintelui României, Ioana Băsescu, a unui teren de circa 300 de
hectare.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Domnul Valer Marian:
Comisia parlamentară, închei, pentru cazul Nana a fost constituită în decurs de două săptămâni
şi a demarat rapid verificările de rigoare. Pentru comisia de anchetă a retrocedărilor frauduloase din
Transilvania nu s-a făcut însă niciun demers şi nu s-a mai suflat nicio vorbă, neluând fiinţă până în
ziua de astăzi.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu, domnule senator. O zi bună!
Îl invit la microfon pe domnul senator Gavrilă Ghilea.
Aduc la cunoştinţă Grupului parlamentar al PDL că sunt patru minute. Încercaţi să le împărţiţi
cu domnul Tişe Alin. Vă rog.
Se pregăteşte domnul profesor Popa.
Domnul Găvrilă Ghilea:
Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „După USL, potopul!”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Destrămarea USL, pecetluită zilele trecute prin înjurăturile reciproce pe care şi le-au adresat în
direct părinţii săi spirituali, ilustrează perfect zicala: „Să nu spui hop până n-ai sărit pârleazul!”
Când un proiect politic de anvergura acestei defuncte alianţe – fie ea şi contra naturii – câştigă
alegerile cu peste 60% din sufragii şi guvernează cu o centură de siguranţă a unei majorităţi
- 20 -
parlamentare de 70%, te-ai fi aşteptat ca protagoniştii săi să-şi onoreze toate promisiunile în avans şi
să-şi îndeplinească, punct cu punct, înainte de termen stufoasele obiective înscrise în Programul de
guvernare.
Cu toate acestea, în afară de panglicile întinse şi tăiate peste investiţiile preluate în stadii
terminale de la precedenta guvernare, nimic altceva decât gâlceava împărţirii ciolanului nu a prins
contur sub guvernarea USL. O altă ilustrare fidelă a unei zicale izvorâte din înţelepciunea populară:
„La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!”
Marile proiecte politice ale acestei alianţe – pentru că cele de infrastructură au existat doar în
mediul virtual, pe ecranul tabletei ministrului de resort –, fie că au vizat când regionalizarea, când
descentralizarea, ba chiar modificarea şi revizuirea Constituţiei, au eşuat lamentabil, discreditându-i pe
cei care le-au coordonat şi aruncând în derizoriu orice dezbatere publică asupra oportunităţii
implementării acestora.
Deşi beneficia de majoritatea confortabilă a peste două treimi din Legislativ, care puteau
legitima democratic, în procedură de urgenţă, orice proiect de act normativ, Cabinetul USL a preferat
să-şi subordoneze, practic, Parlamentul, teleguvernând ţara prin ordonanţe de urgenţă votate pe bandă
rulantă, fără dezbatere sau amendare, la simpla ridicare din sprânceană a liderului de grup parlamentar.
Vor trece luni şi poate chiar ani de activitate de cercetare penală până când va fi desluşit tâlcul
tuturor acestor ordonanţe de urgenţă, multe dintre ele create după chipul şi asemănarea clientelei
politice a USL.
S-a văzut doar că nici bine nu s-a apucat DNA de treabă, investigând cât de scurt e drumul unei
ordonanţe de urgenţă de la Autoritatea de Supraveghere Financiară la o societate de asigurări
clientelară, că barca USL a şi început să scârţâie pe la încheieturi şi s-a scufundat cât ai zice peşte.
Retragerea fără torţe a PNL de la guvernare, având ca unic punct pe ordinea de zi îndemnul
„Scapă cine poate!”, dar şi rumoarea care s-a instalat pe scena politică după destrămarea USL
demonstrează că marii păpuşari ai acestei alianţe s-au încurcat atât de mult în păienjenişul propriilor
minciuni, încât au devenit ei înşişi prizonierii unei cauze pierdute. Ceea ce a demonstrat, dacă mai era
nevoie, că o alianţă construită pe minciună…
Domnul Ioan Chelaru:
Aţi epuizat cele patru minute. Vă rog.
Domnul Găvrilă Ghilea:
… nu putea sfârşi altfel decât sufocată sub propria impostură.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
- 21 -
Grupul parlamentar al PDL a epuizat în integralitate timpul.
Îl invit la microfon pe domnul senator Popa. Se pregăteşte domnul senator Lazăr Sorin.
Domnul Florian Popa:
Bună dimineaţa!
Titlul declaraţiei: „Reglementări urgente şi totuşi inutile sănătăţii”.
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,
Mă adresez dumneavoastră pentru a vă atrage atenţia asupra unor modificări referitoare la un
domeniu de o importanţă majoră pentru toţi cetăţenii României. Este vorba de sănătatea noastră cea de
toate zilele, un bun nepreţuit pentru fiecare dintre noi.
Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2014 dată de Guvern aduce schimbări semnificative Legii nr. 95/2006
privind reforma sănătăţii. Cu siguranţă că necesitatea acesteia este bine argumentată de nevoia corelării
legislaţiei ţării noastre cu aceea a unor directive europene în domeniu.
Ceea ce este alarmant este însă faptul că această ordonanţă prevede numeroase modificări care
nu-şi au rostul, nefiind clarificat scopul lor. Mai mult decât atât, este nefundamentată urgenţa
modificării unor elemente adiacente celor care fac obiectul directivelor europene, cărora ordonanţa
consideră că se adresează.
În plus, schimbările sunt mult prea numeroase, venind, repet, peste aria de interes a directivelor
europene la care dorim să ne aliniem. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2014 se modifică peste
25% din Legea nr. 95/2006, fapt pe care-l considerăm a crea un precedent indezirabil şi chiar
periculos.
Trebuie să vă reamintesc ce a declarat preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu
privire la emiterea abuzivă de ordonanţe de urgenţă care nu sunt compatibile cu spiritul democraţiei,
deoarece o astfel de practică, în opinia lui, subliniază principiul controlului democratic reciproc.
Să nu uităm că o lege are caracter primordial din punct de vedere al tăriei juridice, astfel încât
ordonanţa în cauză pare a fi exagerată, mai ales în condiţiile în care se suprapune unor alte şase ordine
de ministru pe teme asemănătoare.
De asemenea, doresc să trag un semnal de alarmă asupra scopului modificărilor legislative.
Schimbarea unor alte acte normative prin hotărâri de guvern, fără termen precis, riscă să ducă la
legislaţie neaplicată, în cele din urmă. Ştim foarte bine reproşurile şi criticile primite de la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului privind aspecte legislative incoerente şi nepredictibile. Şi atunci să
reflectăm serios asupra faptului că se poate ajunge la subminarea activităţii legislative prin realizarea
unor acte normative inferioare, care dau şi ministerului dreptul de a dispune la orice oră asupra unor
aspecte extrem de importante.
- 22 -
Mă întreb chiar:
Ce studii de impact s-au făcut, ce buget s-a prevăzut şi ce riscuri şi evenimente clare s-au
prevăzut în elaborarea Ordonanţei de urgenţă nr. 2/2014? De ce să creăm artificii în defavoarea
omului? De ce să schimbăm lucruri de o importanţă majoră doar de dragul schimbării şi mai ales fără a
evalua corect şi concret impactul lor asupra societăţii?
Nu zice nimeni să nu încurajăm şi promovăm generaţia tânără în poziţiile cheie ale deciziilor,
în cadrul instituţiilor democratice ale societăţii. Dar totuşi, stimaţi colegi, cum poate oare un tânăr să
conducă o instituţie sanitară fiind doar un absolvent al unor cursuri de perfecţionare postuniversitară,
în management sau management sanitar, având o durată de minimum trei luni?
Stimaţi colegi,
Chiar dimineaţă am văzut la ştiri cum într-o instituţie sanitară din Bucureşti s-au cheltuit banii
pe tot felul de investiţii, unele chiar inutile, iar bolnavii nu aveau medicamente. Dacă vom trece evaziv
peste această ordonanţă, nu vom face altceva decât să dăm girul managerilor instituţiilor sanitare să se
poată folosi chiar de contractele cu casele de asigurări pentru a mai vopsi gardul încă o dată, adică, mă
scuzaţi, să poată face investiţii în infrastructură.
Stimaţi colegi,
Este nevoie să ne implicăm activ în evaluarea ordonanţelor, trebuie să înţelegem că adoptarea
lor necesită îmbunătăţiri majore, inclusiv asupra termenului unor măsuri, căci altfel riscăm procedura
de infringement şi cred că suntem cu toţii de acord că nu ne dorim acest lucru.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc şi eu, domnule profesor.
Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Lazăr Sorin. Se pregăteşte domnul
senator Ardelean Ben-Oni.
Domnul Sorin-Constantin Lazăr:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,
Astăzi mă voi referi la stabilitatea ţării, care trebuie să fie prioritatea noastră absolută.
Întâmplările ultimelor zile şi săptămâni au declanşat schimbări semnificative la nivelul
instituţiilor statului. Nu ne este, din păcate, pe deplin clar de ce s-a destrămat USL, alianţa politică în
care milioane de români şi-au pus speranţele, din moment ce PNL a folosit pretexte puerile pentru a se
dezice de acest parteneriat.
- 23 -
Vreau să subliniez că nu doar alegătorilor le-au fost înşelate aşteptările, ci şi multor oameni
politici, printre care mă număr.
Ca în orice angajament luat faţă de altcineva, ca partid, şi mai ales faţă de alegători, ne-am dorit
extraordinar de mult ca alianţa USL să continue şi să ducă mai departe proiectele pe care le-a început
şi schimbările pozitive pe care le-a declanşat în societate.
Din păcate, aşteptările noastre faţă de un partener care a dat dovadă de seriozitate în multe
cazuri din trecut au fost complet năruite.
Oare cum pot unii să te îmbrăţişeze şi să fie în acelaşi spirit de idei cu tine, ca apoi să se
întoarcă brusc din drumul comun şi, mai grav, să înceapă să te denigreze atât de înflăcărat?
Decenţa nu este o calitate a multora.
PSD a încercat – iar discursul repetat al premierului stă mărturie – să menţină alianţa USL,
susţinând neîncetat rolul şi necesitatea acesteia pentru dezvoltarea ţării. Mai mult decât atât, susţinerea
publică deschisă faţă de candidatura la alegerile prezidenţiale din toamnă a lui Crin Antonescu a fost
reiterată frecvent de către partidul nostru.
Se pare însă că PNL nu a înţeles acest mesaj, iar sprijinul PSD nu mai poate fi acordat.
Pretextele găsite de PNL pentru a rupe USL sunt jenante şi nefondate. Chiar numeroşi membri
importanţi ai PNL, precum domnul Călin Popescu-Tăriceanu, au refuzat să continue perpetuarea unor
idei bizare, ieşind din partid.
Nu mulţi pot să aibă tăria de a acţiona conform cu binele ţării, iar PNL dă dovadă că se pretează
la aspecte redundante şi dăunătoare stabilităţii politice a ţării.
Angajamentul luat faţă de români este unul major, iar noi vrem să îl continuăm prin asumarea
responsabilităţii actului guvernării, nu prin punerea unor orgolii personale mai presus de interesul naţional.
Trebuie să lăsăm deoparte evenimentele tulburătoare din ultima perioadă şi să ne facem datoria
către cetăţeni, de a guverna în mod ferm şi serios, în acord cu angajamentele luate, pe care noi, cel
puţin, am decis să ni le asumăm până la capăt.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Ardelean Ben-Oni. Se pregăteşte domnul
senator Florin Constantinescu.
Domnul Ben-Oni Ardelean:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor,
Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Protejaţi patrimoniul României!”.
- 24 -
Demersul de astăzi îşi propune să abordeze problematica politicii de patrimoniu, referindu-mă,
în mod specific, la protejarea patrimoniului cultural imobil, respectiv monumentele istorice şi siturile
arheologice.
Faptul că România este depozitara unor monumente istorice de valoare universală implică din
partea statului român o mare responsabilitate de a proteja şi revitaliza acest patrimoniu, atât în faţa
cetăţenilor României, cât şi în faţa comunităţii internaţionale.
Din păcate, această responsabilitate este insuficient asumată şi susţinută de către Guvern,
responsabilitatea privind îngrijirea acestor monumente fiind transferată către proprietari sau către
autorităţile publice locale, fără a exista programe coerente şi consistente în restaurarea şi renovarea
clădirilor-monumente istorice.
În acest moment, situaţia monumentelor istorice este catastrofală, toate studiile de specialitate
arătând ireversibilitatea distrugerilor din ultimul deceniu, România pierzând astăzi, din dezinteres, mai
multe monumente istorice decât în perioada demolărilor din perioada comunistă.
Din punctul nostru de vedere, sunt câteva cauze majore ale acestor distrugeri:
1. Absenţa finanţărilor dedicate monumentelor istorice şi siturilor arheologice – România nu
are un program coerent de prezervare a patrimoniului cultural construit, iar bugetele alocate
Ministerului Culturii, respectiv Institutului Naţional al Patrimoniului, sunt ridicole, în comparaţie cu
dimensiunea fenomenului de distrugere a acestui patrimoniu. Spre deosebire de alte state din estul
Europei, România nu a cerut Uniunii Europene fonduri nerambursabile pentru revitalizarea clădirilor
istorice, fonduri care ar fi rezolvat parţial nevoia de finanţare a domeniului.
2. O altă cauză majoră a distrugerii patrimoniului construit este blocajul instituţional. Deşi
Legea nr. 422/2001 este o lege europeană, în aplicarea ei, Ministerul Culturii şi direcţiile deconcentrate
din minister se confruntă cu o lipsă acută de personal de specialitate, atât din cauza restricţiilor de
angajare, cât şi din faptul că funcţionarii acestor structuri au o salarizare insuficientă. În acest moment,
nu funcţionează nicio comisie naţională sau zonală de monumente, ceea ce duce la imposibilitatea
activităţilor de avizare şi control.
3. A treia cauză este determinată de lipsa unor politici publice coerente de protejare a
patrimoniului. Nu avem un cod al patrimoniului, nu avem o strategie naţională privind renovarea
monumentelor istorice. Lipsa de interes a statului român faţă de propria istorie şi identitate, indiferenţa
faţă de propriile valori devin o caracteristică permanentă.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să sintetizaţi.
Domnul Ben-Oni Ardelean:
Soluţia de ieşire din acest impact este evidentă. Avem nevoie de finanţarea restructurării
monumentelor istorice, cea mai plauzibilă variantă fiind cea de includere a patrimoniului naţional
- 25 -
imobil în priorităţile de finanţare din fondurile europene de coeziune din exerciţiul bugetar european
2014 – 2021.
Închei atrăgând atenţia că banii care sunt investiţii în prezervarea şi reabilitarea monumentelor
istorice sunt bani care generează dezvoltarea şi civilizaţia. Prin definiţie, patrimoniu înseamnă ceea ce
generaţia noastră doreşte să lase generaţiilor viitoare.
Vă mulţumesc tare mult.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu.
Domnule senator Alin Tişe, aveţi minutul dumneavoastră.
Vă rog.
Domnul Florin Constantinescu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Am intitulat declaraţia politică de astăzi „Absorbţia fondurilor europene – o prioritate strategică
pentru Guvernul Victor Ponta”.
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi,
În programul politic asumat de Guvernul Victor Ponta, o prioritate strategică fundamentală o
constituie buna administrare a fondurilor europene, ceea ce înseamnă folosirea fondurilor europene
până la sfârşitul anului 2015 şi implementarea fondurilor aferente perioadei viitoare de programare,
2014 – 2020. Obiectivul este acela de a creşte absorbţia fondurilor europene: mărirea cofinanţării
pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.
Permiteţi-mi să-l citez pe domnul preşedinte Victor Ponta, care afirma că, „după doi ani de
stabilitate guvernamentală, am obţinut în 2013 cea mai mare creştere economică de după perioada
Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu, cea mai mică inflaţie de după 1989, venituri mai mari, subvenţii
mărite pentru agricultură, creşterea veniturilor pentru pensionari, bugetari, creşterea absorbţiei
fondurilor structurale de la un procent de 7% la peste 35%. Şi toate aceste elemente trebuie continuate
în perioada următoare pentru a da cu adevărat roade, pe termen mediu şi lung”.
La începutul lunii martie, de la Ministerul Fondurilor Europene au venit veşti foarte bune.
Comisia Europeană a rambursat României o sumă record, de peste 1,2 miliarde de euro din fondurile
structurale şi de coeziune. Suma reprezintă aproximativ 25% din încasările din perioada 2007 – 2013.
Într-o singură zi, în 20 februarie, s-au rambursat 830 de milioane de euro fonduri europene. Apoi, pe
21 februarie, încă 304,6 milioane de euro. De asemenea, la începutul lunii martie 2014, a fost
transferată de către Comisia Europeană suma de 55 de milioane de euro.
- 26 -
Stimaţi colegi,
Sumele rambursate de către Comisia Europeană în lunile februarie şi martie se datorează
măsurilor adoptate de către Guvernul României. Este nevoie ca, în perioada următoare, toate instituţiile
care gestionează fondurile europene să continue eforturile pe zona implementării proiectelor şi
absorbţiei fondurilor.
În continuare trebuie să avem în vedere reducerea birocraţiei atunci când vorbim despre elaborarea
documentaţiilor ce stau la baza proiectelor care sunt finanţate din bani publici. Nu trebuie neglijate celelalte
probleme apărute, cum ar fi deficienţele constatate de către Ministerul Fondurilor Europene în
implementarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRU.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să finalizaţi.
Domnul Florin Constantinescu:
Prin colaborarea cu societatea civilă, cu reprezentanţii ONG-urilor, toate problemele pot fi
remediate.
Prin astfel de iniţiative, România poate vitaliza sectorul proiectelor europene, îşi poate atinge
obiectivul major, acela de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
Îl invit, pentru un minut, la microfon pe domnul senator Alin Tişe. Se pregăteşte domnul
senator Saghian.
Ne pare rău, domnule senator, dar colegii dumneavoastră, astăzi, au fost, aşa, mai…
Domnul Alin-Păunel Tişe:
Mulţumesc, oricum, pentru îngăduinţă şi amabilitate.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog.
Domnul Alin-Păunel Tişe:
„22 de luni de incompetenţă”
Stimaţi colegi,
Minciunile USL s-au regăsit în fiecare domeniu de activitate. Aşa i-au dus de nas pe români
aproape doi ani. Au promis că vor face reforme, dreptate şi bunăstare, dar şi-au bătut joc de încrederea lor.
Tot de la guvernarea televizată aflăm că economia e în creştere, iar cei de la USL se lăudau cu
asta în timp ce românii erau împovăraţi cu cel puţin de 35 de taxe noi, unele mai absurde ca altele.
Taxele sunt singurele realizări ale acestui Guvern inconştient.
- 27 -
PDL a arătat că această alianţă nu a preţuit valorile europene şi euroatlantice. Dar nu a preţuit
nici principiile necesare unor politicieni integri, fără probleme cu justiţia, pentru că a încercat din
răsputeri să-i acopere pe cei cu probleme. Incompetenţa şi acţiunile prost gestionate nu pot fi şterse cu
buretele. Intrarea într-o nouă alianţă nu-i face mai curaţi, mai competenţi.
Buna guvernare înseamnă responsabilitate, onestitate şi curajul de a face cu adevărat reformă,
calităţi pe care guvernele Ponta nu le-au deţinut niciodată.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian. Se pregăteşte doamna senator Rozalia Biró.
Domnul Gheorghe Saghian:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Declaraţia mea politică am intitulat-o „Sănătatea mintală”.
Stimaţi colegi,
Subiectul asupra căruia doresc să vă atrag atenţia astăzi este unul de o importanţă majoră pentru
ţara noastră. Din păcate, problemele psihice au ajuns să tulbure vieţile cât mai multor români, astfel că
România ocupă locul trei într-un clasament european privind numărul afecţiunilor psihice. De altfel,
Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că peste 10% din populaţia ţării noastre suferă de o tulburare
psihică.
Tabloul devine şi mai dramatic dacă luăm în considerare că mulţi dintre cetăţeni nu se prezintă
niciodată la cabinetul unui psiholog sau al unui psihiatru. Deci numărul celor afectaţi de boli psihice
poate fi şi mai mare.
Dragi colegi,
Este cazul să discutăm serios despre acest raport realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la
nivel european şi să reflectăm asupra impactului negativ al crizei economice şi politice din ţara
noastră. Cu siguranţă că aceasta se răsfrânge asupra stării psihice a populaţiei. Nu degeaba secolul al
XX-lea a fost considerat secolul stresului. Şi nu am greşi dacă am considera că şi secolul actual este
unul asemenea.
Stând de vorbă cu specialişti din domeniu, majoritatea au criticat abordarea din segmentul
dedicat afecţiunilor psihice. Această parte semnificativă a sănătăţii este prea mult centrată pe tratament
şi mult prea puţin, insuficient chiar, axată pe prevenţie.
Din păcate, cultura românească, în majoritatea ei, consideră că o depresie este o afecţiune
simplă şi că aceasta se poate trata acasă. În plus, multă lume crede, în mod nejustificat, că a merge la
psiholog este o dovadă a nebuniei. Nimic mai fals. Gravitatea unei afecţiuni psihice este majoră pe
- 28 -
termen lung, iar consecinţele sunt severe în cazul în care nu se apelează la un specialist. Fiecare dintre
noi poate avea momente în care se impune consultarea unui psiholog, iar acest fapt trebuie să devină
un gest natural, de prevenţie a unor consecinţe grave ulterioare. Căci se ştie foarte bine că există
numeroase boli somatice, precum diabetul ori afecţiunile cardiovasculare, care apar pe fondul stresului
sau al unor tulburări psihice.
Este important să susţinem schimbarea perspectivei asupra acestor fenomene, iar acest lucru
presupune implicarea în realizarea unor reglementări clare şi concise asupra subiectului.
Să nu negăm necesitatea alocării resurselor necesare dezvoltării, în instituţiile publice, a
instrumentelor care să susţină angajaţii să poată comunica despre problemele lor…
Domnul Ioan Chelaru:
Vă rog să finalizaţi, domnule senator.
Domnul Gheorghe Saghian:
… mai ales în rândul bugetarilor, unde criza a lăsat şi lasă încă urme adânci, creând chiar o
teamă generalizată faţă de libera exprimare.
Să susţinem, aşadar, ideea prezenţei unui psiholog în fiecare instituţie a statului, pentru a
încerca să reducem din efectele negative ale situaţiei actuale privind tulburările psihice.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Invit la microfon pe doamna senator Rozalia Biró. Se pregăteşte domnul senator Nicolae Moga.
Doamna Biró Rozalia-Ibolya:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Titlul declaraţiei politice este „Ziua Europeană a Pacienţilor”.
Stimaţi colegi,
Ziua de 13 martie, Ziua Europeană a Pacienţilor, ne-a dat prilejul de a reflecta asupra unor
aspecte ale vieţii pacienţilor din România, şi nu numai.
Doresc să trag un semnal de alarmă asupra condiţiei pacienţilor cetăţeni români, asupra situaţiei
sistemului sanitar românesc, pentru a încerca să găsim împreună punctele de plecare în introducerea
unor soluţii viabile pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor din ţara noastră.
Să nu uităm că pacientul cetăţean român este şi el un pacient european, dar că, din păcate,
beneficiază de un buget neadecvat, nealiniat standardelor europene din domeniu. În numeroase situaţii,
pacientul este o victimă a sistemului şi îmi doresc foarte mult să schimbăm împreună acest lucru,
pentru ca pacientul român să fie european în toată deplinătatea sensului.
- 29 -
Este necesar să încurajăm dialogul continuu, pentru a pune bazele unor soluţii reale care să
sprijine sistemul de sănătate din România, cu scopul de a face faţă problemelor actuale ale pacienţilor
români, precum şi ale specialiştilor şi furnizorilor de produse şi servicii de sănătate.
Totodată, este necesar să se stabilească un cadru unitar, pentru ca minorităţile să poată să
folosească în sistemul sanitar limba maternă, aşa cum, de altfel, este prevăzut şi în unităţile din
administraţia publică.
Mai mult decât atât, este în puterea şi de datoria noastră să armonizăm legislaţia existentă
privind drepturile pacienţilor din România. Personal, consider că este important să susţinem asociaţiile
de pacienţi, astfel încât acestea să aibă capacitatea de reprezentare a pacienţilor în faţa autorităţilor
statului român, pentru ca acestea din urmă să poată aduce îmbunătăţiri în cunoştinţă de cauză.
Dragi colegi,
Vă invit să ne implicăm ferm în soluţionarea problemelor pacienţilor din România.
Cu respect, senator UDMR de Bihor Biró Rozalia.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumim, doamna senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga. Se pregăteşte doamna senator Doina
Federovici.
Domnul Nicolae Moga:
Buna dimineaţa, stimaţi colegi!
Buna dimineaţa, domnule vicepreşedinte, domnule secretar, că numai unul mai avem!
Declaraţia mea politică se intitulează „Ziua Mondială a Apei – apa şi energia”.
Am să citesc numai prima parte şi ultima, să dăm ocazia tuturor colegilor.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat în 1992 rezoluţia prin care s-a instituit data de 22
martie a fiecărui an ca Zi Mondială a Apei, pledoarie pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă.
Apa şi energia sunt într-o totală interdependenţă. Producerea de energie şi transportul acesteia
utilizează resurse de apă, cu referire expresă la energia hidro, nucleară şi termică. Reversul, circa 8%
din producţia mondială de energie este utilizată pentru pomparea, tratarea apelor uzate, transportul şi
distribuţia către consumatori.
Dar resursele de apă sunt limitate. De aceea, se impune luarea în considerare a faptului că a
economisi apa înseamnă a economisi energia, la fel cum economia de energie se realizează prin
economisirea apei.
În România, în condiţiile scăderii cererii în industrie şi reducerii consumului pe cap de locuitor,
în ultimii ani, volumul de apă furnizat industriei, agriculturii şi populaţiei este, în medie, suficient.
- 30 -
Şi acum, o ultima frază. Stă în puterea Legislativului să elaboreze reglementări care să
concentreze o gamă largă de aspecte legate de relaţia apă-energie şi, împreună cu decidenţii din
sectorul energetic şi din domeniul apei, să adopte abordări integrate şi soluţii la problemele apei ca
sursă de energie, realizând prin aceasta optimul efectelor economice şi sociale.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Şi eu mulţumesc.
Invit la microfon pe doamna senator Doina Federovici. Se pregăteşte doamna senator Doina
Silistru.
Doamna Doina-Elena Federovici:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Bună dimineaţa, distinşi colegi!
Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată sugestiv „Susţinem mediul de afaceri. Susţinem
clasa de mijloc.”.
Distinşi colegi,
Fidel Programului de guvernare, asumat încă de la prima învestire, Guvernul Ponta are ca
obiectiv clar susţinerea mediului de afaceri prin măsuri concrete.
Luna aceasta, vor intra în vigoare patru programe menite a ajuta IMM-urile şi tinerii
antreprenori.
Programul „Tineri întreprinzători”, cu finanţare nerambursabilă de până la 10 000 de euro, a
demarat de săptămâna trecută, săptămâna în care au demarat înscrierile şi pentru Programul de stimulare a
femeilor manager, care constă în alocarea financiară nerambursabilă de maximum 90% din valoarea totală
a cheltuielilor eligibile efectuate şi care nu poate depăşi suma de 41 500 de lei/beneficiar.
În vederea reducerii birocraţiei şi susţinerii mediului de afaceri, au mai fost luate o serie de
măsuri extrem de importante:
- reducerea dobânzilor de întârziere pentru obligaţiile fiscale la 0,03%, de la 0,04%;
- obligaţia fiscului de a aştepta 30 de zile de la data somaţiei pentru a pune poprire pe conturile
datornicilor;
- majorarea plafonului rambursărilor de TVA cu inspecţie ulterioară la 45 000 de lei;
- certificarea opţională a declaraţiilor fiscale de către consultanţii fiscali;
- eliminarea presiunii controlului la firme. Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi
inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul
riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.
Toate aceste măsuri sunt prinse prin modificări aduse Codului fiscal.
- 31 -
Sunt convinsă, distinşi colegi, că Ministerul de Finanţe va implementa cu succes planurile de
reducere a birocraţiei şi de susţinere a mediului de afaceri, atât de necesare pentru o creştere
economică din ce în ce mai sănătoasă.
Iată că măsurile cuprinse şi implementate de Guvernul Ponta vin, nu în ultimul rând, în
sprijinul cetăţenilor.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru. Se pregăteşte domnul senator Frătean
Alexandru.
Doamna Doina Silistru:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Declaraţia politică de astăzi mi-am intitulat-o „Candidatul naţional”.
Stimaţi colegi,
Trăim într-un deja ciudat şi deranjant déjà vu. Parcă mai ieri se bătea record după record la
proba de votat viteză. Vă mai amintiţi, cred, clasicul episod parizian. Un distins domn de la PDL, pe
vremea aceea, era titular de rubrică. Cam în aceeaşi perioadă ciudată, doamna Elena Băsescu, pe atunci
o tânără speranţă a politicii româneşti, dar cu anvergură europeană, revenea în PDL din postura de
candidat independent, după o strălucită victorie în alegerile europarlamentare. Episodul este pe cale să
se repete, cu datele uşor schimbate, dar efectul va fi acelaşi: ca şi atunci, şi acum va acoperi de ridicol
partidul de suflet al preşedintelui Traian Băsescu, Partidul Mişcarea Populară.
Blindat deja cu oameni fideli preşedintelui, PMP se pregăteşte, ca orice formaţiune serioasă, de
alegeri. Ştim că distinsul domn Cristian Preda va deschide lista formaţiunii pentru alegerile
europarlamentare, iar Domnia Sa va fi urmat, deja nu mai avem nicio îndoială, de doamna Elena
Băsescu. Cu o condiţie însă: mezina să se înscrie în PMP. Un fleac, cum s-ar spune, iar vor ciurui urnele.
Acum, stimaţi colegi, avem în faţă o problemă de raportare. Cred că mai degrabă EBA îşi
sacrifică bunul capital de imagine şi expertiza politică ajutând noul partid, nu invers, cum ar fi tentat
vulgul să creadă. Dacă din postura de independentă EBA a reuşit să se strecoare atât de sus în opţiunile
electoratului român, vă daţi seama de ce este capabilă fiica preşedintelui de pe locul doi al listei PMP?!
E drept, nu va mai fi aşteptată de o doamnă Ridzi, care să-i înmâneze carnetul de partid, dar se poate
conta pe oficiile de gazdă ale doamnei Elena Udrea.
Ce rol joacă domnul preşedinte Băsescu în acest film? Ca de obicei, niciunul. Apolitic fiind,
Domnia Sa se limitează la a creşte partide. Cu sapa în mână, primul agricultor al ţării pliveşte
buruienile din jurul copăcelului abia sădit – un măr, neîndoielnic.
- 32 -
Domnul Cristian Preda, căruia i-am amintit mai devreme numele, spunea că, spre deosebire de
toate celelalte partide din România, „ordinea pe listă e stabilită de către teritoriu”. În această lumină
privind lucrurile, să fim convinşi că doamna Elena Băsescu este un candidat naţional. În consecinţă, va
primi minimum 15 voturi din fiecare secţie din ţară. Cu o jumătate de oră de chin, vreo 3 000 vor veni
şi de la Paris.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, doamnă senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean. Se pregăteşte domnul senator Bodog.
Domnul Petru-Alexandru Frătean:
Bună ziua!
Onorat Senat,
Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează „Tensiunile şi instabilitatea alungă investiţiile şi
întârzie dezvoltarea. Cine şi de ce are acest interes antiromânesc?”.
Doresc să atrag atenţia asupra câtorva aspecte care ţin de factorii care influenţează potenţialul
de dezvoltare al judeţului Mureş, pe care cu onoare îl reprezint în Senatul României.
Unul dintre pilonii fundamentali pe care se bazează dezvoltarea îl reprezintă investiţiile. Foarte
recent, în Senat, am atras atenţia asupra nevoilor de finanţare publică pentru toate localităţile care au
proiecte, dar aşteaptă banii. Pe lângă acestea însă, motorul unei dezvoltări reale se bazează pe investiţii
private.
Însă o prezenţă semnificativă a investitorilor este influenţată fundamental de climatul general
economic, social şi administrativ. Este bine cunoscut faptul că tensiunile şi instabilitatea alungă
investiţiile. Din această perspectivă, mă întreb cine şi de ce are interesul să creeze impresia că trăim
într-o zonă de conflict interetnic, să genereze o atmosferă tensionată, aşa cum se întâmplă an de an în
luna martie la Târgu-Mureş, şi nu numai, generată de manifestaţiile conaţionalilor de etnie maghiară.
Pretenţiile teritoriale şi de autonomie încalcă flagrant Constituţia României, sunt inacceptabile şi
nicicând nu vor deveni realitate.
Cui servesc astfel de manifestări antinaţionale şi antiromâneşti? României şi cetăţenilor ei,
indiferent de etnie, nu! Şi nici Uniunii Europene! Cât timp lozincile de acest tip, discursurile
autonomiste înflăcărate vor ţine de foame concetăţenilor noştri maghiari? Doresc oare liderii lor să
împiedice dezvoltarea zonei?
Textul integral al declaraţiei politice a domnului senator Petru-Alexandru Frătean:
„Tensiunile şi instabilitatea alungă investiţiile şi întârzie dezvoltarea. Cine şi de ce are acest
interes antiromânesc?”
- 33 -
Doresc să atrag atenţia asupra câtorva aspecte care ţin de factorii care influenţează potenţialul
de dezvoltare al judeţului Mureş. Dincolo de faptul că am onoarea să reprezint acest judeţ în Senatul
României şi simt că am o responsabilitate în acest sens, este locul în care m-am născut, aici îmi cresc
copiii şi nepoţii şi sunt preocupat de cum arată prezentul şi de cum va arăta viitorul acestei zone.
E firesc să-mi doresc ca judeţul Mureş să se dezvolte din toate punctele de vedere şi să fie un
lider în regiune, în ciuda unei concurenţe evidente. Întotdeauna mi-am imaginat judeţul Mureş ca fiind
imaginea la scară mică a României: în ansamblu, un judeţ echilibrat, atât ca relief, dar şi ca economie
şi nivel de trai. Cu alte cuvinte, un judeţ aşezat, la fel ca şi ardelenii care trăiesc aici. Din aceste
perspective, ar exista toate premisele ca zona să se afle într-un proces de dezvoltare firească, însă
lucrurile nu stau chiar aşa.
Unul dintre pilonii fundamentali pe care se bazează dezvoltarea îl reprezintă investiţiile. Foarte
recent, în Senat, am atras atenţia asupra nevoilor de finanţare publică pentru toate localităţile care au
proiecte, dar aşteaptă banii. Pe lângă acestea însă, motorul unei dezvoltări reale se bazează pe
investiţiile private. Avem nevoie de astfel de investiţii, de investitori privaţi mai mici sau mai mari,
autohtoni sau străini şi avem nevoie de aceştia în special în zona de producţie şi a serviciilor cu
activităţi care creează plusvaloare, nu doar în zona de comerţ. Avem multe supermarketuri unde doar
cheltuim bani, dar nu ar fi mai important să avem locuri de muncă pentru miile de absolvenţi cu
specializări diverse ale celor patru universităţi din judeţ? Vreau să îi felicit pe investitorii privaţi care
au ales Mureşul şi sunt un exemplu pentru ceilalţi.
Însă o prezenţă semnificativă a investitorilor este influenţată fundamental de climatul general
economic, social şi administrativ. E bine cunoscut faptul că tensiunile şi instabilitatea alungă
investiţiile. Din această perspectivă, mă întreb cine şi de ce are interesul să creeze impresia că trăim
într-o zonă de conflict interetnic, să genereze o atmosferă tensionată, aşa cum se întâmplă an de an în
luna martie la Târgu-Mureş, şi nu numai, generată de manifestaţiile conaţionalilor de etnie maghiară.
Pretenţiile teritoriale şi de autonomie încalcă flagrant Constituţia României, sunt inacceptabile şi
nicicând nu vor deveni realitate!
Cui servesc astfel de manifestări antinaţionale şi antiromâneşti? României şi cetăţenilor ei,
indiferent de etnie, nu! Şi nici Uniunii Europene! Cât timp lozincile de acest tip, discursurile
autonomiste înflăcărate vor ţine de foame concetăţenilor noştri maghiari? Doresc oare liderii lor să
împiedice dezvoltarea zonei?
Toţi cei care vin cu astfel de provocări trebuie traşi la răspundere. Nu putem tolera aşa ceva, iar
autorităţile, fie ele centrale sau locale, şi mai ales decidenţii politici trebuie să gestioneze astfel de
acţiuni cu mai multă promptitudine, fermitate şi aplecare spre interesul naţional.
- 34 -
Doar urmărindu-ne interesul naţional ne vom putea pune în valoare tot ce avem pentru ca în
fiecare zi să ne fie mai bine.
P.S. Recentele decizii ale Ministerului Administraţiei şi Internelor vizavi de cetăţeni maghiari
care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist constituie un bun început în sensul celor
exprimate mai sus, care trebuie aprofundat, inclusiv de Parlamentul României, prin clarificări
legislative.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Îl invit la microfon pe domnul senator Florian Bodog. Se pregăteşte domnul senator Alexandru
Mitu.
Domnul Florian-Dorel Bodog:
Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor colegi,
Declaraţia mea politică se intitulează „Împotriva cinismului şi minciunii”.
Stimaţi colegi,
În declaraţia politică de astăzi aş dori să adresez un apel pentru a combate două categorii de
discurs politic, ajunse foarte populare în această perioadă, dar care produc foarte mult rău în societatea
românească. Mă refer aici la discursurile cinice şi cele vădit mincinoase.
Există o categorie de aşa-zişi politicieni de dreapta, care propovăduiesc de ani de zile
beneficiile politicilor de austeritate. Ei admit că austeritatea face victime, dar ne promit că suferinţa va
merita pe termen lung.
Personal, consider că austeritatea şi-a arătat limpede limitele şi riscurile. De aceea, cred că este
nevoie să repornim pe drumul creşterii prin măsuri sănătoase de stânga, care să stimuleze economia şi
să asigure, în acelaşi timp, şi echitatea socială.
Şi aici mă întorc spre cel de-al doilea tip de discurs, care trebuie combătut de către toţi actorii
politici responsabili şi oneşti. Este vorba despre discursurile belicoase, dar mincinoase ale unor colegi
care, în mod voit şi cu intenţie de a manipula, aşază semnul egalităţii între măsurile social-democrate
de stânga şi comunism.
Cei care cataloghează măsurile Guvernului Ponta drept socialism şi ne ameninţă cu spectrul
comunismului nu sunt decât nişte oportunişti aflaţi într-o cursă contracronometru pentru a acumula
simpatii şi voturi politice. Am ajuns până acolo încât, după trei ani de alianţă cu PSD, colegii să
considere ruşinoasă colaborarea cu noi, social-democraţii.
Aş dori să-i întreb însă pe colegii liberali:
Când aţi minţit: atunci când am constituit împreună USL sau acum, când ne criticaţi că vrem să
continuăm proiectele începute pentru care românii ne-au acordat încredere?
- 35 -
Este un stil de a face politică care, pe bună dreptate, stârneşte respingerea majorităţii românilor.
Circa o treime din români sunt dispuşi să meargă la vot pentru alegerile europarlamentare. Este o cifră
îngrijorătoare şi o problemă care trebuie să ne dea tuturor de gândit, mai ales că ea atinge foarte
puternic legitimitatea oricărui demers politic. Acesta va fi efectul pervers pe care îl vor obţine cei care
critică foarte des şi foarte mult, dar care, în realitate, nu au în spate nicio realizare concretă.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult.
Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mitu. Se pregăteşte domnul senator Mihai Niţă.
Domnul Augustin-Constantin Mitu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Augustin Mitu.
Domnul Ioan Chelaru:
Aşa scrie aici. Îmi cer scuze, eu…
Domnul Augustin-Constantin Mitu:
Da, nicio problemă.
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Domnul Ioan Chelaru:
Sigur că vine Paştele şi vă gândiţi la un miel. Alţii sunt ciobani, eu mai puţin!
Domnul Augustin-Constantin Mitu:
Titlul declaraţiei mele politice este „Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai şef din ţară?”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Atunci când îi convine, Traian Băsescu este preşedintele tuturor românilor, şeful statului, aşa
cum îi place să se autonumească, cuprins fiind de cultul personalităţii şi de un narcisism exacerbat al
puterii. În astfel de momente, îi place să iasă foarte des – dacă se poate, zilnic – la televizor, de unde
ne împarte perle de înţelepciune şi ne predă lecţii din domenii variate, la toate fiind, evident, maestru.
În restul timpului, Traian Băsescu trage din greu, cu mânecile suflecate, pentru a urni căruţa politică
a unui partid pe care l-a dat spre bună creştere unui politician de renume mondial, Elena Udrea.
Dacă Traian Băsescu nu ar fi, încă, Preşedintele României, planurile lui, experimentele lui
politice şi cadourile, mai mult sau mai puţin politice, oferite doamnelor aflate în graţii nu ar conta
absolut deloc şi nimeni nu şi-ar pierde vremea cu un asemenea individ. Dar Traian Băsescu este
Preşedintele României şi, din această postură, îşi permite să ne considere şi să ne trateze pe toţi ca pe
nişte gugumani care înghit pe nemestecate gogoşile lui politice a căror glazură reprezintă Constituţia,
nimic altceva decât legea fundamentală a oricărui stat de drept, interpretată însă după bunul lui plac.
- 36 -
Astfel, domnul Băsescu îşi permite să declare public, cu cinism nemăsurat, fără nicio urmă de
respect faţă de nimeni din acest popor şi cu degajarea stăpânului de sclavi, că e ocupat până peste cap
cu Partidul Mişcarea Populară, care, evident, e când fundaţie, când partid, când orice altceva îi convine
Domniei Sale.
Domnule Traian Băsescu,
V-aţi permis mult prea mult să consideraţi poporul român prost, neajutorat şi la dispoziţia
planurilor dumneavoastră! Ceea ce faceţi nu este numai extrem de transparent, dar şi înjositor pentru
noi toţi, iar prin vocea dumneavoastră orice concept nobil se perverteşte.
Da, ştim cu toţii că măsura vă lipseşte în toate, dar mă folosesc de această ocazie pentru a vă
transmite public, în numele meu şi al celor pe care-i reprezint în Parlamentul României, că, dacă
telecomanda ne poate ajuta să schimbăm canalele TV la care apăreţi cu obstinaţie, din nefericire, ea nu
ne poate fi utilă şi în ceea ce priveşte fotoliul prezidenţial, motiv pentru care vă rugăm mult să vă
adresaţi exclusiv celor care vă mai cred. Şi cum, cu siguranţă, nimeni dintre români nu o mai face, cred
că oglinda va rămâne singurul ascultător de nădejde.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule Augustin Mitu.
Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Niţă. Se pregăteşte domnul senator Bumbu, de la Neamţ.
Domnul Mihai Niţă:
Declaraţia mea de astăzi poartă titlul „Menţinerea Alro în funcţiune, vitală pentru Slatina”.
La data de 1 martie 1961, Guvernul României a decis înfiinţarea Întreprinderii de Aluminiu
Slatina, actuala Alro. În 1963, s-a demarat construirea uzinei, iar în 1965 a fost inaugurată. Din 1982
până în 1989, capacitatea de producţie a uzinei a ajuns la 263 500 de tone anual. În 1996, a fost
transformată în societate pe acţiuni, tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. Privatizarea Alro a
fost propusă în 2001 – 2002. Procesul de privatizare internaţională s-a încheiat prin selectarea
consorţiului de companii Marco Group – Vimetco, din aprilie 2007 – ca investitor strategic.
S-a investit mult în modernizarea şi protecţia mediului. Combinatul din Slatina este unul dintre
cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est.
Înainte de 1989, uzina avea peste 7 000 de salariaţi. Numai 2 400 mai lucrează acum, iar peste
1 600 dintre ei şi-ar putea pierde locul de muncă, după ce conducerea uzinei a anunţat că nu mai poate
susţine bugetul pe 2014 şi va închide o parte din operaţiunile companiei, motivând cu pierderile uriaşe
din anul precedent.
Salariaţii trăiesc sub ameninţarea şomajului. Vor rămâne fără locuri de muncă şi nu vor mai
avea cu ce să-şi întreţină familiile. Administraţia locală va pierde sume consistente provenite din taxe
şi impozite.
- 37 -
Sindicaliştii de la Alro cer Guvernului, Ministerului Economiei şi Prefecturii Olt să intervină
pentru ca acest combinat să supravieţuiască. „Alro nu mai poate susţine cheltuielile cu energia verde şi
certificatele verzi”, a declarat Constantin Popescu, lider de sindicat. Salariaţii Alro doresc salvarea
companiei şi vor să înduplece guvernanţii să schimbe legea.
O reglementare mai judicioasă a pieţei energetice ar putea să repare greşelile trecutului,
ajungând la revigorarea unor obiective economice majore, cum este cazul uzinei Alro. Reconsiderarea
taxelor pentru energia verde şi distribuirea energiei la preţuri suportabile, realiste, în consonanţă cu
cheltuielile de producere a energiei pot să prevină colapsul unor asemenea unităţi de producţie.
Se poate face aşa ceva, dar fără lefuri aberant de mari la regiile de stat, fără intermediari
chilipirgii la vânzarea energiei. Ca atare, angajaţii nu vor mai ajunge în şomaj, nu vor mai fi la mila
statului, asistaţi social, deşi pregătiţi profesional şi apţi de muncă. Aceasta este ecuaţia pe care statul
trebuie s-o ia în calcul, cu convingerea că un astfel de mecanism nu echivalează cu subvenţionarea
combinatelor supravieţuitoare, ci denotă preocuparea guvernanţilor pentru rezolvarea unor probleme
generale, în beneficiul general.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Îl invit la microfon pe domnul Liviu Bumbu, senator de Neamţ. Se pregăteşte domnul senator
Haralambie Vochiţoiu, senator de Valea Jiului.
Domnul Octavian-Liviu Bumbu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
„Cazul László Tökés – s-a depăşit orice limită”
Face ce face László Tökés şi revine în centrul atenţiei, periodic, cu câte o declaraţie menită să
inflameze spiritele. De data aceasta, cea mai nouă producţie a gândirii bolnave a europarlamentarului
român de origine maghiară compară marşul de la Târgu-Mureş, în care s-a cerut autonomia Ţinutului
Secuiesc, cu situaţia din Crimeea şi mulţi analişti afirmă că această comparaţie nu este deloc
întâmplătoare.
Cine se află în spatele său? Răspunsul îl ştim cu toţii: stăpânii de la Budapesta. El face exact ce
i se spune de-acolo. Asta a făcut întotdeauna. Şi înainte de ’89, şi acum. Este o chestiune absolut
cunoscută şi veridică relaţia sa cu serviciile secrete maghiare. Dar conexiunile nu se opresc doar la
Budapesta. Comparaţia cu situaţia din Crimeea, făcută de Tökés, pune paie pe foc, în condiţiile în care
toată Europa priveşte cu suspiciune către Rusia, în contextul crizei din Ucraina. Se sugerează foarte
clar legătura dintre Moscova şi Budapesta, care a funcţionat şi la Revoluţia din decembrie,
- 38 -
transformându-l pe László Tökés în erou. Deşi au trecut mai bine de 24 de ani de atunci, legătura
dintre Moscova şi Budapesta nu numai că persistă, ci chiar a fost dezvoltată.
Suntem într-un moment în care politica externă a României nu mai poate fi făcută pe mai multe
voci. Tökés László nu merită să mai fie considerat cetăţean român, din cauza politicii sale
antiromâneşti. Numitul Tökés László, cetăţean român, reprezentant al intereselor României peste
hotare şi în Parlamentul European, a adus grave deservicii intereselor statului român, prin iniţierea
unor acţiuni legislative şi afirmaţii care contravin prevederilor Constituţiei României.
Preşedintele Băsescu ar trebui să se pronunţe fără echivoc că acest extremist periculos a trădat
şi trădează decoraţia primită, calitatea de cetăţean român şi, nu în ultimul rând, funcţia de
vicepreşedinte al Parlamentului European. Iar europarlamentarii noştri ar trebui să acţioneze împreună
împotriva sindromului Crimeea, adică să someze Parlamentul European să adopte o poziţie clară faţă
de provocările unora ca Tökés şi ale celor care îl susţin. Dacă nu înţelegem pericolul răspândirii
sindromului Crimeea, de care suferă extremişti ca Tökés, s-ar putea ca şi în România să apară puncte
de instabilitate care să ducă la conflicte interetnice foarte grave.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc tare mult, domnule senator de Neamţ.
Îl invit la microfon pe domnul senator Haralambie Vochiţoiu, distins senator de Valea Jiului.
Domnul Haralambie Vochiţoiu:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Titlul declaraţiei mele politice este „România şi Strategia «Europa 2020» privind combaterea
sărăciei şi a excluziunii sociale”.
Monitorizarea realizată de Comisia Europeană a arătat că România a înregistrat o dezvoltare
deosebită a sistemului de servicii sociale, dar, cu toate acestea, se află încă în urma multor state din
Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de ocupare din acest sector: 4% doar, faţă de 9,6 la
nivelul Uniunii Europene.
Platforma europeană de combatere a sărăciei şi excluziunii sociale este una dintre iniţiativele
majore ale Strategiei „Europa 2020” pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. A
fot elaborată pentru a ajuta statele membre în îndeplinirea obiectivului care vizează scoaterea a peste
20 de milioane de persoane de sub ameninţarea sărăciei şi a excluziunii sociale.
Fondul Social European 2014 – 2020 este unul dintre cele cinci fonduri europene structurale şi
de investiţii. Din 2014, acestea au un cadru de funcţionare comun şi urmăresc obiective politice
complementare. Ele reprezintă principala sursă de investiţii la nivelul Uniunii Europene, pentru a ajuta
- 39 -
statele membre să restabilească şi să continue procesul de creştere, asigurând o redresare cu locuri de
muncă în condiţiile unei dezvoltări durabile conform obiectivelor Europa 2020.
Începând din anul 2014, rolul FSE va fi consolidat, astfel se va asigura o masă critică de capital
uman printr-o cotă minimă garantată din FSE în cadrul finanţării politice de coeziune în fiecare stat
membru. Împreună cu alocarea specială de 3 miliarde de euro pentru iniţiativa privind ocuparea forţei
de muncă în rândul tinerilor, se va ajunge la investiţii de peste 80 de miliarde de euro destinate
europenilor în următorii şapte ani. Alocarea a cel puţin 20% din fond pentru incluziunea socială trebuie
să asigure un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate şi celor care fac parte din grupuri
defavorizate, astfel încât aceste persoane să se bucure de aceleaşi oportunităţi de integrare în societate
de care beneficiază şi ceilalţi.
Obiectivele FSE pentru perioada 2014 – 2020 sunt ocuparea forţei de muncă, sprijinirea
accesului tinerilor pe piaţa muncii, incluziunea socială, creşterea calităţii educaţiei şi o administraţie
publică mai puternică. Având în vedere aspectele semnalate, România trebuie să depună, în continuare,
toate eforturile pentru combaterea sărăciei, a marginalizării şi a excluziunii sociale.
Vă mulţumesc pentru atenţie.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Stimaţi colegi,
Dacă dintre colegii senatori care s-au înscris pentru declaraţii politice mai sunt prezenţi în sală,
vă rog să vă anunţaţi participarea.
Nu sunt. În aceste condiţii, închid prima parte a lucrărilor Senatului de astăzi.
Rog liderii grupurilor parlamentare – mai sunt 6 minute până la ora de începere a lucrărilor în
plen pe dezbateri legislative –, rog liderii grupurilor parlamentare să-şi convoace colegii în sală şi îl
rog pe domnul secretar Rotaru, la ora 10.30, dacă nu suntem prezenţi în număr suficient, să strige, să
facă prezenţa.
Mulţumesc.
PAUZĂ
Domnul Ion Rotaru:
Bună dimineaţa, stimaţi colegi!
O să începem apelul nominal.
Agrigoroaei Ionel prezent
2. Andronescu Ecaterina prezentă
3. Anghel Adrian prezent
4. Anghel Cristiana-Irina prezentă
- 40 -
5. Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent
6. Arcaş Viorel absent
Ardelean Ben-Oni absent
8. Ariton Ion prezent
9. Atanasiu Teodor absent
10. Badea Leonardo prezent
12. Badea Viorel-Riceard prezent
13. Banias Mircea-Marius prezent
14. Barbu Daniel-Constantin prezent
15. Barbu Tudor absent
17. Bădălău Niculae prezent
18. Bălu Marius absent
19. Belacurencu Trifon absent
20. Bereanu Neculai prezent
22. Biró Rozalia-Ibolya prezentă
23. Blaga Vasile absent
Boagiu Anca-Daniela absentă
24. Boboc Cătălin prezent
25. Bodea Cristian-Petru absent
26. Bodog Florian-Dorel prezent
27. Boeriu Valeriu-Victor prezent
28. Bota Marius-Sorin-Ovidiu absent
29. Bujor Dumitru-Marcel prezent
31. Bumbu Octavian-Liviu prezent
32. Burlea Marin prezent
33. Butnaru Florinel absent
34. Butunoi Ionel-Daniel prezent
35. Cadăr Leonard prezent
36. Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpeanu Mariana absentă
37. Chelaru Ioan prezent
38. Chiriac Viorel prezent
39. Chiru Gigi Christian absent
- 41 -
40. Chiuariu Tudor-Alexandru absent
42. Ciorbea Victor absent
43. Coca Laurenţiu Florian prezent
44. Constantinescu Florin prezent
45. Cordoş Alexandru prezent
46. Corlăţean Titus absent
47. Coste Marius prezent
48. Cotescu Marin-Adrănel prezent
50. Creţu Gabriela prezentă
51. Cristache Iulian prezent
52. Cristina Ioan prezent
53. Croitoru Cătălin prezent
56. Deneş Ioan prezent
58. Dincă Mărinică absent
59. Dobra Dorin-Mircea prezent
60. Dobriţoiu Corneliu absent
61. Donţu Ovidiu-Liviu prezent
62. Drăghici Damian prezent
63. Dumitrescu Cristian-Sorin absent
64. Dumitrescu Florinel absent
65. Dumitrescu Iulian absent
66. Durbacă Eugen prezent
67. Duruţ Aurel prezent
70 Ehegartner Petru prezent
71. Federovici Doina-Elena prezentă
72. Fifor Mihai-Viorel prezent
73. Filip Petru prezent
74. Firea Gabriela prezentă
75. Florian Daniel Cristian absent
76. Flutur Gheorghe absent
78. Frătean Petru-Alexandru prezent
79. Geoană Mircea-Dan absent
80. Ghilea Găvrilă prezent
- 42 -
81. Ghişe Ioan prezent
82. Grapă Sebastian prezent
84. Grigoraş Viorel prezent
86. Haşotti Puiu prezent
87. Ichim Paul prezent
88. Igaş Traian-Constantin prezent
89. Iliescu Lucian prezent
90. Ilieşiu Sorin prezent
91. Ioniţă Dan-Aurel prezent
92. Iovescu Ioan prezent
93. Isăilă Marius-Ovidiu absent
94. Jipa Florina-Ruxandra absentă
95. Klárik László-Attila prezent
László Attila prezent
96. Lazăr Sorin-Constantin prezent
97. Luchian Dragoş prezent
98. Luchian Ion prezent
99. Marian Dan-Mihai absent
100. Marian Valer prezent
101. Marin Nicolae prezent
102. Markó Béla absent
104. Mazăre Alexandru absent
106. Mihai Cristian-Dănuţ absent
107. Mihai Neagu prezent
108. Mihăilescu Petru-Şerban prezent
109. Miron Vasilica-Steliana absentă
110. Mitu Augustin-Constantin absent
111. Mocanu Victor prezent
113. Moga Nicolae prezent
114. Mohanu Nicolae prezent
115. Mora Ákos-Daniel prezent
116. Motoc Octavian prezent
117. Mutu Gabriel absent
- 43 -
118. Nasta Nicolae absent
119. Neagu Nicolae absent
120. Neculoiu Marius prezent
121. Nicoară Marius-Petre absent
122. Nicolae Şerban prezent
123. Nicula Vasile-Cosmin absent
124. Nistor Vasile prezent
125. Niţă Mihai absent
126. Niţu Remus-Daniel absent
127. Obreja Marius-Lucian prezent
130. Oprea Dumitru prezent
131. Oprea Gabriel absent
132. Oprea Mario-Ovidiu absent
134. Oprea Ştefan-Radu prezent
135. Paşca Liviu-Titus prezent
137. Paşcan Emil-Marius prezent
Pataki Csaba prezent
Pavel Marian prezent
Păran Dorin prezent
Păunescu Teiu absent
Pelican Dumitru prezent
Pereş Alexandru prezent
Pop Gheorghe prezent
Pop Liviu-Marian prezent
Popa Constantin prezent
Popa Florian prezent
Popa Ion prezent
Popa Mihaela prezentă
Popa Nicolae-Vlad absent
Popescu Corneliu absent
Popescu Dumitru-Dian absent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent
Purec Ion-Simeon prezent
- 44 -
Rădulescu Cristian absent
Rogojan Mihai-Ciprian prezent
Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan prezent
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel absent
Sârbu Ilie prezent
Secăşan Iosif prezent
Severin Georgică absent
Silistru Doina prezentă
Stuparu Timotei absent
Suciu Matei absent
Şova Dan-Coman absent
Tánczos Barna absent
Tămagă Constantin prezent
Tătaru Dan prezent
Tătaru Nelu absent
Teodorovici Eugen-Orlando absent
Tişe Alin-Păunel absent
Toma Ion prezent
Todiraşcu Valeriu prezent
Tomoiagă Ştefan-Liviu absent
Tudor Doina-Anca absentă
Ţapu Nazare Eugen prezent
Ungureanu Mihai-Răzvan absent
Valeca Şerban-Constantin prezent
Vasiliev Marian prezent
Vâlcov Darius-Bogdan prezent
Vegh Alexandru prezent
Verestóy Attila absent
Vochiţoiu Haralambie absent
Voinea Florea prezent
Volosevici Andrei-Liviu absent
- 45 -
Vosganian Varujan absent
Zisu Ionuţ-Elie prezent
*
(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,
preşedintele Senatului.)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Doamnelor şi domnilor senatori,
Vă rog să luaţi loc să începem şedinţa.
Persoanele care nu fac parte din membrii Senatului sunt rugate să părăsească sala.
V-aş ruga să luaţi loc. E valabil şi pentru doamna senator Anghel. Doamna senator Anghel!
Domnule senator Oprea, v-aş ruga să vă rugaţi colegii să ia loc, să putem începe şedinţa. Vă rog
pe dumneavoastră să nu-i mai ţineţi de vorbă. Aşa. (Replică neinteligibilă din sală)
Da, puteţi să o lămuriţi în pauză, nu în timpul şedinţei.
Vreau să vă informez că sunt 119 senatori prezenţi.
La primul punct avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 24 – 29
martie 2014. (Discuţii la prezidiu)
Vă repet, din totalul de 171 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 119, cvorumul legal de lucru
fiind îndeplinit.
Şedinţa Senatului va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru şi
Alexandru Pereş.
Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.
Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Programul de săptămâna viitoare?
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
În legătură cu ordinea de zi, doamnă senator.
Nu aud.
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
Nu, nu. De astăzi.
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):
Programul de săptămâna viitoare?
Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):
De astăzi.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
E vorba de ordinea de zi de astăzi.
- 46 -
Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului ordinea de zi.
Vă rog să votaţi. Votul este deschis. Nu merge.
Acum merge. Vă rog să votaţi.
87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
Vă mulţumesc.
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Un anunţ.
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Da, vă rog, domnule senator Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Onorat Senat,
Astăzi, un om politic de la care cu toţii avem de învăţat împlineşte 97 de ani. Este vorba de
domnul Mircea Ionescu-Quintus, care de 65 de ani este membru al aceluiaşi partid, al Partidului
Naţional Liberal, pe care l-a slujit cu devotament, cu credinţă, cu încredere.
Domnul Mircea Ionescu-Quintus a fost senator, a fost ministru al justiţiei, a fost şi preşedintele
Senatului. Şi cred că sunt în asentimentul tuturor când îi urez, în numele meu şi al dumneavoastră, „La
mulţi ani!”, multă sănătate şi cred că aceste urări pot fi însoţite şi de aplauze. (Aplauze)
Mulţumesc.
*
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Vă supun atenţiei programul de lucru al Senatului pentru perioada 24 – 29 martie 2014.
Este structurat ca de obicei:
- luni, 24 martie: activităţi în comisiile parlamentare, între orele 9.00 şi 11.00; şedinţa Biroului
permanent, la ora 14.00; la ora 15.00, lucrări în grupurile parlamentare; între orele 16.00 şi 18.00,
lucrări în plenul Senatului; între orele 18.00 şi 18.15, pauză; între orele 18.15 şi 19.45, întrebări,
interpelări şi răspunsuri, transmise la radio;
- marţi, 25 martie: declaraţii politice, între orele 9.00 şi 10.30; între orele 10.30 şi 13.00, lucrări
în plenul Senatului; de la ora 15.00, lucrări în comisiile permanente;
- miercuri, 26 martie, şi joi, 27 martie – lucrări în comisiile permanente;
- vineri, 28 martie, şi sâmbătă, 29 martie – activităţi în circumscripţiile electorale.
Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.
Doamna senator Anghel, vă rog.
Doamna Cristiana-Irina Anghel:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
- 47 -
Cu tot respectul pentru toţi colegii şi pentru dumneavoastră, aş vrea să-mi mai arătaţi şi mie sau
să-mi daţi un exemplu din lumea aceasta mare de un Parlament care lucrează în plen numai două zile
pe săptămână. Ne mirăm de ce nu suntem respectaţi şi de ce, într-un grafic al instituţiilor, suntem
aproape pe ultimul loc.
Normal ar fi să lucrăm măcar patru zile în plen şi să facem aşa cum zicea în Constituţia din
1923: în plen, articol cu articol, fiecare lege. Nu ar mai avea motive nici DNA-ul să ne suspecteze de
cine ştie ce şi, într-adevăr, ne-am merita banii. (Discuţii, rumoare)
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:
Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 24 – 29 martie 2014. Votul
este deschis.
98 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
Programul de lucru a fost aprobat.
*
De asemenea, doresc să supun aprobării dumneavoastră programul pentru ziua de astăzi.
Între orele 9.00 şi 10.30, au fost declaraţiile politice; între orele 10.30 şi 13.00 – lucrări în
plenul Senatului; de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.
V-aş ruga să votaţi.
103 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.
Vă mulţumesc.
*
Domnule senator Sârbu, înţeleg că doriţi să luaţi cuvântul.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Aş vrea să anunţ distribuţia membrilor Grupului parlamentar al PSD în comisiile nou înfiinţate:
- Comisia pentru transporturi şi energie: domnul Constantinescu Florin – preşedinte; domnii
Butnaru Florinel, Butunoi Ionel, Pop Gheorghe şi Suciu Matei – membri.