S T E N O G R A M A...- 5 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 13 decembrie 2017 Şedinţa a început la ora 9.00. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 13 decembrie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Opoziția trebuie

să indice clar care dintre amendamentele propuse de magistrați afectează

independența justiției”;

- Silvia-Monica Dinică (USR) – declaraţie politică având ca temă aspecte privind

starea actuală a educației din România;

- Gheorghe Baciu (PMP) – declaraţie politică referitoare la recenta hotărâre privind

funcționarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita sub egida Academiei

Române;

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Bugetul de stat pe 2018 – un

exercițiu financiar pentru progresul României”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Nu condamnați

România la înapoiere economică!”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Rostul inaugurării Biroului

politic NATO la Chișinău”;

- Gabi Ionașcu (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Imunitate pentru judecători

și riscul decredibilizării Curții Constituționale a României”;

- Adrian Wiener (USR) – declaraţie politică având ca titlu „România

instituționalizării”;

- Ioan-Iustin Talpoș (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Bugetul României

pentru anul 2018”;

- Ion Ganea (PMP) – declaraţie politică având ca titlu „Rolul și importanța controlului

în societatea democratică”;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Recursul la Constituție”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca temă bugetul de stat

pentru anul 2018.

5

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 24-25;25-29

3. Propunerea legislativă privind protejarea agriculturii şi zootehniei în România.

(L460/2017)

(Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.)

25

- 2 -

4. Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale

asupra următoarei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15

alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii

Constituţionale, republicată:

- Lege pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei – procedură de urgență;

- Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi

funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului;

- Lege pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui

teren din administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei

Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea – procedură

de urgență;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2017 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea

fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru

obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014 – 2020;

- Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe – procedură de urgență;

- Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2017 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea

financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 – 2020.

29

5. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18 – 23 decembrie a.c. 30

6. Dezbaterea și adoptarea proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea

ce privește normele aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontierele

interne – COM(2017) 571 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a

Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri,

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi

al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului –

COM(2017) 637 final;

31

- 3 -

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a

Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor

norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv

de impozitare a comerțului dintre statele membre – COM(2017) 569 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte persoana impozabilă atestată

– COM(2017) 567 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1092/2010 privind supravegherea

macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare

a unui Comitet european pentru risc sistemic – COM(2017) 538 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European și al Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără

caracter personal în Uniunea Europeană – COM(2017) 495 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește

modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială și teritorială și a

resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere economică și ocuparea

forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană –

COM(2017) 565 final;

- Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind ENISA, „Agenţia UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare

a Regulamentului (UE) nr. 526/2013 şi privind certificarea de securitate cibernetică

pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor („Actul privind securitatea

cibernetică”) – COM(2017) 477 final.

7. Dezbaterea și adoptarea proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European

și Consiliu – Rezilienţă, prevenire şi apărare: construirea unei securităţi cibernetice

puternice pentru UE – JOIN(2017) 450 final;

- Proiect de hotărâre la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea

capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă,

durabilă și favorabilă incluziunii – COM(2017) 376 final.

38

- 4 -

8. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind unele măsuri pentru reorganizarea

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în

subordinea acestuia. (L542/2017)

41

9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

(L475/2017)

47

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 49 din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice. (L434/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

58

11. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul

muncii*). (L433/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

61

12. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 207/2015

privind Codul de procedură fiscală. (L515/2017)

63

13. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind inseminarea artificială umană şi

sporirea natalităţii. (L418/2017)

67

14. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea anexei nr. 1 la Legea

nr. 250 din 17 decembrie 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016,

prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi

completarea unor acte normative. (L426/2017)

71

15. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. (L461/2017)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

73

16. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru dezvoltarea antreprenoriatului

validat de piaţă şi stimularea creării de noi locuri de muncă. (L423/2017)

75

- 5 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 13 decembrie 2017

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Cornel Popa, vicepreşedinte al Senatului,

înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii

senatori Ștefan-Radu Oprea şi Ion Ganea, secretari ai Senatului.

Domnul Cornel Popa:

Bună dimineața, stimați colegi!

Dați-mi voie să declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 13

decembrie 2017, și s-o rog pe colega noastră, doamna senator Federovici, să poftească la microfon.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Bună dimineața, distinși colegi!

Voi susține astăzi o declarație politică cu următorul titlu: „Opoziția trebuie să indice clar care

dintre amendamentele propuse de magistrați afectează independența justiției”.

Stimați colegi,

Sunt membru al Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiției și vreau să vă spun că

sunt absolut indignată de manipularea grosolană care se desfășoară în aceste zile. Aud și văd peste tot

că această reformă a justiției, care cuprinde aproape în totalitate propunerile asociațiilor profesionale

ale judecătorilor, reprezintă o vulnerabilitate la adresa independenței justiției.

Este o dezinformare grosolană, complet paralelă cu ceea ce se întâmplă în interiorul comisiei și

este regretabil că această campanie de intoxicare a opiniei publice este susținută inclusiv de unii

membri ai comisiei, care au fost acolo și știu foarte bine că dezbaterile au fost constructive și că

judecătorii prezenți au apreciat modul în care s-a purtat dialogul cu membrii comisiei.

În formele adoptate de comisie nu mai există niciunul dintre elementele care au generat

obiecțiile inițiale. Președintele nu este eliminat din procedura de numire a procurorilor șefi, Inspecția

Judiciară nu mai trece în subordinea Ministerului Justiției, deși vedem că în Franța acest organism este

subordonat direct ministrului justiției, care mai nou a preluat în subordine directă întreaga procuratură.

Acolo vedem că se poate, dar la noi este o mare problemă, chiar și atunci când în lege este preluat ad

litteram textul din Constituție privind activitatea și statutul procurorilor.

Cea mai mare parte a amendamentelor contestate în spațiul public provin chiar de la magistrați,

nu de la oamenii politici. Inclusiv acea secție separată de Parchetul General pentru cercetarea faptelor

- 6 -

penale în rândul magistraților a fost o propunere din partea judecătorilor, care au reclamat că în prezent

erau supuși unei presiuni venite dintr-o anumită parte a sistemului judiciar pentru a delibera într-un

anumit sens în cauzele penale. Nu înțeleg de ce Secția de anchetare a magistraților este foarte bună

când este în interiorul DNA, dar devine o vulnerabilitate atunci când este separată, iar cei care vor

activa acolo vor fi numiți transparent, fără nicio ingerință politică.

Așadar, afirmațiile sunt complet paralele cu textele adoptate și invit pe cei din opoziție să iasă

din această ipocrizie, din acest dialog al surzilor, în care se fac că nu văd ce s-a adoptat în comisie și

continuă să facă afirmații fără nicio acoperire.

Subliniez încă o dată că toate amendamentele contestate ca fiind atentate la independența

justiției provin de la magistrați, nu de la politicieni. Deci îi invit pe cei din opoziție să precizeze clar, să

pună degetul exact pe amendamentele propuse de magistrați care ar afecta independența și buna

funcționare a sistemului de justiție. Dacă nu pot face acest lucru, înseamnă că toată tevatura cu legile

justiției nu este decât un pretext pentru a accede la putere prin presiuni de stradă și împotriva

principiilor democratice.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Domnul Cornel Popa:

Pentru stenograma ședinței, înainte s-o invit pe colega noastră Dinică la microfon, dați-mi voie

să precizez că ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, Cornel Popa, senator, vicepreședinte al

Senatului, și domnii secretari Ștefan-Radu Oprea și Ion Ganea.

Mulțumesc.

Vă rog, doamnă colegă Dinică Silvia-Monica, să poftiți la microfon.

Mulțumesc.

Doamna Silvia-Monica Dinică:

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

„Provocările cu care ne confruntăm în prezent sunt fără precedent. Mai mulți oameni trăiesc pe

această planetă acum decât în orice alt moment din istorie. Populația lumii s-a dublat în ultimii 30 de

ani. Ne confruntăm cu o presiune crescândă asupra resurselor naturale limitate ale lumii. Tehnologia

avansează cu o viteză foarte mare. Se schimbă felul în care oamenii lucrează, gândesc și aleg să se

conecteze. Se schimbă valorile culturale. Instituțiile noastre politice și financiare, cele dedicate

îngrijirii sănătății și cele dedicate educației sunt supuse unei presiuni enorme. Nu există într-adevăr un

alt moment în istorie către care să putem privi înapoi și spune: ei bine, acest lucru s-a mai întâmplat.

- 7 -

Lumea se află într-un moment cu adevărat nou și vom avea nevoie de fiecare gram de ingeniozitate,

imaginație și creativitate pentru a ne confrunta cu aceste probleme.”

Am inclus aici un citat care aparține domnului profesor de științe ale educației Ken Robinson,

din Marea Britanie, cunoscut pentru experiența și expertiza în domeniul educației la nivel

internațional.

Educația prezentului ne va influența, incontestabil, viitorul.

Domnule ministru al educației,

Doresc să vă aduc în atenție cel mai recent raport ce face o radiografie a situației din educație.

După cum știți, Comisia Europeană realizează anual studii în domeniul educației și formării, cuprinse

sub titulatura „Monitorul educației și formării”. Săptămâna trecută a fost lansat Raportul pentru anul

2017 privind starea educației din România.

Comparația indicatorilor cheie pentru țara noastră și Uniunea Europeană exprimă în mod

evident vulnerabilitățile sistemului. Conform acestui raport, indicatori cheie de performanță ai

sistemului au valori semnificativ diferite de cele ale mediei Uniunii. Aflăm că, în ceea ce privește

părăsirea școlară timpurie din sistemele de educație și formare, România înregistrează un procent de

18,5%, comparativ cu 10,7 în Uniunea Europeană.

Și procentele de tineri cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe în matematică, știință

și citit sunt îngrijorătoare. Se apropie procentele de 40%, în timp ce în Uniunea Europeană acestea sunt

de două ori mai scăzute. Mai mult, participarea adulților la procesul de învățare continuă este sub 2%,

în timp ce acest procent la nivelul Uniunii este de 10%. Ponderea elevilor cu o performanță scăzută în

ceea ce privește competențele de bază rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Finanțarea pentru educație a fost și rămâne foarte scăzută. Riscul de părăsire timpurie a școlii rămâne

ridicat, cu consecințe pentru piața forței de muncă și pentru creșterea economică.

În ceea ce privește combaterea inegalităților și promovarea incluziunii, raportul evidențiază că

rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii este concentrată în zonele rurale și în rândul romilor. Rolul

implementării unui program național de tip „școală după școală” este esențial și vă adresez, domnule

ministru al educației, rugămintea de a sprijini și implementa cât mai curând posibil acest program. De

asemenea, vă rog să aveți în vedere finalizarea cât mai curând a elaborării unui mecanism de alertă

timpurie cu privire la părăsirea timpurie a școlii.

Diferența dintre accesul la educație de calitate în rural și urban este o realitate. Cauzele acestei

stări de fapt sunt foarte multe și în strânsă corelație. Aș menționa aici doar dotarea insuficientă a

spațiilor educaționale, pregătirea și motivația cadrelor didactice, slaba implicare a familiilor și

comunităților în procesul educațional.

- 8 -

Legea educației a stabilit o țintă de 6% din PIB pentru cheltuielile publice cu educația, însă

aceasta nu a fost niciodată atinsă.

Domnule ministru,

Aveți în vedere programe dedicate pentru a canaliza resurse suplimentare către școlile

dezavantajate? Cum veți atrage profesorii bine pregătiți către zonele rurale?

Proporția elevilor cu cele mai bune performanțe, cei capabili să rezolve probleme complexe,

este cea mai mică din Uniunea Europeană. Acest lucru poate sugera că abordările de predare actuale

nu sunt adecvate pentru a promova abilități mai complexe și de ordin superior. În pofida faptului că

performanța medie a României la PISA s-a îmbunătățit, aceasta rămâne cu aproximativ doi ani de

școlarizare sub media Uniunii Europene. Gândiți-vă totuși că aceste rezultate ar fi și mai scăzute dacă

ar fi fost inclusă proporția mare a elevilor care nu sunt înscriși în învățământul formal.

Aceste date și evidențele oferite de raport ar trebui să constituie bază în procesul de luare a

deciziilor, potențialul datelor disponibile este semnificativ, fiind resurse cheie pentru elaborarea

politicilor potrivite.

Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România prevede o serie de măsuri în

această direcție. Printre inițiativele menționate se află crearea unui grup de cercetare în cadrul

Ministerului Educației Naționale pentru a studia reformele educaționale, aici fiind incluse și cele

tehnologice, și provocările specifice României, precum și furnizarea de formare pentru personalul

ministerului și factorii interesați pentru a planifica, implementa și monitoriza strategiile, proiectele și

programele asociate părăsirii timpurii a școlii. Este nevoie de implicare unitară constantă, din partea

tuturor, pentru a face o schimbare.

„Nu-mi învăț niciodată elevii, încerc doar să ofer condițiile în care pot învăța”, spunea Albert

Einstein. Cred că suntem datori să facem același lucru la rândul nostru.

Vă asigur de toată disponibilitatea mea la dialog și colaborare.

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 – București

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Salan

Viorel să se pregătească.

Domnul Gheorghe Baciu:


Domnule președinte,

- 9 -

Declarația mea de astăzi se referă la un fapt care ne bucură pe noi, covăsnenii, de această dată.

Dacă în declarația de acum două săptămâni spuneam că avem unele tristeți în județul Covasna, astăzi

am satisfacția de a vă face părtaș la un motiv de mare bucurie pentru comunitatea românilor din zonă:

o instituție identitară românească, realizată pe bază de voluntariat în spațiul județelor Harghita și

Covasna, va funcționa sub egida Academiei Române. Este vorba de Centrul European de Studii

Covasna-Harghita, înființat în 1999 și care a avut multe inițiative lăudabile până în prezent.

Recenta hotărâre a Biroului Prezidiului Academiei Române reprezintă o recunoaștere la cel mai

înalt nivel a activității științifico-culturale desfășurate de această instituție, concretizând o importantă

împlinire a strădaniilor reprezentanților societății civile românești din această zonă, alături de

înființarea Episcopiei Ortodoxe din județele Covasna, Harghita, a Muzeului Carpaților Răsăriteni din

Sfântu Gheorghe, a Muzeului Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe,

a Centrului Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan” de pe lângă Episcopia Ortodoxă Covasna-Harghita

și a Centrului Cultural din Toplița, a Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din localitatea Araci, a

muzeului primei școli românești din Sfântu Gheorghe.

Centrul European de Studii Covasna-Harghita a publicat pe parcursul celor aproape 20 de ani ai

existenței sale 200 de volume de studii și comunicări, rod al unor proiecte științifice, identitare de

importanță națională, cum sunt sesiunile de comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie,

cultură și civilizație”, ajunse la ediția a XVIII-a, sau cele 15 ediții ale Universității de Vară de la

Izvorul Mureșului.

Doresc să aduc și pe această cale, de la această tribună, mulțumirile cetățenilor mei…

concetățenilor celor care s-au trudit pentru acordarea înaltului gir al Academiei Române viitoarelor

proiecte de cercetare ale Centrului European de Studii Covasna-Harghita: domnilor academicieni Ionel

Valentin Vlad și Alexandru Surdu, președinte și, respectiv, vicepreședinte al Academiei, domnului

Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Interetnice, domnului Codrin

Munteanu, secretar general la Ministerul Apărării, domnului Valer Dorneanu, președintele Curții

Constituționale, Preasfințitului Episcop Andrei de la Harghita-Covasna și neobositului sociolog,

arhivist și cercetător dr. Ioan Lăcătușu.

Este un succes al tuturor celor care sigură perpetuarea unei idei generoase, cu atât mai

semnificativă cu cât hotărârea Academiei Române a fost luată în preajma Zilei Naționale a României și

în ajunul Centenarului Marii Uniri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Gheorghe Baciu, senator Partidul Mișcarea Populară

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim.

- 10 -

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Salan Viorel, să poftească la microfon și pe domnul

vicepreședinte, domnul Goțiu, să se pregătească.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Bugetul de stat pe 2018 – un exercițiu financiar

pentru progresul României”.

În fiecare an, adoptarea proiectului bugetului de stat redevine un lung prilej de speculații

intense și ipoteze. La fel se petrec lucrurile și de data aceasta. Proiectul de buget pe anul 2018, adoptat

de Guvern și înaintat Parlamentului României, a monopolizat atenția opiniei publice, generând o

multitudine de analize și discuții aprinse, axate cu precădere pe indicatorii de performanță financiară:

creștere economică, venituri, cheltuieli, deficit bugetar.

Premisele macroeconomice sunt în prezent foarte favorabile. 2017 este pentru România al

cincilea an consecutiv în care economia a crescut. Și acest lucru nu poate fi considerat o întâmplare sau

un accident, ci reprezintă rezultatul concret, palpabil al politicilor guvernamentale puse în practică de

la alegerile generale din 2012 încoace, toate constituite într-un echilibru sustenabil între eficiența

economico-financiară și cheltuielile bugetare, toate bazându-se pe o viziune social-democrată a

gestionării intereselor naționale.

Esențial, proiectul de buget pentru 2018 este constituit pe o creștere economică de 5,5%,

inflație medie anuală de 3,1% și un deficit bugetar estimat la 2,97% din PIB, cu încadrare în ținta de

deficit bugetar de sub 3% din produsul intern brut, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Dintre principalele măsuri luate în calcul în constituirea acestui proiect, aș dori să amintesc

doar câteva: reducerea impozitului pe venit la 10%, mutarea contribuției la asigurările sociale la

salariat, scăderea contribuțiilor sociale, majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată de la 1

ianuarie 2018, majorarea punctului de pensie de la 1 iulie 2018, majorarea indemnizațiilor de care

beneficiază persoanele cu dizabilități, acordarea de vouchere de vacanță, menținerea anumitor

categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut

special și așa mai departe.

Am auzit multe obiecții referitoare la măsurile de relaxare fiscală și la majorările de venituri

acordate unor categorii de cetățeni. Personal însă, mi-au atras atenția doi indicatori statistici dați recent

publicității de Eurostat referitori la România. Primul relevă faptul că anul trecut peste o treime din

populația României era supusă riscului de sărăcie și excluziune, situație comparabilă cu cea din

Bulgaria și Grecia. În același timp însă, în Uniunea Europeană cheltuielile pentru protecție socială au

reprezentat, în medie, 29% din produsul intern brut în anul 2015, România fiind pe ultimul loc în

- 11 -

Uniunea Europeană la acest indicator, cu un procent de doar 14,6% din PIB, față de peste o treime din

PIB în Franța, Danemarca și Finlanda. Sau, altfel spus, românii sunt săraci în Europa, iar efortul politic

de a îmbunătăți această situație este văzut ca fiind prea mic.

În aceste condiții, decizia Guvernului României de a include în proiectul bugetului de stat pe

2018 toate măsurile din pachetul social al programului de guvernare este rațională și reprezintă nu o

alunecare în populism, ci alinierea politicii românești la orientarea generală a politicii Uniunii

Europene. Așa cum știm cu toții, unul din obiectivele Strategiei „Europa 2020” este scoaterea din

categoria celor expuși sărăciei și excluziunii sociale în Uniunea Europeană a cel puțin 20 de milioane

de persoane până în 2020.

Dacă este nevoie de un argument în plus, aș dori să apreciez că bugetul Uniunii Europene pe

anul viitor, deja aprobat, este așezat pe trei coordonate principale: sprijin pentru tineri, creștere

economică și securitate. Perspectiva pe care o oferă acest buget este o reflectare a ceea ce cetățenii

Uniunii Europene așteaptă de la Europa: locuri de muncă și creștere economică pe de o parte,

securitate pe de altă parte.

Proiectul de buget al României este și el concordant cu direcția centrală a politicii europene. Pe

de o parte, sănătatea, educația și investițiile sunt prioritățile Guvernului pentru bugetul 2018. Și, din

acest punct de vedere, bugetul sănătății va crește cu 17% față de 2017, bugetul educației va avea o

creștere de 16% și bugetul alocat investițiilor va crește cu 42%.

Totodată, unul dintre obiectivele Guvernului pentru anul 2018 este reprezentat de reducerea ratei

șomajului sub 4% și creșterea numărului de salariați cu normă întreagă cu peste 200 000 de persoane. În

acest sens, Guvernul va sprijini dezvoltarea programului Start-up Nation pentru alte 10 000 de firme,

deținute în special de tineri.

De cealaltă parte, Guvernul României își respectă angajamentele luate față de aliați și alocă,

pentru al doilea an consecutiv, 2% din PIB pentru apărare și 53 de milioane de lei pentru majorarea

capitalului operatorilor economici din industria de apărare. În plus, bugetul Ministerului Afacerilor

Interne va fi de asemenea majorat cu 20,7% față de 2017, o măsură bine-venită, cu scopul de a

îmbunătăți siguranța cetățeanului și de a preveni criminalitatea stradală.

Tot acest efort concentrat vizează un singur scop: dezvoltarea pe mai departe a României,

creșterea bunăstării și prosperității cetățenilor ei de la un an la altul.

În 2011, România a avut o creștere economică de 1,5% și un deficit bugetar de 4,4% din

produsul intern brut, în scădere de la 6,6% în 2010 și de la 9% în 2009. Mai ține minte cineva cu ce

mesaj bugetar a venit guvernul de atunci în Parlamentul României, în noiembrie 2011? Vă pot spune

eu. Premierul de la acea vreme spunea că pentru 2012 va pregăti „un buget național de vreme rea, iar

în cazul că vremea va fi mai bună, va fi mai bine pentru toată lumea”.

- 12 -

De aici s-a pornit. După cinci ani, creșterea economică luată în calculul construcției bugetare

acum este de patru ori mai mare, pentru un deficit bugetar identic, în conformitate cu reglementările

europene. Cu alte cuvinte, România s-a dezvoltat de atunci continuu, ceea ce Partidul Social Democrat

și Guvernul României își doresc și de acum încolo. Iar pentru aceasta este nevoie de o mobilizare

eficientă în Parlamentul României, astfel ca proiectul bugetului de stat pentru 2018 să fie aprobat în cel

mai scurt timp posibil.

Viorel Salan, senator al Partidului Social Democrat de Hunedoara

Vă mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim pentru scurta dumneavoastră declarație, domnule coleg Salan.

Îl rog pe domnul Goțiu Remus Mihai să poftească la microfon și, de asemenea, pe domnul

coleg Hadârcă Ion să se pregătească.

Mulțumesc.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, domnule vicepreședinte și președinte de ședință!

Declarația politică din această dimineață se cheamă „Nu condamnați România la înapoiere

economică!”.

Stimate colege și stimați colegi din PSD, ALDE și UDMR,

În urmă cu mai puțin de o lună, pe 23 noiembrie, aici, în Parlament, în timpul dezbaterilor pe

moțiunea de cenzură, premierul Mihai Tudose a promis ferm că ceea ce numiți revoluție fiscală nu va

afecta bugetele de investiții ale primăriilor comunelor, orașelor și municipiilor. Permiteți-mi să citez:

„Susțineți că am promis primarilor că 100% din impozitul pe venit va reveni autorităților locale. Da,

este adevărat și ne vom ține de cuvânt. Acest lucru îl vom face prin legea bugetului de stat.” Am

încheiat citatul premierului pe care-l susțineți.

Cum s-a ținut de cuvânt? În proiectul legii bugetului de stat trimis spre adoptare în Parlament,

procentul de 100% a devenit 43%. Dacă această cotă din impozitul pe venit care revine comunelor, orașelor și

municipiilor va rămâne precum în propunerea Guvernului, la nivelul unui oraș ca și Cluj-Napoca,

bugetul de investiții pe anul 2018 va fi, grație revoluției fiscale, cu 28 de milioane de euro mai mic

decât în anul 2017.


Afectați de această reducere drastică nu vor fi doar locuitorii marilor orașe ale României în care

au avut loc cele mai puternice manifestări civice din acest an și pe care înțelegeți să vă răzbunați astfel,

de suferit vor suferi toți cetățenii români. Cluj-Napoca, la fel ca alte orașe mari ale României, e pol de

dezvoltare pentru o întreagă regiune. Salariile nu sunt însă singurul indicator al calității vieții într-un

- 13 -

oraș. În ultimii ani, Clujul a atras zeci de mii de tineri, care, în loc să emigreze, au venit aici. Marile

orașe trebuie să-și dezvolte infrastructura de transport în comun, să ofere servicii de calitate în

educație, sănătate, cultură, sport, spații comunitare, parcuri. E o inconștiență totală să reduci sau să

blochezi asemenea investiții. Astfel, domnii Tudose, Dragnea și Tăriceanu îi îndeamnă pe cei mai

capabili dintre tineri să plece, să aleagă în locul orașelor României țări unde asigurarea unor asemenea

servicii ține de normalitate. Lovind în polii de dezvoltare, efectele se vor ține lanț, iar România va fi

condamnată ireversibil la depopulare și înapoiere economică.


Pentru ca marile orașe, cele care susțin în acest moment dezvoltarea României, să poată să o

facă în continuare, e absolut necesară amendarea Legii bugetului de stat prin majorarea la cel puțin

60% a cotei din impozitul pe venit care revine comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu

își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit. USR a depus în acest sens un amendament. Și

înțeleg că un astfel de amendament au depus și parlamentarii PNL.


Vă solicit să votați acest amendament, ținând cont de interesele cetățenilor pe care îi

reprezentați. E o promisiune pe care ați făcut-o și în campania electorală – mă refer acum la PSD –, dar

și în urmă cu mai puțin de o lună aici, în Parlament, prin vocea premierului pe care îl susțineți. E chiar

așa de greu să vă țineți de cuvânt?

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Hadârcă Ion să poftească la microfon și pe domnul senator Ionașcu

Gabi să se pregătească.

Domnul Ion Hadârcă:

Bună dimineața, stimate domnule președinte al ședinței!

Dragi colegi,

Tema declarației mele politice de azi este „Rostul inaugurării Biroului politic NATO la

Chișinău”.

Zilele acestea, în imediata noastră vecinătate a avut loc un eveniment politic important, care

merită o atenție sporită. Vineri, 8 decembrie anul curent, la Chișinău a fost inaugurat Oficiul de

legătură NATO, în prezența secretarului general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, și a șefului

Guvernului Republicii Moldova, Pavel Filip.

S-ar părea, nimic excepțional. Un ceremonial de rutină, cu declarații de rutină, obligatorii în

asemenea circumstanțe. Biroul Nord-Atlanticului este deschis în conformitate cu prevederile

- 14 -

Acordului de cooperare NATO – RM, semnat la Bruxelles pe 29 noiembrie 2016 de către premierul

moldovean și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. Misiunea nu are implicații militate, fiind o

simplă reprezentanță diplomatică, cu angajați civili, care sunt experți ai statelor partenere de dezvoltare

ale Republicii Moldova. În cadrul ceremoniei, ambii oficiali au ținut să sublinieze că deschiderea

Oficiului va contribui la consolidarea dialogului politic, „fără a aduce atingere principiului neutralității

constituționale a Republicii Moldova” – îl citez pe Pavel Filip –, iar secretarul general adjunct NATO

a accentuat că „NATO respectă pe deplin neutralitatea, independența și suveranitatea Republicii

Moldova”.

Precum se vede, liantul ambelor mesaje, sfânta sfintelor sau vaca sacră indiană a Republicii

Moldova este omniprezenta, dar, vorba lui Caragiale, absolut inexistenta neutralitate. Principiul

neutralității a fost impus din afară Republicii Moldova odată cu prăbușirea imperiului sovietic și cu

obținerea independenței, rămânând de atunci pe hornul Constituției Republicii Moldova, ca acel drob

de sare care atâta amar de vreme a blocat baba proastă din basmul crengian, împiedicând-o să-și

salveze copilul libertății.

Sărind etapele blocajelor politice și lanțul de crize care în toți acești ani a zguduit până la

extenuare firava statalitate moldoveană, vom remarca, evident, că accentul pe respectarea neutralității

a fost spus anume pentru urechile vigilente ale Moscovei, care oricum nu crede lacrimilor celor mici.

Expresia acestei atitudini sfidătoare o regăsim în reacția imediată a celui care este portavocea

Moscovei la Chișinău, actualul președinte, Igor Dodon. În declarația oficialului prorus în legătură cu

deschiderea Biroului de legătură NATO la Chișinău, se reia îngrijorarea eroinei crengiene că

„activitatea distructivă a Guvernului comportă riscuri sporite pentru securitatea națională a statului”,

„tendința poporului moldovenesc (sic!) fiind de a menține neutralitatea statului, care contribuie la

stabilirea unui climat pașnic atât în țară, cât și peste hotarele ei”, iar „deschiderea Biroului NATO ar

putea să aibă grave consecințe negative”, nici mai mult, nici mai puțin. Cu alte cuvinte, pe implantatul

cneaz moldovean nu-l deranjează manevrele militare permanente din coasta statului suveran ale

separatiștilor tiraspoleni, împreună cu experții lor moscoviți, nu-l deranjează permanenta încălcare a

neutralității de către armata rusă, cu biroul permanent pe teritoriul Republicii Moldova, nu-l

îngrijorează atacurile cibernetice ale hackerilor ruși și nici blocajele economice trimise ca viscolul vara

de către marele mogul.

Vor sau nu vor toți „binevoitorii” neutralității moldovenești, dar un contraechilibru la toate

aceste provocări poate fi doar un parteneriat strategic ferm și de durată cu Blocul Nord-Atlantic, unicul

în stare să contracareze poftele expansioniste ale Răsăritului. Cu atât mai mult că Republica Moldova

se confruntă și cu grave probleme structurale interne, cum ar fi înfloritoarea corupție, derapajele

guvernărilor labile, sărăcia și alte clivaje cronice insurmontabile.

- 15 -

De aceea, cu atât mai bine-venite sunt mesajele inaugurale în care s-a subliniat faptul că

„Alianța Nord-Atlantică este dispusă să sprijine în continuare reformele în Republica Moldova, pentru

a consolida buna guvernare și instituțiile de stat, inclusiv eforturile de luptă împotriva corupției pe plan

național”. Combaterea amenințărilor cibernetice, sporirea rezilienței și pregătirii pentru situații de

urgență civilă, contracararea terorismului, reforma sectorului de securitate și apărare, care în realitate

înseamnă modernizarea tehnologică și topirea balastului învechit, moștenit de la Armata Rusă, toate

aceste obiective vor influența cu certitudine în bine starea de lucruri din cel de-al doilea stat românesc,

în condițiile unei politici coerente în procesul de integrare europeană, coroborat cu o dinamică la fel de

consecventă a sincronizării acestui proces cu cel al integrării în structurile nord-atlantice.

Cu o rândunică nu se face primăvară, dar sperăm că între Prut și Nistru primăvara europeană și

cea românească oricum vor sosi.

Mulțumesc pentru atenție.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim și noi, domnule senator Hadârcă.

Îl rog pe domnul senator Ionașcu Gabi să poftească la microfon și pe colegul nostru, domnul

senator Wiener Adrian, să se pregătească.

Domnul Gabi Ionașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.


Declarația politică a subsemnatului, senator Gabi Ionașcu, se referă la „Imunitate pentru

judecători și riscul decredibilizării Curții Constituționale a României”.

Utilizând pe post de inițiator pe unul dintre deputații minorităților naționale, majoritatea PSD și

ALDE se pregătește să introducă o nouă superimunitate.

Proiectul de lege L76/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind

organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, adoptat de Camera Deputaților cu

adăugiri, lege organică de altfel, este înscris pe ordinea de zi a Senatului României și astăzi, 13

decembrie 2017.

Proiectul de lege, în contextul actual, poate fi luat la bani mărunți și pus sub lupa oprobriului

public, conducând în final la o imagine și mai proastă a Parlamentului în întregul său, dar și la adresa

garantului supremației Constituției – Curtea Constituțională a României.

Încălcând flagrant Constituția, majoritatea a gândit să ofere judecătorilor CCR un cartof

fierbinte: imunitatea totală. Potrivit proiectului cosmetizat la Comisia juridică a Senatului, garanții

supremației Constituției nu pot fi urmăriți penal, percheziționați, reținuți, arestați sau trimiși în

- 16 -

judecată fără încuviințarea plenului Curții. Decizia se adoptă cu majoritatea de două treimi din

numărul judecătorilor.

Legea Curții Constituționale a României mai prevede o majoritate de două treimi doar când se

validează rezultatul referendumului pentru demiterea președintelui țării sau când se revizuiește

Constituția, două spețe foarte importante. Acum, această majoritate supercalificată este necesară pentru

anchetarea unui judecător al Curții Constituționale.

Cu alte cuvinte, un judecător al Curții Constituționale poate omorî un cetățean pe trecerea de

pietoni și, dacă două treimi din colegii săi, inclusiv el – căci legea nu precizează altfel –, nu votează,

scapă de consecințe.

Un asemenea tip de imunitate penală totală este vădit neconstituțional și se aplică, culmea

ironiei, chiar celor care ar trebui să judece sesizările de neconstituționalitate deja anunțate.

Procedând la acest demers legislativ îndoielnic, Parlamentul ar încălca grav Constituția în

materia imunității, introducând alte imunități decât cele din legea fundamentală, dar și în privința

duratei mandatului unui judecător al Curții Constituționale, care este prelungită în mod arbitrar.

Interesant este că în 2013, în „marțea neagră”, când unul dintre aleșii neamului românesc din PSD a

intenționat să scoată parlamentarii din categoria funcționarilor publici în sensul răspunderii penale,

judecătorii Curții Constituționale s-au opus, invocând că Parlamentul nu poate impune imunități altele

decât cele impuse în Constituție. Suntem tare curioși cum o să judece onorabilii judecători de la Curtea

Constituțională acum, când legea fundamentală este încălcată grosolan, dar în beneficiul Domniilor Lor.

Nu pot să nu întreb ce grozăvii pregătește Guvernul dacă a fost nevoit să-și doteze

reprezentanții din Curtea Constituțională cu asemenea imunitate absolută. Proiectul este scandalos în

esență și discriminează flagrant diverse categorii de magistrați care nu au o astfel de imunitate. Un

magistrat care judecă oameni și îi poate trimite după gratii nu poate avea o astfel de protecție, în vreme

ce un judecător al Curții Constituționale, care poate avea numai pregătire juridică superioară, care

încadrează un text în prevederile constituționale, trebuie să beneficieze de imunitate totală în fața legii.

Cu această gravă ispravă, majoritatea PSD și ALDE dorește să mai decredibilizeze o dată

Parlamentul, să-i mai adauge o pată pe imaginea proastă pe care o are. De data aceasta, în malaxorul

partidelor de guvernământ au mai introdus și o altă instituție fundamentală a democrației – Curtea

Constituțională. Aceasta este atrasă în jocuri politicianiste doar de dragul unor avantaje pentru câțiva

executanți. Nu este exclus ca această inițiativă toxică a PSD și ALDE să prevină un eventual accident

de tip Toni Greblă.

Din păcate, imaginea deplorabilă se răsfrânge asupra tuturor parlamentarilor, inclusiv a celor

care se opun vehement acestei inițiative, printre care mă număr și eu.

Vă mulțumesc.

- 17 -

Senator Ionașcu Gabi

Domnul Cornel Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator, cu mențiunea că și dumneavoastră ați făcut o scurtă declarație.

Îl rog și pe domnul coleg Wiener Adrian, domnul senator Wiener Adrian, să poftească la

microfon și pe domnul Talpoș Ioan-Iustin să se pregătească.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Wiener:


Dragi colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „România instituționalizării”.

Acum două săptămâni, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului s-a pronunțat în cazul N. versus

România. Dar asta tinde să fie un fapt comun într-o țară în care statul este inform și rigid, incapabil de

a îndeplini standarde minimale în ceea ce privește drepturile individului. Suntem pe locul al treilea ca

număr de condamnări, după Turcia și Rusia, printre sesizări numărându-se tratamente inumane,

încălcări repetate ale dreptului la libertate, dreptului la protecția proprietății, libertatea de exprimare –

vezi cazul Feri Predescu – sau abuzul de putere.

Reclamantul, în speța despre care fac vorbire, este diagnosticat cu schizofrenie și a fost privat

de libertate, într-un spital psihiatric de maximă siguranță, începând din 2001. Hotărârea Curții constată

încălcări flagrante ale art. 5 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului – Dreptul la libertate.

Astfel, în decizie se subliniază, pe de o parte, „lipsa serviciilor sociale necesare în procesul de

dezinstituționalizare”, iar, pe de altă parte, „modul neglijent și superficial în care instanțele au verificat

necesitatea prelungirii măsurii internării obligatorii”.

CEDO a constatat că reclamantul a fost deținut ilegal începând cu anul 2007 și, pe lângă plata

unor daune morale de 30 000 de euro, a dispus Guvernului să pună imediat reclamantul în libertate, în

condițiile adaptate nevoilor sale. Și această măsură este rarisimă, Curtea limitându-se în mod normal la

a constata încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și la a acorda daune.

Din păcate, nu pot să nu constat incapacitatea statului român de a deveni proactiv în

ameliorarea condițiilor în care pacienții sunt instituționalizați în România sau de a asigura măcar

formal prevederile esențiale ale Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.

România este captivă în paradigma instituționalizării. Perspectiva asupra persoanei cu

dizabilități este una strict medicalizată. Dreptul la viață independentă sau la libertate rămâne, din

păcate, dependent de gardurile ruginite din noi înșine. Așadar, înainte de a dărâma garduri și de a gândi

România dezinstituționalizării, trebuie să schimbăm mentalități.

Adrian Wiener, senator, Circumscripția nr. 2 – Arad

- 18 -

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumim, domnule coleg.

Îl rog pe domnul Talpoș Ioan-Iustin să poftească la microfon și pe domnul senator Ganea Ion să

se pregătească.

Domnul Ioan-Iustin Talpoș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, domnule secretar al Senatului.

Declarație politică: „Bugetul României pentru anul 2018”.

Stimați colegi,

Guvernul PSD-ALDE a împins acest buget cât mai târziu, spre sărbătorile de iarnă, pentru a-l

trece prin Parlament pe repede-înainte, fără nicio dezbatere reală, deoarece nu-și poate ține

promisiunile din programul de guvernare.

Nu așa se adoptă un buget de stat! Sunt banii noștri, ai tuturor, avem dreptul să știm ce vor să

facă din acești bani, pe ce vor să-i cheltuiască și avem dreptul să ne opunem acolo unde nu suntem de

acord, inclusiv prin amendamente susținute în mod profesionist în Parlament.

În timp ce Parlamentul European a anunțat calendarul adoptării bugetare din luna februarie, la noi

în țară, cu trei săptămâni înainte de finalul anului, nu se știa data la care va fi adoptat bugetul pe anul 2018.

Nouă ne-a fost impus proiectul de buget de către Guvern, iar Birourile permanente reunite ale celor două

Camere au improvizat un calendar, în care timpul alocat dezbaterilor și negocierilor este insuficient.

În primul rând, Parlamentul trebuie să controleze Guvernul și procedura de adoptare a

bugetului și trebuia să-și stabilească din timp propriul calendar, pe care Guvernul să-l respecte.

Parlamentul României a avut la dispoziție doar trei zile să depună amendamente la proiect, din

care două zile sunt de weekend. Prin comparație, Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget în

luna mai, iar termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost sfârșitul lunii iunie, adică două

luni. Urmează doar patru zile în care bugetul României pe anul 2018 este dezbătut în comisiile de

specialitate, în timp ce parlamentarii de la Bruxelles au avut șase luni de dezbateri reale și constructive,

negocierile având loc în deplină transparență, și nu în spatele ușilor închise.

Guvernul nu va încasa atâtea venituri cât estimează în actualul proiect de buget, dar va cheltui

mult mai mulți bani decât prevede. Consecința va fi că în următorii ani românii vor trebui să acopere

găurile negre prin taxe și impozite crescute.

Avem nevoie de o dezbatere reală a bugetului, în care să alocăm resursele bugetare în

domeniile care generează creștere economică și care să reflecte prioritățile reale ale românilor.

Parlamentul trebuie să controleze Guvernul, și nu Guvernul să controleze Parlamentul!

- 19 -

Senator Ioan-Iustin Talpoș, Circumscripția electorală nr. 26 – Maramureș, Partidul Mișcarea

Populară

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Ganea Ion să poftească la microfon.

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru

a lua cuvântul.)

Domnul Ion Ganea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Rolul și importanța controlului în societatea

democratică”.

Primul și cel mai păgubos lucru, pe care l-au numit unii cetățeni „libertate”, după Revoluție a

fost anihilarea oricărei forme de control. Toate organismele de control erau percepute ca forme de

dictatură. Cu timpul însă, s-a simțit nevoia ca măcar formal să se exercite un control cât de cât asupra

gestionării fondurilor și bunurilor publice și au apărut Garda Financiară, apoi ANAF-ul, Corpul de

control al Guvernului, al prim-ministrului, al unor ministere etc., mai toate cu activitate formală.

În timpul guvernării Năstase, de exemplu, ca să se dea satisfacție cererilor populației privind

combaterea corupției, a fenomenelor infracționale în general, a fost, pur și simplu, înființat un Minister

al Controlului, portofoliu atribuit lui Ionel Blănculescu. În același timp, baronii din teritoriu reclamau

asiduu demolarea controalelor care le mai încurcau socotelile. Așa s-a ajuns să fie destituit Ovidiu

Grecea, șeful Corpului de control al premierului, care nu respecta regulile mimării actului de control și

se aventura asupra unor oameni influenți, dragi unora. În locul lui a fost promovat un procuror tânăr,

Victor Ponta, și lucrurile au intrat în normal, adică au ațipit. Pe de altă parte, Blănculescu, ministrul

controlului, ca să-și justifice prezența, dar în același timp să nu-i deranjeze pe așa-zișii oameni de

afaceri, ajunsese să controleze mărarul și pătrunjelul de prin piețe, la întrecere cu Piedone, în timp ce

privatizările cu cântec, achizițiile publice aberante și tot soiul de malversațiuni aduseseră corupția la un

nivel de recunoaștere internațională.

Aflat la Bruxelles, în acea perioadă de preaderare, Adrian Năstase a fost întrebat de un ziarist străin

cum explică rata înaltă a corupției din România. Răspunsul a fost cumva învăluit, în stil caracteristic, dar în

fond uimitor de sincer: „Rata înaltă a corupției din România se datorește faptului că în această perioadă în

țara noastră are loc un transfer de proprietate.” Întors în țară, a fost întrebat de un parlamentar: „A cui

proprietate se transferă? Către cine se transferă și pe ce bază?” Evident, răspunsul nu a mai venit niciodată,

pentru că, nu-i așa, e democrație: unii au voie să întrebe, iar alții sunt liberi să nu răspundă.

- 20 -

Venind mai aproape de zilele noastre, în cadrul unei conferințe de presă la Parlamentul

European, un deputat german, într-un anumit context, a dat exemplul României de țară care se zbate în

lipsuri și nu-și găsește cadența în primul rând pentru că în acea țară, deși membră NATO și Uniunea

Europeană, „nu funcționează controlul parlamentar asupra Executivului”. Așa o fi? Haideți să

analizăm cu seriozitate și bună-credință acest aspect. Are dreptate acel eurodeputat german?

În Constituția României este prevăzut cu claritate „dreptul de control parlamentar asupra

Executivului”, care se exercită prin întrebări și interpelări, comisii de anchetă parlamentară, dezbateri

în comisii, în plen și prin vot. Citind răspunsurile la întrebări și interpelări, constatăm de cele mai

multe ori că acestea sunt „deștepte”, cu ocolișuri, fără substanță, frazeologie, o spălare pe mâini cu

trimiteri la acele acte normative și cu tot felul de eschive funcționărești, menite să îndeplinească o

formalitate neverificabilă, de dragul jocului democratic, încât în final ajungi să dai dreptate germanului

care a înțeles de acolo, din Germania și de la Bruxelles, mai bine decât noi, de aici, că poate cea mai

mare carență a societății românești o reprezintă superficialitatea, mimetismul, egale cu absența totală a

controlului parlamentar asupra Guvernului, oricare ar fi el la un moment dat.

Personal, nu mă voi limita la condiția care mi se rezervă, aceea de a fi și eu un alt agent

constatator pasiv, ci, dimpotrivă, de la tribuna Senatului României, cer factorilor responsabili,

conducerii celor două Camere și Guvernului, măsuri concrete pentru remedierea acestor defecțiuni cu

implicații majore în starea de lucruri negativă cu care se confruntă societatea românească de 27 de ani.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru atenție.

Senator PMP Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea

(Domnul senator Ion Ganea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Cornel Popa:

Și noi vă mulțumim.

PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

O rog pe doamna senator Arcan Emilia să poftească la microfon.

Doamna Emilia Arcan:


Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Recursul la Constituție”.

Doamnelor și domnilor senatori,

O coincidență fericită face ca prima decadă a acestei luni să coincidă cu marcarea unor valori

politice de cea mai mare importanță pentru buna funcționare a statului și pentru viața cetățenilor săi.

M-aș referi în primul rând la Ziua Drepturilor Omului, care este sărbătorită anual în întreaga lume pe

- 21 -

data de 10 decembrie. În al doilea rând, am în vedere Ziua Constituției Române, pe care o celebrăm

public la data de 8 decembrie.

Această apropiere sub aspectul datării are și o legătură de conținut. Într-adevăr, Constituția

noastră consacră mai mult și mai presus de orice drepturile și libertățile cetățenilor României. Recursul

sistematic la documentele internaționale ratificate de țara noastră privind drepturile omului și la textul

Constituției este necesar, deoarece în practica social-politică de fiecare zi viața nu evoluează lin, ci se

pot produce schimbări, atât în bine, cât și în rău.

Așa cum toți românii pot constata că noi, cei care reprezentăm Parlamentul României, ne

concentrăm în ultimul timp pe adoptarea unor modificări de lege privind organizarea justiției, care se

situează la loc central tocmai pentru grija și respectarea drepturilor omului și a valorilor Constituției,

totodată se poate observa și încrâncenarea forțelor care încearcă să ne abată de la acest obiectiv, care

sub respectarea… a statului de drept trec în plan secund statul democratic, sunt insensibile la

încălcarea drepturilor cetățenilor români, interpretează Constituția doar trunchiat, dând prioritate

instituțiilor de forță, și încurajează neasumarea răspunderii pentru unele instituții sau oficiali. Or, se

știe că fără democrație și lipsa drepturilor omului nu putem vorbi de un stat de drept, ci de dictatură.

Așa cum am mai spus de la acest microfon, că democrația și libertatea oamenilor constituie

fundamentul unei vieți sociale și politice demne de lumea în care trăim, statul democratic este acela în

care Parlamentul legiferează și magistrații aplică legea.

În dezacord cu valorile consacrate constituțional, am văzut în ultimul timp, înainte de începerea

reformei legislației pe justiție, că sunt reprezentanți ai unor instituții, ai procurorilor sau judecătorilor

obișnuiți să nu răspundă în fața nimănui, care își depășesc competențele și instigă cu maximă

vehemență la stoparea legiferării, aruncând în spațiul public tot felul de false acuze. Sub acest aspect,

cred că activitatea și comportamentul nostru în Parlament trebuie să stea sub semnul decenței.

În ultimele ședințe ale Parlamentului, mai ales la Camera Deputaților, apreciez că s-a depășit

orice limită, ajungând la un prag rușinos. Ca femeie parlamentar, este rușinos să te dezlănțui și să te

dezbraci în public de caracter, având un comportament care nu face cinste unei femei, mai ales

parlamentar, provocând colegii bărbați la scandal prin tot felul de jigniri, mahalagisme sau care nu ne

fac cinste nouă tuturor. Dacă avem amendamente și argumente, le prezentăm civilizat în structurile

Parlamentului și în opinia publică, dar nu le putem înlocui pe acestea cu tot felul de provocări și

scandaluri, pentru a ne acoperi lipsa de profesionalism și de substanță politică. Opoziția are rolul și

dreptul să nu fie de acord și să critice propunerile majorității, dar nu să incite la violență verbală și

comportamentală, știut fiind că violența este moartea civilizației.

La toate acestea, eu mă alătur celor care susțin că respectarea valorilor Constituției și a

drepturilor omului în integralitatea lor, nereglementarea la… violență sunt chestiuni esențiale pentru

- 22 -

buna funcționare și dezvoltare a statului român, pentru libertatea și prosperitatea cetățenilor săi, iar noi

avem datoria de a legifera în favoarea acestor drepturi și valori, nu pentru menținerea și încurajarea

abuzurilor. Personal, sunt hotărâtă să acționez în acest sens, fiind convinsă că facem un lucru necesar

țării și benefic pentru toți românii din această țară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:


PAUZĂ

Domnul Cornel Popa:

O rog pe doamna colegă, doamna senator Hărău Eleonora-Carmen să poftească la microfon.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Stimați colegi,

În această săptămână, cum bine știți, sunt programate dezbaterea și aprobarea în Parlament a

bugetului pe 2018. Am astăzi de făcut o declarație politică și o analiză, fără ură și părtinire, despre buget.

Ne vom confrunta, stimați colegi, și în acest an cu acea situație din anul 2017: consumăm mai

mult, importăm mai mult, împrumutăm mai mult și nu construim nimic.

Cea mai mare problemă a bugetului este determinată însă de scăderea veniturilor

administrațiilor publice locale ca urmare a scăderii impozitului pe venit. PSD a reușit să compromită o

măsură bună, așteptată – mă refer la scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, care ar fi trebuit să

aducă bucurie generală –, dar făcută pe un genunchi, într-un context nepotrivit, fără studiu de impact,

care să permită înlăturarea consecințelor negative.

Măsura asta nu va bucura pe nimeni, pentru că angajații nu vor beneficia de această măsură.

Prin transferul de contribuții, salariile lor nete, mai ales în sectorul privat, nu vor crește. Și mare

minune dacă nu vor scădea. Agenții economici sunt incluși cu forța, dacă au cifră de afaceri de până la

un milion de euro, la impozitarea pe cifra de afaceri. Așadar, nu se vor bucura de această relaxare.

Eventual, se vor bucura de norocul de a nu fi fost decimați, aceia dintre ei care vor rezista, fiindcă se

estimează că măsura va scoate din piață zeci de mii de întreprinderi mici.

Administrațiile publice locale, care se finanțează prin impozitul pe venit și din taxa pe valoarea

adăugată, vor avea pierderi uriașe. Promisiunea de compensare făcută de ministrul finanțelor se

bazează pe pielea ursului din pădure. Avem în proiectul de buget o scădere a cotelor de impozit de la

- 23 -

20,46 miliarde de lei la 14,66 miliarde de lei. Cum vor fi compensate scăderile acestea de venituri?

Putem să ne așteptăm la alte taxe și impozite, inventate sau mărite?

În linii generale, bugetul este construit tot ca în 2017, pe cifre nerealiste. Cursul de schimb leu-euro

luat în calcul este 4,55, sub nivelul actual, de 4,63. Încasările bugetare estimate de Guvern sunt 31,7% din

PIB. Interesant cum se poate ajunge acolo, câtă vreme anul acesta nici poveste să ne apropiem de 30%.

Nu știu care este minunea luată în calcul de PSD când crede că creșterile încasărilor vor fi de

mai mult de 2% din PIB. Cum te poți gândi că se vor putea încasa venituri excepționale când

companiilor de stat le-au fost deja confiscate rezervele și profitul anului anterior? Și cum să se poată

crește încasarea din TVA cu 16,3%, când în anul 2017 încasările abia dacă ating valoarea celor din

2016, iar rambursările de TVA se amână la plată sistematic, că și în luna noiembrie s-a procedat astfel?

Sumele alocate pentru investiții sunt, ca pondere în PIB, mai mici decât în 2017. Așadar, deși

economia duduie, Guvernul nu face investiții. Cred că ar fi cazul să ne luăm gândul de la autostrăzi,

căi ferate și alte proiecte majore, nemaivorbind de faptul că pentru investiții nu este suficient să

bugetezi, mai trebuie să ții seama de asta în execuția bugetară, să construiești. Iar în anul 2017 s-au

prevăzut niște sume pentru investiții și transporturi, care în septembrie, la rectificarea bugetară, au fost

tăiate și redistribuite în alte scopuri.

Noi, liberalii, am avertizat că există riscul ca în 2017 să nu accesăm fonduri europene.

Guvernul estimează că în 2018 va lua peste 28,4 miliarde de lei de la Uniunea Europeană, dar nu s-au

lansat toate liniile de finanțare și nu s-au contractat sumele care au trebuit decontate. Pare a fi o glumă.

Avem în dezbatere un buget tot mai puternic dezechilibrat. În 2018 vom plăti – noi, românii, nu

prim-ministrul și nici domnul Dragnea – un plus de 1,3 miliarde de lei pe dobânzi, dobânzile crescând

de la 9,9 miliarde la 11,2 miliarde.

Analizând bugetul și dezbătând Legea bugetului ieri în Parlament, am fost obligată să mă

întreb, în numele Partidului Național Liberal, și să-i întreb pe colegii de la PSD: chiar nu se înțelege că

nu putem doar să consumăm, ci trebuie să mai și producem?

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.

Mulțumesc.

Domnul Cornel Popa:


Stimați colegi,

Anunțându-vă că a expirat termenul alocat declarațiilor politice, dați-mi voie, pentru

stenograma de ședință, să dau citire listei de senatori care au depus declarațiile politice la secretariatul

de ședință: Sbîrnea Liliana, Stocheci Cristina-Mariana, Smarandache Miron-Alexandru, Lupu Victorel,

Avram Nicolae, Brăiloiu Tit-Liviu, Bodog Florian-Dorel, Trufin Lucian, Pănescu Doru-Adrian,

Vulpescu Ioan, Mihu Ștefan, Caracota Iancu, Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică

- 24 -

Costel, Nicoară Marius-Petre, Popa Cornel, Pîrvulescu Eugen, Cristina Ioan, Dircă George-Edward,

Alexandrescu Vlad-Tudor și Bădulescu Dorin-Valeriu.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea alocată declarațiilor politice de astăzi, 13 decembrie 2017.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința de plen.

PAUZĂ



Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 13 decembrie 2017, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Radu-Ștefan Oprea și Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un

număr de 73 de senatori.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi.

Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi, aș propune suplimentarea ordinii de zi la Secțiunea II, punctul 5. Deci la punctul

5 să introducem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de

procedură fiscală. (L515/2017)

Are raport favorabil din partea Comisiei pentru buget.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră suplimentarea ordinii de zi cu punctul 5, după care punctul 5

devine 6 și așa mai departe.

Cine este pentru?

Vă rog să votați.

- 25 -

Cu 57 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea formulată de Grupul

UDMR a fost aprobată.

Mai sunt și alte intervenții? Vă rog.

Doamna senator Covaciu – microfonul 2 – aveți cuvântul.

*

Doamna Severica-Rodica Covaciu:

În calitate de inițiator al proiectului de inițiativă L460/2017, Propunerea legislativă privind

protejarea agriculturii și zootehniei în România, solicit retrimiterea la comisie pentru adaptarea la

condițiile impuse de Consiliul Legislativ.

Termen – două săptămâni.


Doamna senator, puteți să ne spuneți numărul pe ordinea de zi?


22.


Numărul 22.

Nu în calitate de inițiator, doar dacă aveți calitate de lider sau vicelider, puteți să solicitați

modificarea.


Sunt vicelider. În calitate de vicelider.


Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră punctul 22 de pe ordinea de zi, așa cum a fost ea pregătită de staff.

Retrimitere la comisie, termen – două săptămâni.


Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea formulată de doamna

vicelider a fost acceptată.

Mai sunt și alte intervenții în ceea ce privește ordinea de zi?

Vă rog, doamna senator Presadă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

*

Doamna Florina-Raluca Presadă:



- 26 -

Aș vrea să introducem pe ordinea de zi de astăzi ce se întâmplă acum în Camera Deputaților...

(Rumoare, discuții în sală.)… și anume un ultim asalt asupra legilor justiției... (Rumoare, discuții în

sală.)… … folosind tehnica „pumnului în gură” și abuzul majorității parlamentare...


Vă rog să faceți liniște să o ascultăm pe colega noastră.


S-a făcut un an de când am fost aleși parlamentari ai României...


Doamna senator Presadă!


...și nu am văzut decât cum... (Discuții, râsete în sală.)


Doamna senator Presadă!


... Parlamentul s-a transformat într-un instrument pentru legiferarea unei clici corupte și

iresponsabile. (Discuții, rumoare, râsete în sală.)

Aceasta înseamnă majoritatea parlamentară astăzi, în România! (Rumoare, discuții în sală.)…

Vă îndemn, așadar, cu toată responsabilitatea, să reflectăm la ceea ce se întâmplă acum la

Camera Deputaților, politica „pumnului în gură”, modificarea regulamentului pentru a sluji intereselor

majorității... (Rumoare, discuții în sală.)… parlamentare... pesediste...


Vă rog! Vă rog să faceți liniște...


...și să nu ne mai facem că nu vedem... (Rumoare, discuții în sală.)


...în sală să o ascultăm pe colega noastră.

Vă rog. Să o ascultăm pe colega noastră.

Haideți să o lăsăm să se facă de râs până la capăt.

Vă rog, doamna senator!


Singurii care se fac de râs în acest moment și nu numai sunt acei parlamentari care nu fac decât

să legifereze în interesul unor corupți. (Rumoare, discuții în sală.)


Bun... Cu tot respectul, doamna senator, nu înțeleg care este propunerea pentru ordinea de zi.

Să discutăm noi ce face Camera Deputaților am înțeles. Dar cum facem asta? (Discuții, râsete în sală.)

- 27 -

Vă rog, microfonul 2.


Putem hotărî, ca plen al Senatului, să introducem pe ordinea de zi felul în care se desfășoară

lucrările în plenul Camerei Deputaților... (Rumoare, discuții în sală.)


Da.


…felul în care sunt convocate comisiile... (Discuții în sală.)… fără o ordine de zi... fără a

respecta termenele minime regulamentare și să luăm aminte și să...


E în regulă. Am înțeles.

Mulțumesc.


... să spunem... să spunem că în Senat...


Am înțeles. Am înțeles. (Rumoare, discuții în sală.)


...acest lucru nu se va întâmpla. (Discuții în sală.)


E în regulă.

Eu... (Rumoare, discuții în sală.) În acest moment, sunt două variante.

Domnule senator Moga, vă rog, lămuriți-ne. Microfonul 4.

Domnul Nicolae Moga:


Stimați colegi,

E pentru prima dată când aud că majoritatea parlamentară dintr-o Cameră este coruptă și ea

face tot ce trebuie... Majoritatea parlamentară – către colega mea mai tânără – este cea care deține

votul popular. Trebuie să țineți minte lucrul ăsta.

Și vă sfătuiesc să respectați vorba românească, care e foarte importantă: „Nu tot ce-ți trece prin

cap trebuie să scoți pe gură, dar este absolut necesar ca tot ce scoți pe gură să-ți treacă prin cap.”

(Aplauze, discuții în sală.)


Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții. Nu mai sunt.

- 28 -

Solicitarea doamnei senator Presadă nu am cum să o supun la vot. N-avem cum să dezbatem o

chestiune de genul ăsta.

Am înțeles, și-a făcut numărul. (Discuții în sală.) E în regulă.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu cele două modificări aprobate.


Cu 69 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului; de la ora 10.00, sunt lucrări în cadrul Comisiilor pentru buget ale Camerei

Deputaților și Senatului. La ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu.

Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2. Bănuiesc să nu solicitați același

lucru ca doamna Presadă. (Discuții în sală.)


Nu. Vreau să solicit convocarea unui nou Birou permanent... (Discuții în sală.)… pentru că

luni, când a avut loc un Birou permanent care a stabilit termene pentru depuneri de amendamente și

pentru depuneri de raport, acel Birou permanent s-a făcut în afara programului de lucru votat aici în

Senat, cu încălcarea art. 85 din regulament și cu încălcarea art. 37 alin. (2) din regulament care

prevedea că acel Birou permanent trebuia convocat și anunțată ordinea de zi.

Așadar, am avut un Birou permanent, care s-a desfășurat în afara programului de lucru în

modul în care a fost votat în plenul Senatului, și fără prezentarea ordinii de zi în momentul convocării

acelui Birou permanent. De aceea, solicit un... (Rumoare, discuții în sală.)… solicit convocarea.

Dumneavoastră puteți face să convocați un Birou permanent pentru a adopta acele hotărâri în

mod regulamentar.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Stimate coleg, nu știu dacă puteți să faceți o solicitare în plen. Ar fi trebuit, eventual, să

solicitați modificarea programului de lucru prin introducerea, eventual, la o anumită oră.

Aș dori să citim împreună art. 37 alin. (1). Dacă putem să-l citim împreună sau chiar separat.

„Biroul permanent se convoacă de președintele Senatului sau la solicitarea a cinci dintre ceilalți

membri ai săi ori a unui grup parlamentar.”

Nu pot să supun votului dumneavoastră propunerea dumneavoastră.

Dacă sunt alte intervenții. (Rumoare, discuții în sală.)

Domnule Goțiu, nu v-am dat cuvântul.

- 29 -

Întreb dacă sunt alte intervenții.

Domnul Remus Mihai Goțiu (din sală):

Procedură. Citiți și articolul...


Doamna senator Crețu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Doamna Gabriela Crețu:


Voiam numai să se ia în considerare la program că drept urmare a amânării ședințelor curente ale

comisiilor de ieri, Comisia pentru afaceri europene și-a desfășurat lucrările astăzi, de la ora 9.00 la 10.30.


Am înțeles.

Vă mulțumesc.

Am luat act.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi.

Cine este pentru?


Pardon, am rămas cu votul deschis.

Cu 65 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru astăzi a

fost aprobat.

*

Dați-mi voie să vă prezint notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare

a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea

şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretariatul general al Senatului, în vederea

exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei –

procedură de urgență;

2. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea

instituţiei Avocatul Poporului;

3. Lege pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din

administrarea Ministerului Mediului, prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, în

administrarea Consiliului Judeţean Tulcea – procedură de urgență;

- 30 -

4. Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2017 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile

şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada

2014 – 2020;

5. Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe – procedură de urgență;

6. Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2017 pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a

fondurilor europene pentru perioada de programare 2014 – 2020.

*

Stimați colegi,

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 18 – 23 decembrie.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel

cum a fost aprobat de Comitetul liderilor.

- luni, 18 decembrie, ora 9.00, depunerea rapoartelor Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci

cu privire la Proiectul Legii bugetului de stat și Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat

pe anul 2018, ora 10.00, ședința Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților

privind stabilirea timpilor de dezbatere în plen, ora 11.00 până la finalizare, ședința comună a

Senatului și Camerei Deputaților, dezbaterea și adoptarea Legii bugetului de stat, ora 13.30, ședința

premergătoare Biroului permanent al Senatului, ora 14.00, ședința Biroului permanent al Senatului, ora

16.00, lucrări în plenul Senatului;

- marți, 19 decembrie, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților;

- miercuri, 20 decembrie, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților;

- joi, 21 decembrie, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților

- vineri, 22 decembrie, respectiv, sâmbătă 23 decembrie, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Aș dori să ne explicați cum am putea fi în același timp și la ședința Biroului... și la ședința de

plen reunit a Camerei Deputaților și Senatului, despre care spuneți: „până la epuizarea ordinii de zi” –

și mi-e greu să cred că se va termina discuția pe Codul fiscal într-o oră sau două – , precum și, în

același timp, să facem un plen de Senat. Și cum ne solicitați să votăm aici, în plen, faptul că vom fi în

două locuri în același timp?


Am înțeles.

- 31 -

Doresc să vă informez că nu sunt aici, la prezidiu, pentru a vă da dumneavoastră explicații sau

meditații.

Pot să vă spun doar că în ședința Birourilor permanente reunite, de la ora 10.00, se poate stabili

timpul de dezbatere, în așa fel încât să ne putem încadra în timp.

Dacă sunt alte intervenții.

Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare, așa cum a fost

aprobat de Comitetul liderilor.


Cu 70 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind exercitarea

controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește normele aplicabile

reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne – COM(2017) 571 final.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene,

pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Microfonul 7.




Comisia a fost sesizată pentru verificarea subsidiarității și proporționalității în virtutea

Protocolului nr. 2.

Raportor a fost domnul Cătălin Toma.

S-a discutat în ședința din 6 decembrie, împreună cu reprezentanții ministerelor implicate, și s-a

ajuns la concluzia că trebuie să trimitem o opinie Comisiei Europene legată de propunerile de

modificare a actualelor regulamente Schengen.

Din păcate, așa cum anticipam și altădată, noi luptăm pentru intrarea în Schengen, dar, între

timp, reglementările care permit libera circulație sunt modificate, astfel încât, probabil, atunci când

vom intra, nu vom mai avea unde.

Drept urmare, ca urmare a actualelor modificări care prelungesc termenele pentru care se pot

introduce controalele la frontieră, stabilesc posibilitatea unor situații excepționale, dar care nu sunt

foarte clar definite et cetera și care, în realitate, reduc foarte mult avantajele pe care spațiul de liberă

- 32 -

circulație îl are, propunem să susținem necesitarea revenirii la funcționarea deplină a spațiului

Schengen, în coordonatele unui spațiu lipsit de controale la frontierele interne, măsuri de reintroducere

a controalelor să fie doar cu caracter temporar limitat și să fie aplicate doar pentru situații excepționale,

dar care să fie definite clar – or, în forma actuală nu sunt definite –, susținem utilizarea cu precădere a

măsurilor alternative, schimbul de informații, verificări polițienești et cetera și punerea corectă în

aplicare a legislației de către toate statele membre.

Considerăm că doar un spațiu Schengen unit și puternic va genera mai multă securitate pentru

cetățenii europeni și mai multă încredere între statele membre ale Uniunii Europene .

Vă propun să fiți de acord să ne poziționăm astfel față de actualele propuneri de modificare a

regulamentelor.

Mulțumesc.

Textul integral este pe site. Este mai lung.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului

privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Directivei 2009/22/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului – COM(2017) 637 final.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene –

microfonul 7 – pentru a prezenta proiectul de hotărâre.


Mulțumesc.

În virtutea aceluiași Protocol nr. 2, am verificat respectarea principiului subsidiarității și

proporționalității la această propunere de directivă, împreună cu ministerele implicate.

În acest caz, temeiul juridic este art. 114, cel referitor la piața internă, care este atribut exclusiv

al Uniunii Europene, dar am apreciat oportunitatea propunerii, întrucât elimină principalele obstacole

legate de dreptul contractelor și, respectiv, favorizează creșterea vânzărilor pe toate canalele, și vânzări

- 33 -

față-n față și vânzări în mediul on-line, prin reducerea diferențelor naționale între formatul contractelor

comerciale.

Vă propunem raport simplu pentru informarea dumneavoastră.


Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se găsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.



Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)


3. Proiect de hotărâre la Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei

2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe

valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre

– COM(2017) 569 final.

Doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.



Directiva 2006/112 este cea care reglementează, la nivelul Uniunii Europene, TVA-ul.

Se introduc câteva modificări prin care sistemul definitiv de TVA, care se aplică operațiunilor

naționale, se aplică și la nivel transfrontalier.

Propunerea stabilește liniile generale privind funcționarea noului sistem, urmând să fie adăugită

printr-o nouă propunere a Comisiei, care va veni în 2018.

În comisie s-a discutat împreună cu factorii implicați.

Domnul Eugen Teodorovici a fost raportorul.

Noutatea este că se introduce și conceptul de persoană impozabilă atestată. Deci se păstrează

regula că furnizorul e cel care plătește TVA-ul, dar sunt situațiile de excepție în care cumpărătorul

poate să fie cel care plătește TVA-ul, și aceasta este situația în care el este o persoană impozabilă

atestată.

Ca urmare a dezbaterii, am ajuns la concluzia că respectă principiul subsidiarității și al

proporționalității, dar am făcut câteva comentarii legate de conținut, pe care am dori să le transmitem

într-o scrisoare Comisiei Europene. Și vă rugăm să aprobați trimiterea acesteia în textul integral pe

care îl găsim pe site.

- 34 -


Vă mulțumesc.


Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.



Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

4. Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului

(UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte persoana impozabilă atestată – COM(2017) 567 final.

Dau cuvântul doamnei senator Gabriela Crețu – microfonul 7 – pentru a prezenta, în numele

comisiei, raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog. Aveți cuvântul.


Mulțumesc.

Această propunere de Regulament este în pachet cu propunerea de directivă anterioară și

introduce modificările legate chiar de definirea persoanei impozabile atestate. Nu am avut obiecții,

respectă principiul subsidiarității și al proporționalității. Drept urmare, am elaborat în acest caz un

raport simplu spre informarea dumneavoastră.


Vă mulțumesc.


Senatului.




Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

5. Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1092/2010 privind supravegherea macroprudențială la

nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc

sistemic – COM(2017) 538 final.

Invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu – microfonul 7 – pentru a prezenta

raportul și proiectul de hotărâre din partea Comisiei pentru afaceri europene.

- 35 -



Mulțumesc.

În virtutea aceluiași Protocol nr. 2 al Tratatului, am verificat respectarea principiului subsidiarității

și proporționalității la această propunere de modificare a Regulamentului nr. 1092/2010, una din lungul șir

al modificărilor Regulamentului care a fost instituit în 2010 pentru a preveni crizele financiare.

În acest caz însă, nu am avut obiecții, respectă principiul subsidiarității și al proporționalității,

deoarece, pe de o parte… Bine, în problema principiul subsidiarității nu se punea problema, întrucât

modifică un regulament care avea deja bază legală și nu-l modifică într-o manieră diferită, introduce

Comitetul European pentru Risc Sistemic.

Ceea ce apreciem în acest caz este că se iau și ceva măsuri de întărire a controlului democratic

și a transparenței prin faptul că avertismentele și recomandările sunt trimise și către Parlamentul

European și Agențiile Europene de Supraveghere a Sistemului Financiar, ceea ce este o noutate.

Ca urmare, propunem raport simplu.




Senatului.





adoptat.

6. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al

Consiliului privind un cadru pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană

– COM(2017) 495 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu pentru a prezenta proiectul de hotărâre și raportul.




Pentru această propunere de Regulament raportor a fost domnul senator Cătălin Toma.

S-a discutat în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe nu și ai Ministerului

Economiei, din păcate, pentru că sub aspectul subsidiarității, bazându-se pe art. 114, nu am avut

obiecții, nici asupra formei juridice, care este Regulamentul, deoarece viza o reglementare

- 36 -

transfrontalieră – și era preferabil – , în schimb, am fi avut niște sugestii către autoritățile române,

întrucât se presupune că piața datelor personale... pardon, piața datelor fără caracter personal reprezintă

un bun economic, că e vorba de o piață de miliarde și miliarde de euro, și nu știm dacă România ia în

considerare și agenții economici români, faptul că datele fără caracter personal pot servi pentru foarte

multe scopuri din care se fac bani.

Sub aspectul propunerii de Regulament nu avem obiecții – raport simplu –, doar această

observație către autoritățile române. Ministerul Economiei poate să ia în considerare prezența acestei...

și constituirea... creșterea acestei noi piețe, cea a datelor.




Senatului.





7. Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește modificările resurselor pentru

coeziunea economică, socială și teritorială și a resurselor pentru obiectivul de investiții pentru creștere

economică și ocuparea forței de muncă și pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană – COM(2017)

565 final

Dau cuvântul doamnei senator Crețu pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Microfonul 7.




Am verificat respectarea subsidiarității și proporționalității.

Este vorba de o modificare de regulament care e similară unei rectificări bugetare, într-un fel,

la nivel național, adică adaptează cuantumul resurselor disponibile la obiectivele de investiții de

creștere economică și de ocupare a forței de muncă pentru obiectivele „Cooperare teritorială

europeană”, stabilite prin Regulamentul nr. 1303.

Printre altele, propunerea privește și creșterea inițiativei pentru tineri cu un cuantum de 1,2

miliarde de euro.

Nu există probleme sub aspectul subsidiarității și proporționalității.

- 37 -

Drept urmare, vă informăm despre această modificare și vă propunem un raport simplu.


Vă mulțumesc. Vă mulțumesc


Senatului.





adoptat.

8. Proiect de hotărâre la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind ENISA, „Agenţia UE pentru securitate cibernetică”, de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 526/2013

şi privind certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor („Actul

privind securitatea cibernetică”) – COM(2017) 477 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu – microfonul 7 – pentru a prezenta raportul și proiectul de

hotărâre.

Aveți cuvântul.


Mulțumesc.

Este vorba de un pachet legislativ care cuprinde acest Regulament și un JOIN care urmează pe

ordinea noastră de zi.

Raportor în cadrul comisiei a fost domnul senator Radu-Ștefan Oprea.

Am discutat în mai multe reuniuni în prezența Ministerului Afacerilor Externe și cu contribuția

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. De asemenea, au fost și alte comisii, în

special Comisia economică, care au contribuit la elaborarea acestei opinii. Deci, din start, considerăm

că, sub aspectul subsidiarității, există temei juridic. De altfel, el este art. 114 din Tratat.

Agenția deja funcționează, dar i se modifică anumite atribuții. Formatul – modificarea prin

Regulament – este firesc pentru că a fost instituită printr-un Regulament.

În ceea ce privește însă principiul proporționalității, deși susținem elaborarea unui mandat

permanent al acesteia, se consideră că sunt necesare clarificări cu privire la textul actului normativ, cu

privire la cadrul european de certificate... de certificare, mă iertați, cibernetică, în special, și în textul

opiniei ridicăm problemele care survin, legate de costuri și de necunoașterea, la ora actuală, a

autorităților care vor realiza certificarea.

- 38 -

Din acest punct de vedere, în baza raportului care este mult mai lung, vă rugăm să aprobați să

trimitem un punct de vedere către Comisia Europeană, fără a invoca aspecte legate de subsidiaritate, ci

doar de formatul actual al reglementării.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Senatului.


Domnule senator Oprea, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ștefan-Radu Oprea:


Voiam doar să spun că această… acest Regulament are două teme principale: funcționarea

Agenției – doamna președinte Crețu a aprofundat destul de bine acest subiect – și al doilea lucru se

referă la noile măsuri privind certificarea în domeniul securității cibernetice. Și aș vrea să punctez din

opinia pe care noi v-o propunem la vot, solicitarea noastră pentru realizarea unei analize aprofundate la

nivelul Consiliului Operativ pentru Securitate Cibernetică, instituit prin Strategia de securitate

națională, de securitate cibernetică a României.

Cred că este o analiză foarte necesară și am vrut să atrag atenția că ea trebuie făcută.

Mulțumesc.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții? Nu.



Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

*

La punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiecte de hotărâre privind consultarea

parlamentelor naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- 39 -

1. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și

Consiliu – Rezilienţă, prevenire şi apărare: construirea unei securităţi cibernetice puternice pentru UE

– JOIN(2017) 450 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu – microfonul 7 – pentru a prezenta proiectul de hotărâre

și raportul.



Așa cum se întâmplă de obicei, pachetele legislative elaborate de Comisia Europeană sunt

însoțite și de documente nelegislative cu caracter fie strategic, fie de analiză a situației existente și de

descriere a cadrului general. Așa este și acest JOIN care vine în pregătirea, de fapt, a documentului

legislativ anterior pe care vi l-am prezentat.

Raportor a fost, de asemenea, domnul senator, colegul Radu-Ștefan Oprea. A fost discutat cu

aceeași participare a autorităților executive implicate și cu contribuții din partea comisiilor competente

pe fond.

Ca urmare a analizei, salutăm inițiativa, sprijinim în genere pachetul de propuneri în domeniul

siguranței cibernetice și apreciem idea că el va duce la creșterea încrederii utilizatorilor în piața

digitală, dar, în același timp, atragem atenția asupra necesității realizării unei analize mai profunde a

măsurilor, cele legate de certificare despre care s-a spus anterior, și, de asemenea, asupra aspectelor

referitoare la controlul exporturilor de tehnologii critice în domeniul cibernetic. Afirmăm, de

asemenea, în consonanță cu ministerul, disponibilitatea României de a găzdui proiectul-pilot al

centrului de excelență în domeniu și de creare a unor centre de competență pe domeniile militar, civil,

academic et cetera. Exprimăm și ceva rezerve în ceea ce privește îndeplinirea unor activități din

declarația comună, care implică anumite aspecte de ordin operațional legate de securitatea cibernetică

și, de asemenea, în ceea ce privește dezvoltarea anumitor capacități operaționale ale ENISA, cu toate

că, în linii mari, susținem întărirea rolului ENISA.

Dacă îmi permiteți, înainte de a supune spre aprobare, un comentariu ca să nu mai iau cuvântul.

Intrăm într-o zonă de cheltuieli publice, foarte importante, care sunt destinate facilitării

comerțului digital – nu e vorba doar de securitate în sensul asigurării pazei împotriva teroriștilor, ci e

vorba de securitatea rețelelor informatice.

Să fim conștienți de asta.

Ca urmare a observațiilor făcute, ținem să trimitem un punct de vedere Comisiei Europene pe

care v-am ruga să-l aprobați, dacă doriți.



- 40 -


Senatului.





2. Proiect de hotărâre la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea capacităților de

inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii –

COM(2017) 376 final.

Dau cuvântul doamnei senator Crețu – microfonul 7 – pentru a prezenta raportul și proiectul de

hotărâre.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul.



Ca și documentul anterior, este un document nelegislativ, este un document de strategie care

vizează stimularea potențialului de inovare și competitivitate al regiunilor, dezvoltarea cooperării

interregionale, plasarea uneia, cea mai puternică, asupra regiunilor mai puțin dezvoltate și a celor care

sunt afectate de tranziția industrială și globalizare, îmbunătățirea și consolidarea activităților comune.

În cadrul comisiei noastre a fot raportor domnul senator Radu Oprea.

Am discutat împreună cu Ministerul Economiei, o foarte bună discuție cu privire la aplicarea

strategiei până în acest moment. Și vă informăm că în România politica de cluster – e așa-numita

politică de cluster – a constituit o preocupare și că, drept urmare a politicilor aplicate, la acest

moment, avem înregistrate 70 de clustere și poli de competitivitate, dintre care 23 sunt deja etichetați

european cu etichetă de bronz și, respectiv, 10 cu etichetă de argint, pentru că există un asemenea

sistem de omologare.

Strategia la nivel național de specializare inteligentă a fost deja asimilată cu Strategia națională

de cercetare și dezvoltare 2014 – 2020 și implementarea depinde de finanțarea din Programul

Operațional de Competitivitate. A fost demarat deja și proiectul… și Programul național de

specializare inteligentă prevăzut… și care este prevăzut și în Programul de Guvernare. Deci, spre

deosebire de ceea ce, la prima vedere, am putea crede, România, la acest moment, ocupă, la nivel

european, o poziție remarcabilă cel puțin, iar clusterele românești au reușit să se descurce și să-și

finanțeze activitatea pe programele existente.

- 41 -

Se atrage însă atenția că, în România, șase, din cele opt regiuni de dezvoltare, și-au elaborat

deja strategiile de specializare inteligentă, altele două încă nu.

În cadrul comisiei s-a decis să trimitem o opinie către…. un punct de vedere către instituții, cu

poziția noastră.

Aici fac eu o precizare: anterior, tot am zis Comisia Europeană, către instituțiile europene,

întrucât, în egală măsură, pozițiile noastre se duc și către Parlamentul European și Consiliu.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.


Senatului.





*

Punctul II, Inițiative legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

(L542/11.12.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Doamna senator Arcan, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Doamna senator Arcan, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Înțelegem emoțiile. Microfonul central.

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Emilia Arcan.)

Atunci, vă rog, microfonul 6.

Doamna Emilia Arcan:

Sunteți deosebit de drăguț, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Distinși colegi,

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare reorganizarea Ministerului

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia, prin

înființare, la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, a unor instituții publice cu atribuții

- 42 -

complexe, denumite în continuare direcții generale pentru agricultură județene și a municipiului

București.

Având în vedere faptul că activitatea specifică Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se

desfășoară la nivel teritorial în cadrul mai multor instituții, acest lucru duce la îndeplinirea, uneori,

defectuoasă a atribuțiilor acestora și creează imposibilitatea aplicării, la parametri maximi, a politicilor

publice în domeniu.

Drept care am elaborat această propunere legislativă pentru care vă rog să dați un vot pozitiv și

vă mulțumesc. (Discuții în sală.)



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului,

domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.

Domnule secretar de stat, microfonul 9.


Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș - secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale:



Așa cum a precizat și inițiatorul, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare

reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și a unor instituții din subordinea acestuia.

Într-adevăr, actualul mod de organizare și funcționare a instituțiilor nu mai corespunde

cerințelor de management modern. Menținerea lor în forma actuală creează imposibilitatea realizării în

parametri maximi ai politicilor publice în domeniu.

Ca atare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susține această propunere în forma

adoptată de către Comisia pentru agricultură.

Mulțumesc.



Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru agricultură, doamna senator Doina Silistru

– microfonul 7 – pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog.

Doamna Doina Silistru:


- 43 -

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată pentru dezbatere și

elaborarea raportului asupra Propunerii legislative privind unele măsuri pentru reorganizarea

Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia.

Propunerea are ca obiect de reglementare reorganizarea unor structuri aflate în subordinea

Ministerului Agriculturii şi înființarea, la nivelul fiecărui județ și a municipiului București, a unor

instituții cu atribuții complexe, denumite direcții generale pentru agricultură județene și a municipiului

București.

Comisia avizatoare de buget, finanțe a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru muncă a transmis un aviz favorabil, cu un amendament admis.

Consiliul Legislativ avizează favorabil, iar în cadrul dezbaterilor care au avut loc în Comisia

pentru agricultură s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se adopte un raport de admitere, cu

amendamente admise și amendamente respinse, pe care vi-l supunem, spre dezbatere și adoptare,

împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator.

Domnule senator Baciu, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Domnul Gheorghe Baciu:


Ceea ce se va face astăzi în Senat considerăm că trebuia făcut poate mai din vreme, deoarece s-a

constatat că la nivel de județ – am lucrat într-o structură de acolo – sunt o serie întreagă de instituții

care se ocupă, de fapt, de agricultura județului. Faptul că se încearcă se fie cuprinse în Direcția

Generală Agricolă zic că este foarte, foarte bine. Sunt structuri care, la ora actuală, nu au mai mult

decât doi oameni, din care unul e șef și unul, probabil, executiv. Toți au însă o sarcină comună:

dezvoltarea agriculturii în județul respectiv. Faptul că se va reglementa în oglindă la nivel de județ

ceea ce este și la nivel de minister este foarte bine. Dacă la minister există direcții pentru fitosanitar,

alte direcții care se ocupă de activitatea agriculturii, la fel, trebuie să fie și în județ. Și atunci, toate

aceste instituții – nu se cer nici bani mai mulți – vor fi cuprinse în această structură, care considerăm

că e bine-venită.

De aceea, noi, Partidul Mișcarea Populară o să votăm acest proiect de lege.

- 44 -

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții.

Domnule senator Marussi, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Domnul George-Nicolae Marussi:



După care se pregătește domnul senator Tanczos Barna.

Domnul George-Nicolae Marussi:

Stimați colegi,

Din expunerea de motive aflăm că scopul acestei reorganizări este eficientizarea și introducerea

managementului modern. Dar nu credem că a desființa șapte instituții publice și a le uni într-o

instituție mai complexă poate ajuta la acest management modern și la eficientizare.

De asemenea, dacă instituțiile publice actuale nu sunt eficiente, credem că este mult mai ușor

ca acestea să fie eficientizate în forma actuală, când avem o structură mai simplă și nu când punem

totul sub o umbrelă mult mai mare.

Poate nu ar trebui să fie o propunere legislativă care să prevadă reorganizarea unui minister și,

așa cum prevede și raportul Consiliului Legislativ, la punctul 3 există riscul neconstituționalității

acestei legi.

Nu avem punctul de vedere al Guvernului, este doar un punct de vedere al ministerului, nu

există studiul de impact al acestei reorganizări. Considerăm că va fi un impact asupra bugetului.

Dar, așa cum am aflat mai devreme, există o majoritate parlamentară și toate cele expuse mai

sus nu contează.

În final, USR nu susține această propunere.

Mulțumim.


Vă mulțumesc.

Domnul senator Tanczos Barna.

Microfonul 2.

Domnul Tánczos Barna:


Doar două precizări scurte.

- 45 -

Trebuie știut faptul că această reorganizare nu privește agențiile de plăți. Este un lucru

important, pentru că toate celelalte instituții de sub tutela Direcției Agricole Județene rămân

independente, cele două agenții de plăți.

A doua, ministerul va trebui să fie foarte atent pe modul de implementare, pentru că unele

dintre instituțiile preluate prin desființare și integrare în Direcția Agricolă sunt instituții care

funcționează pe resurse proprii, pe buget, pe venituri proprii. Această direcție agricolă regândită o să

fie un fel de struțo-cămilă, instituție de stat, în paralel cu servicii oferite pe bani, facturate,

agricultorilor, fermierilor sau altor instituții. Acest lucru trebuie bine gândit, pentru că se aduc, practic,

sub aceeași tutelă diferite tipuri de agenții, instituții, persoane juridice, care, până acum, au fost de sine

stătătoare.

Mulțumesc.

(Doamna senator Doina Silistru solicită cuvântul.)


Mulțumesc.

Doamna senator, mai avem o intervenție, dacă îmi dați voie, domnul senator Șoptică.

Domnul senator Șoptică. Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Costel Șoptică:


Stimați colegi,

Fără a mă repeta, s-au spus deja destule lucruri, eu, totuși, analizând ceea ce s-a întâmplat în

ultimii 5 – 7 ani în agricultură, am observat, cum și dumneavoastră, cei de la guvernare, stimați colegi,

că agricultura merge foarte bine, foarte în regulă, în creștere și lucrurile sunt în regulă.

Spun asta, deoarece am văzut că, alaltăieri, era nevoie de o urgență pentru această lege, pentru

această reorganizare. Ieri, am trecut repede în comisie acest lucru, astăzi, iată, suntem în plenul

Senatului și vreau să vă amintesc că această lege nu a fost nici în Programul de Guvernare, dar asta are

mai puțină importanță. Din discuțiile pe care le-am avut eu cu diverși specialiști se pare că se va crea o

instituție mai mare, să spun așa, care va avea, de această dată, 5 – 6 directori adjuncți. Se vor întâlni,

probabil, lunea, vor discuta fiecare pe specialitatea lui, se vor întâlni vinerea și vor discuta din nou

ceea ce au făcut, din nou, fiecare pe specialitatea lui.

Noi credem că această reorganizare este făcută intempestiv – iertată să-mi fie expresia! –, dar

așa credem, pe repede înainte și fără o analiză și un studiu de impact asupra a ceea ce va produce după.

Explicația pe care am primit-o ieri, în comisie, cum că: vom vedea, dacă nu va funcționa, vom

regla, cred că este o explicație care nu trebuie să aibă loc.

Vă mulțumesc foarte mult.

- 46 -



Doamna senator Silistru, vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul central.

Doamna Doina Silistru:


Aș vrea… Primul lucru pe care vreau să-l spun este că ceea ce a spus domnul senator de la

USR, faptul că ar fi trebuit să fie promovate hotărâri de Guvern, dacă s-ar fi uitat în anexele la această

propunere legislativă, ar fi văzut că majoritatea, în proporție de peste 90%, din instituțiile care se vor a

fi reorganizate prin această propunere legislativă au fost înființate prin legi. Deci ele nu pot fi

desființate decât tot prin legi și, atunci, nu se mai pune problema că ar fi neconstituțională. Ar fi

neconstituțional să desființezi o instituție care a fost constituită printr-o lege, pe baza unei legi, să fie

desființată pe baza unei hotărâri de Guvern, deci un act normativ subsecvent legii.

În al doilea rând, aș vrea să spun că direcțiile pentru agricultură județene mai era un pic și erau,

practic, aproape desființate. Și cred că aceste instituții la nivelul fiecărui județ ar trebui să fie puternice

pentru a sprijini pe oricine care lucrează în agricultură. Și s-a dovedit eficacitatea acestor direcții

generale pentru agricultură până la desființarea lor și, practic, nu desființarea, dar au fost lăsate într-o

anumită perioadă cu foarte puțin personal și s-au rupt toate instituțiile din subordine. Și s-a văzut foarte

clar că nu a dat randament.

Eu cred că aceste direcții generale pentru agricultură județene și a municipiului București vor

da randament și vor fi cât mai aproape de cei care vin să consulte și să aibă acces la toate facilitățile pe

care Ministerul Agriculturii și prin Programul de Guvernare le are pentru fermierii români.

Mulțumesc.



Înțeleg că nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, motiv pentru care declar încheiate

dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră

sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise.


Cu 66 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

- 47 -


Cu 61 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea legislativă a fost

adoptată. (Aplauze.)

*

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017

pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L475/20.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan,

președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnul Adrian Vlad Chiotan – președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități:


Prezentul proiect de act normativ propune reglementarea potrivit căreia, începând cu data de 1

iulie 2018, valoarea punctului de pensie să fie 1 100 de lei. De asemenea, propune ca, începând cu data

de 1 iulie 2018, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari să fie majorat de la 520 de lei la 640 de

lei. La fel, propune cota contribuției pentru pensii administrate privat, creșterea de la 5,1% la 3,75%,

începând cu data de… scăderea, mă scuzați, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în contextul

transferului obligațiilor fiscale de la angajator la angajat. Privitor la indemnizația pentru creșterea

copilului se propune modificarea art. 2 alin. (2) al actului normativ prin eliminarea raportării

cuantumului minim al indemnizației pentru creșterea copilului la salariul minim brut pe țară garantat în

plată și corelarea acestuia cu celelalte beneficii de asistență socială prin raportare la indicatorul social

de referință, ISR.

Față de cele menționate, Ministerul Muncii susține raportul de admitere, cu amendamente, al

Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pentru

a prezenta raportul.

Domnule senator Rotaru, aveți cuvântul, microfonul 7. (Discuții în sală.)

Domnul Ion Rotaru:


- 48 -

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată pentru a emite un raport la

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017.

Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul Ministerului Muncii, cât și discuțiile

care s-au purtat în cadrul comisiei de unde au rezultat o serie de amendamente, care au fost respinse,

dar și amendamente admise, Comisia a ajuns la concluzia de a emite un raport de admitere, cu

amendamente admise și amendamente respinse.

Pe cale de consecință, supunem dezbaterii raportul de admitere, cu amendamente admise și

amendamente respinse, și proiectul de lege.

Legea este ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.




Vă rog, doamna senator Hărău, aveți cuvântul.

Microfonul 2.



Stimați colegi,

Avem în cazul acestei ordonanțe de urgență un caz tipic al simptomului pe care suntem în

situația să-l suportăm ca și reprezentanți ai Legislativului. Este un mix de propuneri legislative, un

amestec în care îți este, la un moment dat, ca legiuitor, foarte greu să accepți o parte dintre propuneri,

să respingi o parte dintre propuneri. Mai mult decât atât, într-un sistem legislativ elaborat de noi,

parlamentari în funcție sau de parlamentarii care au făcut parte din Legislativ înaintea noastră,

intervine Guvernul – și a intervenit de la începutul anului de 120 de ori – prin ceea ce consideră și ne

spune a fi ordonanță de urgență și modifică cu intrare în vigoare imediată un cadru legislativ stabil.

Stimați colegi, nu știu… mie mi se pare că ar trebui să fim altceva în țara asta decât elemente

de mobilier. Ni se cere acum vot pe o lege modificată. Se face buget în baza acestor modificări, iar noi

va trebui să ne transformăm într-o mașină de vot și într-o anexă la remorca Guvernului. Asta este

problema generală în legătură cu care voiam să vă atrag atenția. Cazuri de felul acesta sunt

nenumărate, dar acesta este un caz tipic pentru ce ni se întâmplă la momentul acesta. Pe urmă, avem

prorogări de termene și o problemă punctuală cu care Partidul Național Liberal n-are cum fi de acord:

reducerea contribuției la fondul de pensii administrate privat la 3,75%. Pilonul II, stimați colegi, va

deservi pensiile viitoare pentru circa 7 milioane de cetățeni. Iar noi le amputăm, așa, pe un genunchi și

- 49 -

fără niciun studiu de impact, fără să ne gândim la viitor sau, nu știu, după dumneavoastră chiar vreți să

vină potopul?

Partidul Național Liberal nu va susține acest proiect.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumim, doamna senator, că ne apărați de potop.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.




Vă rog.


Nu vă apăr de potop. Dumneavoastră sunteți însuși potopul.


Eu? Eu pe persoană fizică sau noi ca partid? Eu am înțeles de la dumneavoastră că ne apărați,

că ar trebui să vină potopul după PSD și, de aia, vă împotriviți. Probabil că am înțeles eu greșit.

Vă rog, microfonul 2.


Dumneavoastră pe persoană fizică și ca reprezentant cocoțat acolo în… deasupra noastră a

tuturor.


Vă mulțumesc pentru aprecieri.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul.


Domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi senatori,

OUG nr. 82 este una dintre ordonanțele care introduc în România această țopăială fiscal-bugetară

despre care tot vorbim de la începutul anului încoace.

Având în vedere că prin actuala ordonanță de urgență se reduc contribuțiile la Pilonul II de

pensii, că se amână intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune, că se introduce

obligativitatea negocierii contractelor colective de muncă chiar și acolo unde nu este cazul, deși acest

lucru a fost amendat în cadrul comisiei, considerăm că această ordonanță de urgență face mai mult rău

decât bine.

- 50 -

Prin urmare, Uniunea Salvați România nu va susține acest act normativ și va vota împotrivă.


Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă mai sunt alte intervenții. Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul

central. (Discuții la prezidiu.)

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Aș vrea să răspund eu – nici nu știu cum să le spun – acelor văicăreli cum că vine potopul, pe

care tocmai le-am ascultat mai devreme. Stabilirea cotei de contribuție la fondul de pensii administrate

privat la 3,75% nu aduce o micșorare în sumă absolută a ceea ce merge către fondul privat de pensii,

întrucât, după cum știți, noi am crescut și vom crește în continuare pensiile pentru români.

În al doilea rând, faptul că de fiecare dată când venim cu măsuri foarte bune, când am luat o

măsură, aceea de a muta contribuțiile de la angajator la angajat, pentru că, după cum bine știți, sunt

două milioane de oameni care nu au contribuțiile plătite la zi, ceea ce înseamnă că, atunci când vor

merge la medic sau când vor ajunge la pensie, se vor trezi că nu…, că le sunt încălcate drepturile și că

nu pot să beneficieze de asigurări de sănătate sau de pensie, acest lucru nu înseamnă o cheltuială în

plus pentru angajator, dimpotrivă, pe totalul contribuției, noi venim cu o reducere cu două procente a

contribuțiilor angajat și angajator, de acum – angajator, de..., angajat – după ce legea intră în vigoare.

Așadar, nu este cazul să ne panicăm, nu este cazul să ne isterizăm, stimați colegi, pentru că nu

va avea loc nicio scădere de salarii și niciun dezastru pentru pensiile viitoare.

Mulțumesc.

Potopul, în niciun caz!


Vă mulțumesc.

Domnul senator Bădulescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:


Stimați colegi,

Ordonanța nr. 82 este dovada faptului că, atunci când a fost adoptată Ordonanța nr. 79, nu a

existat un studiu de impact suficient de bine argumentat sau, mai repede zis, nu a existat nicio idee

despre ceea ce se va întâmpla. Asta este consecința legiferării prin ordonanțe de urgență, asta este

consecința legiferării prin… pe repede înainte. Dăm o ordonanță de urgență, după care venim cu încă

zece ordonanțe de urgență ca să reparăm sau să îndreptăm răul făcut.

- 51 -

Și această Ordonanță nr. 82 este o consecință a Ordonanței nr. 79. Și ordonanța viitoare, de

săptămâna viitoare, pe care Guvernul intenționează să o promoveze privitor la modificarea art. 6 din

Legea evaziunii fiscale, este tot o consecință a adoptării intempestive a Ordonanței de urgență nr. 79.

Cert este un singur lucru, că adoptarea unor astfel de acte normative este, efectiv, dovada faptului că

habar nu ați avut cei de la putere despre ceea ce înseamnă trecerea contribuțiilor de la angajat la

angajator.

Și aș mai vrea să fac o...

De la angajator la angajat, mă scuzați!

Aș mai vrea să fac o remarcă. Ar trebui să încetăm în a aproba legi, de a vota legi de aprobare a

unor ordonanțe de urgență care modifică un șir întreg de acte normative, pentru că anumite prevederi

dintr-o ordonanță pot fi pozitive, dar, datorită faptului că acoperă un lucru negativ, nu pot fi votate și

este cazul chiar al Ordonanței nr. 82.

În contextul dat, Grupul PMP nu va vota legea de aprobare, deși, repet, are un iz pozitiv într-un

anume punct și nu aș vrea să remarc aici, pentru că majoritatea sunt chestiuni negative.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții?

Domnul senator Rotaru.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Ion Rotaru:


Eu înțeleg din luările de cuvânt ale colegilor din opoziție că nu sunt de acord cu mărirea pensiei

pentru pensionari cu 10% începând cu 1 iulie 2018, înțeleg că nu sunt de acord cu mărirea pensiei

sociale de la 520 la 640 de lei, înțeleg, de asemenea, că e o fractură de logică în afirmațiile pe care le

faceți, pentru că, recent, președintele Partidului Național Liberal într-o ieșire revoluționară din Piața

Victoriei ne spunea că PSD-ul și aliații noștri ALDE au fost votați de către oameni pentru a mări

pensiile și salariile.

Acum, dacă tot ne criticați că nu facem treaba asta, în Piața Victoriei, aici, în Parlament, unde

putem s-o facem pe bază de legislație, de ce nu ne apreciați? De ce nu ne votați această inițiativă? De

ce nu sunteți de acord ca oamenii să aibă pensii mai mari și salarii mai mari? De ce găsiți întotdeauna

chichițe și tot felul de lucruri care pot să genereze o imagine deformată asupra a ceea ce își propune

această ordonanță?

- 52 -

Eu cred că sunteți într-o gravă eroare de raționament, stimați colegi, și cred că această

ordonanță vine să rezolve parte din problemele pe care noi le-am cuprins în programul de guvernare și

parte din problemele cu care dumneavoastră ne criticați. Pe de o parte, ne spuneți că de ce nu cresc, pe

de altă parte, ne spuneți de ce cresc.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, așa cum scrie la regulament, un singur reprezentant din partea grupului.

A vorbit doamna Hărău, a vorbit doamna Presadă… (Discuții, vociferări în sală.)

Da. Vă rog.

Bun. Deci avem intervenție domnul Cîțu.

Vă rog. Microfonul 2.

Doamna Hărău, doriți să interveniți din nou?

Doamna Eleonora-Carmen Hărău (din sală):

S-au pus întrebări…


Și trebuie să răspundeți dumneavoastră?!

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău.)

Vă rog, domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:


M-am uitat la ordonanța de urgență și este foarte ciudat. Eu înțeleg că PSD nu vrea să respecte

legea, pentru că legea spune că pensiile ar trebui crescute de la 1 ianuarie 2018, la asta ne refeream: nu

de la 1 iulie 2018, de la 1 ianuarie 2018! Deci legea nu este respectată.

În același timp, iarăși, mă uit la art. 2 din ordonanță și văd că nu este respectată, deși se

schimbă legea, iar oamenilor care beneficiau de o contribuție mai mare (de 6%) la Pilonul II de pensii

li s-a tăiat această contribuție. Dar ei ar trebui să fie fericiți, că se pare că este bine pentru ei să aibă

bani mai puțini contribuție la Pilonul II de pensii și nu înțelegem noi cum este chestia asta: o cifră mai

mică este mai bine pentru cetățeni.

Și, în al treilea rând, dacă tot ați făcut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și acum

veniți cu o lege ca să-i băgăm în pușcărie pe cei care nu plătesc contribuțiile angajaților, de ce nu ați

mers până la capăt: să-și plătească angajatul contribuția singur, dacă tot faceți acest transfer. Nu mai

faceți o struțo-cămilă. Transferați de la angajator la angajat contribuția, foarte bine, să-și plătească

angajatul singur contribuția, să nu mai fie angajatorul implicat. Și angajatorul atunci nici nu mai

- 53 -

este…, nu mai avem nici asta – vânătoarea de angajatori care nu plătesc contribuții, îi băgăm în

pușcării și așa mai departe.

Mulțumesc.


Doamna senator Presadă.


După care, domnul senator Bădulescu.


Mulțumesc mult.

Revin pentru a răspunde colegilor care susțin această ordonanță de urgență și a le spune că

joaca cu pensiile românilor nu este o chichiță. Noi nu am susținut niciodată că nu suntem de acord cu

mărirea punctului de pensie, am susținut doar că felul în care se face această mărire, și anume printr-o

ordonanță de urgență care arată ca shaorma cu de toate, este inoportun.

Pe de altă parte, mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat exclusiv afectează profund

sistemul de pensii din România.

Am o întrebare pentru reprezentantul Guvernului, care a rămas dator chiar în cadrul comisiei cu

răspunsul la o întrebare, și anume: care au fost contribuțiile la Pilonul II de pensii de la începutul

anului și până acum, având în vedere că s-a tot modificat Codul fiscal și care este scenariul pentru

aceste contribuții în urma adoptării acestei ordonanțe de urgență? Pentru că, din calculele pe care le-am

făcut noi, până la urmă, contribuția în cifre absolute scade, ceea ce înseamnă că românii vor avea o

pensie mai mică, atunci când vor trebui să încaseze prima pensie din Pilonul II.

În cadrul comisiei, reprezentanții Guvernului oricum nu au răspuns la această întrebare, au spus

că nu au aceste date la ei. Mă aștept, așadar, ca reprezentantul Guvernului să vină cu acest scenariu și

să-l prezinte acum în plenul Senatului.


Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Bădulescu.


(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Florina-Raluca Presadă.)

Doamna Presadă, vă rog să faceți liniște în sală, să-l ascultăm pe colegul nostru, pentru că

Domnia Sa v-a ascultat pe dumneavoastră. De luni, venim cu alea…, cu fluierele.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:


- 54 -

M-am simțit dator să dau, dacă vreți, un fel de replică raportat la ceea ce s-a spus din partea

puterii mai devreme.

S-a plâns un coleg mai devreme că nu ar vrea opoziția să majoreze punctul de pensie, că nu și-ar

dori lucrul ăsta. Repet încă o dată, modul în care este reglementat nu este unul normal, amestecând

într-un act normativ șapte modificări la șapte acte normative.

Doi. Pe de altă parte, nu că nu și-ar dori opoziția majorarea punctului de pensie. Vă rog să

observați că în programul de guvernare majorarea punctului de pensie ar fi trebuit să se petreacă la 1

ianuarie 2018, și nu să apară ca o prorogare, adică începând cu luna iulie 2018. Practic, este o lipsire a

pensionarilor de această majorare începând cu 1 ianuarie 2018, dacă este să discutăm așa. Și atunci,

avem alte tipuri de…, ar trebui să avem alt tip de discurs.

În ceea ce privește Pilonul II de pensii, țin să răspund faptul că atunci când se va..., în condițiile

actuale, atunci când se va încasa prima pensie din această zonă, vom avea…, va fi o pensie mai mică

decât valoarea punctului actual, adică de 1 000 de lei. Da? Ca să lămurim și această problemă. Și toți

finanțiștii au spus-o.

Așa că, atunci când reglementăm pe..., dintr-odată, șapte domenii, ar trebui să ne gândim foarte

mult și să discernem dacă nu cumva ar trebui să revenim la vechile prevederi ale regulamentului și să

putem vota pe puncte, pentru că opoziția ar vota anumite texte, dar nu poate vota, în ansamblul lui,

actul normativ, în condițiile în care ascunde sub această formă lucruri care nu sunt pozitive.

Vă mulțumesc.



Înțeleg că nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Declar încheiate dezbaterile generale…

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Remus Mihai Goțiu.)

Domnule Goțiu, ar fi a treia intervenție din partea unui grup. (Discuții în sală.)

Până mergeți dumneavoastră la microfon, supun votului dumneavoastră sistarea dezbaterilor și

trecerea la vot.

Din sală: Procedură!


Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu și în sală.)

Cu 55 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă și o abținere, a fost adoptată propunerea de

sistare a dezbaterilor.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

- 55 -

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Florina-Raluca Presadă.)

Dar de ce vă grăbiți? (Discuții în sală.)

Dumneavoastră? Vă rog.

Domnul Radu-Mihai Mihail (din sală):

Procedură.


Imediat.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Înainte de a supune atenției dumneavoastră amendamentele respinse, înțeleg că avem o

intervenție de procedură.

Domnule senator Mihail, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Întrebarea pentru dumneavoastră este de ce ați refuzat cererea de intervenție pe procedură?

Deci omul a cerut intervenție pe procedură, trebuia să-i dați intervenție pe procedură.

Mulțumesc.

Din sală: Așa scrie în regulament.

Domnul Ștefan-Radu Oprea (de la prezidiu):

N-a cerut pe procedură. (Discuții, vociferări în sală.)


O să trimit răspunsul în scris. (Discuții în sală.)

Dintre amendamentele respinse dacă se susțin.


Amendamente respinse, domnule Goțiu?


Voi veni aici cu portavoce…, să mă auziți...


Numai puțin! Dacă doriți să...


S-a pus o întrebare și s-a solicitat un răspuns...


Imediat.


E obligat să răspundă…

- 56 -


Domnule Goțiu, o pauză! În regulă, de acord.


Deci…, numai puțin!

Stimați colegi,

Rog stafful, microfonul 2.

Domnule senator Goțiu, vă rog, pe un ton rezonabil, să reluați ca să rămână pe stenogramă.


Tonul a fost cât se poate de rezonabil, în condițiile în care acest microfon era închis.


Vă rog.


Ceea ce am dorit, și reiterez acum: i s-a solicitat o întrebare și o solicitare de răspuns

reprezentantului Guvernului. Așadar, vă rog să dați posibilitatea reprezentantului Guvernului să-și

exprime punctul de vedere.


E în regulă. În regulă. Mulțumesc că m-ați atenționat.

Am avut o discuție cu reprezentantul Guvernului, este procedural, Domnia Sa dorește să

răspundă în scris doamnei senator Presadă.

Dacă sunt alte intervenții. (Discuții în sală.)

Nu mai sunt.

Dacă dintre amendamentele respinse le susține cineva.

Doamna senator Presadă, amendamente respinse, înțeleg, da?

Doamna Florina-Raluca Presadă (din sală):

Da.




Mulțumesc.

Primul amendament din raportul cu amendamente respinse. Se modifică art. II alin. (3), care

spune așa: „Începând cu data de 1 ianuarie 2018, cota de contribuție la fondul de pensii este de 3,75%.”,

iar amendamentul spune că această cotă de contribuție la fondul de pensii este de 5,5%. Este nevoie să

readucem cota de contribuție la Pilonul II de pensii la un nivel care să permită menținerea contribuțiilor

la nivelul actual. Oricum, această contribuție la Pilonul II de pensii este în urmă, în raport cu graficul

- 57 -

asumat de guvernele anterioare și pe care românii, până la urmă, l-au susținut. În 2016, această

contribuție trebuia, oricum, să ajungă la 6%. În acest moment, prin această O.U.G., contribuția este

redusă la 3,75%, iar amendamentul pe care îl susțin spune că această contribuție crește la 5,5%.


Mulțumesc pentru intervenție.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de doamna senator Presadă, nr. crt. 1, da?


Cu 27 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Mai există încă un amendament. Îl susțineți și pe acesta?



Prin cel de-al doilea amendament care a fost respins în comisie doresc abrogarea art. V care

amână intrarea în vigoare a Legii privind venitul minim de incluziune. Să ne aducem aminte că am

spus și am fost de acord toți cei aici de față că amendarea Legii privind venitul minim garantat nu este

oportună, pentru că urma să intre în vigoare de la anul venitul minim de incluziune. Or, prin această

O.U.G., dacă ea este adoptată în forma care este prezentată astăzi aici, nu am face decât să admitem că

am fost ipocriți, până la urmă, adică nu putem să susținem că..., pe de o parte, că așteptăm V.M.I-ul și,

pe de altă parte, să amânăm intrarea lui în vigoare.

Vă rog, așadar, să luați în considerare abrogarea acestui articol din O.U.G. nr. 82, care amână

intrarea în vigoare a V.M.I-ului.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins.


Cu 26 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul nu a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 59 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 59 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul privind aprobarea

ordonanței a fost adoptat.

Punctul 3 pe ordinea de zi…

(Intervenție neinteligibilă a domnului Remus Mihai Goțiu.)

- 58 -

Poftiți?


Explicarea votului.


Explicarea votului.

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul 2.


S-a afirmat aici, de la această tribună, de către susținătorii acestei legi că noi dăm pensiile. Nu,

nu este adevărat, nu PSD-ul crește pensiile și nu dă PSD-ul pensiile! Pensiile le plătesc cei care

muncesc și lor le-ați tăiat pensiile la care vor avea dreptul în momentul în care vor avea și ei nevoie de

aceste sume.

Vreau să le reamintesc, de asemenea, colegilor de la PSD, cum ni s-a reamintit și nouă de multe

ori: sesiunea de declarații politice cu cine, ce dă (pensii și ce mai vrem) se desfășoară dimineața, de la

ora 9.00. Vă așteptăm cu interes acolo pentru astfel de discuții.

Din aceste motive, în special faptul că tăiați din pensiile celor care plătesc acum pensiile, USR

a votat împotrivă.


Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Explicarea votului.




Numai puțin, doamna senator, o întrebare: sunteți lider de grup sau vicelider?


Nu sunt nici lider de...


Mulțumesc.

Dacă vreun lider de grup poate să explice votul.

Bun. Nu mai sunt alte intervenții, continuăm.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 49 din Legea

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. (L434/06.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent. Nu.

- 59 -

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Chiotan, microfonul 8, pentru a

prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Adrian Vlad Chiotan:


Începând cu data de 1 ianuarie 2016, sistemul de pensii militare de stat nu mai face parte din

sistemul public de pensii, fiind reglementat ca sistem independent prin Legea nr. 223/2015.

Precizăm totodată că, în sensul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,

alin. (2) al art. 49 din acea lege prevede că asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ

superior beneficiază de asimilarea ca stagiu de cotizare a unei singure perioade de studii, la alegere.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială,

domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia pentru muncă a luat în discuție această propunere legislativă, această inițiativă de

modificare a art. 49 din Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice și, având în vedere

faptul că nu se susține…, pentru că inițiatorul își propune ca perioade în care asiguratul a urmat

cursurile de zi la învățământul postuniversitar, programe de master, de doctorat, cu/fără frecvență și

așa mai departe, fiind perioade necontributive, ele să fie asimilate pentru stagii de cotizare în sistemul

public de pensii.

Este, dacă vreți, încă o dovadă a dublului standard, când se analizează aceste lucruri sau se fac

propuneri, având în vedere faptul că principiul fundamental sau unul din principiile fundamentale ale

Legii nr. 263 este acela al contributivității și această propunere excede acestui principiu.

Comisia a luat, așa cum am spus, în dezbatere această inițiativă și a hotărât un raport de

respingere asupra proiectului de lege.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.




Doamna senator Hărău.

- 60 -

Aveți cuvântul. Microfonul 2. Vă rog.


Vă mulțumesc.

Motivul pentru care la nivelul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal s-a hotărât

susținerea acestei inițiative a colegilor noștri, a câtorva dintre colegii noștri liberali, deși, pe fond,

domnul președinte al Comisiei pentru muncă are dreptate – excede, întrucâtva, Legea contributivității –,

este faptul că nu acordă…, prin această lege nu se acordă bonificații financiare împotriva

contributivității, ci se adaugă la vechimea în muncă vechimea efectuată în timp ce se întocmește licența

de doctorat sau se susțin studii postuniversitare la zi, nu la fără frecvență. Recunoaștem prin aceasta

importanța muncii intelectuale, în aceeași măsură în care recunoaștem și importanța muncii fizice.

Vă solicităm votul „pentru” și noi, liberalii, vom susține actul normativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții.

Domnul senator Rotaru.


Domnul Ion Rotaru:

Stimați colegi,

Dacă mergem pe acest raționament, ar însemna că o persoană…, atâta timp cât se ia în calcul ca

stagiu asimilat de cotizare perioada în care efectuează studii la zi, deci studenții care astăzi fac o

facultate, este luată în calcul această perioadă ca perioadă asimilată pentru a stabili stagiul de cotizare.

Dar, atâta timp cât o persoană, după ce absolvă facultatea, poate să facă studii de masterat: unul, două,

trei, cinci mastere, poate să facă doctorate: unul, două doctorate, ar însemna ca – o perioadă de 15 – 20

de ani, dacă vreți – să ajungem la situația în care pentru acele persoane să luăm în calcul ca perioadă

de contributivitate și asimilată acesteia 15, 10 ani, 20 de ani. Și atunci, despre ce vorbim când discutăm

de fondul de pensii, de contribuția la fondul de pensii? Pentru că se spunea mai înainte aici că cei care

aduc o contribuție mai mică în sistem vor avea pensii mai mici. Atunci, de unde vom plăti pensiile,

dacă vom merge pe acest raționament?

Mulțumesc.

(Doamna senator Eleonora-Carmen Hărău solicită drept la replică.)


Înțeleg că doriți să luați cuvântul. La dezbateri generale ați luat cuvântul, la drept la replică nu

v-a citat numele, adică... Vă rog să nu vă supărați pe mine și să nu spuneți și dumneavoastră că fac abuz.

- 61 -

Dacă mai sunt alte intervenții la dezbateri generale.

Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):

Nu mai sunt.


Nu mai sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte

din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.


Este organică.


Fiind vorba de o lege organică, votul va fi exprimat săptămâna viitoare, probabil luni, când

vom avea sesiune de vot final.

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53/2003 privind

Codul muncii*). (L433/06.11.2017)


dacă este prezent.


Nu este.


Sigur nu este?!

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.



Stimați colegi,

Noi, inițiatorii, am constatat că în Codul muncii nu mai există de multă vreme, de zeci de ani,

instituția transferului angajatului.

Instituția transferului, cum bine știți, antrena cu ea preluarea de către noul angajator a unor

drepturi pe care le avea angajatul și ni s-a părut incorect ca această instituție să lipsească.

Ideea noastră a fost aceea de a o reintroduce și vă solicităm, cu respect, vot pentru lucrul acesta.

Mulțumesc.



- 62 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Chiotan, pentru a prezenta punctul de

vedere al Executivului.




Caracteristicile contractului individual de muncă, care reprezintă un act juridic bilateral,

guvernat de principiul libertății de voință a părților… Prin Codul muncii, a fost lăsată la latitudinea

părților modificarea oricărui element al contractului individual de muncă care privește durata, locul

muncii, felul muncii, condițiile de muncă, salariul, timpul de muncă și timpul de odihnă.

Astfel, contractul individual de muncă reprezintă o manifestare de voință a două persoane în scopul

stabilit de drepturi și obligații reciproce, corelative, care alcătuiesc conținutul raportului juridic de muncă.

Față de cele menționate, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială,

domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Ion Rotaru:


Având în vedere avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, al

Comisiei pentru buget, finanțe, cât și argumentele prezentate de reprezentanții Guvernului, Comisia

pentru muncă a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.





Aveți cuvântul. Microfonul 2.


Vă mulțumesc.

Voiam doar să fac precizarea că prevederile acestui act normativ nu impietează asupra libertății

părților să se manifeste în cadrul contractual. Ar fi doar posibilitatea…, o posibilitate, un element

suplimentar de negociere a angajatului cu un posibil nou angajator. Atâta tot.

- 63 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, votul va fi exercitat, probabil, săptămâna viitoare.

*

Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 207/2015

privind Codul de procedură fiscală. (L515/04.12.2017)


dacă este prezent. Sunteți inițiator?

Vă rog, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 6.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:



Până la 1 februarie 2016, obligațiile fiscale ale contribuabililor mijlocii erau administrate la

nivelul județelor. Practic, acești contribuabili mijlocii își rezolvau problemele fiscale la direcțiile generale

de finanțe publice județene. A intervenit însă, la această dată, o centralizare la nivel regional, astfel încât

contribuabilii mijlocii (de atunci) trebuie să își administreze și să umble după hârtii și administrarea

obligațiilor fiscale la nivel regional. Asta înseamnă sute de kilometri făcuți în plus, asta înseamnă

pierdere de timp și bani și, pe de altă parte, nici colectarea resurselor bugetare nu s-a îmbunătățit.

Am propus eliminarea din textul legii a acestei posibilități ca contribuabilii mijlocii… să fie

administrate obligațiile lor la nivel regional și revenirea la sistemul anterior, astfel încât toți

contribuabilii mijlocii își vor administra obligațiile fiscale la nivel județean, la direcțiile generale de

finanțe publice județene.

Vă rugăm să susțineți această propunere legislativă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule senator.


domnul Ghizdeanu.

Aveți cuvântul. Microfonul 9.

Domnul Ion Ghizdeanu – președintele Comisiei Naționale de Prognoză:


- 64 -

Ministerul Finanțelor Publice nu susține această inițiativă legislativă din următoarele

considerente: propunerea legislativă are ca obiect eliminarea categoriei de contribuabili mijlocii și

transferul colectării de la nivel regional la nivel județean. Potrivit pct. 1 și 2 din această inițiativă se

transmite competența materială, cum am spus, și teritorială a organului.

Principalele considerente sunt: prin includerea contribuabililor mijlocii în categoria… mici…,

mijlocii, în categoria contribuabililor mici, considerăm că verificarea activității contribuabililor

mijlocii, fiind o activitate mult mai complexă decât categoria de contribuabili mici, nu va putea fi

făcută, realizată, și, astfel, vom avea influențe negative asupra nivelului colectărilor.

În contextul celor de mai sus și al altor elemente de procedură legislativă, subliniem încă o dată

că Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Teodorovici,

microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele menționate de colegul nostru inițiator la această propunere legislativă, am de

adăugat doar faptul că există un aviz favorabil din partea Consiliul Legislativ, iar Comisia pentru

buget, finanțe, activitate bancară a analizat și a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise

și propune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și

propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.







Da, Grupul parlamentar din Senat al Partidului Național Liberal consideră această inițiativă

legislativă deosebit de bună, de utilă. Agenții economici au alte treburi decât acelea de a sprijini pereții

prin instituțiile centrale ca să capete câte o biată hârtie în birocrația asta stufoasă și nenorocită.

Argumentul ministerului, cum că acest act normativ reîncadrează, reclasifică agenții economici

mijlocii în categoria celor mici, nu se susține. Nu e vorba de o reclasificare..., clasificare a agenților

- 65 -

economici, e vorba, pur și simplu, de a lua din picioarele acestor oameni sutele de kilometri pe care ei

trebuie să le facă pentru formalități de care au nevoie.

Susținem și îi felicităm pe inițiatori!


Mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul senator Gabi Ionașcu.


Domnul Gabi Ionașcu:


Stimați colegi,

Propunerea trebuie privită și din alt unghi: veniturile agenților economici, societăților

comerciale sunt și surse de venit la bugetele locale. Evident că aceste societăți funcționează și ființează

în teritorii administrative. Autoritățile locale emit reglementări în consiliile locale, dar nu le pot urmări

finalitatea. În realitate, și asta v-o spun ca fost primar al unui municipiu de județ, este greu să urmărești

veniturile pe care le realizează firmele și, evident, care sunt surse la bugetele locale.

Este inadmisibil ca în teritoriile administrative ale comunităților să ființeze activități, dar care

să nu poată fi urmărite sau beneficiile nu pot fi valorificate corespunzător.

În aceste condiții, propun colegilor adoptarea acestui proiect de lege și, în ce mă privește, votul

meu va fi favorabil.

Vă mulțumesc.



Alte intervenții?

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.


Domnul Tánczos Barna:


Ascultând cele două intervenții, a început să-mi fie frică că, dacă începe să laude prea mult

PNL-ul această inițiativă legislativă, riscăm să nu mai avem voturile PSD-ului. (Discuții, râsete în sală.)

Este o inițiativă bună. Cred că toți cei care venim din teritoriu știm ce înseamnă să faci sute de

kilometri pentru a ajunge la organul fiscal care îți administrează activitatea și veniturile fiscale și te

controlează, te urmărește și îți dă sau nu îți dă sau trebuie să aștepți după diverse autorizații sau diverse

certificate, pe de o parte.

- 66 -

Pe de altă parte, nu are nicio legătură cu veniturile bugetului local și autoritatea publică locală

nici nu trebuie să urmărească veniturile unei societăți comerciale, trebuie să urmărească strict

elementele care privesc impozitele și taxele locale.

Aș vrea să subliniez un singur lucru: aceste măsuri sunt bine-venite dacă aduc un plus în ceea

ce privește reducerea birocrației și aduc un plus în ceea ce privește încasarea impozitelor și taxelor. Și,

din acest punct de vedere, ministerul nu a reușit să ne convingă la dezbaterea din comisie, nici aici, în

dezbaterea din plen, că aceste măsuri au avut efecte benefice.

Nu suntem împotriva unor sisteme de evidență centralizate, dacă acestea sunt electronice, în

sensul că sunt informatizate, nu avem împotriva centralizării nimic, dacă pot să-mi văd situația taxelor,

impozitelor, contribuțiilor, indiferent pe ce ușă intru: ușa ANAF – Brașov, ușa ANAF – Miercurea-Ciuc

sau ușa ANAF – Constanța. Ar trebui să existe acest sistem informatic integrat, unde agentul economic

să-și ia adeverința pentru plata unei sume la Trezorerie de la orice instituție și autoritate descentralizată

a Ministerului de Finanțe. Să vin eu la ANAF cu acte de la Trezorerie vi se pare normal?! Ambele sunt

în subordinea Ministerului de Finanțe.

Ceea ce propunem noi este să revenim, până când Ministerul de Finanțe reușește să facă un

sistem informatic integrat, să revenim la administrarea acestor agenți economici la nivelul județelor,

pentru a facilita administrarea, a reduce birocrația și a le asigura un ajutor din acest punct de vedere.

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Cred că ați reușit să convingeți și PSD-ul.


Doamna senator, ați intervenit dumneavoastră la dezbateri generale, doriți să interveniți din

nou, pentru ce? Aceeași…, a doua intervenție la dezbateri generale! (Discuții în sală.)


Da.

Din sală: V-ați răzgândit? Nu mai susțineți? (Râsete în sală.)


Vreți să ne convingeți mai mult decât e nevoie.



Păi, dacă tot și-a exprimat domnul coleg de la UDMR frica, o anumită spaimă, ce să înțeleg din

spaima Domniei Sale, că trebuie să-mi fie și mie frică să susțin cu prea mult entuziasm o inițiativă

- 67 -

bună, pentru că, dacă PNL-ul, opoziția, susține o inițiativă bună, riscăm ca PSD-ul să nu voteze

inițiativa?! (Discuții în sală.)

Poate ne spune lucruri mai…, poate ne spune lucruri interesante domnul coleg de la UDMR în

legătură cu felul în care funcționează colaborarea Domniilor Lor cu arcul guvernamental pe care îl

susțin în conjuncturi importante. (Discuții în sală.)

Este absolut inacceptabil ce mi-au auzit urechile: dacă opoziția susține asta, pierd voturile PSD!

Oare chiar așa se întâmplă?! Eu sper că nu, stimați colegi din arcul guvernamental! (Rumoare, discuții

în sală.)


Doamna senator, nu ați înțeles, dar nu e nevoie.

Doamna senator Craioveanu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central. (Discuții în sală.)

Chiar am crezut că vreți să interveniți la dezbateri generale, nu la declarații politice.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:

Mulțumesc frumos.

Cred că am înțeles cu toții că domnul senator a făcut o glumă și, evident, că știa că PSD, atunci

când votează, se uită la lege și nu la inițiatori. Și am dovedit asta de multe ori. Așa că nu trebuia să

aveți această declarație, stimată colegă! O declarație politică și nimic mai mult.


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.


Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea legislativă a fost

adoptată.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind inseminarea artificială umană şi

sporirea natalităţii. (L418/06.11.2017)

- 68 -


dacă este prezent.

Dacă este cineva dintre inițiatori. Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.



Reducerea impozitului doar pe salariu determină o acordare discriminatorie a unor facilități

fiscale, în condițiile în care există și mame care cresc și îngrijesc mai mult de un copil și nu realizează

venituri supuse impozitului pe salarii, ci din activități independente sau activități agricole ori alte tipuri

de venituri din activități lucrative, așa cum sunt acestea definite în Codul fiscal.

Concluzie: Ministerul Muncii susține raportul comun de respingere al Comisiilor pentru muncă

și buget.

Mulțumesc.



O să îi dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, pentru a

prezenta raportul comun al celor două comisii. Microfonul 7.


Domnul Ion Rotaru:


Doar un scurt comentariu, o observație, la început. Pe fond, o asemenea inițiativă legislativă

consider că este necesară și benefică, având în vedere modul în care este gestionată astăzi situația

privind natalitatea și nevoia de a crește natalitatea și numărul de copii în țară, dar modul în care au

procedat inițiatorii a dus la situația în care inclusiv Consiliul Legislativ să avizeze negativ această

propunere legislativă, Comisia pentru egalitate de șanse, Comisia pentru sănătate publică au transmis

avize negative, pentru că redactarea este incompletă, imprecisă, într-un limbaj impropriu actelor

normative și pot să mai dau și alte argumente, dar cred că sunt suficiente.

Pe cale de consecință, cele două comisii, Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, au

emis un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

- 69 -


Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Aș fi vrut să dau cuvântul altcuiva înaintea dumneavoastră, dar, vă rog.


Mi s-a părut că mi-ați făcut semn, domnule președinte. (Discuții, râsete în sală.)


Doar vi s-a părut. Semnul era mult mai discret, dar nu l-ați înțeles dumneavoastră.


Ați văzut... Ați văzut bine că nu am intenția să aduc portavoce, deși, uite, în împrejurări de

genul acesta, încep să-mi înțeleg colegii de la USR.

Da. Mulțumesc frumos.


E în regulă, vă așteptăm cu portavoce. (Discuții în sală.)


Uite, o să vă fac, drept recompensă, bucuria de a vă anunța că noi, liberalii, susținem inițiativa

colegilor din PSD care au avut această inițiativă. Și, dat fiind faptul că nu suntem Cameră decizională,

nu dorim, din motivele prezentate și de domnul președinte, senatorul Rotaru, să omorâm inițiativa asta

legislativă în Senat, dându-le ocazia să meargă mai departe, să depună amendamente. Și încurajăm

inițiativa care are în vedere creșterea natalității, mai cu seamă după ultimele statistici care ne-au pus în

față o situație tragică, și anume aceea că sporul natural al populației în România este negativ.

Vom susține, cu toate viciile de redactare, această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.


Vă rog, domnule senator László Attila. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Domnul László Attila:


Noi am avizat negativ la Comisia pentru sănătate, pentru că am fost nevoiți datorită formulării.

Și trebuie să vă spunem că este oportună o astfel de lege și trebuie regândită, dar am fost nevoiți să o

respingem pentru că nici prima însămânțare nu este finanțată și, atunci, de ce să o finanțăm pe a doua?!

Trebuie regândită întreaga legislație și ne-am apucat de această activitate împreună cu cei de la

minister.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

- 70 -

Alte intervenții?

Domnul senator Oprea.


(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ștefan-Radu Oprea:

Aș vrea să fac o remarcă glumeață, dacă se poate, asupra celor discutate mai devreme, să

remarc că, dacă vreți să susțineți, ați venit cu entuziasm și cu hărnicie într-un număr atât de mare azi,

PNL-ul.

(Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu. Rumoare,

discuții în sală.)


Domnul senator Oprea. Vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnule coleg,

Nu mai faceți imprudențe din astea, pentru că, mulți sau puțini, dacă ieșim din sală, nu aveți

dumneavoastră cvorum.

Dar intervenția mea e pe procedură, să știți.


Legat de justificarea votului, de motivarea votului, vă rog să consultați art. 135 alin. (4) din

Regulamentul Senatului. Singura restricție este ca o singură intervenție să fie din partea grupului, iar

intervenția să fie de maximum 3 minute. Ceea ce știți dumneavoastră este legat de solicitarea listelor

pentru vot, listelor de vot sau, cum ar spune colegul Niculae Bădălău, aceasta nu poate fi solicitată

decât de „liderii de sindicat”. (Rumoare, discuții în sală.)

Mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru atenționare, domnule senator.

Doresc să precizez că aveți dreptate, se poate exprima în numele grupului oricine, lucru pe care

l-a făcut inclusiv domnul senator Goțiu. A fost o imprudență a mea, sunt sigur că nu o să se mai repete.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale... Nu mai sunt, da? Atunci, declar

încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

- 71 -

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.


Cu 60 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă a fost respinsă.

*

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 250

din 17 decembrie 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri

fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (L426/06.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul Wiener.



Dragi colegi,

E vorba de o inițiativă legislativă care își propunea să corecteze o discriminare între

coordonatorul de compartiment și asistentul coordonator de compartiment. Medicul coordonator de

compartiment este cel care are semnat cu managerul spitalului un contract de submanagement și are

răspundere patrimonială. Nu este prevăzut în anexa care se dorea modificată ca beneficiar de

indemnizație de conducere, simetric vorbind, în timp ce asistentul coordonator, foarte bine, are

indemnizație de conducere, dar nu are răspundere decât de gestiune.

Asta își propunea să rezolve problema. S-a abrogat, într-adevăr, ordonanța respectivă, dar nu

toate articolele ei și nu toate anexele.

Vă mulțumesc.




domnul Chiotan.




- 72 -

Prevederile Ordonanței de urgență nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri

publice în anul 2016 au avut aplicabilitate numai pentru anul 2016. Începând cu 1 ianuarie 2017 s-au

aplicat prevederile Ordonanței de urgență nr. 99/2016 și ale Ordonanței de urgență nr. 9/2017. Totodată,

precizăm că, începând cu data de 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Față de cele menționate, Ministerul Muncii susține raportul comun de respingere al Comisiilor

pentru muncă și buget.

Mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Rotaru pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru

buget și Comisiei pentru muncă.


Domnul Ion Rotaru:


Având în vedere argumentele prezentate de reprezentantul ministerului, faptul că această

ordonanță nu mai este în vigoare, avem reglementări noi, Legea nr. 153/2017, ordonanța

nemaiproducând efecte, este caducă propunerea legislativă.

Pe cale de consecință, cele două comisii, Comisia pentru buget, și Comisia pentru muncă, au

hotărât să adopte un raport comun de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.




Domnul senator Nicolae.


Domnul Șerban Nicolae:


Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, așa cum arăta chiar colega mea vicelider astăzi într-o

intervenție anterioară, noi, în general, ne uităm la propuneri și nu la persoanele sau la apartenența

politică a persoanelor care au semnat inițiativa legislativă. De aceea, noi apreciem că ideea este, în

sine, corectă. Soluția legislativă însă nu este una potrivită, pentru că ea se referă la modificarea unei

- 73 -

ordonanțe date pe vremea Guvernului Cioloș și această disfuncționalitate a fost de anul trecut inserată

– poate, colegial, îi reamintiți și celebrului ministru de la acea vreme.

Dar, facem totuși apel la inițiator să vină cu asemenea propunere de modificare a Legii-cadru

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru că, repet, strict tehnic, este o

propunere corectă, dar pentru motivele arătate în raportul comisiei, ordonanța nemaifiind în vigoare,

nu putem să modificăm un act care nu-și mai produce efecte și, în consecință, propunerea nu mai are

obiect.

De aceea, noi o să votăm pentru raportul de respingere și împotriva propunerii colegului nostru,

dar soluția pe fond este una corectă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc.


Domnul senator Wiener.



Într-adevăr, dat fiind faptul că discriminarea persistă, rămâne a nu fi compensată prin

reglementare, voi reveni cu o inițiativă legislativă la Legea nr. 153/2017.

Mulțumesc.


Mulțumesc pentru intervenție.

Mai sunt alte intervenții? Nu.


Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă

face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă și 17 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat,

motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind

sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. (L461/13.11.2017)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

- 74 -

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, domnul Adrian Vlad Chiotan. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.



Prin dispozițiile Legii nr. 76/2002 sunt reglementate măsuri pentru stimularea ocupării forței de

muncă care vizează atât creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă,

inclusiv a persoanelor care au fost eliberate din detenție și care nu au reușit să se încadreze în muncă,

cât și stimularea angajatorilor în vederea încadrării în muncă a șomerilor, șomeri care pot proveni și

din rândul persoanelor care au fost eliberate din detenție și se află în căutarea unui loc de muncă,

precum și crearea de noi locuri de muncă și menținerea acestora pe piața muncii.

Față de cele prezentate în propunerea legislativă, Ministerul Muncii consideră o măsură

pozitivă, dar, în același timp, consideră că e o dublă reglementare și nu poate susține raportul de

admitere al Comisiilor pentru buget și muncă.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă au redactat un raport comun.

Domnul senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Ion Rotaru:


Aș vrea să fac remarca că inițiatori sunt colegi de-ai noștri de la PNL, de la PSD, de la ALDE,

iată că putem să lucrăm și împreună.

Este, dacă vreți, un semnal foarte bun și necesar, având în vedere reintegrarea în societate a

persoanelor care au suferit o condamnare și au fost private de libertate, având în vedere faptul că

aceștia sunt nu neapărat discriminați, dar sunt priviți și etichetați, pe baza unor prejudecăți, ca foști

pușcăriași. Am dorit – și de asta am și dat un raport pozitiv – să dăm un semnal pentru a sublinia

nevoia de a integra și de a rezolva o problemă care ține, până la urmă, de societate: intrarea acestor

oameni în zona în care să nu mai producă alte infracțiuni.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au transmis avize favorabile.

Cele două comisii întrunite au elaborat un raport comun de admitere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

- 75 -


Vă mulțumesc, domnule președinte.


Vă rog, doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Da. Sunt și eu de acord, este un model de lucru în favoarea interesului oamenilor care ne-au

trimis aici.

Toți parlamentarii din comisii au fost de acord asupra faptului că trebuie să fim în dezacord cu

lipsa de susținere a Guvernului, a reprezentantului Executivului. Din punctul nostru de vedere, am

constatat că prevederile care privesc persoanele defavorizate… protecția se cam acordă, dacă se

acordă, la „și alții”, nu sunt nominalizate expres și am convenit împreună să facem lucrul acesta

susținând proiectul de lege.

Susținem proiectul de lege depus.

Mulțumesc.


Vă mulțumim.

Sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul va fi exercitat săptămâna viitoare,

probabil luni.

*

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru dezvoltarea antreprenoriatului validat

de piaţă şi stimularea creării de noi locuri de muncă. (L423/06.11.2017)

Declar…

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

E în regulă, mulțumesc.


dacă este prezent.

Domnul Ion Ganea (de la prezidiu):

Nu e.


Nu? În regulă.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al

Executivului, domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză. Microfonul 10.


- 76 -

Domnul Ion Ghizdeanu:


Inițiativa legislativă propune acordarea de facilități, respectiv de reducere a contribuțiilor sociale

ale angajatorilor pentru, evident, anumite locuri de muncă, pentru crearea de noi locuri de muncă.

Având în vedere faptul că sistemul contribuțiilor de asigurări sociale s-a schimbat, evident,

fiind transferate către angajați, precum și precizări de ordin juridic în ce privește modul de acordare a

scutirilor – fără a fi precizat, deci ceea ce face ca ele să nu fie aplicabile –, în consens cu raportul

comun și de acord cu raportul comun al Comisiei pentru muncă și Comisiei economice, Ministerul

Finanțelor Publice nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.



Dau cuvântul domnului senator Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție

socială, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru industrii.

Microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Ion Rotaru:


Cele două comisii, Comisia pentru muncă și Comisia economică, au luat în dezbatere această

inițiativă legislativă și au hotărât un raport comun de respingere, având în vedere adoptarea noilor măsuri

fiscale prevăzute de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017,

precum și a legii de completare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Avem de asemenea un aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și

piață de capital.

Pe cale de consecință, cele două comisii au decis emiterea unui raport comun de respingere a

inițiativei legislative.

Legea este ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.


Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna senator Dinică, aveți cuvântul.

Doamna Silvia-Monica Dinică:


- 77 -

Aș vrea să fac câteva precizări.

Acesta este un proiect inițiat de către Grupul parlamentar USR. Are în vedere, pentru

microîntreprinderi și întreprinderile mici care au fost înființate de cel puțin trei ani și au avut profit în

ultimii trei ani, o reducere a poverii pe muncă.

Într-adevăr, în condițiile modificărilor propuse de către Guvern, modificările la Codul fiscal, în

acest moment proiectul are nevoie de o corelare cu aceste noi modificări și colegii mei de la Camera

Deputaților vor depune un amendament, astfel încât acest proiect să-și atingă scopul inițial, acela de a

susține antreprenoriatul validat de piață și a reduce povara pe muncă pentru aceste firme.

Mulțumesc.


Mulțumesc.

Alte intervenții?

Doamna senator Hărău, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Consecvenți programului nostru politic, suntem pentru reducerea taxelor și impozitelor, suntem

mai cu seamă pentru reducerea poverii fiscale pe muncă și nu considerăm că un astfel de act normativ,

în contextul celor 261 de modificări făcute la Codul fiscal de la începutul anului prin ordonanță de

urgență, este excesiv.

Susținem proiectul.


Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu.


Raportul comun al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă

face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 52 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost

adoptat, motiv pentru care propunerea legislativă este respinsă.

Stimați colegi,

Fiind ora 13.00, încheiem aici dezbaterile.

Urmează programul așa cum a fost aprobat de plen.

Ședința s-a încheiat la ora 13.00.

S T E N O G R A M A...- 5 - S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 13 decembrie 2017 Şedinţa a început la ora 9.00. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator

Documents