66 SOMNOLOGIE PEDIATRICĂ ROMANIAN JOURNAL OF PEDIATRIC SLEEP MEDICINE Tulburările de somn la copil în practica medicului de familie. Studiu clinic între anii 2002-2012 • Herdea Valeria, Herdea(Comnea) Laura, Herdea Teodor, Herdea(Soldea) Lidia, Herdea Alexandru-Dan Bucureşti Rezumat Introducere: Frecvenţa mare a tulburărilor legate de somn la copil, în practica de medicină de familie, cu impact major asupra dezvoltării armonioase a acestuia, provocările impuse de găsirea unor soluţii de prevenire și tratament optimizat, pentru pacienţii proprii, au determinat demararea prezentului studiu. Scopul: Studiul a urmărit identificarea cauzelor responsabile de frecvenţă crescută a tulburărilor legate de somn la copil , posibilităţile de profilaxie, diagnostic corect și tratament ţintit, rata de apariţie a complicaţiilor cu impact asupra calităţii vieţii pacienţilor, în condiţiile în care în ultimii ani, accesibilitatea populaţiei la serviciile medicale a crescut. Obiective: 1. Cuantificarea problematicii tulburărilor de somn la copil, în practica de cabinet; 2. Studiul relaţiei cauză - efect, în patologia somnului la copiii urmariţi. Caz clinic; 3. Analiza de impact a metodelor de profilaxie, diagnostic și tratament precoce în îmbunătăţirea prognosticului quo ad vitam la pacienţii cu tulburări de somn (fisa de interventie); 4. Echipa interdisciplinară. Proiectare și metode: În intervalul 2003-2012, au fost efectuate în cadrul cabinetului 107.822 de consultaţii-copii și adulţi. Dintre aceștia, serviciilor medicale li se adresează aprox 71,5% copiii sub 18 ani. Circa 20% vin doar pentru acuze legate de somn. O analiză a acestor tulburări a relevat multiple cauze: 34,5% sunt de cauză organică (34% epilepsie, 26% inclusi în sindroamele de tulburări funcţionale cerebrale, 2,5% tumori, 8% stări posttraumatice, 15,5% patologie infecţioasă, 7% boli autoimmune, 7% alte cauze) iar 65,5% sunt funcţionale. Sunt prezentate aspecte ale muncii de cabinet de medicină de familie: algoritmul de abordare al pacientului, modelul fișei de intervenţie la caz (monitorizare), aspecte legate de distribuţia pe vârstă, sexe, apartenenţa socio-economică, școlarizare, comorbidităţi, tratamente urmate, problemele colaborării interdisciplinare - provocări și rezultate. Concluzii: 1. În ultimii 10 ani adresabilitatea către serviciile medicale, în problematica tulburărilor de somn a crescut cu peste 15%; 2. Paleta de afecţiuni, pentru care “tulburarea de somn” reprezintă doar un vârf de iceberg este vastă și îngrijirea lor extrem de reponsabilizantă pentru medicul de familie; 3. Este importantă dezvoltarea unui sistem de up-grade educaţional, în rândul cadrelor medicale-medici și asistenţi medicali, părinţi, aparţinători și nu în ultimul rând al pacienţilor înșiși, pentru prezentare, depistare activă precoce, diagnostic şi monitorizare, întrucât implicaţiile pe termen lung a tulburărilor de somn sunt împovărătoare și de cele mai multe ori cu impact asupra întregii existenţe a individului. Cuvinte cheie: tulburări de somn, medicină de familie, servicii medicale, depistare activă precoce. REZUMATE / ABSTRACTS