Rfid

5/12/2018 Rfid - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rfid5571fe9b49795991699bc16e 1/14

Universitatea POLITEHNICA BucureştiFacultatea de Antreprenoriat, Ingineriaşi Managementul Afacerilor

IDENTIFICAREA PRIN FRECVENłĂ RADIO (RFID)

dr.ing. Gabriel Neagu

2010



UPB – FAIMA i

CUPRINS

1. PREZENTARE GENERALĂ

................................................................................... 1 2. COMPONENTELE SISTEMULUI RFID.................................................................. 2

2.1. Eticheta RFID........................................................................................................... 2 2.2. Cititorul RFID ........................................................................................................... 4 2.3. Antena RFID............................................................................................................ 5 2.4. Sistemul de calcul .................................................................................................... 5 2.5. Benzile de radio frecventa folosite de tehnologia RFID ............................................ 6 2.5. Standarde ................................................................................................................ 6

3. DOMENII DE UTILIZARE....................................................................................... 8 4. EVALUAREA SOLUłIEI....................................................................................... 10

4.1. PerformanŃa implementării ..................................................................................... 10 4.2. Avantaje................................................................................................................. 10 4.3. Dezavantaje........................................................................................................... 12



UPB – FAIMA 1

1. PREZENTARE GENERALĂ

RFID (Radio-Frequency Identification) - identificare prin frecvenŃă radio este ometoda de identificare automată care se bazează pe stocarea şi regăsirea datelor la distanŃă,prin cooperarea între două dispozitive: un cititor (reader) RFID şi o etichetă (tag) RFID.Transmisia datelor între cele două dispozitive se face f ără intervenŃie umană, utilizândmicrocip-uri.

Primele demonstraŃii ale acestei tehnologii au fost efectuate la inceputul anilor ’70, iar

primul brevet cu acronimul RFID a fost acordat în 1983. In ultimii ani, datorită multiplelorutilizări, această tehnologie este din ce în ce mai folosită, atât de firme comerciale (în specialpentru etichetarea produselor), dar şi de către administraŃia publică, pentru documentele deidentificare (pasapoarte, cărŃi de identitate).

In principiu, soluŃia RFID poate fi comparată cu cea de cod de bare, fiecare avânddezavantaje şi avantaje proprii. DiferenŃa esenŃială consta în faptul că tehnologia codurilor debare se bazeaza pe contactul vizual între etichetă şi cititor. RFID nu necesita contact vizual,pentru ca etichetele pot fi citite atâta timp cât se afla în raza de ac Ńiune a cititorului. Codul debare utilizează reflecŃia unui fascicul luminos peste eticheta ce contine codul tiparit, iar RFIDfoloseste un câmp de radiofrecvenŃă de putere mică, cu proprietatea că penetrează orice

material nemetalic, nefiind necesar contactul visual direct cu echipamentul de citire.Raportarea la codul de bare (o tehnologie mult mai răspândită şi cunoscută) va fi reluată peparcursul materialului, pe măsura detalierii descrierii tehnologiei RFID şi pentru evaluareafinală a acesteia.

Cele mai simple utilizări RFID (de proximitate) sunt similare ca utilitate cu cele alecodului de bare, dar cele mai sofisticate produse RFID pot interfaŃa cu senzori externi pentrumăsurarea unor parametri specifici sau cu sisteme GPS (Global Positioning Satellite system)pentru urmărirea prin satelit a pozitiei unor obiecte.

Rezultă că tehnologia RFID nu urmăreşte inlocuirea codului de bare în toate

aplicaŃiile, ci trebuie sa considerata o metoda adiŃionala de colectare a datelor, ce poate fiutilizată singular sau în combinatie cu alte metode. Pentru fiecare problemă particulară,utilizatorul trebuie să evalueze beneficiile fiecarei metode şi să opteze în cunoştinŃă de cauză.

In context, trebuie menŃionată cerinŃa respectării Dispozitiei Comunitatii Europene178/2002, intrata în vigoare în Ianuarie 2005, în care este stipulata necesitatea identificării şicontrolului livrărilor sau returnărilor de produse între clienŃi şi furnizori.



UPB – FAIMA 2

2. COMPONENTELE SISTEMULUI RFID

In termeni generali, tehnologia RFID reprezinta un sistem care transmite identitatea(numar unic) unui obiect folosind undele radio către un receptor, aceasta informatie fiindpreluată, înregistrată şi prelucrată de un calculator (server). In continare sunt detaliatecomponentele pe care se bazează utilizarea acestei tehnologii.

Fig. 1. Principalele componente ale unui sistem RFID

2.1. Eticheta RFID

O etichetă RFID este compusă de obicei dintr-un circuit integrat şi o antenă, dedimensiuni adaptate mediului în care urmează să fie folosite (în mod normal de mărimea unei

etichete). Poate fi flexibilă astfel încât să poată fi pliată odata cu suportul pe care este aplicat(de ex. pentru pasapoartele biometrice) sau poate fi încastrat într-o fiola de sticla (de ex. celefolosite pentru marcarea animalelor). In reprezentarea din fig.2 se observă circuitul integrat încentru şi antena care îl inconjoară.

PerformanŃa etichetelor RFID poate varia foarte mult, incluzând aici capabilitatile decitire/scriere, memoria disponibilă sau existenŃa sursei proprii de alimentare. De asemenea,variaza foarte mult ca durabilitate, în functie de mediul în care se folosesc.

Fiecare etichetă este identificată printr-un număr. Formatul datelor memorate poate fiadaptat specificului aplicaŃiei software.



RFID Componentele sistemului

UPB – FAIMA 3

Fig.2. Eticheta RFID

Există etichete adaptate unor medii speciale de utilizare, ca de exemplu: temperaturiextreme într-un cuptor, umiditate, medii chimic sau mecanic agresive. Această posibilitate deadaptare reprezintă un avantaj important în raport cu etichetele cu coduri de bare.

InformaŃia ce poate fi cuprinsa într-o etichetă este foarte variata şi poate fi schimbată ori de cîte ori este nevoie. De exemplu, o etichetă poate înregistra un numar de serie, un

istoric de service sau istoricul temperaturilor prin care a trecut. In general, nu exista limiteprivind informatiile asociate unei etichete, în special atunci când sunt folosite în conexiune cuo baza de date actualizată la zi.

Din punct de vedere al sursei de alimentare exista 3 tipuri de etichete:

etichete pasive, fara sursă proprie: sunt cele mai răspândite, extrag energia câmpuluigenerat de cititor şi o folosesc pentru a emite informaŃia. Etichetele pasive sunt maimici, mai uşoare şi mai ieftine decât cele active, iar durata de viata este teoreticnelimitată. Dezavantajul constă în raza redusa de citire, puterea semnalului scăzândproporŃionat cu puterea a şasea a distanŃei;

etichete semi-active: au o baterie de mici dimensiuni folosită pentru a transmiteinformaŃia atunci când intra în campul de acŃiune al cititorului;

etichete active: emit la intervale predefinite sau atunci când sunt miscate, deci nuneaparat când sunt în vecinatatea unui cititor. Au avantajul reducerii energiei necesaregenerate de cititor şi pot avea o raza utila de citire mai mare. Ca dezavantaje trebuiemenŃionate durata de viata mai scurta datorita bateriei şi pretul mai ridicat decat al tag-urilor pasive. De aceea se folosesc doar în aplicaŃii specifice, în care este esentială orază de utilă mai mare sau o putere foarte redusa a cititorului.

Din punct de vedere al informatiei stocate, etichetele pot fi:

read-only: programabile o singura dată, citite de oricite ori este nevoie; read-write: programabile şi citite ori de câte ori este nevoie.

Etichetele read-only contin un cod unic programat ce nu mai poate fi modificat. Acestelement le conferă un nivel ridicat de securitate. Un sistem ce utilizeaza astfel de tag-urinecesită o compensare a procesării şi stocării informatiei prin calculatoare şi programeadecvate.

Etichetele read-write contin o memorie nevolatilă, în general de tip Flash, ce stocheazadate care pot fi modificate prin operatii normale, la fel ca o memorie RAM obisnuită. Acestetag-uri au un pret initial mai ridicat decât celelalte tipuri, dar pot fi reutilizate de multe ori prin

modificarea corespunzatoare a conŃinutului memoriei. Astfel, pe termen lung, etichetele curescriere reprezinta o alternativă eficientă economic.




UPB – FAIMA 4

Principalele avantaje ale etichetelor RFID sunt următoarele:

− etichetele de proximitate nu necesita contact direct pentru a funcŃiona, sunt robuste şinu necesita intretinere;

− viteza de citire a informaŃiei este mult mai mare;

− unele tipuri de etichete pot fi şi rescrise; prin reutilizare, pretul acestora scadeconsiderabil;

− pot fi amplasate oriunde, unele pot fi chiar integrate în obiectele pe care le deservesc;

− nu necesită respectarea unor condiŃii de mediu, citirea lor se poate realiza prin praf,aburi, murdarie, noroi, apă;

− citirea se poate face prin straturi de materiale nemetalice (vopsea, carton, plastic,lemn);

− datorita sistemelor de verificare încorporate, citirea unei etichete de proximitate seface f ără erori;

− etichetele pasive au o durata de functionare practic nelimitată;

− etichetele sunt aproape imposibil de falsificat;

− etichetele cu scriere şi citire pot fi inteligente (includ şi procesări de date, cum ar ficele pentru cărŃile de credit);

− datorită memoriei interne, etichetele pot stoca mari cantităŃi de date.

2.2. Cititorul RFID

Cititor (reader sau scanner) RFID generează în permanenta un câmp de radiofrecventa, într-o zonă bine stabilita şi asteaptă raspunsul transmis de către etichetele care trec princâmpul respectiv, constând din informaŃia stocată în interior. Deci eticheta primeste energiatransmisa de către cititor şi o refoloseste în a transmite numărul sau unic de identificare,precum şi alte eventuale informatii memorate în prealabil.

In functie de aplicaŃie, cititoarele RFID pot fi staŃionare (fixe) sau portabile.Cititoarele staŃionare asigură distanŃe de citire de până la zeci de metri, cele portabilefuncŃionează pentru distanŃe de citire cuprinse între 1m şi 4 m, conectare Wireless, Bluetooth

sau RS 232.De asemenea, cititoarele RFID sunt disponibile într-o varietate de forme, dimensiuni

şi pozitionări. In general, instalarea cititoarelor se face oriunde exista deplasări de obiecte cuetichete atasate, a caror locatie ne interesează. Pot fi instalate pe tavane, în podele, în dreptulunei usi de depozit, pe culoare, pe motostivuitoare sau pe dispozitive PDA. De exemplu,putem instala câte un cititor la intrarea şi la iesirea dintr-un depozit. Orice obiect care va intra

în acel depozit va fi trecut automat în inventar şi orice obiect care iese din acel depozit, va fiscos din inventar. Daca angajatul care introduce sau scoate din depozit obiectul respectiv are easupra lui o cartela de pontaj RFID, se va sti cu exactitate cine a operat, la ce ora şi ce obiectea transportat în/din depozit

In figura 3 sunt prezentate cîteva modele de cititoare staŃionare sau portabile.




UPB – FAIMA 5

Fig.3. Exemple de cititoare RFID

Cititoarele pot functiona în sistem „stand-alone” având porturi I/O externe de comandă sau pot fi conectate în reŃea ( RS232, RS 484, USB, Ethernet)

Comunicarea cititoarelor cu software-ul instalat pe calculator se poate face prin

interfete industriale sau prin Ethernet Wired/Wireless.

2.3. Antena RFID

Aceste antene sunt folosite în combinatie cu cititoarele RFID pot fi incorporate sauexterne acestora. Dimensiunile acestora precum şi banda de frecventa folosita determina deregula distanta maxima de la care o etichetă este identificată de catre un cititor RFID.

(a) (b)

Fig. 4. Antena externă (a) /incorporată (b) în cititoare RFID

2.4. Sistemul de calcul

Este format dintr-un calculator şi software-ul necesar utilizării datelor RFID. Acestsistem de calcul dedicat trebuie să indeplinească următoarele sarcini:

− să comunice cu cititoarele fixe şi mobile pentru a prelua datele citite şi/sau atransmite datele care trebuie inscrise;

− să permita utilizatorului stabilirea informatiilor care se vor înscrie pe etichete;

−

să menŃină şi să actualizeze o bază de date locală, ce poate fi folosită pentruprelucrări ulterioare.




UPB – FAIMA 6

Există o multitudine de programe şi biblioteci de rutine care facilitează comunicareaşi procesarea datelor primite de la cititoare. Cele mai uzuale sunt bibliotecile proprietare aleproducatorilor, ce ofera o interfata simpla între baze de date şi cititoare şi care fac munca deintegrare a celor două componente mai uşoară.

La rândul lor, aplicaŃiile care prelucrează aceste date pot varia de la cele simple,pentru gestionarea de stocuri, până la software ce administreaza lanŃuri întregi de logistică,care implică zeci de mii de etichete şi comunicarea între baze de date complexe, dinorganizaŃii diferite. Aceste aplicaŃii asigură preluarea, inmagazinarea şi prelucrareainformaŃiilor primite de la cititoarele RFID, inclusiv generarea de rapoarte şi statistici lacerere.

2.5. Benzile de radio frecvenŃa folosite de tehnologia RFID

Datorită spectrului radio diferit în care opereaza, echipamentele (şi implicit aplicaŃiile)RFID se împart în mai multe categorii. Alegerea benzii de frecventa optime pentru o aplicaŃieRFID este dictată în primul rând de condiŃiile de mediu în care sistemul trebuie să functioneze, precum şi de cerinŃele aplicaŃiei.

joasa frecvenŃă (LF): 125-134,2 KHz şi 140-148,5 KHz

− aplicaŃii uzuale: control acces, managementul recipientelor, identificareaanimalelor;

− distanŃe de citire: 0,1 pâna la 1 m;

− funcŃionare excelentă în apropierea metalelor sau în lichide;

înalta frecvenŃă (HF): 13,56 MHz

− aplicaŃii uzuale: inventariere-arhivare documente, control bagaje, transport auto;

− distante de citire : 1 pâna la 3 m;

− această bandă de frecvenŃe are cele mai multe aplicaŃii posibile;

foarte înalta frecvenŃă (UHF): 865-928 MHz, 2,45 GHz

− aplicaŃiile uzuale: transport auto, parcare, managementul containere;

− distante de citire: 1 pâna la 12 m;

− permit identificarea vehiculelor în miscare cu viteze de peste 100km/h.

2.6. Standarde

Datorită utilizării frecvenŃelor radio, standardele impuse sistemelor RFID sunt foartestricte şi bine reglementate, atat în Statele Unite cat şi în Uniunea Europeana. Cele două mariorganizaŃii care administreaza standardele specifice acestor sisteme sunt InternationalStandards Organisation (ISO) şi EPCglobal Inc.

Dacă în SUA se pot folosi ambele standarde, în Europa sunt preferate standardele ISO.Totuşi, se constata o tendinŃă de absorbire în sistemul ISO a standardelor EPCglobal (cumeste ISO 18000 – ”Information technology — Radio frequency identification for item




UPB – FAIMA 7

management”, bazat pe EPC Gen2 – „EPCglobal UHF Class 1 Generation 2”) şi o aliniere astandardelor US, cum este ANSI 10.8.4 cu cele europene, ca de ex. ETSI EN 302 208(http://portal.etsi.org/docbox/ERM/Open/ERM%20TG34/en_30220801v010102o.pdf).

Este important de menŃionat că, în condiŃiile existenŃei unei diversităŃi de standarde şi

specificaŃii, tendinŃa este de a asigura un nivel din ce în ce mai ridicat de interoperabilitate aetichetelor şi cititoarelor, indiferent de producătorii acestora. În ultimii ani, odată cuintroducerea generatiei a 2-a de echipamente, compatibilitatea între producatori a crescutfoarte mult. Există o standardizare a identificatoarelor inscrise în etichete, similară celeipentru codurile de bare, iar aceastea sunt referite ca EPC (Electronic Product Code). Ca şi încazul codurilor de bare, pentru EPC Gen2 există o organizaŃie responsabilă pentru alocareaidentificatorilor unici (organizatia non-profit GS1 – „The Global language of business”,www.gs1.org).



UPB – FAIMA 8

3. DOMENII DE UTILIZARE

Având în vedere avantajele pe care le aduce, tehnologia RFID este adoptată rapid îndiverse domenii, cu toate că fiind o tehnologie relativ nouă, costurile aplicarii ei sunt încă mari. OpŃiunea managerilor pentru adoptarea acestei tehnologii are în vedere avantajelesinergetice ale aplicarii ei la nivelul unui sistem informatic integrat de management alafacerii.

In continuare sunt trecute în revistă cateva din domeniile uzuale de implementare a

acestei tehnologii.

Optimizarea proceselor de productie

− aplicând etichete RFID pe subansamble şi pe linia de productie se pot monitoriza în timp real derularea proceselor de fabricatie şi asamblare, iar informaŃiilecolectate pot juca un rol important în optimizarea costurilor şi a proceselor defabricaŃie;

− materialele şi subansamblele de diferite naturi aflate pe linia de productie pot fiidentificate şi trimise automat către destinaŃiile necesare, f ără intervenŃia

operatorului uman;− un avantaj considerabil il reprezintă faptul că etichetele nu trebuie sa se afle în

campul vizual al cititoarelor, ceea ce asigură flexibilitate în amplasarea acestora,efectuarea de citiri simultane a mai multor etichete, o fiabilitate mult sporită încomparaŃie cu codul de bare. De exemplu, o etichetă atasată unui subansamblu aflatpe linia de producŃie va continua să furnizeze în timp real informaŃii privind locaŃiareală, durata opririlor la fiecare post de lucru, traseul şi durata transferului întresecŃii.

Asigurarea stocurilor în regim JIT (just in time)

− accesul facil, în timp real, la datele privind productia şi stocurile pe care il ofera

RFID facilitează implementarea strategiei de tip JIT în administrarea stocurilor, cuefecte economice considerabile, rezulate din reducerea nivelului stocurilor desiguranŃă şi a imobilizărilor financiare pe care le implică acestea;

− de exemplu, se poate automatiza sistemul de facturare astfel încât la terminareaprocesului de productie să se emită automat documentele de expediŃie şi factura,precum şi o noua comandă de materiale, imediat ce acestea au fost consumate dinmagazie; ori se poate opta pentru notificarea automată a furnizorilor la scădereastocurilor de materiale sub un anumit nivel;

− alternativ, se poate implementa notificarea automată a depozitului de expediŃie

când produsul este terminat în proportie de 95%, pentru a permite organizareatransportul şi stocarea acestuia la mometul potrivit.



RFID Domenii de utilizare

UPB – FAIMA 9

Prevenirea contrafacerii mărfurilor şi operaŃiunilor de service

− pentru etichetele RFID sunt specifice o mulŃime de mecanisme de protecŃie ainformaŃiei: parole, proceduri de inscriptionare complexe, imposibilitatea de amodifica informaŃia în cazul etichetelor read-only; din acest motiv, etichetele sunt

dificil de copiat sau contraf ăcut, iar costul acestor operaŃii este descurajant pentrucei implicaŃi în aceste operaŃii;

− de exemplu, în industria farmaceutica se constată o scădere dramatică amedicamentelor contraf ăcute, concomitent cu scăderea cheltuielor pentrudepistarea acesora; este de aşteptat extinderea acestei tehnologii în industriatutunului;

− în cazul lucrărilor de service, de poate menŃine în eticheta RFID un istoric alintervenŃiilor de acest fel – revizii, reparaŃii şi înlocuiri de componente – pe toată durata de viaŃă a produsului respectiv.

Logistica şi inventariere în:− biblioteci, arhive, muzee, fonoteci, videoteci ;

− containere, recipiente ;

− colete, mesagerie ;

− depozitare, distributie.

Acces şi parcare:

− parcare auto ;

− acces persoane ;

− control acces în zone rezidentiale ;

− restrictionarea accesului în zone periculoase ;

− plata automată acces autostrăzi.

Transporturi:

− transport public ;

− transport marf ă ;

− aeroporturi.



UPB – FAIMA 10

4. EVALUAREA SOLUłIEI

4.1. PerformanŃa implementării

Tipul de date stocate, frecvenŃa, forma, mărimea şi tipul (activ sau pasiv) al eticheteiafectează sensibil performanŃa sistemelor RFID.

Raza de acŃiune a unui sistem RFID variaza foarte mult funcŃie de etichetele folosite,

de la câŃiva centimetri (NFC - Near Field Communication), la peste 100 m. Aceste distantevariaza datorita tipurilor de etichete, mărimii şi tipului de antene interne folosite, materialuluipe care sunt aplicate (folosirea unei etichete potrivite pentru suprafaŃa pe care este aplicat estecritică). De exemplu, o etichetă inteligentă (smart label) va functiona foarte slab sau deloc pe osuprafata metalica, ea fiind concepută în special pentru suprafete non- RF absorbante , cahartia sau lemnul. De asemenea, o etichetă activă de marimea unei cutii de chibrituri vafuncŃiona foarte bine atasată unui dosar, dar nefiind conceput pentru acest mod de utilizare, vafi dificilă ataşarea acesteia de suport. Similar este cazul etichetelor concepute pentru lichide,care vor functiona optim atasate pe recipiente cu lichid.

Un alt factor important pentru performanŃa sistemului RFID este frecvenŃa folosită deetichete, precum şi standardul căruia i se supune. Frecventa de operare este factorul decisiv înceea ce priveste raza de actiune a unui sistem RFID. Aceasta afecteaza atât distanŃa pe careoperează eticheta, cât şi tipul de interferenŃe, reflexii şi alte caracteristici ale semnalului cucare trebuie să lucreze sistemul. FrecvenŃele folosite sunt de obicei cele aflate în domeniulpublic şi nu necesita licenŃiere. Cea mai frecvent utilizata banda de frecvente este cea HF, cufrecventa centrală în jur de 860MHz pentru Europa şi 960MHz pentru SUA. Aceste frecventesunt diferite pe cele doua continente datorita faptului ca şi retelele GSM functionează tot înaceleasi domenii de frecventa, iar cele doua tehnologii trebuie sa fie complementare pentru aevita interferenŃele. Alte frecvente des folosite sunt cele LF de 125KHz, folosite în special

pentru etichetele destinate lichidelor şi metalelor, cele de 430Mhz, şi nu în ultimul rand,2,4GHz, o frecventa ce a început sa fie folosită din ce în ce mai mult pentru viteza mare detransfer a datelor asociată acestui canal UHF.

4.2. Avantaje

Ca şi celelalte tehnologii de identificare, RFID accelereaza achizitia datelor şi eliminaintervenŃia uman, implicit erorile pe care le implică aceasta. Cantitatea mare de date necesarepentru automatizarea proceselor de afaceri impune utilizarea de sisteme computerizate deidentificare şi urmărire. Culegerea automata a datelor sporeste viteza de lucru, elimina erorile,creste valoarea informatiei din sistem prin actulaizarea în timp real a acesteia.



RFID Evaluarea solu Ń iei

UPB – FAIMA 11

In continuare sunt referite câteva din avantajele identificării prin radiofrecvenŃă:

spre deosebire de alte tehnologii de identificare automată, RFID nu necesita condiŃiispeciale de operare. Sistemele cu coduri de bare au nevoie de un mediu curat, f ără interferenŃe optice. Cartelele de memorie cu contact (gen cartela de telefon) nu necesită

astfel de conditii, dar contactele trebuie pastrate curate, pentru a permite realizareatransferului de date;

RFID este ideal pentru medii severe (praf, umiditate ridicată etc.), care se intalnescadeseori în procesele industriale sau în depozite;

etichetele şi cititoarele RFID nu conŃin piese în miscare, iar intreŃinerea lor este foarteredusă, astfel că pot opera în conditiile descrise anterior pe perioade lungi de timp, f ără să necesite intervenŃie;

în cazul tag-urilor active, factorul limitativ este durata de viaŃă a bateriei folosite. Inschimb, etichetele pasive au o durata de functionare practice nelimitată, care de obicei

depaseste perioada de viata a obiectului pe care sunt atasate. Prin contrast, etichetele cucod de bare pot fi utilizate de un numar redus de ori, iar cartelele cu contact prezintafenomene de uzura. Sub acest aspect, dacă urmărirea produsului respectiv vizează untermen lung, sistemele RFID reprezinta cea mai ieftina solutie de identificare;

un alt avantaj pe termen lung este ca sistemele RFID folosesc memorii ce pot fi şterseşi rescrise de un numar mare de ori. Astfel, deşi preŃul initial este ridicat, pe termenlung eficienŃa este mult mai bună, iar costul se reduce considerabil;

gradul de securitate este mult mai ridicat decat la etichetele cu coduri de bare,etichetele RFID fiind practic imposibil de copiat. De aceea sunt ideale în aplicaŃii cu ungrad ridicat de securitate, precum identificarea persoanelor sau a valorilor;

tehnologia RFID este rapida; viteza de citire a unui tag este de ordinul zecilor demilisecunde;

tag-urile sunt rezistente şi la conditii dure de temperatura, fiind posibila operarea intr-un interval larg, de la -40 grade C la +200 grade C.

dată fiind capacitatea de stocare a microcipurilor, alăturarea lor unui produs faceposibilă identificarea rapidă şi reducerea timpului necesar cumpărării respectivuluiprodus. Cititoarele permit identificarea şi evaluarea corectă, intr-un timp extrem descurt, a tuturor produselor cumparate de un client, f ără a mai fi nevoie ca vânzătorul să le treaca pe fiecare în parte prin faŃa cititorului de coduri de bare;

prezenŃa cititoarelor RFID pe rafturile supermarketurilor imbunătăŃeşte vânzarileanumitor produse, administratorul ştiind cu precizie ce anume s-a vândut şi în cât timp.Astfel se pot elimina timpii morŃi pâna la refacerea stocului, în cazul epuizarii unuiprodus, şi se poate reduce necesarul de personal pentru supravegherea rafturilor;

controlul anumitor produse de la punctul de productie la punctul de desfacere elimin ă posibilitatea dispariŃiei substantelor periculoase sau cu folosire specială şi permiteidentificarea oricărei încercări de sustragere a lor;

în diferite sporturi desf ăşurate contra-cronometru se poate determina cu mult mai multaprecizie timpul parcurs pâna la linia de sosire.

prezenŃa etichetelor pasive în paşapoarte a fost considerată o experienŃă pozitivă decătre guvernele Ńărilor care le-au introdus până în prezent, pentru îmbunataŃirea



RFID Evaluarea solu Ń iei

UPB – FAIMA 12

controlului asupra cetatenilor lor care călătoresc peste hotare. Anumite Ńări permit nunumai citirea respectivei etichete din paşaport la iesirea/intrarea în tară, ci şi stocareaacestor date în eticheta RFID.

4.3. Dezavantaje

Principalele dezavantaje ale sistemului RFID pot fi sintetizate astfel:

− lipsa opŃiunii de interzicere a colectării de date statistice în eticheta RFID;

− etichetele sunt sensibile la anumite tipuri de radiaŃii ori la contactul cu surse deelectricitate;

− cantitatea imensa de date cerută de dezvoltarea industriei etichetelor RFID facenecesara existenta unor baze de date de mari dimensiuni unde se vor stoca informaŃiiledespre distribuŃia şi utilizarea acestora;

− informatiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor, nu doar de catre celespecializate. Astfel, în condiŃiile utilizării unor sisteme de calcul performante, există posibilitatea ca aceste informaŃii, indiferent de soluŃia de criptare folosită, poată fidecripate şi chiar falsificate;

− microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% dincazurile implanturilor.

Rfid

Documents