Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2 CREANGA DOREL GEORGAN 1 CORPUL EXPER ŢILOR CONTABILI ŞI A CONTABILILOR AUTORIZA ŢI DIN ROMÂNIAFILIALA CLUJ SET DE EXERCI ŢII, PROBLEME ŞI STUDII DE CAZSEMESTRUL 2 ANUL 2stagiar în s istem cole ctiv, anul 2 CREANGA DOREL GEORGIAN
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
8
Creditori diverşi Casa în lei
Varianta II – când deponentul este plătitor de TVA – persoană juridică:h) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:- Preţ pretins de deponent şi acceptat – 40000- Comision 20% - 8000
48000
- Tva 24% - 11520- Preţul cu amănuntul - 59520
Veniturile din comision pot fi evidenţiate separat în contul 708 „Venituri din activităţi
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
16
A D M I N I S T R A R E A S I L I C H I D A R E A I N T R E P R I N D E R I L O R
1. Care sunt efectele decăderii din dreptul de a depune cerere de admitere a crean ţelor în cadrul proceduriireorganizării judiciare şi a falimentului, prevăzută de Legea nr. 85/2006?
Raspuns:
Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana
la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspunderenelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fiifost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuareade plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.
2. Identificaţi balanţa de verificare a unei firme pe care consideraţi că o supuneţi lichidării.
Parcurgeţi fazele contabile ale lichidării:
- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor şi stabilirea precisă a datoriilor);
- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vînzare: vor fi cel puţin trei categorii de imobilizări (amortizabile şineamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mărfuri…), recuperări de creanţe (cu şi f ără acordarede reduceri comerciale/financiare);
- plata datoriilor: se poate opta pentru situaţia în care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;
- stingerea unor conturi de provizioane şi a cel puţin unei categorii de ajustări pentru depreciere;
- închiderea capitalurilor proprii care includ cel puţin capital social (din aporturi şi din profituri nete), rezerva legală, rezervă din reevaluare şi rezultat reportat.
Se cere prezentarea calculelor şi a formulelor contabile aferente întregii operaţiuni de lichidare.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
17
Rezolvare:
Se prezinta o SRL care doreste inchiderea societatii prin lichidare voluntara, va rog sa imi prezentati monografia
contabila in vederea intocmirii bilantului de lichidare pe zero tinand cont ca in balanta avem urmatoarele conturi:
1012 200 lei
106 40 lei117 sold debitor 5000
121 sold debitor 1000
4551 5860
5311 100
(avem venituri de 3000 lei-trebuie sa inregistram impozit pe micro)
Monografia este urmatoarea:1) decontarea capitalului social:
1012 = 456 200 lei
2) decontarea rezervei legale asupra asociatului:
1061 = 456 40 lei
Firma fiind microintreprindere, nu recalculeaza impozitul pe profit necalculat la constituirea rezervei legale.
3) se face o creditare firma pentru suma de 171 lei, pentru a avea bani in casa pentru plata impozitului micro(suma a fost obtinuta prin incercari succesive):
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
19
8) contul 121 prezinta sold creditor de 4760 lei. Se acopera partial din pierderea precedenta, inregistrata in debit
117:
121 = 117 4760 lei.
9) se deconteaza asupra asociatului diferenta de pierdere de acoperit (practic, se suporta de asociat):
456 = 117 240 lei (5000 lei - 4760 lei).
In acest moment, toate conturile au solduri zero. Asociatul (asociatii) nu au primit nimic peste suma de 200 lei
reprezentind capital social, ca urmare nu vor fi impozitati conform art. 66 alin. (8) din codul fiscal. Dimpotriva, ei
au suportat pierderea ramasa de 240 lei a firmei.
Baza legala:
- OMFP 1376/2004 privind pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a
principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragereasau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
20
S T U D I I D E F E Z A B I L I T A T E
1. La nivel strategic, ce presupune o investiţie de dezvoltare?
Raspuns:
STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelulramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.
Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru realizarea deobiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ţări încadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea deinformaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupraprincipalelor probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:
achiziţionarea de licenţe;
credite externe şi condiţii de rambursare; obţinerea de materii prime din import;
posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;
eficienţa fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul deoportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existenţa acestei trepte intre studiul defezabilitate şi cel de oportunitate se impune atunci cand informaţiile oferite de ultimul sunt insuficiente ca
volum şi nivel de fundamentare. Principalele informaţii pe care trebuie să le ofere un studiu deprefezabilitate sunt:
- dacă oferta de investiţii este in mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiţii să se poată lua imediatf ără a mai fi necesare alte studii;
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
21
- dacă concluziile rezultate pe baza informaţiilor culese justifică o analiză detailată printr un studiu defezabilitate;
- dacă anumite aspecte ale proiectului de investiţii, care sunt esenţiale pentru fezabilitatea sa, ar trebuiaprofundate prin studii funcţionale sau studii suport,
- dacă se poate hotări in această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare, deci se
impune renunţarea la aceasta şi intreruperea cercetării. Reţinem că structura studiului de prefezabilitateeste obligatoriu aceeaşi cu cea a studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigură informaţii fundamentate
pentru luarea deciziei de investiţii. In cadrul studiului sunt definite şi analizate elementele esenţiale alefabricării produsului avut invedere şi diversele procedee de producţie utilizate. Pentru declanşareaelaborării studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil să fie stabilite dimensionarea şi amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de investiţii şi de producţie.Calculele economice şi analiza eficienţei trebuie să evidenţieze clar dacă proiectul este viabil, eficient ori,dimpotrivă, neeficient, astfel incat să se poată lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul
de fezabilitate este, aşadar, documentul care permite să se ajungă la o decizie de investiţie.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
22
A N A L I Z A D I A G N O S T I C A I N T R E P R I N D E R I I
1. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preţ unitar de 40 u.m.
î ntreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m.,
cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv,cheltuieli cu utilităţi şi chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şicheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitatefinanciar şi operaţional exprimat în unităţi fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de exploatare şicurent aşteptatla o creştere la 5500 a numărului de produse vândute.
Cifra de afaceri în punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.
Deci pentru a produce profit în activitatea de exploatare trebuie vândut 1.250 buc. de produse şivânzările trebuie să atingă 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind şicheltuielilefinanciare, trebuie vândute 1.618 buc. produse s-a atins o vânzare de 64.706u.m. Sub acestevânzări unitatea va ieşi în pierdere.
O creştere a nr. de produse vândute de la 5.000 buc. ar avea o influenţă negativă asupracheltuielilor variabile totale, astfel:
Profitul din exploatare = 5.500 x 40 – (17.000 + 145.200) = 220.000 – 162.200 = 57.800u.m.
Profitul curent se calculează incluzând cheltuielile variabile în cheltuielile fixe.Profitul curent =5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.m.
Deci la o vânzare de 5.500 buc. produse (această cantitate fiind peste cantitatea din prestarea deoperaţiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. şiun profit curent de52.800 u.m.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
25
O R G A N I Z A R E A A U D I T U L U I I N T E R N Ş I C O N T R O L U L I N T E R N
1. Care sunt particularităţile inventarierii stocurilor de produse şi producţie în curs de
execuţie?
Raspuns: Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru
depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile f ără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor sediminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectulevaluării şi stocurile în curs de execuţie. Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul devânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desf ăşurării normale a activităţii, minus costurileestimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurileaflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmând a fi men ţionat şi în listele deinventariere respective. La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şi
măsurare, conţinutul vaselor – stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. – se verifică prinscoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici alelichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz.
Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi alte materialesimilare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradareabunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice. În listele de inventariere a materialelorprevăzute la alineatele precedente se menţionează modul în care s-a f ăcut inventarierea, precum şi dateletehnice care au stat la baza calculelor respective.
Înainte de începerea inventarierii produselor în curs de execuţie şi a semifabricatelor din producţiaproprie, este necesar: să se predea la magazii şi la depozite, pe baza documentelor, toate produsele şisemifabricatele a căror prelucrare a fost terminată; să se colecteze din secţii sau ateliere toate produselereziduale şi deşeurile, întocmindu-se documentele de constatare; să se întocmească documentele deconstatare şi să se clarifice situaţia semifabricatelor a căror utilizare este îndoielnică.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
26
În cazul produselor în curs de execuţie se inventariază atât produsele care nu au trecut prin toate fazele(stadiile) prelucrării impuse de procesul tehnologic de producţie, cât şi produsele care, deşi au fostterminate, nu au trecut toate probele de recepţionare tehnică sau nu au fost completate cu toate piesele şiaccesoriile lor
Inventarierea se efectuează, de asemenea, pentru lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate.
2. Care sunt particularităţile inventarierii stocurilor de mărfuri şi de ambalaje din gestiunile comerciale?
Raspuns: Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentrudepreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile f ără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor sediminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectulevaluării şi stocurile în curs de execuţie. Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul devânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desf ăşurării normale a activităţii, minus costurileestimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurileaflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmând a fi men ţionat şi în listele deinventariere respective. La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şimăsurare, conţinutul vaselor – stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. – se verifică prinscoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici alelichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz.
Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi alte materialesimilare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradareabunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice. În listele de inventariere a materialelor
prevăzute la alineatele precedente se menţionează modul în care s-a f ăcut inventarierea, precum şi dateletehnice care au stat la baza calculelor respective.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
27
3 Care sunt particularităţile inventarierii mijlocelor băneşti şi a celorlalte valori gestionate în casierie?
Raspuns:
A U D I TU L S T A T U T A R S I A L T E M I S I U N I D E A U D I T S IC E R T I F I C A R E
1. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.
Raspuns: Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii potfi folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la unexerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:a) fisa de prezentare;b) scurt istoric al intreprinderii;c) organigrame;
d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;f) note asupra statutului;g) procese verbale ale CA si AGA;h) lista actionarilor sau asociatilor;i) structura grupului; j) contracte, asigurari.
2. Structura dosarului exerciţiului – exemplu
Raspuns: Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. În general sefoloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”;- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”;- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”;- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”;
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
28
- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”;- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”;- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”;- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”.
3. Rolul şi importanţa dosarului permanent.
Raspuns: Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şiconsultarea lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar alconţinutului. Ţinerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introducerii documentului.Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din parteaorganismului profesional, după cum urmează:- PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”;- PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”;- PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiileprecedente”;
5. . Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar
Raspuns: Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoareleelemente de bază:- titlul – recomandat sa se foloseasca titlul de “Raportul auditorului independent” pentru a-l distinge derapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;- destinatarul – raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.
Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2
CREANGA DOREL GEORGAN
29
- paragraful introductiv – cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare – raportul trebuie sa precizeze ca cei dinconducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare inconformitate cu cadrul general aplicabil;- responsabilitatea auditorului – raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este saexprime o opinie asupra situatiilor financiare;- paragraful opiniei – raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile
financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintelecontabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraph poate aveaurmatoarele forme:
♣ opinia fara rezerve (curata);
♣ opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
♣ opinia cu reserve;
♣ imposibilitatea exprimarii unei opinii;
♣ opinia defavorabila.- alte responsabilitati de raportare – daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuieprezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful opiniei;- semnătura auditorului – raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita desemnatura auditorului;- data raportului – raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;- adresa auditorului – raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.