-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
1
CORPUL EXPERILOR CONTABILI I A CONTABILILOR AUTORIZAI DIN
ROMNIA
FILIALA CLUJ
SET DE EXERCIII, PROBLEME I STUDII DE CAZ
SEMESTRUL 2 ANUL 1 stagiar n sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
2
A U D I T F I N A N C I A R 1. Exprimarea unei opinii motivate
potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate
aspectele lor semnificative conform unei referine contabile
identificate constituie:
a) obiectul unei misiuni de audit de baz;
b) scopul fundamental al auditului financiar;
c) definitiv auditului extern, n general.
Raspuns: exprimarea unei opinii motivate potrivit careia
situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor
semnificative conform unei referinte contabile identificate
contitue obiectul unei misiuni de audit de baza.
2. Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce
privete capitalurile proprii, ce obiective de audit
identificai:
a) drepturi i obligaii i evaluarea;
b) drepturi i obligaii i existena;
c) numai existena Raspuns: In cadrul verificarii respectarii
principiilor contabile in sfera capitalurilor proprii obiectiviele
de audit identificate fac referire la drepturile si obligatiile
precum si evaluarea acestora.
3. Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an
avei n vedere:
a) modul de calcul i conformitatea cu contractele i/sau textele
legale;
b) deductibilitatea;
c) o ieire viitoare de resurse.
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
3
Raspuns: Atunci cand se verifica fundamentarea provizioanelor la
sfarsit de an se are in vedere, modul de calul al acestora precum
sin conformitatea cu normele legale in vigoare. 4.. Cnd verificai
amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:
a) planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;
b) planul de amortizare contabil e diferit de planul de
amortizare fiscal;
c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n
reglementrile n vigoare.
Raspuns: In cadrul verificarii amortizarii imobilizarilor
corporale se va asigura ca au fost corect aplicate normele de
amortizarea prevazute in reglementarile in vigoare.
5. Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune:
a) verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;
b) inspecia imobilizrilor corporale;
c) existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i
contabilitate.
Raspuns: Controlul fizic al imobilizarilor corporale prespune
verificarea modului in care s-a facut inventarierea.
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
4
C O N T A B I L I T A T E
1.Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si
varsarea sumei 5.000 lei, in numerar
Rezolvare: a) subscrierea de capital pentru suma de 5.000 lei,
conform Borderoului de subscriere: i. 456 = 1011 5.000 lei b)
Evidena vrsrii capitalului social subscris: i. Prin banc, conform
extrasului de cont:
5121 = 456 5.000 lei; ii. Numerar la caserie:
5311 = 456 5.000 lei; c) constituirea capitalului social vrsat:
i. 1011 = 1012 5.000 lei.
2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA,
urmatoarele bunuri:
- disponibil in contul bancar 6.000 lei;
- cladiri 4.000 lei;
- terenuri 3.000 lei;
- brevete de inventii 7.000 lei;
Total 20.000 lei
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
5
Rezolvare:
a) subscriere capital social
456 = 1011 20 000 lei
b) depunere aport varsare capital social
% = 456 20 000 lei
5121 6 000 lei
2111 3 000 lei
212 4 000 lei
205.2 7 000 lei
c)realizarea efectiva a capitalului
1011= 1012 20 000 lei
3. Aportul la capitalul social sub forma investitiilor
financiare pe termen scurt (actiuni si obligatiuni) este :
- actiuni 50 actiuni x 10 lei/act = 500 lei
- obligatiuni 20 oblig. x 20lei/oblig. = 400 lei
Total 900 lei
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
6
Rezolvare:
a) subscriere capital social 456 = 1011 900 lei
b) depunere aport (varsare capital social) % = 456 900 lei
1091 500 lei
506 400 lei
c) realizare efectiva a capitalului 1011= 1012 900 lei
4. Se constituie SC. ADA SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat
in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia.
- Aporturile sunt formate din:
aport in natura, asociatul S1 un utilaj 1.600 lei aport in
contul current:
asociatul S1 100 lei asociatul S2 300 lei Cheltuielile de
constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.
Rezolvare:
a) subscriere capital social:
% = 1011 2000 lei
456.01 1700 lei
456.02 300 lei
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
7
b) varsare capital social:
% = 456.01 1700 lei
213 1600 lei
5121 100 lei
5121 = 456.02 300 lei
c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capitalul subscris
varsat:
1011 = 1012 2000 lei
d) achitare cheltuieli constituire:
201 = 5121 15 lei
5. O ntreprindere a cumprat la 1 ianuarie N un mijloc de
transport la un cost de achiziie de 260.000 lei. Conducerea
estimeaz c durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5
ani, iar valoarea rezidual, de 20.000 lei.
S se calculeze amortizarea prin metoda degresiv utiliznd o rat
de amortizare degresiv de 40%.
Rezolvare:
Valoarea amortizabila = Costul de achizitie - Valoarea
reziduala
Valoarea amortizabila = 260.000 lei - 20.000 lei = 240.000
lei
Amortizare anul 1: 240.000 lei x 40% = 96.000 lei
Amortizare anul 2: (240.000 lei - 96.000 lei) x 40% = 57.600
lei
Amortizare anul 3:
- Amortizarea degresiva ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei -
57.600 lei) x 40% = 34.560 lei;
- Amortizarea lineara ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei - 57.600
lei) / 3 = 28.800 lei;
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
8
- Se mentine amortizarea degresiva (34.560 lei).
Amortizare anul 4:
- Amortizarea degresiva ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei -
57.600 lei - 34.560 lei) x 40% = 20.736 lei;
- Amortizarea lineara ar fi: (240.000 lei - 96.000 lei - 57.600
lei - 34.560 lei) / 2 = 25.920 lei;
- Se trece la amortizarea lineara (amortizarea exercitiului este
de 25.920 lei). Amortizare anul 5: 25.920 lei
6. Durata de utilitate a unui utilaj cumprat la nceputul
exerciiului N-2 i amortizat linear a fost fixat iniial la 7 ani.
Prin analiza strii activului respectiv, la nchiderea exerciiului N,
se apreciaz c durata sa rezidual de utilitate este numai de 3 ani
din acest moment. Se presupun un cost de achiziie de 140.000 lei i
o valoare rezidual nul estimate la data punerii n funciune.
S se calculeze amortizarea aferent exerciiilor N-2, N-1, N, N+1,
N+2 i N+3 n conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale.
Rezolvare:
Exercitiul Cheltuiala cu amortizarea(lei) Valoareaneta
contabila(lei)
N-2 14000/7ani=20000 140000-20000=120000
N-1 120000/6ani=20000 120000-20000=100000
N 100000(3ani+1an)=25000 100000-25000=75000
N+1 75000/3ani=25000 75000-25000=50000
N+2 50000/2ani=25000 50000-25000=25000
N+3 25000 25000-25000=0
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
9
7. Referitor la producia vndut, cum se nregistreaz operaiile
economice ce privesc:
a) produsele facturate clienilor la preul de vnzare de 100.000
lei, TVA 24%, acceptndu-se o cambie la a crei valoare se adaug
dobnda datorat de ctre client de 3% din valoarea total a
creanei;
b) cambia se depune la banc spre scontare, scontul reinut de
aceasta fiind de 2% din valoarea efectului comercial;
c) preul de eviden al produselor vndute este de 75.000 lei.
Rezolavre:
a) Vanzarea de produse finite:
4111 Clienti = % 124.000 lei
701 Venituri din vanzarea produselor finite 100.000 lei
4427 TVA colectata 24.000 lei
b) Acceptarea cambiei in valoare de 119.000 lei si dobanda: 3% x
124.000 lei = 3.720 lei:
413 Efecte de primit de la clienti = % 126.420 lei
4111 Clienti 124.000 lei
766 Venituri din dobanzi 3.420 lei
c) Depunerea cambiei spre scontare:
5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti
126.420 lei
Si:
5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de incasat
126.420 lei
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
10
d) incasarea cambiei, scont 2% x 126.420 lei = 2.528,4 lei:
% = 5114 Efecte remise spre scontare 126.420 lei
5121 Conturi curente la banci 123.891,6 lei
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 2.528,4 lei
e) Descarcarea gestiunii pentru costul de productie:
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345
Produse finite 75.000 lei
8. Cum se vor nregistra n contabilitate urmtoarele operaii
economice:
a) plata prin virament a unui avans n sum de 10.000 lei, n
vederea achiziionrii unor bilete de tratament i odihn;
b) achiziia a cinci bilete n valoare unitar de 3.000 lei, TVA
24%, i achitarea cu numerar a diferenei n momentul ridicrii
biletelor;
c) distribuirea integral a biletelor ctre salariai, avnd n
vedere c ntreprinderea suport 70% din valoarea acestora.
Rezolvare:
a) Plata avansului:
% = 5121 Conturi la banci in lei 12.400 lei
4091 10.000 lei
Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri de natura
stocurilor
4426 TVA deductibila 2.400 lei
b) Achizitia biletelor de tratament: 5 bilete x 3.000 lei =
15.000 lei:
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
11
% = 401 Furnizori 18.600 lei 5322 Bilete de tratament si odihna
15.000 lei
4426 TVA deductibila 3.600 lei
c) Plata furnizorului, cu retinerea avansului: 401 Furnizori = %
17.850 lei
4091 10.000 lei Furnizori - debitori pentru cumparari
de bunuri de natura stocurilor 4426 TVA deductibila 1.900
lei
5311 Casa in lei 5.950 lei
d) Distribuirea biletelor catre salariati, 70% din valoare fiind
suportata de intreprindere:
% = 5322 Bilete de tratament si odihna 15.000 lei
6458 10.500 lei
Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
4282 Alte creante in legatura cu personalul 4.500 lei
Si:
635 = 4427 TVA colectata 2.850 lei
Cheltuieli cu alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate
9. SC AMOS SA acorda unei filiale din cadrul grupului un
imprumut de 8000 lei pe o durata de 2 ani, cu o dobanda de 20% pe
an. Imprumutul se restituie in doua transe egale la sfarsitul
fiecarui an, dar anul urmator filiala intra in faliment si nu mai
incaseaza nici rata imprumutului si nici dobanda cuvenita, care
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
12
trece la pierderi.
Rezolvare:
* evidenierea nregistrrilor contabile pentru societatea care
acord mprumutul.
Acordarea mprumutului
2671 = 5121 8 000 lei Sume datorate de filiale Conturi la bnci n
lei
nregistrarea primei rate i a dobnzii aferente * calcul dobnd : 8
000 lei * 0,2 = 1 600 lei * calcul prima tran : 8 000 lei : 2 ani =
4 000 lei
5121 = % 5 600 lei Conturi la 766 bnci n lei Venituri din dobnzi
1 600 lei 2671 Sume datorate de filiale 4 000 lei
La sfritul anului 2 se contabilizeaz dreptul de a ncasa dobnda
la creditul rmas * calcul dobnd : (8 000 lei 4 000 lei) * 0,2 = 800
lei
2672 = 766 800 lei Dobnda aferent Venituri din dobnzi sumelor
datorate filiale
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
13
Trecerea pe cheltuieli a dobnzii i a ultimei rate neachitate 654
= % 4 800 lei Pierderi din creane 2672 i debitori diveri Dobnda
datorat filiale 800 lei 2671 Sume datorate de filiale 4 000 le
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
14
F I S C A L I T A T E 1. O societate pe aciuni pltitoare de
impozit pe profit, ale crei aciuni sunt deinute de AA (persoan
fizic) n proporie de 70% i de BB (persoan fizic) 30%, realizeaz n
exerciiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care
venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de
400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care
este impozitul pe profit pltit de societate i dividendele ncasate
de fiecare dintre cei doi acionari, innd cont c 60% din rezultat
este repartizat acestora?
Rezolvare:
impozit pe profit = 16%(total venituri- total cheltuieli +
cheltuieli nedeductibile veniturineimpozabile)impozit pe profit =
16%(500.000 400.000 + 30.000 20.000) = 17.600 lei
profit brut = 500.000 400.000 = 100.000 lei profit net = profit
brut impozit pe profit = 100.000 17.600 = 82.400 leidividende = 60%
din profitul net = 82.400 X 60% = 49.440 lei
divedendele actionarului AA= 70% X 49.440 = 34.608
leidividendele actionarului BB = 30% X 49.440 = 14.832 lei
2. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul
200X venituri n sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra
de afaceri). Cheltuielile sunt urmtoarele:
- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;
- cheltuieli de personal 10000 lei;
- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000
lei;
- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie
acordate clienilor 15000 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor
corporale 1500 lei;
- cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria
spaiilor puse la dispoziia acestora);
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
15
- cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000
lei; amortizarea fiscal este 23.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei
S se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului i
diferena de virat statului.
Rezolvare:
Venituri totale =175.000 lei
Cheltuieli totale =
35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei
Cheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.
Rezultat contabil = venituri totale -cheltuieli totale =
175.000-88200 = 86.800 lei
Rezultat fiscal = venituei totale - cheltuieli totale venituri
neimpozabile +cheltuieli nedeductibile +amortizare contabila
-amortizare fiscala ==175000-88200 +6700 +20000-23000 = 90500
lei
Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta
temporala impozabila de 3000 lei => datorie privind impozitul
amanat : 3000 x16% = 480 lei
- in contabilitate se face inregistrarea :ch.cu impozite amanate
= datorie privind impozite amanate - 480 lei
Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu
sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480
Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu
sponsorizarea deductibile fiscal:
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
16
-3 din cifra de afaceri = 525 lei
- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de
sponsorizare = 2.896 lei
Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei
Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 =
13.995 lei
Diferenta de virat statului = 13.995 3.000 = 10.995 lei
3. Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de
persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt
cotele de impozitare aferente.
Rezolvare:
Sfera de aplicare:
a) venituri din activitati independente: veniturile comerciale;
veniturile din profesii libere; veniturile din drepturi de
proprietate intelectuala;
b) venituri din salarii; c) venituri din cedarea folosintei
bunurilor; d) investitii; e) venituri din pensii; f) venituri din
activitati agricole; g) venituri din premii si din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare; i) alte
veituri.
Cotele de impozitare
Cota de impozit este de 16% i se aplic asupra venitului
impozabil corespunztor fiecrei surse din fiecare categorie pentru
determinarea impozitului pe veniturile cu exceptia veniturilor din
jocuri de noroc(cota de impozitae este 25%)
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
17
A N A L I Z A D I A G N O S T I C A I N T R E P R I N D E R I
I
1. S se calculeze capacitatea de autofinanare i autofinanarea
pornind de la informaiile prezentate mai jos:
Indicator u.m.
Venituri din vnzarea mrfurilor 1000
Producia vndut 18000
Producia stocat 2500
Subvenii de exploatare 2000
Venituri din vnzarea mijloacelor fixe 600 Cheltuieli cu materii
prime 2500
Costul mrfurilor vndute 700
Cheltuieli salariale 10000
Cheltuieli cu amortizarea 600
Cheltuieli cu provizioane 200
Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurri sociale 1200
Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate
400
Impozite i taxe 300
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
18
Venituri din dobnzi 200
Venituri din diferene favorabile de curs valutar
200
Cheltuieli cu dobnzi 800
Cheltuieli cu provizioane financiare 100
Impozit pe profit 300
Rata de distribuire a profitului 40%
Rezolvare:
Autofinanarea (AF) exprim doar volumul potenial de resurse
financiare proprii care rmne efectiv n entitate dup retribuirea
tuturor categoriilor de participani la activitatea acesteia.
Autofinanarea sau capacitatea de autofinanare net se msoar pornind
de la capacitatea de autofinanare din care se deduc dividendele
pltite n timpul exerciiului.
Autofinanarea = CAF Div, unde
- Div reprezint dividendele vrsate se preiau din Nota 3
Repartizarea profitului
Capacitatea de autofinantare (CAF) a unei societi comerciale
reflect potenialul financiar de cretere economic a entitii,
respectiv sursa intern de finanare generat de activitatea
industrial i comercial a acesteia destinat s asigure:
finanarea unor nevoi ale gestiunii curente creterea fondului de
rulment finanarea total sau parial a noilor investiii rambursarea
mprumuturilor contractate remunerarea capitalurilor investite.
EBE= VA +Subventii-Impozite si Taxe-Cheltuieli cu personalul
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
19
VA= MC+QE-Consumuri intermediare
MC=Venituri din vanzarea marfurilor-Costul marfurilor
vandute=1000-700=300
QE=QV+/-QS+/-QI =18000+2500=20500
VA=300+20500-(2500+200)=18100
EBE =18100+2000-300-(10000+1200)=8600
RE =EBE +Venituri din vz activelor-Ch cu activele vandute-Ch cu
amortizarea Ch cu provizioanele
pt exploatare+Ven din prov privind
exploatarea=8600+600-400-600-200=8000
RC = RE+Ven. financiare- Ch.financiare
=8000+(200+200)-(800+100)=7500
RB=RC+Ven extr-Ch.extr=7500
RN=7500-300 =7200
I
CAF = EBE
+Alte venituri din exploatare
-Alte cheltuieli pentru exploatare
+Venituri financiare (fara reluari asupra provizioanelor )
-Cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane
financiare calculate )
+Venituri extraordinare (fara venituri din cesiunea elementelor
de activ;cote parti din
subventii virate asupra rezultatului exercitiului )
-Cheltuieli extraordinare (fara valoarea net contabila a
elementelor de activ cedate )
-Impozitul pe profit
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
20
CAF = 8600+0-0+400-800-300=7900
CAF= RN
+Ch cu amortizarea si provizioanele calculate
-Ven. din provizioane
+Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate
-Venituri din vanzarea activelor
-Subventii pt investitii virate asupra rezultatului
exercitiului
CAF = 7200+(600+200+100)-0+400-600=7900
Autofinantarea =CAF-Dividende distribuite=7900-2880=5020
Dividende =7200*40%=2880
`
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
21
A D M I N I S T R A R E A S I L I C H I D A R E A I N T R EP R I
N D E R I L O R
1. - Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?
Raspuns:
Conform art. 159 din Sectiunea IV Auditul financiar, auditul
intern si cenzorii din Legea 32/1990 privind societatile comerciale
cu modificarile si completarile ulterioare:
SECTUNEA IV: Auditul financiar, auditul intern si cenzorii Art.
159 (1)Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca
prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. in toate
cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (2)Cenzorii sunt
alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor
este de 3 ani si pot fi realesi. (3)Cenzorii trebuie sa isi
exercite personal mandatul. (4)La societatile pe actiuni cu capital
majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu,
reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor.
Asadar, societatea pe actiuni va avea un numar impar de cenzori
de regula 3 cenzori si un supleant (inlocuitor), daca prin actul
constitutiv nu este prevazut altfel.
- Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.
Raspuns:
In societatile de capitaluri (societatea pe actiuni si
societatea in comandita pe
actiuni), catre se constituie dintr-un numar mare de asociati,
cat si in societatea cu
raspundere limitata, controlul privind gestiunea societatii se
exercita de persoane
anume investite, care se numesc cenzorii societatii.
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
22
Potrivit legii, societatea pe actiuni va avea un numar de trei
cenzori si tot atatia
supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar
mai mare. In toate
cazurile, insa, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani, putand fi realesi.
Legea impune ca unul
dintre cenzori sa fie contabil autorizat sau expert contabil,
cenzor care nu poate face
parte din randul asociatilor societatii. De asemenea cenzorii
trebuie sa depuna o
garantie, care reprezinta a treia parte din garantia ceruta
pentru administratori.
(Art.154 alin.7 Cenzorii sunt obligati sa depuna, nainte de
acceptarea functie a treia
parte din garantia ceruta pentru administratori. Sunt exceptati
de la aceasta obligatie
cenzorii experti contabili sau contabili autorizati, daca fac
dovada ncheierii asigurarii
de raspundere civila profesionala.)
Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa
verifice daca situatiile
financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele,
daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea
elementelor patrimoniale s-a facut conform
regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor
financiare. Despre toate
acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera
necesare cu privire
la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii
vor prezenta adunarii generale
un raport amanuntit.
Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale
numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau,
dupa caz, al auditorilor
financiari.
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
23
In acest sens, sunt obligai s verifice urmtoarele obiective
principale:
a) operaiunile legate de inregistrarea sau de modificarea
capitalului social; b) inventarierea patrimoniului, modul de
valorificare a rezultatelor acestuia, precum i faptul c
rezultatele inventarierii sunt cuprinse in bilanul contabil
anual;
c) existena procedurilor pentru organizarea gestiunilor de
valori materiale i bneti i a evidenei
analitice i sintetice a elementelor patrimoniale;
d) inerea corect i la zi a contabilitii; e) preluarea corect in
balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana
dintre
contabilitatea sintetic i cea analitic;
f) intocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a
conturilor sintetice i respectarea
normelor metodologice cu privire la intocmirea acestuia i a
anexelor sale;
g) dac evaluarea patrimoniului s-a fcut conform reglementrilor
legale in vigoare; h) dac contul de profit i pierderi este intocmit
pe baza datelor din contabilitate privind perioada
de raportare;
i) stabilirea in conformitate cu dispoziiile legale a profitului
net i punctul de vedere referitor la
destinaiile acestuia, propuse de consiliul de administraie;
j) situaia creditelor i a altor imprumuturi ale societii
comerciale i garantarea acestora; k) inspecia lunar i inopinat a
casei i verificarea existenei titlurilor sau valorilor care
sunt
proprietatea societii comerciale sau care au fost primite in
gaj, cauiune ori depozit; l) s constate depunerea, in mod regulat,
a garaniei de ctre administratori;
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
24
m) s vegheze ca dispoziiile legii, ale contractului de societate
sau ale statutului s fie indeplinite
de administratori i de lichidatori;
n) alte sarcini prevzute de actele normative in vigoare.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei
si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt
proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori
depozit;
b) sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a
fost convocata de administratori;
c) sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand
face sa se insereze in
ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare;
d) sa constate regulata depunere a garantiei din partea
administratorilor;
e) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale actului constitutiv
sa fie indeplinite de administratori si lichidatori. Cenzorii vor
aduce la cunostinta administratorilor
neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale
si ale prevederilor actului
constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le
vor aduce la cunostinta
adunarii generale.
Pentru indeplinirea obligatiei de control precum si asupra
propunerilor pe care le vor
considera necesare cu privire la situatiile financiare si
repartizarea profitului, cenzorii
vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit drept pentru
care cenzorii vor
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
25
delibera impreuna. In caz de neintelegere, cenzorii vor intocmi
rapoarte separate,
care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale pentru
celelalte obligatii impuse de
lege, cenzorii vor putea lucra separat.
Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor,
precum si constatarile
facute in exercitiul mandatului lor.
Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate
de regulile mandatului.
Obligatiile si raspunderea cenzorilor sunt guvernate de regulile
mandatului si de dispozitiile legii. Ca si raspunderea
administratorilor, raspunderea cenzorilor poate fi
civila si penala. (art. 181 Aprobarea situatiilor financiare
anuale de catre adunarea
generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere
impotriva administratorilor,
directorilor, cenzorilor sau auditorilor financiari) .
- Cum poate fi redus sau majorat capitalul social? Conform art
207 si 208 din Legea 31/1990
a societatilor comerciale (1) Capitalul social poate fi redus
prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor
sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea
nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele
datorate;
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
26
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi,
proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal
pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa
trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Din punct de vedere fiscal, art. 36 din Codul fiscal si pct. 100
1 lit. c) din normele metodologice de aplicare ale Codului fiscal,
aprobate prin HG 44/2003, cu modificarile ulterioare, prevad ca nu
sunt considerate dividende si nu se impun sumele distribuite cu
ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre
actionari/asociati.
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
27
E V A L A U A R E A I N T R P R I N D E R I L O R
1. Indicati formula de calcul a profitabilittii economice, ca
indicator specific diagnosticului financiar.
Rezolvare:
Profitabilitate = Profit din exploatare / Capital angajat Atunci
cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe
termen lung, conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia
in sensul orientarii activelor intr-o alta directie de utilizare
sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de
reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi
imbunatatita.
2. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute
valoare patrimonial a ntreprinderii.
Rezolvare:
Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul
reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii, plus valoarea
bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora,
minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul
intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate
etc.)
Formula: VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil
corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau
leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri
pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
3. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac
pentru stabilirea diagnosticului comercial: actiunile juridice n
curs pentru litigii cu caracter comercial; actele de proprietate
asupra bunurilor ntreprinderii; actele de nchiriere asupra
bunurilor utilizate de ntreprindere.
Rezolvare: actiunile juridice n curs pentru litigii cu caracter
comercial;
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
28
4. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac
pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: dac au depus
garantiile legale; dac au studii superioare de specialitate; dac
sunt si actionari ai societtii analizate; dac au un stil de
conducere descentralizat sau centralizat.
Rezolvare: Dac au studii superioare de specialitate
5. Marcati afirmatia corect n privinta verificrilor care se fac
pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: respectarea
principiului de protejare a patrimoniului; starea cilor de acces si
a utilittilor pentru productie; atributiile, competentele si
instructiunile emise de cadrele de conducere.
Rezolvare: Atributiile, competentele si instructiunile emise de
cadrele de conducere.
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
29
E X P E R T I Z A C O N T A B I L A
1. Care sunt rspunderile experilor contabili?
Rezolvare:
Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei,
disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit
legii.
2. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale
membrilor Corpului?
Rezolvare:
Abaterile, n funcie de care se aplic sanciunile disciplinare, se
stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare.
Sunt abateri disciplinare urmtoarele fapte: a) comportament
necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului
Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de
lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului;
b) absena nemotivat de la ntrunirea adunrii generale a filialei
sau de la Conferina naional; c) nerespectarea dispoziiilor Codului
etic naional al profesionitilor contabili i a normelor Corpului
referitoare la publicitate; d) absena nejustificat de la aciunile
de pregtire i dezvoltare profesional reglementate prin normele
emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fr viza anual
de exercitare a profesiei sau fr contract scris ncheiat cu clientul
sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea
profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil
autorizat; f) nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului
profesional;
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
30
g) nedeclararea sau declararea parial a veniturilor, n scopul
sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n prezentul regulament
sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele
stabilite, la filiala de care aparine, declaraiile anuale; pentru
persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de
administraie sau administratorului unic, dup caz;
i) nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibiliti sau
conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispoziia organelor
de control i auditorilor de calitate ai Corpului documentele
privind activitatea profesional;
k) nedepunerea declaraiilor sau declaraiilor neconforme cu
realitatea, n relaiile cu Corpul sau cu terii;
3. Explicai cazurile de imposilitate a ntocmirii unui raport de
expertiz i ce conine Raportul de imposibilitate a efecturii
expertizei contab?
Rezolvare: In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea
lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar
imposibila din cauza modului defectuos de conducere a
contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a
tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de
cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca
sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze
expertiza
contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un
raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care
sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii
expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si
completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de
expertiza sunt considerate suspendate. Raportul de imposibilitate a
efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca
si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv
Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si Concluzii, cu
precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele
pentru care un s-a putut
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
31
realiza lucrarea de expertiza contabila.
4. Ce reprezint noiunea de interes public?
Rezolvare: Profesia contabil se distinge prin acceptarea
responsabilitii sale vizavi de public.
Public inseamn: Clieni Guvern
Investitori
Angajatori Oameni de afaceri Comuniti financiare
Donatori de fonduri Orice persoan
Acest public d incredere in obiectivitatea i integritatea
profesionitilor contabili, pentru buna funcionare a economiei.
Aceast incredere acordat de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general.
Interesul general semnific deci satisfacia colectiv a
persoanelor i instituiilor pentru care lucreaz profesionitii
contabili.
Pstrarea acestui statut privilegiat al profesionitilor contabili
presupune oferirea de servicii potrivit unor criteria care s
justifice increderea publicului. Interesul public este bunstarea
colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de contabilul
profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de
interesul public:
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
32
auditorii independeni ajut la meninerea integritii i eficienei
situaiilor financiare ca suport parial pentru imprumuturi i
acionarilor pentru a obine capital; responsabilii financiari
(directorii economici) cu atribuii in diverse domenii de management
financiar contribuie la utilizarea eficient i efectiv a resurselor
organizaiei; auditorii interni furnizeaz asigurarea in legtur cu un
sistem de control intern corect, care sporete
increderea in informaiile financiare externe ale patronului;
experii in impozite ajut la stabilirea increderii i eficienei,
precum i la aplicarea corect a sistemului de impozitare;
consilierii de gestiune i consultanii manageriali au o
responsabilitate fa de interesul public in susinerea lurii
deciziilor manageriale corecte.
Profesionitii contabili au un rol important in societate.
Comunitatea, Publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o
contabilitate financiar i o raportare corect, pentru un management
financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate
de aspecte legate de afaceri i impozite
5. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate
pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?
Rezolvare: Principiile fundamentale sunt:
integritate drept, sincer, cinstit; obiectivitate corect, fr
idei preconcepute;
competen profesional lucrri efectuate cu grij i sarguin,
pstrarea la zi a nivelului de cunotine profesionale;
confidenialitate pstrarea secretului profesional; profesionalism
comportament corespunztor exigenelor profesiei contabile;
respectarea normelor tehnice i profesionale executarea lucrrilor
conform normelor tehnice i
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
33
profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea
cerinelor clientului sau angajatorului i dac sunt compatibile cu
exigenele integritii, obiectivitii i independenei. Integritatea,
unul dintre pricipiile da baza ale profesiei contabile, implica nu
numai onestitate pur si
simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Un
profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea
serviciilor profesionale.
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa
fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati sau abateri,
conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii in
privinta incalcarii obiectivitatii. Principiul obiectivitatii
impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie
corecti,
onesti si sa nu aiba conflicte de interese. Competenta
profesionala Profesionistul contabil trebuie sa indeplineasca
serviciile profesionale cu
bunavointa, competenta, asiduitate si are datoria permanenta de
a-si mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivel
cerut pentru a se asigura ca un client sau un patron este
beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele
evolutii din domeniul practicii, legistaliei si tehnicii.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa
respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul
misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge
fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cand obligatia
divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare.
Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie
sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei profesiunii
contabile sau ar putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga
institutele
membre ale IFAC ca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada
responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de
clienti, terti,angajatori, alti membri ai profesiei, public in
general. Un profesionist contabil trebuie s-i indeplineasc
sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice i
profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a
executa cu grij i abilitate instruciunile clientului sau patronului
in msura in care sunt compatibile cu cerinele de integritate,
-
Semestrul 2 Anul 1-2013 stagiar sistem colectiv, anul 1
CREANGA DOREL GEORGIAN
34
obiectivitate i, in cazul liber-profesionitilor contabili, cu
independena In plus, ei trebuie s se conformeze normelor
profesionale i tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele
Internaionale de Audit), Consiliul pentru Standarde Internaionale
de Contabilitate, Ministerul Economiei si Finanelor ,C.E.C.C.A.R. i
Camera Auditorilor Financiari, legislaia relevant.