-
REVISTA
FUNDATIILOR REGALEDECEMBRIE 1934
HORIA FURTUNA .ADRIAN MANIUCAMIL BALTAZAR .MIRCEA DAMIAN .GALA
GALACTION . .
. SingurMoartea Kerei Duduka
. .
. . Versuri. . Bucuresti. . Cum incep un veac si o cas-
nicie (II) 525. Din corespondenta lui Alexandru
Odobescu 547. 0 Capitals . . . . . . . 58o. Stiinta natiunii . .
. . . 592. Revolutia Romanilor Ardeleni . 6o3. G. Bogdan-Duica
627
483491499503
SCARLAT STRUTEANU.
G. M. CANTACUZINO.
TRAIAN HERSENI . .AL. CHRISTIAN-TELL
.
ERBAN CIOCULESCU
CR ONICIRAYMOND POINCARE de R. Patrulius (64o); LOUIS BARTHOU de
MihailSebastian (646); ACTUL CREATOR LA ANDRE GIDE de Emil Gulian
(655);REVOLUTIA NAZISTA LITERILE GERMANE de Ion Sdn- Giorgiu
(662);CRONICA PLASTICA de G. M. Cantacuzino (671); CARTEA DIN
SANMICHELE de Al. Rosetti (673); CONCERTE de Radu Georgescu (675);
0CONCEPTIE DE POLITICA A CULTURII de Traian Herseni (68o);
UNFILOSOF ORIGINAL: LUCIAN BLAGA de Constantin Noica (687); VIATASI
EDUCATIA TINERIMII AMERICANE IN CRIZA PREZENTA dePetru Comarnescu
(692); DICTATURA LUI OLIVEIRA SALAZAR de George
Stroe (697); PROBLEMATICA GENEVEI de Richard Hillard (70o).
REVISTA REVISTELOR
NUMARUL 240 PAGINI 25 LEI
.
.
.
.
.
.
-
REVISTAFUNDATIILOR REGALEREVISTA LUNARA DE LITERATURA, ARTA
I CULTURA GENERALA
COMITETUL DE DIRECTIE:I. AL. BRATESCU-VOINESTI, 0. GOGA, D.
GUSTI,E. RACOVITA, C. RADULESCU-MOTRU, I. SIMIONESCU
Redactor ;eft Redactori tPAUL ZARIFOPOL
(1.1 1.v.1934)CAMIL PETRESCURADU CIOCULESCU
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
R E D A C T IA$1 ADMINISTRATIA:BUCUREVTI III39, B-DUL LASCAR
CATARGI, 39
TELEFON
2-40-70IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
ABONAMENTUL ANUAL LEI 300EXEMPLARUL 2 5 LEI
CONT CEC POSTAL NR, 1210ABONAMENTELE SE POT FACE Si ACHITA PRIN
ORICEOFICIU POSTAL DIN TARAMANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE
INAPOIAZA
EDITATA DE SECRETARIATUL GENERALAL FUNDATIILOR CULTURALE
REGALE
-
REVISTAFUNDATIILOR REGALE
ANUL I, No. 12, DECEMBRIE 1934
BUCURE$T1MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA.
-
SINGURIn mijlocu-ti, Natura,As vrea sA dorm, sa dorm...Prin
vremea tuturoraPe clipe trece ora :Pe ochi, pe-obraji, pe gura,Cu
pasul uniform.
Mi-e azi gandirea nouni zorii zilei ca 'n
Parae stralucesc,Un \rant moldovenescRostogoleste rouxPe frunza
de lipan.
Se limpezesc in zariuvitele de aburi,
Se rupe in fasiiGrabitul soare siPorneste pe carari,Aluneca pe
jghiaburi.Pe aurite cangiSe 'nalta norii sus,Un piept de
ciocarlieRasuna pe ample,
i clopot de talangiSe duce spre apus.
-
484 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
0, ciocarlie, cantVuit, suit in vremuri,Ce cald iti pirui
focul,Te-ai tintuit cu cioculIn orbitorul vantSi tremuri, tremuri,
tremuri!..
In mijlocu-ti, Natura,As vrea sA dorm, s dormSA-mi izgonesc din
minte,Canoane si cuvinteSi toate ate filedIn tine sa le-adorm!
Itazbate vantul harnicPrin codrul de stejari.Stai! Lumea nu se
'ndreaptaCu vis turnat in fapta,0, suflete, zadarnicIn tampla mea
tresari!
FArAmitata muncaSpre unul, doua, treiSau patru bunuri, vreaUn
suflet rupt ca ea,Si trupu 'n ea se-aruncaCu muschii nostri grei
;
Dar stiu ea nici o luptaNu duce la liman,CA gandul meu postumImi
lass trupu 'n drumCa picatura suptaDe caldul bolovan.
-
SINGUR
Si, daca rupt din mine,0, fraged vis dintai,Mi te-ai intors
sfielnic :Un nume 'ntr'un pomelnic,Ramai in morti senine,In pieptul
meu ramai.
Sunt in comoara lumiiPe-un ban de-argint un zimte,In flacara
unicaSunt un ciob mic de mica,Dar cu vecii de mumiiUn mort in mine
simte
Ca inima e centruIntregii lumi stelare,Ca 'ntr' insa creste-un
gandCa un boboc plapandCe infloreste pentruTarii nesimtitoare.
Nici vorba, fu gresalaDualitatea dintreCunoastere si came,Poetii
vor s'o toarneIn vorbe ce nu 'nsalaDar talcul trece printre...
Frantura cu frantura,Intr'un morman diform,Cad zilele de-a
randulPe suflet, fulgerandu-1In mijlocu-ti, Natura,As vrea s dorm,
sa dorm...
485
-
486 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
In departAri, cocosiiZvonesc bune vestiri;Prin adierea
treazAGatlejul for vibreaza ;Ies cantecele rosiiDin trambite
subtiri.
Lumina plictisitAA azvarlit in fugaAlama peste culmi,Banuti
rotunzi sub ulmi,Sub salcie o sits,Pe plopu 'nalt o gluga.
In aer ratacestePlutind un zbor de muscA,0 viespe duce ourIn
albe flori de laur,Un melc argintuesteUn vrej de laurusa.
Privesc shicaciosulDecor de operetaCum vrea sA
triumfezePe-aceleasi vechi speteze
i, negasind Frumosul,Intr'una se repeta.
Pe-aceleasi calapoade,De vis sau de arama,Isi zarnisleste
fetii,Atomul si profetiiand din vecie roade,Desigur nu-si dA
seams
-
SINGUR
Cum viata iese raraDin cearta si tocmeala ;Cum, sub lumina
zilii,In laturi fug umiliiCand cel vanjos omoaraSi lenesul
insala.
Cum, sub ursita cruda,Se implinesc in dricNadejdile din leagan
;Cum omenirea 'ntreaga 'nMilenii lungi de trudaN'a savarsit
nimic.
0 varsta uriaseS'a prabusit din zborSi iata-ne : flamanziCa
lupii si plapanziCa un copil din fae,Nu-s nimanui dator.
Nu pot O. cred a 'n FireTrecu vreun gand divinCand vad atat
uritPe lume izvoritDin nedesavarsire,and nu stiu cum sa 'mbin
Si cum sa 'mpac nevoiaDe-a fi nemuritor,Cu zarul hotarindMinuta
mortii, candMi-e sfaramata voiaSi n'am sfatuitor.
487
-
488 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Sta sub enigma soarteiPrivirea rebegita :In mine nu mai
genreCopilareasca vreme,Cad telul meu departe-i*i viata
ne'ntregita.
Da! Soarele se spuneCA risipind lumina,Pe stol, pe herghelie,Pe
balta sinilie,Pe geana, pe genune,Pe 'nsamantata tins,
Domol dospeste 'n tainaCu-al razelor prapad,CA poimaine in
slavaLui, firea imbraca-vaStralucitoare hainaPe care n'am s'o
vad...
Oricum : putea sa fieCeva mai multa arta.In trupul nostru
zilnic,
i Ziditorul silnicSA prinda armonieCu mana lui desarta.
Rosteasca-se inaltiiNauci cu mintea 'ntreaga,Tar foamea si
femeeaSA-si ante epopeea,Eu voi Vasa pe altiiSa 'ncerce sa
'nteleaga.
-
S1NGUR 489
In mijlocu-ti, Natura,As vrea sa dorm, s dorm.Prin vremea
tuturoraPe clipe trece ora :Pe ochi, pe-obraji, pe guraCu pasul
uniform...
* *
Un vant de vesnicieAdie printre stele,Il simt cum se coboaraPe-o
raza secularsIn ziva stravezie,In gandurile mele,
Il simt : am mers alaturiPe ne'ntelese liniiPrin ne'nceputul
haosPluteam far'de repaosPrin focuri si omaturiIn gloria
luminii
Miscarea mea sterilaPrin lumi cutreera,Invalmasit,
frenetic,N'aveam fior estetic,Nici scarba si nici mils,Pe-atuncea
nu era
Pe globul teatralTristetea ce vorbeste,In fluvii clocotiteSuit
pe cai cotiteSau rupt diametral,Ma supuneam orbeste...
*
-
490 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Raspanditor tovaras,0, Soare milostiv,Desfa-ma de durere,DA-mi
spatiu si putere$i ma ridica iarasiSpre visul primitiv.
Culege-m5, fantanA,Deschide-mi-te, carte,Alina-ma, uitare,0,
fire iertatoare,Da-mi golul din Walla,DA-mi pierderea din
moarte1
Primesc sa plec de-apururiSpre cele nevazute,SA pArAsesc in
urmAA semenilor turmACu searbede contururi,Cu gesturi
prevAzute.
Si fara nici o uraIn patul tau enormIn dimineata veriiPe
pajistea taceriiIn mijlocu-ti, Natura,As vrea sa dorm, s
dorm...
HORIA FURTUNA
-
MOARTEA KEREI DUDUKAADAOS PENTRU CIOCOII VECHI $I NOI
Pe celalalt tarm al Dunarii, parapetul vechi al cetatii
genovezee impodobit cu lanturi grele si ancore de corabii. In fund
se vedezarea de apa. Corturi man de postav verde cu taru0 poleiti.
Celin care std papa e impodobit cu tuiuri. Din departare se
audecantecul pescarilor leganand balada Chirei
4 Harapul bu-zatNegru pi spurcatCu solzii pe capCu solzii de
crap *
0 cu un glas ce se ridica in revenire:Floare de gradingRumens
copila .Atunci, suind sdrile de piatra sued, chir Kostea,
bogasierul,
cu urechea sfartecata de and a fost tintuit la stalp,
intraridicand pulpanele antereului i clempanind papucii. Dand
ghiesroabei care o insote0e pe Duduca ca s'a i0 fad iertat felulcum
a apucat-o de plc' vulpoiul batran spune: Era s cad,m'am poticnit
suind sdrile .
Duduca frumoasa ca o lebada, in cosite cu o fulie de dia-mante.
Semn eau, chir Costeo semn rau.
Costea. Doar nu crezi acuma in eresuri ca dad iti bateochiul sau
iti tiue urechea 0 eke mai tiu babele.
Duduca. Nu, Costeo dar e poticneala i poticneall (dtreroaba care
scutura cozile impletite cu icusari). Ce mai vreau
-
492 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
lopatarii bacsis pentru ca m'au adus pasii Cu nu am de cesa
dau.
Costea. Asa e turcu s plateasca Haide carati-va, bre (restulpe
turceste, apoi revenind adaoga): Cetatile astea vechi sunt atatde
inalte, cand te uiti in jos iti vine ameteala. Cats apa catsapa la
ce o fi Dumnezeu, el de baut nu e bunspescarii mici cat furnicile
la vanat de moruni. (Se uita aplecatpe parapet).
Roaba. Din ce or fi crescand atata morunii jos in
cherhanaprinsesera unu de un stanjen.
Duduca. Ia, mananca si ei lesuri 1 Daca se rasturna lotca in
caream trecut atat asteptau Curata apa de mortaciuni.
Costea. Mi se face greats cum sa vrea morunii sa inghitaoameni
de omenie ca noi. Scarboase dihanii, n'am sa mai manancpeste numai
icre alea sunt curate.
Duduca. Turcii tai o fi vestit pe paseCostea. Ei ba bine ca nu
ne asteapta ca pe jaratic, dar nu
vrea sa se arate grabit. Nu se cuvine. Asa e felul lui. Fa-te
fru-moasa, Chera sfarcurile degetelor cat mai rosii asa le
placealor cu fes iar sprancenile ca lipitorile, si arcuite lung
noua(ii da tarcoale). Uite minunatie, ai sa traiesti ca o pasare
maiastraintr'o colivie de aur, ai s ciugulesti numai fistic si
sacaz. (Doiturculeti cu sange harapesc aduc pe o tava mare de arama
dul-ciurile pomenite, si Costea, rontaind naut, adaoga.:) mai
placutdecat intampina la noi cu paine si sare pacat ca imi sunt
ma-selele gaurite si ma dor dulciurile iar legea for nu
ingaduiebauturica mea; (catre roaba) gusts si matale. Ce o fi
intarziindatat ?
Duduca. Chir Costea, bine ca avem un ragaz, ca ne-am grabitcu
venirea atat, de nici nu am avut timp s te intreb despre
fireapasei. Ce caracter are ? Dar sa imi spui drept.
Costea. Iti spun pe norocul fetelor mele stiff cat tin la
Aglaitamai ales ca e mai mica,- ce dor i-o fi de mine 1
Duduca. Lass palavrele, ci raspunde, cum it folosim ? ca dacaimi
fagaduesti colivie acum, drept sa iti spun stramb nasu. Cumit momim
?
Costea. Pacatu pasii e ca e un om drept strasnic dedrept.
facut-o
1
?
ai
-
MOARTEA KEREI DUDUKA 493
Duduca. Astia dreptii, cand sunt strasnici, mica stramb.
(Ridi-cand o spranceana) Supune-te stapanului cumplit si it faci
miel.
Costea (rontaind seminte din care scuipta pojghita). Te
iubestecum nu s'a mai pomenit -- de cand te-a vazut am auzit ca
facut si cantece pentru tine dar fireste turcesti o stiu delaun
enicer cu care am mai avut afaceri. (Se and semnale in ta-bara
turceasca). Ca nu e pasa om frumos, nu-i mare pagubabarbatu sa nu
fie mai urit ca dracu, atat se cere o spui fiindcasunt patit.
Cu miscarea unor aripi ce se deschid, cortul pasei s'a
desfacut.Pasa era mult mai aproape decat se asteptau ei. 0 lungs
clipsde tacere in care privirile se masoara, in vreme ce peste
paceun copil de cask' vantura in cadenza o coada de paun.
Cheraciteste in privirile pasei izbanda ei. E multa durere in ochii
cescanteiaza sub turban. Chera inainteaza oblic doi pasi de
dans
fluturii de our de pe salvarii ei roz au fulgerat raze delumina
joaca pe pieptul ei ce se ridica in respirare cu cadenza
defarmec.
Duduca (catre Costea). Ce mai asteapta ? Doar n'o sa-i cadin
brate (ii da cu cotu bogasierului), e tare apelpisit.
Costea. Cum vrei sa fie, ca omu cu tabiet. Nu degeaba e ma-rime.
Nu-ti dai seams bucura-te, duducuto el asteapta cadiulca sa v
sfinteasca Mahomet stie ca vorba lunga e saraciesi cum to nu ii
pricepi limba lui, asteapta si el noaptea ca sa vaintelegeti
muteste.
Duduca. Ai haz, chir Costeo. A inmarmurit cand m'a vazut 1(Pasa
a facut un seam s'a apropiat Costea caruia i-a dat opunga zicand
aferim Costea i-a pupat papucul, si meterha-neaua cants in
surdina).
Costea (catre Duduca). Nici dumneata n'ai sa ma uiti, ca doarnu
pentru strain am pornit eu, om batran, sa trec Dunarea, decredeam
el ma innec.
Roaba. Ce minunatii au fost jos la apa, unde ne-au primitoamenii
Pasei cu darabanele, cu panglicarii si cu cats maiharapul care
sa'rea peste sapte bivoli, Ala om 1 mi-ar placea simie macar ca-s
roaba.
a.
-
494 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Costea. ce-o sa mai vedem ca sfarsitul intotdeauna e ce emai
frumos I Pacat ca nu sunt prietenii nostri pe aici sa ne vada.Ca
uite, acum e alts sarbatoare, dupa care vine fericirea na-na-na ce
bucurie I
Duduca. Stampara-te, Costeo, lass tiganca in paceCostea. Doar
nu-i vreau decat binele. Nu cumva crezi ca,
Doamne iarta-ma, eu sa ma gandesc la dracii ce ti-a mai trecutda
asa e capu omenesc, crede tocmai ce nu e. Biet pasa nu crede elcu
tot dinadinsu ca te-am rapit ? Nu stia el ai fugit din tara ca s
sca-Om de alte buclucuri. Vezi, fiecare crede altceva (schimband
vorba)and ... bine-a zis cine a zis ca tot turcu plateste bune
trebsoare osa punem la cale (iluminat) tot cu strainii mai poti
castiga o paine 1
Duduca. i canta meterhaneaua.Costea. Curat ca la o nunta de feti
frumosi e doar pace cu
trei cozi de cal Chera Duduca a ajuns la marime, am s'o vad
camaine sub mai multe cozi de vizir si (aratand cu mana spre
zare)asta e locul de unde se stapaneste tara. Daca nici acum nu
ne-apus Dumnezeu mana in cap, nu mai dau in viata mea lumanarela
praznice. Mult tineam sa vad nunta turceasca ei da, pe urmasa te Oi
I Astamparata Duduco la fereastra cu gratii si giulgiupe cap numai
ochii sa se vada cand iesi din harem, pazita de aiafara mustati. Da
cu rost si serai I
Roaba. Uite pasa trimete alte odoare. Ce bratari cu flori de
olmaz,rnargaritare cat oul de porumbiel, si smaranduri gaurite de
Persia!
Costea. Vad ca te pricepi in giuvaeruri cand o vrea sa tevanda
Chera Duduca te iau eu (razand cu mainile la burta), laasta nu ma
asteptam, asta imi place si flori de lamaita a trimespasa pentru
mireasa I Ce galantomie I
Duduca. De ce sa nu imi trimeata ? Altfel nu imi pierdeammintile
sa fug dupa el, prostilor. Da, se topeste de doru meu cao bucata de
alvita atat ca nu-1 bag in seams. Uite-1 cum pufaedin narghilea.
Numai din ochi ne intelegem, ca doar n'o sa invatpaganeste, si
turcu, asa e el facut, ca nici greceasca n'o stie I
Roaba. Numai sa nu ii talmaceasca vreunu careva ce spunemca de,
zidurile au urechi I
Duduca. Ti-ai gasit, corturile au urechi de p Asia poti sa bati
toba.Costea. Daca vrei sa ii spui o urare, i-o intorc in graiul lui
Alah.
Uite-1 cum bate din palme ce porunca vrea sa dea ca doar nu
?
I
-
MOARTEA KEREI DUDUKA 495
i s'o fi nazarit sa ghiceasca ce gandim asta e pentru
man-catorii de foc I Ce frumos. Cum or fi facand ca nu isi frig
buzele ?(Inteadevar cat muzica suna in surdina, au trecut
scamatoriisi acum cei din urma inghit jaratic).
Duduca. E mare mestesug am sa pui sa intrebe mai tarziucum se
face de nu isi parlesc buzele.
Costea. Mai tarziu, s nu ne uiti nici pe noi, Stapana.Roaba (cu
admiratie). Unde e conu Paturica s te vada Mai
ca s'ar bucura de mandrie la ce loc ai ajuns !Duduca. Bietul, la
ocna taie bolovani albi dupa ce postelnicu
a dat ortu popii dar nu mai vorbiti de asta ca mi se face
mild.Mi-a trimis data veste printr'un negustor de sare nu stiuce
cerea, ca nici n'am vrut s ascult asa eau imi facea sa magandesc la
el. S'au crezut destepti si au patit-o unu a vrutsa ma cumpere si
n'a avut decat ce-a platit, celalalt a pustemei sa se suie prin
mine si s'a infundat ducandu-ma laLiman.
Costea (pipaindu-si urechea). Asa e viata! asa le trebuia dape
langa cei pedepsiti de cer pe dreptate, uite ca mai pat si ceide pe
alaturi vai de urechile mele. Dar toate trec si o rasplatas'o gasi
si pentru noi, puss de-o parte. Omu trebue sa se gan-deasca bine la
ce face. Eu astept.
Duduca. Mai iavas, Costeo, nu te zori, ca doar nu incepe
acusisocoteala. Dumneata azi imi esti un fel de parinte sa nu
creadamirele ca sunt singura pe lume, si ca nu mai am pe nimeni.
Vatin ala'turi ca un alai, ca s se vada cats cinstire mi se
cuvine,ai uitat cand ai baut mastics din condurul meu ?
Costea. Uite-te, face semn turculetu spre mancatorii de focsi
spre inima lui, adica-te si in musiu s'a aprins jaragaiul.
Duduca. Las ca suflu eu in taciuni cand trebue s sboare ce-nusa.
daca s'o intrece cu gluma nu mi-ai dat sipu de clestar,cu doftorie
care stinge iasca si putregaiul.
Costea. Bine bine, dar bags de seams, la ei se mai intamplacand
nu intelege familia cum a venit moartea, ca o pofteste pevaduva sa
intre intr'un sac in care e o mata, si le inneaca pe aman-doua.
Pastreaza cu grije sticla, e ca un fel de apa de flori potizice, ca
are miros frumos, dar fereste-te sa nu dai de bucluc lamostenire,
eu nu vreau sa te invat nimic de bucurie soarecilor.
as I
1
i
-
496 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Roaba. Nu l-ai vazut cum ofteaza ?Duduca. Bunatate de barbatel,
nu-1 las cu una cu dol.& Si ce
turban cat un bostan are in cap! (ii face bezele).Roaba. Se
prapadeste cu firea cand esti atat de galena.Duduca (draceste,
lovindu-se cu un deget de frunte). Au nil
sunt destul de frumoasa ? Nu ii e destul ea se poate uita la
minecat vrea ? Am sa-i zic o vorba, Chir Costeo, o vorba
ha-ha-ha,ce mi-a trecut prin minte ! matale care stii turceste ca
un hoge,du-te si spune-i la ureche pentru asta uite iti dau un inel
deaur, daca ii talmacesti ca eu nu eram decat copila
postelniculuiTuzluc, asa mai din flori, mai de Tanga flori, si ca
nu am avutnimic nici cu Paturica Lumea rea a vorbit multe, da asa e
lumeacu tot ce e frumos. Hai, vulpe batrank spune-i asa, si eu cu
degetulmic la coltul gurii fac pe mironosita. 0 sa creada. Barbatii
suntatat de prosti cand iubesc, incat femeile aproape nu au
nevoiede desteptaciune ca s rada de ei.
Costea. Apoi de cununata stiu ca nu ai fost cu Postelnicul,
astapot sa si jur la icoana. Iar cu bietul Paturica stie o lume ca
nuati mers cu logodna decat pans la nunta, ca s'a spart slujba
inbiserica, daca a venit nebun boieru batran, ma rog ca un
parinte...Ei, n'a fost sa te mariti la biserica, te cununi la
giamie.
Duduca. Tot un drac.Roaba. Manca-ti-as vorba, ca bine le
torni.Duduca. Spune-i, Chir Costeo, cum te-am invatat. Ca am
me-
stesuguri de ma va socoti nevinovata ca o porumbita.Costea. Pai
daca stiam dela inceput ca pot sa ii spun de astea,
o luam cu alt plan, faceam altfel vorba dar ai dreptate snu ne
lasa'm, cine nu incearca nu castiga. Nu e timp de pierdutniciodata,
iar banul cu anevoie se agoniseste, asta o stiu de copil.(Spre pasa
apoi:) M'am matofit, am uitat cum se zice crin peturceste, am sa-i
zic atunci ca esti ca o iasomie (si pe turcesteCostea explica lung
pasei nevinovatia Cherei).
Duduca. Cum sa nu fac din asta tot ce vreau ?Roaba. Iti faci
pacate.Duduca. Pacatele or fi in cer.Costea. Aman Cand s'a
incruntat si a pus mana pe hanger,
m'a strapuns cu privirea parca ar fi facut cu ochii gauri prin
mine.Ii sare artagul netam nesam.
1
-
MOARTEA KEREI DUDUKA 497
Duduca. Vrea sa arate a sufere din dor pentru mine, de-aiai s'a
strambat mutra, dar o doaga tot ii lipseste 1
Costea. Cred Ca e o leach' gelos o fi gelos pe mine ? Asa
suntturcii de neam, zuliari. Muierile le in coperite. Duduco, pune
omarama pe ochi, sa iti dau din boarfele mele # o marama de
mi-reasa n ca ti se cuvine sa ti-o dau fa'ra bani.
Duduca. II imbrobodesc eu si asa fail val. SA stii ca asta e
buba.Nerodu e gelos ca ma vede norodu. Dar pe mine trebue s mavada
toata lumea, de aia traesc. Au nu cumva o sa imi ascundharurile si
nurii ca s le in numai pentru dumnealui ?
Costea. Chera Duduca, intre mataluta si turci e potrivire
de-a'n-doasele, adica aveti gustul anapoda. Ei sunt obisnuiti sa
aiba uncard de cadane.
Duduca. i eu ma socot sa am o ciurda de pasale. Ia uite cumse
incrunta bostangiul pana-1 dau pe brazda. Cand i-oi cantadin inima
albastra pe tambura, it fac s umble de-a-busile. Acumo sa ma joc
mai tare: dau ochii peste cap si am sa it fac s creadaca ii spun
toate gingasiile: Pase, nu sta ca un mut, ca din iu-birea mea o sa
iti creasca neste coarne prin fes pans la cerul luiAlah, sa se suie
ghiaurii sa manance pilaf. Uite-1 ca a pus manape inima, I-a
junghiat amoru parca e un tap logodit. Paturica arfi zis ca s'a
aprins braga. Iasomie, bre.
Costea (cu admiratie sincera). Tare esti, Chill Duducuto, dacaar
sti Paturica pe cat 1-ai intrecut, s'ar cruci.
Turcul (bate din palme).Costea. Tacere (acelasi cuvant pe
turceste), opriti muzica, vrea
pasa sa firitiseasca. 0 sa botroganeasca pe limba lui, am sa
tal-macesc eu. Acum sa nu pufnesti el nu se cade.
Turcul. Ba, ghiaur, pe limba voastra am sa vorbesc. Am fostcopil
de crestin cand m'au rapit enicerii, stiam limba asta si amtrudit o
viata intreaga, ridicandu-ma din treapta in treapta, darnu prin
nemernicie ca ciocoii vostri, ci prin munch'. Am invatats fiu drept
ca s fiu puternic si tacerea mi-a dat tarie. Acumv'a sosit ceasul.
Nu pe cadiu asteptam cand ascultam spovedaniaticalosiei voastre.
Inima s'a inchis.
Costea. Lesina, Duducuto sau spune-i ceva daca nu, lesin
eu.Chera Duduca. tia romaneste, ticalosul, si habar nu aveam ca
intelege. Caine, de ce m'ai amagit. (Ii smulge hangerul si se
apara
32
-
498 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
rotindu-l). Feriti-va in laturi, nemernicilor, misei care numai
cuotel in mans prindeti curaj.
Turcul. In Dunare cu el.Costea. Stapane, vrei ca tatal fetelor
mele sa fie mancat de moruni ?Turcul. Vrei alts moarte ? Cere
Cherei apa cu miros de flori,
tot voiai sa iti dea si ea o rasplata de dragoste.Costea. Nu
sunt vinovat cu nimic, nu e dreptate pe lume.Kera Duduca. Voiai sa
ma faci fericita, Pave de aceea ma
luai ca si and pentru o faptura ca a mea ar putea fi fericire.Ma
iubeai ? E un sange blestemat care in batjocura galgaie, roadesi
mistue dintai in inima mea care nu gasea dragoste, si aducenoroc
oricui se apropie. Pase, nici tu nu ai sa sfarsesti bine. A,scoti
pistolul dela brau ? Crezi ca ai sa fii mai fericit daca te
raz-buni ? 0 sa te bucuri sa stiff a ma doare ? Asta ti-e felul
dragostei,sa dai moarte ? Uite sub sanul asta alb bate inima, nu
pentru tine,pace, opreste, nu e pentru nimeni. Iti tremura mana,
pace ba-tran, istovit sa dai altora dreptate si cautand prea tarziu
dreptulfericirii tale. Ai o lacrima in ochi care te va orbi,
plumbul nu mava atinge, dreptatea o sa treaca Inca odata pe langa
mine. (Schim-band tonul). Joc minunat simtirea ? Ai inteles a am
glumit,ca ti-am aratat si not un joc, asa cum ne-ai primit tu cu
harapii,scamatorii, muzicele, am vrut sa te intampin cu Indoiala
dulcea chinului. Pase te iubesc, asta ti-o spune peste buze tot
trupulmeu, ochii, parul, tot ce vrea sa fie sarutat de tine,
genele, gru-mazul, si cum ai fi crezut ca poti sa ma ucizi and iti
sunt ininima ta 1 (Turcul a tintit lung. Bubuitura e urmata de
linisteasfarsitului in care Chera mai departe :) din greseala ai
nimerit.Hara batrana, nu degeaba esti urit ca moartea. Nu stii sa
traesti!Dar tot nu am sa fiu a ta si slugile degeaba se apropie and
a cazutaataganul. E prea tarziu pentru tine. Ramaneti in blestem
fiinda niciun pacat nu moare si nici o ()sancta nu pedepseste.
Ramaneti injugul vietii, nu pentru voi e cantecul. (Cade peste zid
in ape).
Pasa s'a prabusit la pamant. Din sipul gasit pe jos, un
ienicertoarna lui Costea in gura deschisa cu jungherul. Pescarii
peape cants:
Floare de gradinaRumens copal #.
ADRIAN MANIU
-
VERSURIAGONIE
Cea dintai despartire de suflete ca de trunchiuriadanci in
fibrele for s'a intamplat.0 ghionoaie a moarte in dragostea noastra
a sunat,ne-ateapta, drags, intaile putregaiuri.Ti-am ateptat
minunatele maini, sa mi be daia iertare, ca'n tiutele ceasuri de
taina,mare 'n ochii care imi stropeau flori pe hainasau lacrimi
dintr'un suflet de rai.
Te-am strigat la ferestre, arhanghelumilit de-a nu mi se auzi
glasul,trist pang in rarunchica trece, marele, ceasulcand ai putea
sa te rogii sa mai ingenunchi.Inca urea steaua amanduroraultimul ei
leat de pur zenit,mana ta poate s'o transforme 'n auroramarii
impacari sau intr'un amar sfarit.Inca urea sufletul meu
treaptacatre inima ta ca spre un alb chivot,sa te in mai sus de
mine as vrea sa potcum as sine inima mea cu dreapta.
82s
-
500 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Sortii te-au trimis sa fii aleasa,de-ai gresit si este scris
pe-a for aripa,ca sa fii din inima mea stearsa,stinge-mi Doamne,
inima 'n aceeasi clips.
VEGHEMai veghez in preajma ta; o nadejdefierbinte, ca o lacrima
ma 'ncinge,inima mea isi apleacI fruntea si plange;poate nu e Inca
primejde.SA te pierd, ma cutremur; nu potsa and cornul acesta de
moarte,oricat gol si amar ne desparte,spre tine ca spre un liman
innot.
Cu cat creste in urma catranularnaraciunii si ma inneaca,las
amintirea in trecut sa te petreacasi dezmierd ziva, ceasul,
anul
cand erai cu viata mea imbrAtisata,cu cerul, cu gura, cu
fiintata si inima-ti toata;and Inca nu ma sangerase suferinta.
Cu cat se 'nversuneaza mai aprig ghetarulinstrainarii, rechem cu
ardoare, fierbinte,zilele cand Imi era daruit harulsa ma saruti cu
suave cuvinte.
Ca o urns Inca vie, pastrez aici, hulub,pe umeri, locul unde
mainile talesi-au facut cuibsi si-au lasat urmele ca petale.
SI mori in mine nu poti atata timp cat gemeinima mea, cat isi
pastreaza miezul si coaja,si cat ma 'nlantue, amara, vrajaamintirii
tale far' moarte in vreme.
-
VERSURI sox
RUGACIUNEA CEA MAI SIMPLA
Doamne, tine sus inima measa nu-i afle draga mahnirea,si precat
se 'nteteste in juru-ne vorba reapre-atat fa sa creasca mai curata
iubirea.
Da-mi mizeria cotidiana, suava mea branca,cupa de 'nveninare,
tainul de sobol,dar creste cu flacari albastre, ca din
alcoolimagined ei Mai pull preaf scarba mea mai 'adaricg.
Sa nu stie, Doamne, dureroasa mea tribulatie,unghia care ma
pandeste ca un cutit si lasa.Si din ineluctabila mea tristetesa
afle doar alba versului fasa.
Tine-i tainuit pumnul de fierecu care 'n fiecare zori ma
darui,si lasa ca o albina in farmecul ei sa staruica sa-i inalt,
harnic, fagurul de miere.
Si daca zodia mea este de sinucigasstinge-ma, Doamne, in munte,
prin genunicand cresc din ger flori de sticla in vagaunisa 'nghet
singur, departe de oral.
CANTEC CA SA TE UIT
Tanjesc in jurul tau ca 'n alte dati,mare nu-si mai urca
ardoarea auraria;cantec sa te uit vreau sa ma 'nvetiacuma and
tovarase mi-i melancolia.
De te-au slavit in laude mainile-mi lauteinteajutandu-se sa-ti
urce si mai sus frumsetea,cand vor acuma sa te uite,arcusul for nu
mai stie decat tristetea.
-
502 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
i nici un sunet din cantareadorind sa 'nnece amintirea ta si
clipacand ni-era iubirea mai mare decat sarutarea,nu poate sali
ridice aripa.
Cand sunt sortit sa-ti cant in pururi harivirea, farmecul,
apropierea,cum sa preschimb eu lauda i miereaminunii intr'un fagure
de-amar ?
Cant sa te uit, cum te cantam odinioarasa-mi amintesc in fiecare
clipaca asupra mea se infioaraprezenta ta ca o pura aripa.
Dar cantecul se 'ntoarce greu in zalei mi te-aduce si mai vie 'n
sange,
cu cat mai mult caut sa ma rup din a ta calecu atat mai tare
zaua dragostei ma strange.
De te-am cantat in ziva diminetiiand curatia noastra s'a
imbratipti 'n gurile noastre sufletele s'au sarutat,te cant si
-acuma in amarul cetii.
De-a vrea de tine sa ma rup i sa te uitemana asta care n'a mai
fost pamantdin clipa cand putui, o, precurata, s te cant,nu pot,
atata timp cat degetele ei vor fi laute,de-apururea au s te
cante.
CAMIL BALTAZAR
-
BUCURESTP)TOAMNELE BUCURESTENE
Dela Sosea vine toamna, si dela Vacaresti. Dulce si
melancolica,vine intai pe cer. Este mai jos cerul, si mat. Seara cu
stele, cuprea multe stele si cu o lung paha, mare si ostenita. Zile
le suntmai calme, amurgurile prelungi, noptile betive. Soarele
apuneintr'o balta imensa de sange, si e sange peste tot cerul si
pestetot orasul. Bucurestenii, neobisnuiti, desi toamna ii invalue
odatape an, se uita la cer si la toamna cu telescopul din piata
CerculuiMilitar sau dela statuia Bratianu ...
Eu am vazut toamna, ziva si noaptea, din Cismigiu, am vazut-odin
Parcul Carol, am vazut-o din cimitirul Bellu, unde m'am dusinadins
s'o vad, am vazut-o din tramvai si dela etajul VI. Si amvazut-o in
zori, in gara de Nord, din tren. Peste tot, cu ochiulliber. Am
vazut-o si dela Vacaresti printre gratii, and coborain oral...
Din nici o parte, toamna nu este la fel, dar este aceeasi:
esteliniste peste tot, o liniste blanda, duioasa si blonds, care
incepedela pamant si urca pans la stele, si care iti face impresia
ca nuse mai ispraveste...
In amurg, nu mai este liniste: e tacere. 0 tacere
ingandurata,nostalgica si sangerie. Lumea se uita la soare cum
coboara in-rosind cerul si ofteaza. Prea e frumos si prea
melancolic ceasulasta, care invalue in tacere si care to indeamna
sa-ti aduci amintede lucruri foarte indepartate.
1) Din volumul cu acelai titlu, care va apare in cur and in
EdituraFundatiei pentru Literature i Ara Regele Carol II e.a
-
504 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Uite, un om merge pe strada, singur. Ii miroase a pepene sia
porumb copt. Merge tacand i se gande0e, i pe Tanga el seleagana
frunze i trec femei frumoase care zambesc. Zambeste iel, tuturor si
nimanui. La Bucure0i, toamna, lumea nu rade:zambeste. *i zambetul
este vag si vine de departe, vine din toatetoamnele pe care le-a
trait omul, cu toate vietile i amintirile.Din ele vine zambetul, i
tot la ele merge i la toamna asta, 0la lumea asta, si la femeile
astea...
*i omului ii este dor, nu 0ie nici el de ce 0 de cine, dar ii
estedor i it chinue dorul asta, si it doare. Ar vrea s se duel
undevaprin toamna, ar vrea sa faca ceva ca sa nu-i mai fie dor,
insa isida seama ca nu-i este dor de nimic i de nimeni, ca dorul
vinetot din el i din toate toamnele, i din toate amintirile, si
dintoate iubirile.
se intristeaza...... Noaptea, lumea petrece cu lautari in
gradinele desfrunzite,
in care luna, jos de tot, se uita drept i se vede intreaga.
La'utariicants si cants numai cantece dubioase i triste. Uneori, se
audecate un revolver:
Poc 1Omul isi amesteca sangele cu vinul si se stramba la
luna...Atunci se gandeste toata lumea la moarte, i bea...Pica alene
frunzele in parcuri si pe bulevarde, se plimba alene
femeile, in toalete de coloarea frunzelor. Ci0nigiul e tacut.
Pe-obanca, sau la picioarele unui arbore gola, se isprave0e o
iubirecare a fost mare asta primavara i vesnica...
Lacul este numai cer.
CAP*AUnde te gasesc dupa masa ?La Capp.La ora ?Ei... La ora
vartului... i mai tarziu... *i mai pe
sears...Daca nu te gasesc ?Ma gase0i.
*i
-
BUCURESTI 505
*i daca nu pot eu sa viu ?Maine.Tot la Capa ?Tot ... Ce dracu
mai intrebi ?Credeam ca te-ai mutat si to la Corso.A.... MI duc si
pe la Corso cateodata, dar nu intarziu...
Nu-mi place. E prea peste mans, prea larg, prea ... Nu,
nu-miplace... Am impresia el trebue sa intri acolo pieptanat si
dichisit,sa stai corect la masa, sa -ti iei nevasta cu tine... i pe
uringeste prea nou totul si prea aranjat. Miroase a ulei i a lac
...
Cafeneaua Capa n'avea firma pang anul trecut. Nu-i trebue,pentru
el e cunoscuta de toatl lumea: a intrat in istorie. Acumare insa o
firma luminoasa, agatata in colt. Mi se pare ca e verde.N'am
inteles de ce i-ar fi pus-o. Poate numai aa, pentru decor ?CI a mai
primenit-o si pe afara: i-a curatat placile de stejar sile-a
lustruit, i-a spglat marmora ...
BII I Ia uite, se innoete Capp. !...Cafeneaua propriu zisa e
mica. Eu am masurat-o: cinci pai
latime, doisprezece lungime. Intrarea prin Victoriei colt cu
EdgarQuinet. De-o parte i de alta, cate zece mese de stejar. La
fiecaremasa, in partea din launtru, cate doll./ scaune tot de
stejar. Pelanga pereti, canapele. lar in fund, cinci mese, tot ap..
Spre CaleaVictoriei, o fereastra enorma. Spre Edgard Quinet, Inca
doul,tot atat de maH. Una, este .gg'urita sus, in colt, de un
ventilatorminuscul, care se invartqte turbat de dimineata pang'
seara tarziu,mereu, ra'ra sa poata birui fumul. In fund, o oglinda
cat peretele,in care to vezi Intreg si in care vezi un colt din
Calea Victoriei,o bucatl din Sarindar si Cercul Militar, cand
intri...
i atat.Ba mai este un ceas, un ceas mic i foarte vechi. Merge
Intot-
deauna cum vrea el i uneori sta. Nu-I vede nimeni i cand 11vede
.cineva, se mira:
Cand 1-au agatat acolo ?Pai a fost Intotdeauna.Da ? I
Merge ? Ceas este sau un obiect oarecare ? CI dna
intrebichelnerul cat e ceasul, nu se uita la el, ci se uita pe
fereastra Iacel dela hotelul Bulevard.
-
$06 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
... Se stie din legenda: Capra este cafeneaua scriitorilor sia
artistilor. Aci ii gasesti aproape pe toti cu svartul dinainte,sau
cu paharul de apa, sau cu nimic pe masa. Dar nu yin numaiscriitori
si artisti. Vin si oameni de treaba: pensionari,
profesori,militari... Ba cateodata se rataceste si ate un samsar.
Cand itidentifica, chelnerul se uita stramb la el si-1 serveste
agresiv.Apoi se apleaca peste masa dumitale, familiar, si se
tangue:
Rau a ajuns Capra.Rau ? I Si de ce ? Da faliment ?As.
Si-ti arata pe individ cu coada ochiului:Un samsar !Asa ? I PE
ce dracu cauta aici ? IStiu si eu ? I
Si ofteaza.Dumneata esti tank., nu stii cine venea altadata la
Capsa...
Toata floarea Capitalei. Uite, la masa aia din colt, sedea
Mar-ghiloman ... La ailalta, Printul cutare ... La cea din fund,
din-spre strada, cutare om politic...
Numai nume istorice.Chelnerul ofteaza si se uita eau la domnul
samsar, care isi
face niste socoteli in gand sau pe hartie...Democratia, Nicolae,
democratia...Da-o dracului de democratic...
Si pleaca amarit.... Asa dar, cafeneaua se deschide dimineata pe
la sapte. Me-
sele si scaunele, la linie. Si pustii. Doar la una din fund, un
domnisi soarbe svartul sau cafeaua cu lapte si se plictiseste. Din
candin cand, mai schimba o vorba cu o Madam Ana >>,
casierita, caresta langa mestesugul ei, pe salita ce duce in curte,
sau cu chel-nerul... Apoi, mai vine unul. Saluta rece si se aseaza
la o masade langa use. Nu prea se au bine. Pe urma, vine altul.
Asta estecertat cu amandoi. Se face ca nu-i vede, se aseaza la o
masa oare-care si striga, uitandu-se pe pereti:
Nicolae IPe la 9, toate mesele sunt ocupate. Dar parca i-a
strans dracu
numai p'ai certati: fiecare sta la cate-o masa, singur, si se
uitain ceasca sau in gazete. Dupa 1o, zarva e mare: au mai
venit
-
BUCURESTI 507
cativa scriitori, cativa ziaristi, cativa pensionari si un
profesorde germana. facut frizura cu apa, fumeaza tacticos din
tigaret,saluta si raspunde la saluturi cu o politeta care
ingrozeste
La o masa, singur deocamdata si la 9,3o precis, Camil Pe-trescu
isi ia cafeaua cu lapte.
Fara frisca domnule Ce Dumnezeu, iti spun in fiecare zi !In
fiecare zi, inteadevar, si fiecarui chelner, pe rand, ii spune
ca nu-i trebue frisca. in fiecare zi i s'aduce ca sa-i
murda-reasca gazetele....
La o masa din fund, Cazaban ii explica unui colonel in rezervade
ce s'a certat el acum zece ani cu Stamatiad, Intr'un turneu
literar.
Mergeam, drags, la Braila Sau la Galati ... Undeva,in sfarsit,
peste Meagan. Mi-aduc aminte de Baragan, fiindcala o statie
neinsemnata, unde trenul oprea numai un minut, aavut timp sa se
urce Inca un scriitor unul, Nigrim... sauasa ceva ... In Braila,
cand ajungem la hotel, un om de serviciune intreaba :
D-voastra sunteti domnii scriitori ?Noi.Aveti ceva bagaje de
adus dela gars?N'avem, raspund ceilalti.
Da' eu:Ba are dumnealui o etajera I si ark inspre Stamatiad,
care a scris o poezie cu titlul astaA fost o cearta mare.
Totusi, pe scena stiff ce a cetit Stama-
tiad ?
-
508 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Nu tiu... Am auzit ca s'a amanat.Stii ce cred eu ? Ca nu se mai
face. Am impresia ca. Arde-
leanu a mancat banii pe care i-a strans dela scriitori, ca sa
spunaca trawe din literature...
Toata ziva barfqte, i pe toata lumea. Pe unii din rautate,pe
altii din obisnuinta. Cum este .si un vanator pasionat, pove-stwe
diferite intamplari dela vanatoare, despre oameni, despreanimale qi
despre salbataciuni. Si iar barfqte. Barfqte clank' iiepurii, i
becatele i potarnichile ...
Masiv i cu ochelari si cu palarie cu boruri largi, poetul
Mi-nulescu intra grabit:
Hai, ma, mergi la cinematograf ? Ca am nite bilete.Nu merg.De ce
nu mergi ?
Vorbete tare i dracuie.Nu merg pentru ca nu am pofta de
cinematograf, pentruca
am treaba, sau pentru ca nu vreau ...De ce nu vrei, ma ?Pentru
ca ai bilete de favoare ... Sa ma inviti sand o sa
te hotar4ti sa platwi din buzunarul dumitale de director
ge-neral...
Paul atunci s atepti tu... Fir-ai al dracului s fii...Apoi, in
gura mare, sa-1 auda cafeneaua:
Auzi, domnule, eu it invit la cinematograf i el refuza...Nu ti-e
ruine, ma ?
Si catre altul: Hai, ma, tu.Invite pe oricine. El tutuqte pe
toata lumea, se mute dela
o masa la alta si vorbete despre toate: de mancare, de femei,de
literature, de politica...
Dace it contrazici, tips la dunmeata, da cu pumnul in masa,te
ameninta cu degetul i se congestioneaza, i-i tremura buzelei se
uita crunt, cu ochelarii pe frunte, cu palaria pe ceafa...
Sa tii ca nu mai vorbesc cu tine ... Sa tii ca n'am sa maicalc
in cafeneaua asta... Fir-ai al dracului de cretin...
Si pleaca repede. Cand a cotit pe Calea Victoriei, se uita
pefereastra, se oprqte un moment i te ameninta cu degetul saucu
bastonul:
Idiotule 1
-
BUCURESTI 509
Dar nu tine la suparare...Poetul Gregorian, aprinde un chibrit,
da foc romului din ceasca
de svart, mesteca tacticos si zambeste intr'o dunga, ca un
dulauprintre uluci. Minulescu ii pastreaza o admiratie plina de
respect:
Ce muschi are, ma, fir-ar al dracului de taut. I...La masa lui
Camil Petrescu, s'a asezat criticul Serban Ciocu-
lescu. Ii arata niste carti vechi sau discuta, plin de venin,
altanoua. Sau face calambururi. Are un cap de vrajitoare:
nasulascutit si incovoiat se intalneste aproape cu barbia, ascutita
siea si uitandu-se la nas. Isi lasase, candva, barbs: un fel de
ciocrar si blond, care nu acoperea nimic...
Batranul Dioghenide, este ocupat cu a treia cafea cu
lapte,dubla: doua portii de unt si patru cornuri sau trei briosi.
i-apus ochelarii si mananca tihnit, ca la masa. Masoara din ochi
ca-feaua, cornurile si untul, si le potriveste pe toate asa fel,
incatcu ultima sorbitura a inghitit cel din urma colt de corn
manjitde unt. Apoi strange farfurioarele, le pune una peste alta si
leaseaza pe Lava, langa serviciu. Sterge masa cu palmele, le
scuturauna de alta si scoate un ziar sau o carte...
Ce cafenea infects!Poetul Nanu intra aproape cu teams, se duce
pans in fund
salutand pe toata lumea, apoi se intoarce tot cu teams si tot
sa-lutand, si plena. Zambeste inteuna, isi freaca palmele ca
untarcovnic, i este de o politeta care te umileste, de-o
modestiecare te infioara...
Salutare, salutare, ce faci sefule ?... Ghicesti ce am
inpachetul asta ?... 0ou'a, drags, oua de gaini de rasa...
Este dramaturgul si de curand romancierul Mihail Sorbul.
Radestirb printre mustati i cioc si umbra cla'tinandu-se. Cand
iispui o anecdota sau o porcarie, rade tare, lasandu-se pe spatesi
batand din maini ca din n4te aripi:
Ia uite, b, fir-ar al dracului !...La o masa, cativa tineri. Ala
de sub oglinda, inghesuit intre
umeri si in el, cu un plaivas in mans si cu ochelari, este N.
Cre-vedia. A avut un conflict cam neplacut cu o scriitoare
tanara.'si asta il cam plictiseste.
Drrraga, imi and creerii 1Are o figura chinuita.
-
510 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Da-te mai la dreapta Asa ... Inca nitel ... Bun ...nu vreau sa-1
vad pe Cioculescu. Ma enerveaza
(*erban Cioculescu, a scris un foileton cam aspru despre
vo-lumul lui de versuri).
Apoi se uita nerabdator spre intrare.Ce om, draga, si Dorul
asta
Asteapta de un ceas pe George Dorul Dumitrescu. Sunt prie-teni
pang la delir si pang la suferinta
Uite-1Deodata se insenineaza.
Hai, ma, Dorule, ma 1George Dorul Dumitrescu nu se grabeste.
Dimpotriva, pared
merge mai incet acum. zambeste larg. Este nesfarsit de
lung,poarta si el ochelari, incalecati pe un nas care coboara
dintresprincene ca once nas, si merge p aria aproape de varf. Aci
seopreste, brusc. Da sa se intoarca, dar se opreste iar, nitel
turtit,nice! sumes, innodat parch', intre nari.
M'astepti de mult, Crev ?Asa ii spune : Crev.ySi se uita unul la
altul si se privesc in ochi, de parca nu s'ar
fi vazut de ani de zile. Pe urma, pleaca impreunaZaharia Stancu
intra incruntat si cu umeri.
La cine ai facut, ma, Zahario, hainele astea ?Lasa-ma dracului
1
Are niste umeri drepti si intinsi si largi si saltati, ca
deboxer.
Parca i-am facut eu 1...Se indoaie nitel la stanga si se
scobeste atent in buzunarul
de sus al vestei, ca si and s'ar pureca.Ce cauti, ma ?S platesc
svartul.Pai ce, vesta to n'are buzunare si jos ?Ba are, dar nu
vreau sa mai deschid haina, ca sal le folosesc
Asa m'am invatatSergiu Dan povesteste niste o chestii , ca de
obicei. Pove-
steste serios si cauta sa to incredinteze ca, in definitiv, o
astea nusunt povesti . Dupa ce a ispra'vit, inchee cu litere
cursive:
Asa e 1
I
I
Stii,
Si
-
BUCURESTI 511
Mititel de -1 iei in palms, cu niste ochi ca doul Omni de ac,si
vii, Ion Calugaru lauds o carte aparuta de curand, o carte
laintamplare, a oricui, pe care insa n'a cetit-o
Este o carte admirabila, drags.Bine, bine, dar...Admirabila,
asculta-ma pe mine.
si -i stralucesc ochii si se uita la tine serios si to nu stii
ce screzi...
Mesele din fund, sunt de obicei ocupate de aceleasi
persoane,care yin zilnic la aceleasi ore: cativa ardeleni de
dreapta carediscuta tare evenimentele la ordinea zilei, un medic,
un colonelde cavalerie in rezerv4, un sociolog a carui voce
scartaie ca ocaruta incarcata si neunsa, si inginerul Pitulescu,
directorul ge-neral al postelor. Tot acolo trage si Ion Sarbu dela
Teatrul Na-tional, care rade larg si sgomotos, si ti s'adreseaza
peste cafenea:
Tinere... Hei, domnu d'acolo, de langa*i rade iar si te arata cu
destiul.In sfarsit, la Capsa mai yin si cativa politiciani:
doi-trei sena-
tori, doi-trei deputati, si chiar un fost ministru:Va salut,
domnule deputat.Buna ziva 1
Raspunde din gusa, inganat, incet si distins. Are pareri sichiar
idei politice. Este prieten intim cu primul ministru, rudacu
ministrul comunicatiilor si var primar de alaltaeri, cu
cutaresubsecretar de Stat.
Ia uite, domnule, te vaieti... Ia uite, domnule !... *ice om de
treaba era, saracul !...
Las' ca nu tine mult, zice altul. Cum o trece in opozitie,s vezi
ce om cum se cade...
Cafeneaua Capsa are jurnalistul ei: it chiama Lambru. Sadepe
pragul ferestrei dinspre Calea Victoriei, langa jurnale, le
ce-teste si le comenteaza cu voce tare.
LambruNu raspunde. Se uita peste cafenea ridicandu-si ochelarii
pe
frunte, sa vada cine I-a strigat, si fled sa mai intrebe, ii
aducegazeta favorita.
Cate unii cetesc toate gazetele si ii platesc chirie: i leu, 2
lei,3 lei. In felul asta, castiga si Lambru si cetitorul: cel
dintai,
use
1
-
5 z 2 REVISTA FUNDATULOR REGALE
incaseaza trei lei si gazetele; cel de-al doilea, a dat 3 lei si
a cetitto jurnale...
Jurnalistul nostru, are un mic viciu: bea I Uneori vine laCapsa,
cherchelit.
Iar te-ai imbatat, ma ?Iar ? I se mill. N'am mai baut de-o
saptamana.
Cand e beat, discuta cu clientii, cu ziarele si cu el insusi,
sigesticuleaza. Adeseori se intampla sa bea mai mult decat
castiga.Atunci intra in capital si nu mai vine pe la Capsa cate
trei zile,fiindca nu are bani sa cumpere gazete. A patra zi,
apare.
Unde-ai fost, ma ?La dracu I
Este moracanos si plictisit.Tr ... traiasca Cuza I... Tr ...
traiasca Goga I... Ura 1...
J . . . jos jidanii.Virgilica striga.Virgilica este omul Capsei
si al tuturor localurilor. Poarta
mustata a la Hitler, svastica la rever si spune ca e antisemit
sipartizan al dictaturii. Cala des si apasat si Intinde
Inaintecapul trage indarat, cu fiecare pas, ca un cocostarc in
balta.
C... c coane tr traiasca Goga ... tr... traiascaMusolini
I...
Scoate fiecare vorba cu eforturi marl, si in rate. La
fiecaresilaba inchide ochii si se gatuie, de parca Il inneaca
lacramile.Uneori clipeste des si scutura violent capul, si face cum
fac ca-prele cand le intra praf in nail. Daca ai chef sa Injuri un
scriitor,dar nu ai curajul sa faci treaba personal, da-i lui
Virgilica 3 leisi invata-1 cum sa spuna. De multe on se intampla sa
incasezecate-o palms, daca domnul scriitor e nervos. Dar se
intampla s in-caseze Inca 3 lei, ca sa duck' indarat Injuratura,
celui ce-a trimis-o . . .
Din asta traeste el.Are taxe: pentru i leu, te saluta; pentru z
lei, te saluta
spune multumesc; pentru 3 lei, injura pe cine vrei si -1
injuradin partea lui ca s nu-ti pricinuiasca necazuri; pentru 4
lei, isde gusa pe un scriitor foarte onorabil, ii spune ca-1
iubesteface bezele; iar pentru 5 lei, saruta o femee pe Calea
Victoriei.Se duce frumos dupa ea, pandeste un moment prielnic, si
deodata:
Toe 1
3i -1
...
1i -31
3i-i
-
BUCURE$T1 513
Pe obraz. Femeea se sperie si se uita dupa Virgilica : fuge
derupe pamantul si se uita inclarat, clipind. Dar treaba asta mi
separe ca nu o mai face nicipe ntru un pol: a mancat data
bataie
... Si fiindca veni vorba de bataie, trebue sa stiti ca la
Capsaau uneori loc batalii in toata regula. Intre scriitori, bataia
izbuc-neste din pricini foarte neinsemnate pentru muritorii de
rand:o recenzie nu tocmai favorabila, un articolas cam perfid, o
bar-feala Ca.'teodata si o virgula, o simply virgula, este pricing
debataie
Nu trebue, domnule, virgula aci.Serios ? Si de ce nu trebue,
desteptule ?
Urmeaza o discutie foarte amply asupra gramaticii, se citeaza,de
o parte si de alta, dictionare si nume celebre de scriitori
siacademicieni, si deodata :
PleoscPoftim ? Da, palms a fost. Celalalt riposteaza :
Plici 1... Na, virgula Cretinule !...ImbeciluleScriitor roman
esti to ? ! Nu cunosti nici cele mai elemen-
tare notiuni de ortografie Agramatule !... 'A doua zi, in gazete
:Eri a avut loc la Cana o bdtaie 'intre prozatorul X fi poetul
Y,
iscatd dintr'o discutie in contradictoriu. Combatantii au fost
des-pdrtiti de confrati, dupd un schimb violent de palme
>>.
Cateva zile, nici unul din cei doi nu se mai abate pe la
Capsa.Pe urma se impaca si despart ei pe altii care se
incaiera.
Cand au loc mars evenimente politice, cand, de pilda,
cadeguvernul sau cand se descopera o mare panama sau un corn-plot,
cafeneaua e tixita de lume. Atunci yin aci foarte multipoliticiani
din toate partidele, yin oameni care nu fac nici odar care sunt
curiosi sa auda o parere )). Se formeaza douagrupuri sau mai multe,
care discuta aprins evenimentul, fac prono-sticuri si se cearta.
Iar pe trotuare si in fata intrarii, sute de elec-tori si oameni de
casa ai celor dinlauntru, coboriti din mahala,asteapta
infrigurati
Va fi o combinatie AverescuIa lasa-m in pace, domnule, cu
Averescu al dumitale
Vom avea un guvern Argetoianu
33
...
...
1
1
...
1
...
politica,
.. .
...
...
-
514 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Eu am informatii precise ca vine Goga...As, yin
national-taranistii cu Vaida la Presedintie
Se observa foarte multi provinciali si ardeleni, adusi
inCapitals de evenimente. Se amesteca si ei in vorba
timizi,vsauasculta numai si isi dau parerea, in gand...
Dumneata sa taci, tips cineva... ca nu ai flerNas, don-mule 1
sare altul. Nas, nu are... L-a purtat prin
toate partideleLa un moment da:t, striga toata lumea si se agita
ingramadin-
du-se printre mese. 0 zi, doua zile, trei zile ... Cat dureaza
criza.Pe urma, lucrurile intra in normal...
Nu ti-am spus eu ? 1 se lauds unul.Personal, n'a castigat insa
nimic: nu face politica. Sunt foarte
multi, care nu fac nici un fel de politica si carora le este
perfectegal cine vine la putere. Dar ii pasioneaza
discutiile...
Toate evenimentele se desbat la Capsa. Si lumea este
incre-dintata ca lucrurile se vor desfasura cum s'a hotarit
aci.
Iti spun, drags, ca asa va fi.De unde ai to informatiile astea
?Dintr'o sursa foarte sigura.De unde, frate ? Dela vreun club
?As... dela Capsa.Dar de unde se stie la Capsa ?Dar ce nu se stie
la Capsa ? !...
Inteadevar: Capsa stie tot, vede tot, hotaraste tot. Capsa
nueste numai o simpla cafenea unde se bea svartul cel mai bunsi se
mananca cele mai bune prajituri. Este un birou or-matii politice,
literare, artistice si mondene. Este o Isto ie Capsa,o cronica si o
pasiune
MAHALAUAAm auzit ca unele orase din occident nu au mahala.
Acolo
este centru peste tot, cu oameni mai mult sau mai putin
subtiri,cu trotuar la poarta, cu lumina electrica... pe scurt:
oamenicare se bucura de toate binefacerile civilizatiei si de
atentia foarteparinteasca a primariei.
-
BUCURESTI 515
Dar cum se poate una ca asta, domnule 1 ? m'am mirat.Ce oras e
ala fara mahala ?
Uite se poate.Glumesti ... Sau n'ai fost dumneata pans la
margine unde
incep gropile si...Ce vorbesti de gropi ? Nu se pomenesc. Asfalt
peste tot...
i lumina electrica...La Bucuresti... nu prea este asa.In unele
locuri, mahalaua se intinde pans aproape de centru.
Jar in alte locuri, se invecineaza cu cartierele boieresti.De
altminteri, capitala noastra este atata de intinsa si s'a con-
struit, pans acum cativa ani, atat de anapoda, incat va trebuiun
timp foarte indelungat pentru ca orasul sa fie strans, ca sazic
asa, impartit si aliniat. Pe scurt: orasul trebue mai intaigasit
...
Poate ca din pricina asta, mahalaua a fost mereu amanata.Iar
cand s'a inceput pe undeva vreo lucrare in ajun de alegeri,a fost
lasata in parasire a doua zi, dupa sfarsitul campaniei elec-torale.
Astfel incat se mai gasesc si astazi cativa kilometri destrazi
nepavate si fara lumina electrica, la zece minute departarede
uriasul palat al telefoanelor si in vecinatatea atator
blockhau-suri. Asa ca, din punct de vedere edilitar, capitala este
ca o dom-nisoara foarte frumoasa si mai ales foarte nostima, cu
rochieintoarsa si vopsita, dar totusi eleganta, insa cu pantofii
nitel camTari, nitel cam scalciati, nitel cam peticiti...Desi
bucurestene, mahalalele nu se aseamana. Fiecare mahala
are specificul ei, # specialitatea # ei, moravurile si
naravurileei. Locuitorii mahalalei se intalnesc doar in mandria de
a fibucuresteni. Pe once om din centru, indiferent daca
esteproprietar sau chirias, daca il intrebi de unde este, iti
varaspunde:
Din Bucuresti.Omul dela mahala, iti raspunde cu o mandrie pe
care nu se
cazneste s'o ascunda...Sunt bucurestean.
Se indreapta de sale, ridica fudul capul si se uita drept in
ochiidumitale, ca si cand te-ar intreba:
Ma intelegi ? Sunt bucurestean...
33.
-
5i6 REVISTA FUNDATULOR REGALE
In orasele de provincie, nouazeci la suta din mahalagii
viseazasa se pricopseasca si 4 sa se traga mai spre centru Cei care
izbu-tesc, isi cumpara case chiar in inima orasului si omoard cu
dis-pretul pe domnii burghezi. La Bucuresti, dimpotriva: omul
delamahala este legat de mahalaua lui, de strada lui, de casuta
side vecinii lui, ca taranul de brazda. Nu s'ar muta cu nici un
chipsi nu s'ar muta mai ales in centru.
In mahalaua bucuresteana, casatoriile se fac oarecum in
familiesi dupa rang, ca la aristocrati. Fata se marita cu un
flacaudin cartierul ei si de seama ei. De seama ei socials.
Flacaul, lafel. Cel mult data domnisoara se va casatori cu un mic
functionar,in loc sa is un negustor ambulant, un parlagiu sau un
meserias.Atunci, lucrurile se complica nitel, si in mahala se
produce omica revolutie, fiindca... se ciocnesc rangurile :
Eu sunt functionar IEu sunt proprietareasa I
Tata socru isi rasuceste mustata mai intai, apoi tuseste
ame-nintator si intra in vorba:
Ia asculta, ba, parlitule, data esti functionar, de ce nu
te-aiinsurat cu o functionareasa , si mi-ai cazut in vatra ?
Eu ti-am introdus fata in lume !se lauds domnul functionar.Tata
socrul rade amuzat:
Pai dar !Daca lucrurile nu raman aci, domnul functionar sboara
adesea
pe fereastra cu geamantanul dupa el si in chiotele vecinilor,
carenu 1-au putut suferi din capul locului
Prea facea pe grozavul, draga.Daca insa fata este epatata de
rangul * sotului, pe care
il tine totusi in casa, si it tine pe mancare si-i mai da si
bath debuzunar, pentru ca domnul functionar are leafs mica din
careabia se imbraca, lucrurile iau aka intorsatura. Femeea este
sotiede functionar si se uita cam de sus, cam prea de sus, nu
dabuns ziva, se lauds ca merge Ia teatru
Ia uite, fa, cum s'a boierit I auzi pe cate-o vecina.Cand spune
asa, se bate cu palma peste obraz si are un cap
atat de jalnic, de parca femeea nu s'ar fi boierit, ci ar fi
lovit-ocine stie ce nenorocire.
Vai de mama ei 1 raspunde alta.
.
-
BUCURE5TI 517
Situatia domnului functionar este mult mai tragica.Uite-11
Vecinele it arata cu degetul, printre uluci sau peste gard.Ma,
da mandru mai este, bats -1 focu!Si frumosSi spilcuitPtiu, nu i-ar
fi dedeochi
Femeile vorbesc tare si rad. Copiii rad de asemeni si se tindupa
el. Domnul functionar se face Ca n'aude. Cala drept, cucravata in
regula, barbierit si mirosind a colonie. La subtioaratine cu
importanta o servieta din piele maron, cu monograma dealpaca, mare
si stralucitoare, intr'un colt.
Doamna nevasta it asteapta de obicei in balcon, coafata siin
capot, pudrata si cu buzele vopsite, in pantofi de casa, pe
caretnfloresc, rosu sau albastru sau si albastru si rosu, niste
ciucuriimensi. Cand el se apropie de poarta, femeea ii face
bezelespune tare:
Ia to uita, parca ar fi ministru, nu altceva, manca-l-ar mamaEl
zambeste distins si se fereste de praf. Cand intra pe poarta,
dumneaei coboara doua trepte, it asteapta fericita, si-1 saruta
pegura. Vecinele aplauda:
Foarte frumos 1 Inca odata, bis si cu repetitie...Doamna sotie a
domnului functionar se uita crunt la ele si
tace. Sau incepe sa strige:Ce vreti, fa ? Ce vreti ? Fira-ti ale
dracului sa fiti de ...
El ii sopteste:Lasa-le in pace, drags. Fii calms Ce-ti pui
mintea cu
ele ?... Tu tine-ti rangul !...Vara, perechea is masa in balcon
sau in chioscul din curte.
Dumnealui in pijama, dumneaei tot in pijama sau in capot,in
papuci si Para ciorapi. La cafea, fumeaza amandoi regalecu carton
*, si se giugiulesc. Daca trece pe strada o vecina, ea itintreaba
in gura mare:
Diseara unde mergem, draga ?La Sosea raspunde dumnealui.Eu as
bea un tap de bere la o Monte Carlo >, in Cismigiu.Foarte bine,
incuviinteaza el. Mergem unde vrei to
1
1
1
si-i
I
-
5 t 8 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Fiecare mahala are un erou. Sau mai multi. Eroul are fisela
politic. Nu-i stie nimeni drumurile, dar i le banue toata
lumea.Eroul poarta in permanents la el un cutit sau un revolver
in-carcat, sau si un cutit si un revolver. In mahala, nu
opereazadecat din razbunare, ceea ce se intampla foarte rar. Campul
luide operatii este in centru si in cartierele oamenilor
bogati.
Mahalaua it admira, iar femeile it iubesc in taina. Fiindca
tipuleste, de cele mai multe ori, un barbat bine si, fireste,
foarte cu-rajos. Cand intra intr'o carciuma, consumatorii se feresc
dincalea lui, sau it poftesc la mass amabili.
Cum insa bautura aduce aminte de lucruri aproape uitate
siintArata, tipul bags de seams ca printre consumatori se afla
oveche dusmanie. Adica, o veche amintire. Si are chef s se
fa-fuiasca acuma cu el, da, chiar acuma, fiindca.' are ocazie si
timpsa-i aduca aminte individului de chestiuni amoroase, sau de
altsnatura, petrecute cu multi ani in urma.
Si it provoaca.Celalalt, nu este nici el de mamaliga, si pe urma
a baut vreo
2-3 kilograme. Ii raspunde artagos. Asta inseamna ca va fi
pe-trecere...
Va sa zica, nu recunosti ? ! it intreaba eroulCe anume trebue sa
recunoasca rivalul, nu stie nimeni. Stiu
numai ei amandoi... Daca stiu... Oricum, intrebarea sunk'cam
asa:. Ce cauti, ma, prin dreptul meu ? I
Celalalt raspunde darz:Nu recunosc nimic.Biiineee !
Si se asterne tacere.Consumatorii se impart, din ochi si in
gaud, in doua tabere.
Raman insa in pasivitate. Cel mai speriat este carciumarul:
inorice tabara ar intra, tot eau va fi de el, pentru ca tot va
figubit. De aceea cauta sa previna, ca sa zic asa, scandalul. S
nucredeti cumva ca umbra dela un combatant la altul, lini-steasca.
Nu. Pentru ca ar fi inutil.
El are alts tactics. Vreau sa spun: are mai multe tactici.
Maiintai, cauta sa scape de unul. De oricare. Face el ce face
si-1lu:taraste pe individ sa plece, chit ca nu. si-a platit
consumatia.
>>.
pa-
sa-i
-
BUCURESTI 519
Dar individul, de cele mai multe ori, nu pleaca. Uite, nu
vrea.Atunci, carciumarul cauta sa-i aproprie. Sau, impreuna cu
aju-toarele, arunca, asa pe neasteptate, peste prag, pe unul din
doi.Pe oricare. $i inchide usa. Apoi trimite dupa un sergent si-1
dain primire
Dar asta se intampla foarte rar. Fiindca scandalul, la
mahala,izbucneste ca focul: deodata. Bagi de seams tarziu, cand
juma-tate din lumea care sedea la mese, este incaerata. Se and
focuride revolver, grabite parca, se vad sticle si pahare zburand
sioameni tavalindu-se insangerati pe sub mese si printre
scaune.Cand batalia este mai mare, se alege praful de carciuma:
nuramane nimic intreg, nici chiar capul domnului carciumar,
carezace Para cunostinta, colo sub tejghea...
Pe teren au ramas: un mort, doi gravi raniti si cinci raniti
maiusor. Ca pe un camp de lupta adevarat, unde batalia a
fostcrancena...
Pe langa alte femei cu care traeste, eroul mahalalei are o
amantape care o iubeste cu pasiune si cu violenta. 0 iubeste
si o bate. Ea it iubeste si mai mult, pentru ca in iubirea ei
estesi admiratie si respect. Se uita la el ca la o icoana, ca la un
Dum-nezeu si ca la un diavol. Dna se intampla sa fie prins
asupravreunui fapt si sa fie condamnat, amanta it cauta de doul
oripe saptamana, Joia si Sambata, la Vacaresti.
, Am avut prilejul sa \Tad acolo, intre gratii, astfel de eroi.
N'asputea sa afirm ca am cetit in fata for suferinta sau revolts.
Amobservat mai degraba un dor destul de nelamurit, pentru
caindivizii sunt tari, un dor nu de libertate, ci de mahala, un
dorcare era si o mandrie invinsa, pentru ca locurile for au fost
ocu-pate de altii, care terorizeaza, care petrec, care iubesc.
Si asta nu convine.Oamenii nu se plang insa nimanui. Ofteaza
numai.0 admiratie mare am avut pentru amantele lor. Vesele si
cu
bratele pline de pachete, erau la Vacaresti in fiecare Joi si
in.fiecare Sambata, dupa pranz. Iubirea for ramanea intreaga,intreg
devotamentul si intreaga admifatia. De altfel, ei se price-peau de
minune s conserve aceste sentimente. N'am vazut macarunul, macar
odata, emotionat. Fiecare isi primes iubita dincolo
oficiall,
-
52o REVISTA FUNDATULOR REGALE
de gratii, ca si acasa, dincolo de gard. Diferenta era ca la
Vaca-resti nu putea s'o imbrOtiseze. Se interesa, nepasator, de
pa'rintisi de rude, de vecini si de mahala, asa, in general.
Dar to cum o duci, draga ? intreba femeea plangand.Bine, cum
vrei s'o duc ?I
Era oarecare mirare in glasul lui, oarecare dojana: ce I
si-ainchipuit ea un singur moment, ca ar putea s'o duck' rau,
onunde s'ar afla ?
Femeea se intoarce acasa fericita si mandra. Si-1 asteapta
in-crezatoare
Alte mahalale au alti < specialisti Cartierul Grant,
bunaoar5,este vestit in... bOieti destepti. Dau si ei cu cutitul,
la nevoie,si se pricep si la revolver. Specialitatea este, insa,
alta: se pricepal dracului s faca sa-ti dispara portofelul sau
ceasul cand te-aigandit mai putin la eventualitatea asta. Procedeul
este in fondcat se poate de simplu.
Tata.Sunt, sa zicem, doi insi. Doi asociati, ca sa vorbim
negusto-
reste. Au pus ochii pe un u fraier Unul dintre ei, face pe
omultopit de bautura, care umbra clatinandu-se sau se face ca
seimpiedica tocmai in dreptul K fraierului si -i cade in
piept.Zice:
Pardon!Si isi vede de drum dupa ce 1-a buzunarit. Peste cativa
pasi,
se incruciseaza cu tovarasul pe care, fireste, se face ca nu-1
cu-noaste. Asa, in trecere, ii vary in buzunar portofelul
sterpelitdela
-
BUCURESTI 521
Mi 1-ai furat adineauri and te-ai facut ca to impiedici.Am
simtit eu ceva pe la piept, dar credeam ca in cadere te-aiagatat cu
mainile de haina. Da-mi portofelul, ma intelegi ?
Pe onoarea mea, daca nu eti nebun, domnule.Si da sa
plece.Pagubaul it apuca de brat, hotarit sa nu-1 sloboada, pans
and
nu i-o inapoia avutul. Si se gandqte, binevoitor: nu-1 mai ducla
politie, d-1 dracului; cel mult, ii trag doug perechi de palmeca
sa-1 invat minte
Hai, efule ! zice. Portofelul!Domnule, repet: nu ti-am luat nici
un portofel.
Intre timp, s'a adunat lume. Lumea comenteaza si glumqte.Ba,
unul intreaba pe domnul paguba:
I-ai facut cruce, efule ?Bine ! ofteaza. Daca nu vrei sa mi-1
dai de buns voie,
fii dragut si insotete-ma pang la circumscriptie.Cu placere.
Si pleaca la politie. Aci, tipul este bine inteles cunoscut.Iar
ma ? ! se mira comisarul.Da de unde domnu sef ?... Dumnealui
pretinde ca i-am
luat portofelul.Pretinde ?Inchipuiti-va!Si nu 1-ai luatFirwe ca
nu.
Din siguranta cu care neaga, comisarul a inteles ca portofelulse
afla la tovar4. Totu0 se rastqte:
Golqte buzunareleOmul se executa.
Nu mai ai nimic ?Nimic.
Comisarul ii cerceteaza minutios buzunarele i ii calla O. insan:
nimic. Apoi se uita dezolat la paguba, inaltand din umeri.Acesta e
mai mult mort decat viu. Cand venea cu el pe drum,ar fi putut s
jure ca va recapata portofelul...
Domnule comisar !se plange el. Sunt gata s jur ca asta e
hotul.Asta o pot face i eu, raspunde comisarul. Dar ajunge
numai atata ca pui in fiare ? Spune si dumneata
1
sa-1
t.
I
-
522 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Apoi, domnul comisar scrasneste:Dar lass ca-mi pica el in mans
1...Multumesc ! se vaita omul. Dar eu ce ma fac acum?!
Ca m'a lasat fail un ban.Hotul se gandeste ca pagubasul
exagereaza: mai are niste
maruntis in buzunarul drept al pantalonilor. A simtit el cand1-a
pipait: doua monete de cate o sued si cativa poli. Ii vine sse
tavaleasca de ras. Dar se stapaneste...
Imi pare foarte rau, dar nu NI pot fi de nici un folos!regreta
comisarul. De ce nu aveti si dumneavoastra mai multagrije de bani
?
Dar unde dracu era sa-i tin ? I... In gura ?! Ca doar
aveamportofelul in buzunarul din dos al hainei.
Se pricep al dracului 1 zice comisarul admirativ... Dartot ii
descoperim noi...
Altii au specialitatea # intorsului . Pun, adica, ochii pe
unulcu bani in tren, sau in salile de asteptare, sau in parcuri.
Omuldoarme. Tipul ii da ocol si cauta s-1 buzunareasca. Dar
nu-ieste la indemana. Fraierul doarme pe partea unde este
porto-felul. Atunci individul scoate un ac si-1 inteapa usor. Il
pisca,numai. Omul maraie si se misca. Alta piscatura. Omul se
intoarcenitel si se scarping...
i tot asa, pans cand se intoarce cum trebue. Restul e fleac
...
La mahala, se iubeste ca la tara: simplu. Dar cu mai
multapasiune si cu mai multe unelte: cu revolverul, cu cutitul,
cutoporul... # Vesnicia * dureaza mai mult aci si se ispraveste
inmajoritatea cazurilor la ofiterul starii civile. Nunta tine trei,
patruzile sau o saptarnana si omul nu cruta banii. Inchiriaza un
salonmare, unde lumea petrece, danseaza si se incaera.
Inchiriazaautomobile luxoase si coboara cu ele in sir pe Calea
Victoriei casa se pozeze la un fotograf din centru.
Ginerele sta tapan si cu frizura si cu floare la butoniera
infundul masinii. Este rosu ca focul si i s'a lasat o suvita.' de
parpe frunte. A baut cam mult. Nu pentru ca ii sta in obicei, dara
baut de bucurie...
()data se insoara omul, si ()data moare...
-
-
BUCURE$TI 523
Duminicile dupa pranz si in zile de sarbatoare, mahalauacoboara
in centru. Tramvaiele si autobuzele sunt incarcate. Domniitineri,
cu haine negre si in pantofi de lac, tin fetele de brat.
Dom-nisoara dela mahala, se imbraca dupa jurnal. Colorile le
asor-teaza insa dupa fantezie. Rochia verde-crud cu garniture
dinrosu aprins, palaria albastra cu panglica neagra, ciorapi
maronla pantofi tenis.
Seara petrec pans tarziu in localurile de mina a doua dincentru.
Comanda mititei si halbe si alune americane. Se strangla o masa ate
zece, douasprezece persoane, si beau, si vorbesc.Pe urma danseaza.
Domnul tanar, cu cravata arzand, se inclinefrumos in fata doamnei
sau domnisoarei:
Imi dati voie ?ySi svacneste capul la stanga aranjeze
frizura.
Cu placereDupe ce dansul se ispraveste, o conduce frumos si la
brat la
loc, si iar se incline. Ea zambeste si zice :Mersi.
Singuri la o masa, cativa o cavaleri > discuta in gura mare
lucruridin mahala sau dela fabrics. Sunt asudati si aprinsi la fata
siar avea chef de cearta. Prilejul se iveste. Sau dace intarzie,
itcauta. Solidari, navalesc deodata toti asupra rivalilor.
Darincaerarea nu is proportii, pentru ca in localurile din centru
suntchelneri mai multi, iar sergentii de strada mai desi,
prefecturapolitiei mai aproape
Tot mai bine la not in mahala
Altfel, mahalaua e patriarhala si cu oameni tare de treaba sicu
femei gospodine. Cam rele de gura, nu-i vorba, si carcotase.Dar nu
tin la suparare. Dusmancele de ieri sorb azi impreunacafeaua si
stau de vorba ca dou'a." prietene adevarate.
Aproape fiecare case are o gradinita cu cativa pomi, si
trei,patru trupini de vie. ySi un rond de flori aranjate frumos. i
cateun nuc se mai &este. ySi cate-un visin. La poarta suntsi in
batatura sunt gaini si caini
Bine inteles ca oamenii dela mahala fac politica. Mai mult :au
idei politice. ySi sunt foarte entuziasmati: isi lass treaba sise
duc la vot, si sunt gata on de cate on o omul for vrea o sa
sa-si
banci,
I
-
524 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
aranjeze o mica manifestatie )). Se strange o ceata mare de
ale-gatori cat ai bate in palme, ridica pe u sef )) in sus i-I
aeaza peumeri striga u ura! >> de nu se mai aude zgomotul
tranivaielor
Seful #, care de cele mai multe on este un consilier
comunaloarecare sau un ef de sectie, tine urmatorul discurs:
Fratilor Traiasca partidul nostru... Hotii la pucarie,ban'
!...
Iar oamenii:Bravo, qefule I... Ura I Ural...
Cand trec prin dreptul clubului partidului advers,
rasucescbastoanele in aer, se uita cu dumanie intr'acolo,
racnesc:
Huo I...Apoi li se da cate-un pol si cate o paine, sau nu li se
da nimic,
si oamenii se intorc acasa.u Seful s'abate pe la o gazeta unde
cunowe bine pe un re-
porter:Stii, cateva randuri... Si poza, daca se poate...
Apoi, da fuga la mai marii lui:Ati vazut ce manifestatie ? Ati
vazut ce scriu gazetele ?...
Tot sectorul e cu noi...... Si oamenii weapta mereu, asteapta cu
entuziasm sa le
faca trotuar la poarta i sa le instaleze lumina electrica...
Dincand in cand, publics la gazeta cate-o rugaminte, care sulfa'
asa(citez):
Cetdtenii din sectorul Galben roagd pe domnul primar sd
seinformeze asupra mizeriei in care se afld strada Sf. Nicolae
dincartierul Tei.
Cdnd vin ploile nu mai poate nimeni pdrdsi casa, iar dupd cese
scurge apa rdmdn gropi cu nomol broacte care dau concertein fiecare
sears, in apa verde pe care mai mifund tdntarii.Cetdtenii nu se pot
aproviziona cu lemne cu zarzavaturi, pentrucd pe aceastd stradd nu
intrd cdrufe.
Acum cdnd au inceput cdldurile, cetdfeanul trebue sd stea
tottimpul in casd din cauza mirosului unit emanat de acest ndmol
.
MIRCEA DAMIAN
i
I
si
fi1i
fi
-
CUM INCEPUN VEAC $1 0 CASNICIE
VI
Sa traesti, Nina mea drags I Noroc si viata l u n g a ! . .
Sa-titraiasca barbatul ! . . E acasa si el ?
Elvira arunca pe canapeaua din veranda un pachet alb, delaCapsa,
o jerba de flori, dela floraria Gunesch, si o invalui pe An-tonina
inteo imbratisare lunga si patimasa.
N'am venit 'Ana acum in casuta voastra, fiindca ... numi-a sosit
Inca darul de casa noun pe care vreau sa vi-1 fac. Darn'am putut sa
mai astept .
Antonina o dojeni ca pe o sora :Si to tii la aceste forme si
conveniente ? . Ce pacatele I .
Vino Incoace in chilia noastra Doru te-a ochit prin fereastrasi
a fugit dincolo, sa-si rectifice uniforma .
Ei, poftim 1.. Astea sunt forme si conveniente !..Nu, Elviro 1..
Asta este elementary cuviinta
Intrara in odaia cu ferestrele spre strada, plina de miros
derasing proaspat aprinsa si de insinuarea dulce a primului
focfacut in sobs.
Ce chilie dragalasa !.. Se putea altfel ! Sunt in lume legi
miste-rioase care ne subjuga cu Inalta si mascata for armonie
Chilia todela Varaticu trebuia sa-si gaseasca un echivalent si o
prelungirela Bucuresti ... Si nici mirosul de rasina nu putea sa
lipseasca 1..
Da... dar pentru un cuvant cam prozaic Soba e vechesi cam
miroase Si atunci am aprins putina rasina
..
...
...
...
-
526 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Doru Filipache intra, cu mainile intinse spre Elvira:Bine-ai
venit in schitul nostru!Asa e ?.. Asta e cuvantul situatiei...
Noroc si sanatate I..
Flori multe in calea voastral.. ySi pans cand le yeti face voi
sarasara, ingaduiti-mi mie sa vi le aduc asa, din cand in cand.
Iti multumesc cu adanca plecaciune, d-ra Elviro !.. Ramaneacum
sa ne explici de ce ne-ai adus si aceste prajituri.
Cineva batu la usa. Antonina iesi o clips sa vorbeasca.
Elviraprivi pe Doru din ascunzisul genelor ei lungi si
languroase:
Trebue o explicatie ?.. Va veni mai tarziu Vei
inventa-osingur.
Filipache se dojeni el pe el insusi: Asta inseamna a cauta
penaiba in canepa !..
Antonina reveni si propuse:Fiindca avem prajituri, nu ne mai
trebue decat apa...
Renuntam la dulceata, asa este ?.Da, Nino ... Cum vrei tu... Imi
dai voie, d-le Filipache,
s ma uit prin cartile d-tale ?..Cum de nu, domnisoara I.. Dar nu
se mai vede bine ...
Asteapta sa ne aduca lampa.Servitoarea aduse, pe o tava, cateva
pahare si o sticla cu apa.
Elviro, am introdus si in strada Semicerc apa fiarta siracita in
sticle, la pivnita... Pune tava pe masa, fetito, si adu-nelampa
Tot d-ta ai invatat-o pe Antonina si nevoia asta, cu apafiarta
?
Ti se pare un lucru rau, d-le Filipache ?D-ra Elviro, cred ca
este un lucru bun, dar trebuesc uriase
cheltuieli de vointa si de sta.'ruinta, s introduci intre
barbari unobicei civilizat.
Asta insemneaza ca Nina noastra este o brava tovarasa
dincaravana lui Stanley... Dar iata-ma fail de veste, tocmai laun
pas de al doilea motiv al vizitei mele ... Pe langa dorintamea sa
vad cuibul vostru, mai este ceva... Am venit sa va pof-tesc, pe
main sears, in loja mea, la reprezentatia Agatei Bar-sescu
Filipache intreba, dinteodata, fara nici-o rasgandire:Care
reprezentatie?
i
...
-
CUM INCEP UN VEAC 0 CASNICIE 527
Magda lui Sudermann ... Am cetit piesa mai de mult sio in minte
destul de bine, dar n'am vazut-o jucata pans scum..Cei ce au
vazut-o pe Agata Barsescu in Magda sunt entusiasmatica niste hagii,
care se inapoiaza dela Locurile Sfinte ... Am oloja pentru
reprezentatia de maine ... Maine, marea noastra tra-gediand apare
Inca odath." in rolul acesta, zice-se rolul ei favoritCe ziceti ?..
Imi faceti aceasta bucurie pe care v'o cer ? Veniticu mine s vedeti
Magda ? .
Filipache fu gata s5." deschida gura si sa raspunda
afirmativ,dar se intalni, ochi in ochi, cu Antonina si ramase fara
glas.Antonina lua, dupa prajitura, paharul cu apa si, tinandu-1
Intredegete, puse aceasta problems :
Nu putem sa mergem la Agata Barsescu, decat cu soacra-measi
cumnata-mea ba socotesc ca si cu d-na Calfaiani, matusalui Doru
Toate au auzit de Agata Barsescu si vor s'o vazaE cu neputinta sa
jicnim familia si sa mergem numai noi doi.
Filipache Incepu sa protesteze:Fugi de-acolo, Ninusco !.. Atunci
ar trebui sa chemam
telegrafic si pe nenea 'Huta si pe rata Varvara !..Antonina
replica, lucida si categorica:
Gandeste-te mai bine si vezi ca am dreptate. Si mai estealts
chestiune Putem s'o luam pe Clarita cu noi, sa vadaaceasta
reprezentatie ?
Elvira interveni:Aici lass -ma pe mine sa-ti raspund, care
cunosc piesa
Doru nu avu rabdare sa asculte parerea Elvirei si se ridica
cualt protest:
Nino drags, Clarita este eleva in cursul superior de liceu ..Ce
temeri si ce prohibitiuni vrei to sa institui pentru ea ?Lag-ma pe
mine sa cercetez situatia si sa fac cum va fi maiintelept
Domnisoara Elviro, negustoreste, care este ofertad-tale ? .
Va ofer trei scaune, maine, in loja mea Adica si maibine:
Poftim, aveti aci biletul cu numarul lojei Ocupati lojasi apar si
eu mai tarziu
Foarte bine I Restul ne priveste Pentru numeroasa meafamilie,
din Bucuresti si din Urlati, raspund argintii mei . . . lar
d-ta,d-ra Elviro, primeste un potop de multumiri si de
complimente
-
528 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Cu conditia ca Antonina sa nu faca opiriie separata ...Antonina
avu un gest larg si dezinteresat:
Elviro drags, eu nu pot sa uit niciodata ce reguli de
deli-cateta ma leaga de rudele mele.
Filipache raspunse cu ironica zburdalnicie, dar pe urma isidadu
seama ca a facut o gresala:
Te-am inteles... Ar fi singurul caz cand putem admiteca oarecine
sa fie mai catolic decat Papa.
Elvira avu aerul ca n'a auzit cuvantul lui Filipache.... Ce vad
aici ?.. Portretul lui Sar Peladan si autograful
lui ?.. De unde le ai ?Ai uitat ca a trecut prin Bucuresti, acum
doi ani ? .. Fireste
ca n'am fost eu primul destinatar .Ce mai fac prietenii d-tale,
acei baieti inteligenti pe care
i-am cunoscut anul trecut ? Nu i-am mai intalnit in
drumurilemele si nici prin reviste n'am mai dat de numele for .
Boruzescu, cel mai pretios dintre ei, e bolnav de ftizie...Ma
doare inima de el, bietul baiat, si-1 jelesc ca pe un frate...Cat
despre Bujoreanu, daca n'ai fi fost prea absorbita de me-dicina
d-tale, ai fi auzit ca el e sef de cabinet.
El este ?.. Iata ce noutate 1.. Am crezut Ca noul sef decabinet
este vreun frate mai mare sau vreun neam al poetuluiBujoreanu
...
De loc. Este chiar bardul nostru.Elvira se aseza din nou pe
scaun si incepu sa-si puna
manusile.Copii, ma duc. Ca s fiu libera maine sears, trebue
s
inlocuesc azi pe colegul care va face maine acelasi lucru
pentrumine ... Cred, d-le Filipache, ea nu vei mai gasi bilete
pentruMagda . . . Spre siguranta si spre linistea constiintii
d-tale, du-tesi intreaba chiar acum... ySi pe urma vei putea sa te
destainuestifamiliei d-tale, fie ca ai gasit bilete, fie ca n'ai
gasit...
Ideea este buns... Dar ce facem daca inteadevar nu maisunt
locuri ?
Spui acasa toata povestea ... Invitatia mea, demersul
d-talesi... perspectiva unei viitoare reprezentatii ...
Ce te face sa crezi ca nu voi mai gasi locuri ?Mai ramasesera
foarte putine... Dar du-te si verifica ...
-
CUM INCEP UN VEAC *I 0 CASNICIE $29
In momentul plecarii, Antonina propuse urmatoarea deslegare:Dna
Doru nu &este Inca o loll, sau Inca doua staluri,
nu putem aduce cu not nisi pe Clarita fara mama, nisi pe
mamafall Clarita ... ySi atunci, Elviro, sa ne dai voie O. venim cu
amicanoastra Sanda ...
Filipache raspunse Antoninei cu oarecare nerabdare:Si clack'
Sanda nu este acasa ? .. OH este acasa si are mo-
safiri, sau migrena, sau necazuri mai tan decat celebritatea
AgateiBarsescu ? .. Nu putem sa gasim asta seara oglinda situatiei
demaine seara ... SA asteptam pans maine ...
** *
In seara urmatoare, Sanda, Elvira, Antonina si Doru erau
totilaolalta, cu cinci minute mai nainte de ridicarea cortinei.
Cutoate ca Magda nu era la prima reprezentatie, totusi teatrul
eraplin, pans la strapontine. Dupa lumea speciala a
premierelor,veneau acum s priveasca pe marea comedians interprets
profe-sorii, functionarii, negustorii, cite un mic sau mai mare
boieragricultor si pe ici pe colo profesionistii criticei teatrale
si ai zia-rului. Elvira recunostea, prin loji, unele figuri din
breasla dofto-riceasca. Filipache observa Intr'un fotoliu de
orhestra pe amiculsau Silviu Bujoreanu. Fiind o reprezentatie
ordinara, cei maimulti dintre spectatori venisera imbracati in
tinuta de oral.Doamnele insa erau mai protocolare si cu putine
exceptii (intreexceptii Sanda si Antonina) purtau toalete de
circurnstanta.
Doru Filipache se simtea cuprins si invaluit de acea
falsificarespeciala sufleteasca, pe care o cunosc artistii and
plutesc pelacul multimilor. Dar mai era in subconstientul lui si o
\raga siobscura incantare, pe care nu voia s'o cheme la lumina.
IntreAntonina, sotia lui, Sanda, vara-sa si aceasta enigmatica si
stra-lucitA Elvira spre care Incepeau sa se intoarca jumelele
dinsala Doru se simtea usor ca un fluture, magulit si erou debalada
inedita ... ySi i se parea, in fantazia lui, imbiata de lumi-nile
din sala si biciuita de zumzetul asistentei, ca sub
leganareaatotcapricioaselor sale ganduri it asteapta, dornice si
sclaveAntonina, Sanda, Elvira ... razoare de busuioc, vetre
derozeta si cordoane de chiparoase ...
34
-
53o REVISTA FUNDATIILOR REGALE
Cortina se tidied' si incepe actul introductiv. Suntem in
casalocotenentului-colonel in retragere Schwartze. E un batran
aspru,un ireductibil reprezentant al vechii mentalitati germane,
casa-torit a doua oars si muscat de un prim atac de paralizie. Prin
viatalui au trecut in galop pustiitor, de cateva ori, Walkyriile
destinului.Dela prima lui sotie i-au ramas doua fete. Cea dintai,
Madgalina,nevoind sa" primeasca de sot pe teologul viitor pastor
Heffterdingk,a parasit casa parinteasca si a plecat in toata lumea.
A ramasacasa blajina Maria, logodita azi cu un ofiter, var cu ea,
darlogodna lunga, la capatul careia nu prea se zarea dota ceruta
delegea militara. BatrAnul Schwartze a smuls din inima lui pe
fatafugara si nu sufere sal i se mai pomeneasca numele ei.
In aceasta casa traditionalista, austera, deschisa celor mai
im-portanti oameni din localitate, doamnelor devotate operelor
cari-tabile si mai ales deschisa sfantului pastor Heffterdingk,
razbatintr'o zi semne premergatoare de turburare. Mai intai, nu
stiucine incepe sa trimita niste buchete uriase de flori, cum
nimeninu mai vazuse vreodata in acest coltisor de provincie
Toatalumea se alarmeaza. Maria e logodita I permite sa ispi-teasel
pe logodnica lui Max de Wendlowski ? .. Pe urma, seaude ca tot
orasul e zguduit de frigurile curiozitatii si ale entu-siasmului. 0
celebra artista straina, o cantareata din Milano,invitata de
autoritatile provinciale, a venit sa dea un marefestival, in orasul
acestor placizi burghezi.
Pana una alta, doctorul Keller, consilier de stat, vine sa
facacunostinta cu acest Caton german, locotenentul-colonel
Schwartze...Keller mans inaintea lui reputatia unui om de mare
viitor . . .
KELLER: Sunt fericit ea ma tratati ca pe o veche cunostintaa
casei.
SCHWARTZE : daca ar atarna de noi, ar fi sa zicem incurand : un
prieten al casei . nu este o vorba in aer, cadv5 cunosc, domnule
Consilier ... In vremea noastra, cand toatelegaturile moralei si
ale autoritatii stau sa se desfaca, este foartemult de dorit ca
toti oamenii partizani ai vechilor moravuri (acelea pecare le-as
numi moravurile familiale) sa se simta strans uniti laolalta.
KELLER: Frumos cuv ant, si atat de adevarat Nu se maiand
asemenea cuvinte, in acest urias iarmaroc, unde ideile zileise
prefac in mica moneda circulanta
Cine-si
SiSi
-
CUM INCEP UN VEAC $I 0 CASNICIE 531
SCHWARTZE: Ideile zilei !.. hahahaha ... Da, dal.. Darpoftiti in
oraselele pasnice si intime, unde crestem soldativiteji pentru rege
si sfioase logodnice pentru d-voastra... Aicinu facem atata tapaj
cu ereditatea, cu lupta pentru existentssi cu dreptul
individualitatilor Aici nu se petrece nisi o istoriescandaloas'a.'
Aici ne batem joc de ideile zilei, dar aici se ga-sesc floarea
sanatatii si vartutea patriei Uitati-va la acestcamin ! Nici un
lux... poate abia aceea ce se numeste bunulgust ... Covoare in
colori stinse, mobile de nuc, gravuri ingal-benite ... Si cu toate
acestea, cand prin dalbele perdele vezisoarele, in amurg, cum
resfira lumina-i amicala pe acestebatranesti odoare, un singur
sentiment to incearca si iti sopteste :aici salaslueste
fericirea.
Dar fericirea aceasta se pregateste sa-si schimbe domiciliul
!..Matusa Francesca si pastorul Heffterdingk yin si destainuesc
luiSchwartze ca misterioasa persoana care trimetea buchete de
flori(nu Mariei, dar tuturor celor din casa) si marea artists care
a re-volutionat tot targul sunt una si aceeasi persoana: fata
fugarade acum doisprezece ani, celebra diva de azi Maddalena
Dail'Orto !..
Acum incepe rascolitoarea drama. Cum va primi rigidul mos-neag
pe aceasta soil a Fiului Risipitor, care vine in oraselul natal,nu
saraca, nu pocaita, nu strivita de umilinta, ci bogata ca o
prin-cipesa, sarbatorita de columnele moralitatii si ale ordinei
socialesi purtata in carul celebritatii ca invingatorii din istoria
antics L.
Stapanita de dorul sa-si revada cuibul copilariei si pe cei
lasatiacasa acum doisprezece ani, Magda vine intre ai sai
AparitiaAgatei Barsescu rascoleste publicul spectator cu aceeasi
vehe-menta cu care Magda rascoleste pe bietii provinciali din
casaparinteasca. Inalta, bine legata, falnica femee, Agata
Barsescupurta o stralucita toaleta de concert, de matase verde
brodatacu aur, iar pe umeri o mantie superba, garnisita cu blan'a
alba.0 explozie interminabila de aplauze taie in doua jocul
actorilorsi zgudue tot teatrul. Vigurosul actor Ion Petrescu
interpretape colonelul Schwartze.
Incep dibuirile, conflictele si pe urrna convulsiunile... Ce
bunsintelegere si ce convingeri comune mai pot fi descoperite
intreaceasta artists, parguita sub latitudinea artei si a Italiei,
si
30
...
.
-
532 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
colonelul prusac in retragere ?.. Magda trebue sa zboare
inapoispre Cara adoptiva, spre succesele, spre libertatea si spre
lumeaei de estetism si de miraje. Taal ei nu intelege de ce s'a
maiaratat in casa parinteasca, data voieste sa porneasca din
nouprintre streini.
Nadejdea bietilor provinciali este ca poate sfantul for pastorva
avea atata putere si atata trecere, in Eta Magdei, incat
s'oinduplece sa mai ramana catva timp in casa parinteasca. Urmeazao
lungs scena intre Magda si pastorul Heffterdingk.
ConstantinNottara, cu imensul si variatul sail talent, interpreta
pe sfantulprotestant.
Magda a fost gonita de fatal ei fiinda n'a voit sa is in
Casa-torie pe acest cucernic personaj. Magda ii spune intr'un
moment: Ei bine, te voi lua in serios si iti voi spune ca n'am
putut sate sufar niciodata..., da, cu simplitatea d-tale bine
jucata, cublandetea d-tale elegiacs... Dar din ziva cand ai pogorit
si ti-aiaruncat ochii asupra mea, sarmana neroada, si cand prin
iscusintad-tale m'ai gonit din casa, din ziva aceea te urasc !
.
Pastorul raspunde: Mi se pare ca, mai degraba, prin
faptulacesta, am fost determinantul inaltarii d-tale .
Magda izbucneste: Da, adevarat, ai dreptate... Aici m'as
fivestejit si m'as fi uscat... Nu, nu... nu te urasc... Si de
cete-as uri atata ?... Toate acestea sunt departe, foarte departede
mine... A, de-ai sti cat de departe ! D-ta ai ramas aicinemiscat,
zile dupa zile, in aceasta atmosfera caldicica, unde sesimte miros
de alivantica, de tabac si de ceai de pojarnita...In vremea
aceasta, suflul furtunii imi biciuia obrazul I.. Dacaai putea sa
banuesti macar, domnule pastor, ce insemneaza viatalarga si libera,
ce insemneaza sa-ti pui in functie toate facultatile,sa savurezi
toate greselile, sa te ridici si sa sorbi placerea oatunci, domnule
pastor, te-ai gasi pe d-ta insuti grozav de comic,in aceasta
convorbire sacerdotala... Ha, ha, ha, ha... 0, iar-ta-ma... Cred ca
de doisprezece ani asemenea explozie de rasn'a mai rasunat in
aceasta venerabila locuinta....
Doru Filipache inghiti aceasta tirada ca pe un pahar de
sam-panie. Se scutura in fotoliu, se simti deodata transpirat si
dupace-si plimba batista pe frunte si pe ochi vazu, in feeria
salei, pro-filul de statue al Elvirei.
-
CUM INCEP UN VEAC $1 0 CASNICIE 533
Dar mandra si razvratita Magda afla cateva lucruri care
oincovoaie adanc ... Pastorul, dupa fuga ei de aeasa, a /limas
neca-satorit, iar inflexibilul ei parinte, cand Magda i-a scris a
se des-parte definitiv de ai sai, a avut un atac de apoplexie ...
Asa dar,acest pastor n'a uitat-o, nu va uita-o niciodata, iar acest
tats defier a fost cat pe aici s se franga... Magda se indupleca.
Eava mai ramanea o zi, &ma, intre tats -sau si sora-sa, dar cu
con-ditiunea ca nimeni 81 n'o intrebe nimic despre trecutul ei.
In actul urmator, Magda ne apare in sanul familiei. Dar
ceabisuri de nepotrivire! Mama-sa vitrega si matusa-sa sunt
tainicscandalizate de servitorii Magdei, de multimea bagajelor pe
carele meal dupa ea si mai cu seams de camasile ei de matase ...
Magdaa inteles ca logodna sora-si se prelungeste fiindca lipseste
zestrea...Magda va inzestra pe sora-sa. Dar este singura tramba de
soaresi de fericire care taie oblic cerul din ce in ce mai
posomorit alsituatiei. Pastorul Heffterdingk are o noua confruntare
cu Magda.Artista se simte stingherita, napadita de amintiri si de
obisnuintesufletesti pe care le credea moarte si mai ales este
nedomiritasi subjugata de sufletul acestui pastor, atat de deosebit
de toatalumea intalnita pang acum.
Magda se lupta, rezista: Eu sa cedez ? .. Nu sunt obisnuitacu
asa ceva. Am in mine o pornire spre distrugere, spre impu-nere prin
cantecul meu ... Cant, adica traesc ... fiindca, pentrumine, a
canta si a trai este acelasi lucru ... Subjug pe oameni,ii leg in
lanturi, pans cand ajung sa iubeasca si sa sufere, sa strigede
bucurie sau sa geama de durere, ca si mine ... Si vai de acelacare
socoteste sa-mi stea impotriva ! . . Sa biruesc prin canteculmeu,
sa paltrund prin cantec pang in fundul unui suflet,
facandu-1sclavul meu, o jucarie in mainile mele I.. *
i mai departe, Magda declara pastorului ametit : o Mai esteInca
ceva prietene: pacatul. Trebue sa fii vinovat ca sa ajungimare ...
SA to ridici peste gresala ta: aici este mai mult meritdecat in
aceasta curatie pe care o predici 1 .. *
Elvira scapa din mans o batista. Doru se apleca, o culese
siinapoindu-i-o cu stangacie simti cat de fierbinte era mana
Elvirei.
Lucrurile se complica. Banuielile, nelinistea, durerile
severuluiparinte care voeste sa cunoasca trecutul fiicei sale, sunt
impinsespre o nefasta clarificare. Consilierul Keller, omul
decorativ,
-
534 REVISTA FUNDATIILOR REGALE
considerat si considerabil, sealpul alcatuirii sociale,
proprietarulunei mar* barbi negre este un groaznic fatarnic, un
seducatorordinar, un ahtiat dupa fatada si dupa ascensiune. Intre
el si Magda,odinioara la Berlin, a intervenit un roman studentesc,
urmat deobisnuita napustire, dar si de un copil, pentru care Magda
aajuns mama eroica si mare cantareata.
Magda, azi celebra, it face pe Keller amabil, duios, incantatde
reintalnire si fermecat de poezia amintirilor. Dar afla cal
glumadin zilele studentiei a iesit tragica. E la mijloc un
copil.
Falsul si afectatul personaj, calculatul arivist, sinistrul
camu-flat in mare* barbs neagra se desumfla si se descumpaneste.C.
Costescu, care-1 interpreta, izbutea sa redea cu maestrie
aceastarapids deconfitura a tipului abject si gol, intr'o lasa
degradare,intr'o grabita fasaiala a falnicei barbi de
adineaori...
Dar locotenentul-colonel Schwartze a prins de veste el
intrefiica-sa si acest von Keller s'au petrecut lucruri grave.
Trebuesa le