volum 3 volum 1, 24 pagini volum 1, 24 pagini volum 2, 46 pagini volum 2, 46 pagini volum 3, 36 pagini volum 3, 36 pagini proiectul Alpinet, proiectul Alpinet, revista Invita]ie \n revista Invita]ie \n Carpa]i Carpa]i anul 11, nr. 71 - 73, anul 11, nr. 71 - 73, ianuarie 2007 ianuarie 2007 www www .alpinet.org .alpinet.org ghid montan R E T E Z A T R E T E Z A T Jules Verne Jules Verne \n România \n România cet`]ile cet`]ile feudale feudale 10 tone 10 tone pentru pentru normal normal
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
De la pu]ini kilometri sud de ora[ulHa]eg (imaginea 1201; extras de hart`,cu actualiz`ri, dup` Romania - atlas tu-ristic rutier, Editura Fast Print, Bucu-re[ti, 1993), din localitatea Sânt`m`riaOrlea, din apropierea bisericii reformate(secolul al XIII-lea, vezi imaginile 1202[i 1203) se desprinde drum asfaltat c`-tre localitatea Râu de Mori.
Dup` 18,2 kilometri ajungem \n sa-tul Col], \n dreptul bisericii Col] (ima-ginea 1212; unele date istorice lah t t p : / / w w w . f o r m u l a -as.ro/articolprint.php?id=4127). Decealalt` parte a drumului, pe maluldrept geografic al Râu[orului, spectacu-los vizibil de la ceva distan]` (imaginea1204), \nainte de a sosi la biserica Col],se afl` cetatea Col] (imaginile 1206-1211).
UUrrccaarree llaa cceettaattee
Potec` cu triunghi albastru care \n-cepe la intrarea din aval \n sat (spreNuc[oara; nu exist` indicator), suindspre culmea malului drept geografic alRâu[orului; semnele apar dup` ce ur-c`m 1-2 minute; localnicii, rromi, nu[tiu de marcaj, sau nu vor s` spun` c`acesta exist`.
Pân` la un indicator (spre Nuc[oara[i cetatea Col]), la ramifica]ie de c`imarcate cu acela[i semn (punct albas-tru), facem 15 minute, pe o potec` p`-mântoas`, acoperit` de bolta arborilor;de la indicator mai facem 5-7 minute
pân` la cetate, pe o alee prin p`dure.Pentru vizitarea cet`]ii merit` s`
aloc`m 30-45 de minute. De la cetate,aflat` deasupra abruptului care coboar`\n Valea Râu[or (imaginea 1205) pers-pectiv` deosebit` spre Vf. Retezat.
IIssttoorriicc
Sub cetate, pe malul drept al Râu-[orului, au fost descoperite ruinele uneicur]i. Etapa ini]ial` a cet`]ii a constatdintr-un turn-locuin]` cu plan p`trat, culaturile de 7,50 m, ridicat din zid grosde 1,7-1,8 m pe un col] de stânc` ce iese\n consol` deasupra abisului, fapt ce adeterminat [i numele cet`]ii, pe care-lg`sim consemnat \nc` din anul 1501.
S-au mai p`strat zidurile a dou` eta-je deasupra parterului dar, ]inând seam`
de analogia oferit` de turnul de la M`l`-ie[ti, este cert c` [i la Col] au existat dela \nceput cel pu]in patru nivele, fiecarecu câte 20-22 metri p`tra]i suprafa]` u-til`. Actuala intrare din incint` \n par-terul turnului este mai nou`; ini]ial seafla [i aici o scar` de lemn exterioar` ceducea la primul sau al doilea etaj, deunde se ajungea apoi, pe sc`ri interi-oare, \n celelalte \nc`peri. (dup` RaduPopa - LLaa \\nncceeppuuttuurriillee eevvuulluuii mmeeddiiuurroommâânneesscc.. }}aarraa HHaa]]eegguulluuii.. - Editura{tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti,1988, paginile 221-222)
IIssttoorriiee lliitteerraarr`̀
O parte din drumurile care se \n-dreapt` spre cetatea/ castelul Col] sunt\ntâmpinate de panouri care anun]` c`
intr`m pe circuitul "Jules Verne".Citisem, de mult, Castelul din
Carpa]i, al autorului francez. Acum,pentru c` v`zusem [i cetatea Col], amrecitit romanul scris \n 1892 (edi]ia1980, Editura Ion Creang`, Bucure[ti).
Iat` câteva extrase din acest volum:"...de la poalele Retezatului care domin`o vale fertil`..."; "...[optea ...Jiul valah";ciobanul Frig este din satul Vere[ti, depe versantul meridional al MunteluiPle[a; "castel... pe o culme singuratic` a
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
Pasului Vulcan, \n partea superioar` aunui podi[ numit Dealul Gorgan...";castelul este pe malul drept al Jiului(vezi pagina 11).
Din respectiva traducere, care, dup`ce d` “reperele” geografice ne las` \nmare \ncurc`tur` dac` \ncerc`m s` ni leimagin`m corelate \n spa]iu (de exem-plu contradic]ia: satul Vere[ti este peversantul meridional al Muntelui Ple[a,dar pe malul drept al Jiului de Vest)afl`m c` Ion Hobana, \n volumul 20.000de pagini \n c`utarea lui Jules Verne(Bucure[ti, Editura Univers, 1979) areun capitol, Cântecul amintirii, \n care
6
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
comenteaz` romanul lui Jules Vernedespre castelul din Carpa]i.
Am reu[it s` g`sesc cartea lui IonHobana, am citit-o [i nu v` recomand s`nu o citi]i. Afl`m din capitolul respectivo serie de date interesante din punct devedere istoric. Nu le redau, nici m`car\n sintez`, pentru c` v-a[ \ncurca [i maimult cu elemente ce nu prea pot fi veri-ficate. Apoi, Ion Hobana adopt` ipotezalansat` de Simion S`veanu, care credec` sursa de inspira]ie pentru casteluldin roman a fost cetatea/ castelul Col].
Nu m` lansez \n analizarea ipote-zelor [i contradi]iilor n`scute de ele, arfi o discu]ie prea lung` [i cred c` aiciinutil`; pentru c` elemente care ar fiputut risipi o parte din \ndoielile privi-toare la localiz`rile geografice din roman- dând verdictul fic]iune sau transpu-nere literar` a unor repere existente -nu au fost luate (sau nu au putut fi lua-te) \n considerare de c`tre Ion Hobana[i Simion S`veanu, ca de exemplu:h`r]ile topografice din perioda sfâr[itu-lui de secol XIX; recens`mintele admi-nistra]iei din aceea vreme.
gghh iidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
Mult mai "poli]ist" este volumul luiSimion S`veanu, Pe urmele lui JulesVerne \n Romania (Editura Albatros,Bucure[ti, 1980). Sunt mai insistentdecât \n paragraful anterior ca s` v`recomand citirea lui. Ve]i descoperimulte fapte inedite legate de JulesVerne, petrecute la... Curtea de Arge[,Homorod sau Bucure[ti. {i - ciudat c`nici una dintre persoanele care se mi[c`\n intimitatea marilor biblioteci nu apreluat [tafeta, r`spunzând cu da sau nuipotezelor avansate de Simion S`veanu -ve]i \n]elege c` exist` [ansa ca poatechiar Dvs., \ntâmpl`tor desigur, s`pute]i demonstra ce s-a \ntâmplat cucâ]iva ani mai pu]in clari din biografialui Jules Verne!
Nu [tim dac` Jules Verne [i-a \nchi-puit c` unii români vor \ncerca s` desci-freze ce a fost informa]ie exact` [i ce anu-me imagina]ie \n a[ezarea castelului dinCarpa]i. Ce-i drept, nu am citit edi]ia \nfrancez`, ca s`-mi dau seama dac` [i acoloautorul amestec` (voit?) sudul cu nordul;[i s` v`d care sunt acolo denumirile exac-te de locuri [i oameni, pentru c` traduce-rile romanului le-au aranjat \n func]ie devremurile când au ap`rut.
Dac` Jules Verne a vrut s` ne lase o[arad` literar`, a reu[it. Pentru c` [arad`geografic` nu-i; datele topo [i toponi-mele, veridice \n bun` parte (raportatela cuno[tin]ele noastre de azi), se con-trazic teribil.
10
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
11221111 CCeettaatteeaa CCooll]] (dup` V. Eskenasy,\n Radu Popa - LLaa \\nncceeppuuttuurriillee eevvuulluuiimmeeddiiuu rroommâânneesscc.. }}aarraa HHaa]]eegguulluuii.. -Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`,Bucure[ti, 1988, pagina 222).
De pe [oseaua Petro[ani - Ha]eg, dinlocalitatea Ohaba de sub Piatr` (imagi-nea 1201, pagina 3, volumul 2; extras dehart`, cu actualiz`ri, dup` Romania -atlas turistic rutier, Editura Fast Print,Bucure[ti, 1993), se desprinde drumulasfaltat c`tre localitatea M`l`ie[ti, drumcare apoi (neasfaltat fiind) ajunge pân`la cabana Cârnic (de unde putem urcau[or la cabanele Pietrele [i Gen]iana).
Dup` 4,8 kilometri sosim \n dreptulcet`]ii feudale S`la[u de Sus (imaginea1301), aflat` chiar pe dreapta [oselei \nsensul nostru de mers. Turnul din ima-gine este cam tot ce se mai poate acumvedea din aceast` veche construc]ie.
Am s` reproduc \n continuare câtevadin explica]iile afi[ate pe panoul dinstânga intr`rii.
"Curte nobiliar` fortificat`, atestat` \nsecolul al XIV-lea. Incint` de 95 x 55 me-tri, zid gros de 1-1,10 metri. La col]urileincintei, ca [i pe laturi, erau turnuri. |ninteriorul incintei: casa de zid a cneazu-lui; o capel` de curte, cu turn clopotni]`,\ntemeiat` \n secolul al XVII-lea [i trans-format` apoi \n capel` calvin`."
MM`̀ll`̀iiee[[ttii
Dup` 2,6 kilometri de la cetatea S`-la[u de Sus, suntem \n localitatea M`l`-ie[ti. Un indicator arat`, spre stânga, de-butul drumului spre cetatea feudal` M`-l`ie[ti, pe o strad` \ngust`, neasfaltat`.
Dup` 800 de metri de la indicatorajungem la o ramifica]ie de str`du]e.C`tre stânga va fi drumul nostru sprecetate; localnicii sunt bucuro[i s` ne ex-plice poteca pe care sosim acolo, dup` 5minute de la ramifica]ie (avans`m pemalul stâng geografic al unei mici v`i,trecem podul pe malul ei drept geogra-
fic [i, spre dreapta noastr`, apare turnulcet`]ii) (vezi imaginile 1302-1305.2).
Cetatea este a[ezat` pe un picior dedeal. |n zona ei sunt locuri de p`[unat.Coastele muntelui \ncep s` se ridice ra-
12
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
pid de aici [i, dac` timpul ne permite, oexcursie c`tre altitudine poate fi foartepl`cut`; dac` este vizibilitate nu suntprobleme de orientare \n peisaj. Sper`mca imaginile s` v` conving` a vizita lo-curile.
Cit`m acum din lucrarea lui RaduPopa - LLaa \\nncceeppuuttuurriillee eevvuulluuii mmeeddiiuu rroo-mmâânneesscc.. }}aarraa HHaa]]eegguulluuii.. - Editura {ti-in]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti,1988, paginile 219-221.
"Cetatea de la M`l`ie[ti (figurile1303.1, 1305.1, 1305.2) se afl` la margi-nea dinspre munte a satului, \n cap`tulunui platou triunghiular delimitat dedou` v`i care se unesc chiar sub monu-ment. Cercet`rile foarte temeinice \n-treprinse la M`l`ie[ti au dus la cunoa[-terea detaliat` a monumentului [i maiales a succesiunii fazelor de construc]ie,dar inventarul arheologic recoltat s-adovedit util mai ales pentru datarea mo-dific`rilor [i amplific`rilor relativ târzii[i mai pu]in pentru precizarea \ncepu-turilor cet`]ii. S-a confirmat c` [i laM`l`ie[ti fortifica]ia a constat ini]ialdintr-un turn p`trat cu laturile de 7,2-7,3 metri construit cu patru nivele dinzid gros de 1,9-1,7 metri. Pân` la niveluletajului al doilea, grosimea zidului scadela 1,3 m. Primul nivel a servit drept de-
pozit [i poate chiar ca temni]`, \n elajungându-se prin intermediul sc`rilorinterioare de lemn. Intrarea din exteriorse afla la \n`l]imea celui de-al treileanivel, deci la etajul II, cu ajutorul uneisc`ri mobile care se sprijinea pe o plat-form` de lemn basculant`. Spa]iul maiferit [i eventual mai bine amenajat din\ntregul turn se rezuma prin urmare laetajul al treilea, \ntr-o suprafa]` de nu-mai 20 metri p`tra]i, deoarece etajul IVa fost ad`ugat ulterior, \n secolele XV-XVI, când turnul-locuin]` devenisedonjon al unei mici cet`]i.
Datorit` numeroaselor ad`ugiri [itransform`ri precum [i gropilor f`cutede c`ut`torii de comori, s`p`turile n-auputut r`spunde la toate \ntreb`rile. Ar`mas deschis` problema dat`rii primeifaze de construc]ie ca [i a prezen]ei, dela \nceput, a unor amenaj`ri care s` pro-tejeze turnul, delimitând \n jurul lui oincint`. Autorii cercet`rii au \nclinatspre o datare \n jurul anului 1400 [i auatribuit zidul simplu de incint` de planoval celei de-a doua faze de construc]ie,de pe la mijlocul secolului al XV-lea, ce-ea ce ne permite s` credem c` [i la \n-ceput a existat o \mprejmuire, de tipulpalisadei, transformat` ulterior \ncurtin` \n`l]at` din zid. Apari]ia altor
construc]ii \n interiorul incintei [i aunor mici bastioane pe exteriorul zidu-lui de incint` prezint` interes pentru is-toria arhitecturii militare."
bbiisseerriiccaa mmeeddiieevvaall`̀ OOssttrroovv
Putem veni spre cetatea Col] [i dinHa]eg (spre sud-vest) pe drumul na]i-onal 68, c`tre Caransebe[ (imaginea1201, pagina 3, volumul 2). Când apareindicator la stânga, spre Gura Zlata, maiavem 3 kilometri de aici, pe asfalt, pân`\n localitatea Ostrov.
Biserica este atestat` ca fiind dinsecolul al XIV-lea (dar pe temelii [i maivechi), iar pictura ei din secolul al XV-lea. Cimitirul de lâng` biseric` este \m-prejmuit cu 208 pietre romane (imagi-nea 1306), care au \nscrisuri sau desene/modele. Alte date despre istoricul bise-ricii pute]i afla din articolul ap`rut \nrevista Formula As, nr. 643, noiembrie2004.
16
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
ren era \n afara celor obi[nuite: nu "dis-cu]ii" cu turi[tii (cum c` nu e bine s` lasegunoaiele pe munte etc.); nu "educa]ie"pentru cabanieri [i alte asemenea “ver-suri” din b`tutul pasului pe loc.
La ora 8 m` \ntâlneam \n gara Sub-cetate cu cei care au vrut [i au putut s`fie liberi \n perioada 14-28 iulie pentruderularea acestei etape a proiectului. Leverific echipamentul de bivuac, ca s`-midau seama dac` se pot odihni bine la al-titudine, asta pentru ca s` aib` eficaci-tate la c`ratul de[eurilor. Apoi m` l`-muresc asupra proviziilor alimentare.De[i [tiau c` urmeaz` s` st`m dou` s`p-t`mâni pe munte, destui aveau doar pu-]in` pâine; le spun din nou c` nu va veninimeni s` ne aprovizioneze, brut`ria es-te aici aproape [i rezolv`m acest aspect.
Sunt nevoit s` renun] la \mbarcareaspre munte a unora dintre sibienii pre-zen]i, r`mânând numai trei dintre ei. A-veau mâncare pentru doar 2-3 zile, spu-neau c` se bazeaz` pe banii pe care aveaus`-i primeasc` de la finan]ator la sfâr[itulturei. {i aici derulam un aspect \n pre-mier`: toat` lumea [tia c` va beneficia detransport gratuit [i va primi un cuantumbun pentru acoperirea cheltuielilor demas`; \n plus mai erau [i al]i bani care ur-
mau s` se \mpart` celor care lucreaz`.Alt` noutate, desigur, anun]at` de mult:aveau s` primeasc` decontarea cheltu-ielilor, \n ultima zi a stagiului ecologic,doar cei care au f`cut efectiv treab`.
|n spatele g`rii ne a[tepta o dub`lung`, \nchiriat` de la {antierul hidroe-nergetic Râul Mare. De[i muntele era\nc` departe de noi, de acolo cobora oboare mult mai aspr` ca temperatur`decât ar fi trebuit s` fie la vremea asta.Schimb`rile vremii \n r`u la altitudine,pe timp de var`, nu sunt ceva rar \n ma-sivele montane Retezat, }arcu, Godea-nu; am fost [i eu, \n alte ture de var` depe aici, \n situa]ia s` \not prin n`me]iviscoli]i de peste un metru \n`l]ime saus` suport ploaie toren]ial` care ]inea câ-teva zile. M` bucuram c` se desc`rca-ser` bine norii \n ultimele zile [i sperams` vin`, o dat` cu noi, vremea bun`.
Suntem peste 50 de persoane. Cubagajele noastre voluminoase [i grele \n-c`pem cam ticsit \n dub`. A[a cum mi-era team`, pe vreo 10 dintre participan]ii-am dus doar ca s` avem de unde s`-ilu`m \napoi. Au fost convin[i tot timpulc` [i asta era o tab`r` de fa]ad`, ca multealtele "ecologice" care s-au derulat \n
18
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
Retezat, [i c` la sfâr[it vor primi decon-tarea cheltuielilor; aveau s` se \n[ele.
Am oprit duba la sediul [antieruluihidroenergetic [i am pl`tit, pentru datade 27 iulie, ca s` vin` dou` basculantede 16 tone capacitatea benei la cap`tuldrumului care ajunge pân` aproape dePoiana Pelegii. Ele urmau s` fie \nc`r-cate cu de[eurile pe care le vom scoatedin munte. Volumul de transport pentrucare am pl`tit era gândit s` fie mare de-oarece, dac` timpul urma s` fie favora-bil, ne vom axa pe adus de[euri din zona\nalt` a Retezatului [i nu vom avea timps` [i compact`m cutiile de conserve.
Am reluat drumul \n amontele V`iiRâul Mare, spre barajul de la Gura Apei.Pe coronament am f`cut o pauz`. Din-spre amonte se n`puste[te peste noi unvânt rece [i umed. Plafonul are doar norivine]ii [i este coborât, de jur \mprejur, la1800 metri. |n stânga noastr` avem Re-tezatul, \n centru stânga Retezatul cal-caros, apoi Godeanu [i la dreapta de totMun]ii }arcu. La câte o s`ltare de scur-t` durat` a norilor se vede, mai ales sprestânga, acolo unde trebuie s` ajungemnoi, alb peste tot. Ast` noapte a nins!
19
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
Sunt \ngrijorat, starea vremii ne poa-te bulversa serios planurile. M` a[teptca mul]i dintre participan]i s` reac]io-neze ineficient \nc` din prima zi, cândtrebuie s` ajungem la 2000 de metri al-titudine, pe malul Lacului Bucura [i s`mont`m corturile.
La ora 13 am sosit la cap`tul drumu-lui forestier de pe Valea L`pu[nicul Ma-re, \n locul numit Gura Bucurei, de un-de pleac` trasee turistice spre \n`l]imile
20
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
masivului. Parcursesem pân` aici 70 dekilometri lungime [i urcasem 1 kilome-tru pe vertical`. Vântul continua s` suflecu t`rie, norii erau la nu mare \n`l]imedeasupra noastr`.
Distribui participan]ilor echipamen-tul de lucru: saci de propilen`, saci deiut`, m`nu[i de protec]ie, cordelin`
21
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
(pentru strânsul sacilor cu de[euri pecadrul de la rucsac), lop`]ele (pentruscormonit \n depozitele de gunoaie).
Convin cu profesorul Aurel Medve,[eful grupului de copii [i tineri din N`-pradea ca ei s`-[i pun` tab`ra \n PoianaPelegii, la circa 15 minute de locul undene adusese ma[ina. Erau dup` o c`l`to-rie cu trenul de aproape 24 de ore, noap-tea nu dormiser` iar vremea ar`ta c` par-c` se stric` [i mai r`u. O parte dintre ceicare suim la Lacul Bucura (2040 metrialtitudine) \[i las` \n tab`ra ClubuluiSamus N`pradea ceva din alimente, cas` aib` ritm mai bun la urcare; le vor lua\n zilele urm`toare.
|nfulec dou` sandvi[uri, iau rucsacul\n spate [i m` str`dui s`-i dep`[esc pecei care mi-au luat-o \nainte, ca s` ajungprimul la lac. Eu \mi montez cortul re-pede, chiar [i singur, a[a c` vreau s` \mia[tept colegii cu un ad`post pentru unscurt r`gaz \nainte de montarea bivua-curilor. Am butelie [i un vas din alumi-niu, le pot oferi ceva cald atunci cândvor sosi.
Pe la 1800 de metri altitudine vântuldevine t`ios, cea]a m` \nv`luie. Trec pela refugiul salvamont de pe malul lacului,ca s` dau bun` ziua, apoi \mi montez cor-tul. Este ora 16,30. Vântul se n`puste[tedin toate p`r]ile, cu o ninsoare ca la tea-tru. Cortul interior [i rucsacul mi se um-plu de bobi]e albe, foarte \nghe]ate, dem`rimea celor de maz`re. M` gândesc cudezgust c` stratul de bilu]e gros de dou`degete, pe care trebuie s`-l dau afar` dincort, o s` lase b`ltoac` \n urm`. Da deunde! Era atât de frig \ncât podeaua a r`-mas practic uscat`.
Dup` câteva minute \ncepe s` ning`viscolit, cu mici intermiten]e (imaginea600). Pe la ora 20,30 ninsoarea \ncetea-z`, prilej tocmai bun ca s` degaj`m cor-turile de stratul de nea, deja greu. Ta-b`ra noastr`, situat` pe malul sudic alLacului Bucura, st` \n cump`na rafalelorde vânt. Moralul unora dintre colegi tin-de spre o extrem` nepl`cut`; nu toat`lumea era preg`tit` pentru un astfel dedebut.
1155 iiuulliiee.. Dup` ce m`nânc, ies dincort la ora 8 [i, cu hainele fâlfâind \n b`-taia vântului, dau deoparte stratul dez`pad` de pe conservele goale adunate\n depozitul de pe malul sudic al Lacu-lui Bucura. Desfac gura unui sac [i \nceps` \ndes de[euri, zorn`indu-le inten]io-nat. Dup` câteva minute sunt imitat de
cei mai mul]i coechipieri. |n fine, am \n-ceput activitatea! (imaginea 610)
Leg`m sacii cu cordelin` pe cadrelede la rucsaci (imaginile 700, 710, 715) [iplec`m la vale cu primul transport. Avalde Poiana Pelegii, pe malul stâng al V`iiL`pu[nicului Mare, de[ert`m poverilenoastre, la cap`tul drumului forestier(imaginile 620, 650).
|nspre prânz, la Bucura s-a dus z`-pada din jurul lacului [i vântul nu maibate foarte tare. Colegii din Boto[ani [iAlba Iulia culeg jneap`n uscat [i pornesccâte un focule] pentru masa de sear`,ascuns \ntre stâncile mari. (Din p`cate,foarte pu]ini \n]eleg slaba eficien]` aunui asemenea mijloc de preparare ahranei. Un aragaz portabil, cu buteliiconsumabile, pus \n veranda cortuluisau chiar \n cortul interior, are randa-
ment deosebit de bun, este mai rapid [id` c`ldur` chiar \n exces spre interiorulcortului. Iar un vas u[or, din aluminiu,neap`rat cu capac, de capacitate 1-2por]ii este recipientul cel mai eficace.La focul clasic se pierde mult timp iarvântul nu ajut` la confortul personal.)Unuia dintre cei trei sibieni nu-i maiplace starea vremii [i pleac`.
Ast`zi s-au c`rat la vale mai mult cu-tii de conserve, dar de mâine trebuie s`culegem [i sticlele sparte. Pe la ora 20,ne bucur`m mult s` vedem c` sosescdinspre cabana Pietrele, corespunz`torpreg`ti]i de data asta la capitolul rezer-ve alimentare, cei trei sibieni pe care \il`sasem \n gara Subcetate. Grupul celorcinci, acum, de la Clubul SibiniensisSibiu avea s` fie la finalul taberei pe lo-cul doi ca eficacitate privind transportul
23
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
\n prima zi de lucru, au fost du[i la vale77 de saci cu de[euri, adic` 1161 kilo-grame.
1166 iiuulliiee.. Toat` noaptea a plouat pu-ternic [i vântul s-a dezl`n]uit nemilos.La 7,30 rafalele de aer se succedau pu-ternic, spectaculos.
Ast`zi au mai fost coborâte 1144 ki-lograme (76 saci). Când scriu saci, m`refer la o unitate conven]ional` mediede transport, egal` cu 15 kilograme. Ceimai solizi c`rau de obicei la vale câte doisaci (30 kilograme); nu mai mult pentruc` dac` erau cutii de conserve \n`untrullor atunci volumul era suficient de mare\ncât s` se ajung` la l`]imea spa]iuluidintre crengile de jneap`n de pe poteci-le turistice. Dac` sacii erau \nc`rca]i custicl`, atunci numai câ]iva dintre parti-cipan]i puteau s` duc` la un transport \njur de 45 de kilograme. Cei care erau
mai mici sau care nu trebuiau s` caregreut`]i prea mari, coborau de obicei 15kilograme de de[euri sau chiar mai pu-]in. {i, bine\n]eles, cei care nu doreau s`ajute la depoluare, nu ajutau.
Am terminat golirea depozitului depe malul sudic al Lacului Bucura (ima-gini 640, 660), care a avut cam 2305 ki-lograme (154 saci). Dup` forma [i restu-rile de etichete ale cutiilor de conserve[i sticlelor g`site \n acest depozit (darnu numai aici) am apreciat c` aproxima-tiv 20% dintre de[euri au apar]inut tu-ri[tilor din vestul [i centrul Europei careau fost \n vizit` \n Mun]ii Retezat.
Vremea d` semne de \ndreptare.De[i este nor, la ora 21,30 se vede \nc`foarte bine afar`. Iar la ora 24, consta-t`m c` cerul s-a \nseninat complet.
1177 iiuulliiee.. La cinci diminea]a, vântulre\ncepe s` bat` puternic. Deasupranoastr` au venit nori dar spre sud ceruleste limpede.
|ncepem golirea depozitului de pemalul Lacului Bucurel. Scoatem de aici780 kilograme de de[euri (52 de saci;imaginea 670).
|ncepem s` lu`m gunoaie [i din de-pozitul de lâng` refugiul salvamont, dardup` numai 20 de saci renun]`m: miro-sul este pestilen]ial, viermii colc`iespectaculos; e clar c` r`spândim milioa-ne de microbi. Cei de la salvamont [i tu-ri[tii pe care \i g`zduiesc toarn` aici \nfiecare zi, peste de[eurile curente [i \nalte depozite, resturi de mâncare g`tit`;totul este umed [i putred. Risc`m s` ne\mboln`vim [i s`-i contamin`m pe to]icare au corturi pe marginea Lacului Bu-cura. Depozitul acesta va putea fi golitnumai dac` salvamonti[tii renun]` pen-tru un timp la el [i \n desfac, pentru a seusca. Apreciem greutatea acestui depo-zit pe la 1.500 de kilograme.
Ast`zi am mai coborât 925 kilogramede de[euri (62 saci).
Dup` trei zile de efort - \n care
24
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt
noaptea s-a dormit prost din cauza zgo-motului permanent [i puternic f`cut devânt, iar ziua resursele energetice aufost risipite de umezeal` [i de zbatereaputernic` a aerului - avem la activ 3.230de kilograme de urâ]enie de[ertate perampa de la Gura Bucurei.
1188 iiuulliiee 11999933.. La ora 7 este perfectsenin [i se anun]`, \n fine, o zi foarte fru-moas`. Timpul s-a \ndreptat exact cândtrebuia; toat` lumea este p`truns` defrig, mai mult sau mai pu]in. A[a c` amconvenit ca ast`zi s` ne odihnim [i s` neplimb`m, fiecare \n ce direc]ie a dorit.
Totu[i, ca s` nu ne sim]im total lip-si]i de griji \n ceea ce prive[te stareatimpului, pe unii dintre noi i-a prinsdup`-amiaz`, la \ntoarcerea de pe cocla-urile muntelui, o rafal` de ploaie rece.
1199 iiuulliiee.. {i ast`zi este vreme fru-moas`. Vom reu[i s` ducem la vale 1.000de kilograme de de[euri (66 de saci).
|n primele trei zile doar am \nc`rcat[i coborât gunoaie. Acum am trecut totmai constant [i la adunarea lor: trebu-iesc scoase din Lacul Bucurel [i dintrestâncile de pe malul drept al LaculuiBucura (imaginile 680, 690); le pescuim[i din Lacul Bucura; le smulgem cu greudintre smocurile de iarb` care le-au fixatpar]ial. Conservele goale se strâng maiu[or, greu este cu plasticele [i mai alescu sticla spart`.
Depozitul de pe malul Lacului Bu-curel, \nceput a fi golit de noi acum do-u` zile, a avut 825 de kilograme (55saci).
2200 iiuulliiee.. La ora 8 era \nnorat, dar la10 va fi senin [i canicul`.
Am coborât 90 de kilograme de de-
[euri (6 saci) de pe Vf. Peleaga, cel mai\nalt din masiv (2509 metri; imaginea750). Cam jum`tate din con]inutulacestor saci l-am adunat, \n timp de vreodou` ore, din toate cotloanele din jurulpiscului; iar cealalt` jum`tate am strâns-o din locul amenaj sub vârf.
|ncepem golirea depozitului de pemalul drept geografic al Lacului Lia(imaginile 720, 730).
Ast`zi am dirijat spre vale 694 dekilograme de gunoaie (46 de saci).
2211 iiuulliiee.. O nou` zi canicular`. Dindepozitul de gunoaie de la Lacul Liamai lu`m 41 de saci. Cu ce s-a scos ieride aici (40 de saci) s-a ajuns la un totalde 1216 kilograme. Am \ntrerupt \ns`lucrul aici pentru a permite stratului dinprofunzime, cu mul]i viermi (ani bunis-a campat pe malul Lacului Lia, \n ime-diata apropiere a depozitului) s` se u-suce; \ncerc`m s` evit`m contaminareaparticipan]ilor cu cine [tie ce boal`.
De pe lâng` [i din T`ul Por]ii (2240metri altitudine) strângem 26 de saci(387 kilograme). Din depozitele de gu-noaie de pe malul stâng geografic al La-cului Bucura adun`m 25 de saci (372kilograme).
Totalul zilei a fost de 1.371 kilogramede de[euri (91 de saci) duse la rampa dela Gura Bucurei. Dup` [ase zile de lucru(cules [i transport de[euri) pe rampa dela Gura Bucurei au ajuns 6.297 kilograme(420 de saci; imaginea 760).
2222 iiuulliiee.. La ora 8,30 \ncepe s` se\nnoreze, dinspre sud, iar la ora 9,30plou` toren]ial. {i o ]ine a[a toat` ziua.Eram foarte \ngrijorat, pentru c` \n Car-
pa]ii Meridionali, de obicei atunci cândfrontul de vreme rea vine vara dinspresud aduce precipita]ii importante, li-chide [i solide, care ]in mai multe zile.
Ast`zi nu s-a putut lucra. Unele din-tre corturile de pe malul sudic al Lacu-lui Bucura \ncep s` ia ap` [i s` fie sfâ[i-ate de vântul tot mai puternic [i ne\n-trerupt.
2233 iiuulliiee.. Toat` noptea a plouat iarvântul a b`tut necontenit, \n rafale. Di-minea]a nu a adus semne de \mbun`t`-]ire a vremii, ba dimpotriv`, a \nceput s`ning`.
La ora 14, practic nu mai era nici uncort neavariat (m`car par]ial) din cauzavântului. Nici un cort nu mai era totaluscat \n interior; vântul puternic insi-nua ap` prin prelatele exterioare, bachiar [i prin cus`turile din zona pode-lelor. Am hot`rât s` coborâm tab`ra depe malul sudic al Lacului Bucura pân`\n Poiana Pelegii, cu 540 de metri altitu-dine mai jos. {i aici ploua \n rafale, cuunele pauze, dar vântul nu mai era a[aturbat ca pe malul Lacului Bucura. Niciast`zi nu s-a putut lucra.
2244 iiuulliiee.. La câte o scurt` ridicare aplafonului de nori, vedem c` de la 1800metri altitudine \n sus totul este alb. Lanivelul nostru de \n`l]ime vremea rea seexprim` numai sub form` de ploaie.
|n timpul a dou` intervale dintreploi cur`]`m depozitele de de[euri dinPoiana Pelegii, adunând 2.775 kilograme(185 de saci; imaginile 780, 790, 800,820, 830). Acum transportul gunoaieloreste mult mai simplu, trebuie s` trecem- [i asta dureaz` doar câteva minute - pe
26
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
malul cel`lalt al apei, pân` la rampa dedesc`rcare. Pe la orele 18, ploaia a p`litapoi a sucombat.
|n cort, notând sinteza zilei, am adu-nat doar 85 din cei 185 de saci la totalulc`rat pe rampa de gunoaie (imaginea840). {i astfel, \n comunicatul dat c`tremass media imediat ce am coborât dinRetezat, am "min]it", nead`ugând 1.500de kilograme. Apoi am descoperit eroa-rea [i am publicat cifra corect` \n ziarulTurist Club (editat de Clubul Na]ionalde Turism pentru Tineret, anul VI, nu-m`rul 1, 1996, Bucure[ti).
2255 iiuulliiee.. Vreme superb`! Dup` treizile de frig [i ploaie - interval \n care to-tu[i am cur`]at muntele de alte 2.775kilograme de gunoaie - o excursie va fibinevenit` pentru toat` lumea. Din nou,fiecare \[i alege destina]ia preferat`.
Colegii de la Samus N`pradea se ducpe Vf. Retezat (2482 metri) dar la \n-toarcere adun` 11 saci cu conserve, sti-cle sparte [i alte de[euri.
2266 iiuulliiee.. Vremea este tot frumoas`.Ast`zi va fi ultima zi de lucru plin`, aopta. Mâine trebuie s` vin` basculan-tele, s` \nc`rc`m gunoaiele [i s` le trimi-tem afar` de pe teritoriul muntelui.
Mergem pe malul stâng geografic alLacului Bucura, de unde adun`m cu mi-gal` 72 de saci cu diverse de[euri. C`l-darea glaciar` este sc`ldat` \ntr-o lu-min` \ncânt`toare. Coborâm spre vale,pentru ultima dat` \n aceast` ac]iune.Am dorit poate uneori aceast` clip`, daracum o tr`im cu nostalgie.
Trag linie [i adun. Am f`cut treab`de nota 10. Adic` peste zece tone de gu-noaie scoase din munte, mii de pete derugin` [i urât pe care le-am r`pit pentrutotdeauna din peisajul natural. Totalulde[eurilor scoase este de 10.312 kilo-grame, adic` 687,5 saci.
2277 iiuulliiee 11999933.. Dup` ziua frumoas`,aproape toat` noaptea a plouat toren-]ial. Diminea]a, pic`turile s-au mai r`rit,dar nu dup` mult timp [i-au reluat rit-mul infernal. {i au ]inut-o a[a pân` laora 12, când, \n sfâr[it, a venit... ma[ina.Convenisem ([i pl`tisem) s` vin` dou`ma[ini de 16 tone [i a sosit doar una, de7 tone. Cei de la [antierul hidroenerge-tic mai avuseser` de-a face cu mari ta-bere "ecologice" [i nu au crezut c` noichiar ne vom ]ine de treab`!
Fiind mul]i, bine antrena]i cu trans-portul greut`]ilor, dup` 45 de minute
27
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
mijlocul de transport a fost \nc`rcat ochi(imaginile 860, 880, 890, 900). Apreci-am c` ar mai fi fost nevoie de \nc` vreocinci astfel de ma[ini.
Restul de gunoaie au r`mas pe ram-pa de la Gura Bucurei pân` la \nceputullui septembrie. Atunci, o deplasare f`-cut` \n Retezat numai cu acest scop, a\mbog`]it groapa de gunoi de la Ha]egcu tot ce mai adunasem [i coborâsemnoi de pe \n`l]imile muntelui. Au ajutatla \nc`rcare membri ai Clubului SpeoAlpin MH Drobeta Turnu Severin. Aufost umplute ochi alte dou` basculantede 16 tone [i o a treia, tot de 16 tone, pejum`tate.
2288 iiuulliiee.. Plec`m spre case. A venitduba s` ne transporte pâna la garaSubcetate.
Eram a[tepta]i acolo de ma[ina careadusese banii. Cei care au lucrat cumtrebuie, adic` cei mai mul]i dintre noi,au primit decontarea cheltuielilor detransport [i mas`. |n plus, pentru to]iparticipan]ii care au lucrat de la bine \nsus au fost premii importante.
A[adar, am avut 15 zile la dispozi]iepentru aceast` tab`r`. Dou` dintre eleau fost necesare pentru accesul \n masiv[i pentru plecare. O alt` zi a fost ocupa-
28
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
t` de \nc`rcarea de[eurilor culese (maimulte decât spa]iul pentru transport, v`aminti]i ce am scris mai sus). |n alte do-u` zile nu s-a putut lucra, din cauza vre-mii total potrivnice. Dou` zile au fostnecesar destinate pentru odihn` [i vizi-te pe \n`l]imile Retezatului (undemul]i dintre participan]i se aflau pentruprima dat`).
Starea vremii ne-a l`sat a[adar \n nu-mai opt zile s` strângem [i s` c`r`m gu-noaie. Bilan]ul final, adic` 10.312 kilo-grame de de[euri duse la groapa de gu-noi din Ha]eg, constituie o premier`
pentru Mun]ii Retezat, care s-au v`zutastfel deposeda]i efectiv, prin fapte nuprin vorbe, de o parte important` a res-turilor l`sate de turi[tii str`ini [i români,timp de zeci de ani. 15-20% dintre am-balajele metalice g`site erau de proveni-en]` olandez`, englez`, german`, dane-z`, polonez`, cehoslovac`, sovietic`.
Momentele principale ale acesteiopera]iuni au fost \nregistrate pe foto-grafii alb-negru, diapozitive color [iband` video.
30
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
Ic` GGIURGIU(Clubul de speologie "EmilRacovi]`" Bucure[ti)
Eram \mpreun` cu Gabriel Micl`u[.Vara lui 1991. Trop`iam de zor pe creas-ta Retezatului, dup` ce plecasem, camtârziu, din cauza ploii care ne ]inuse \ncort, la Lacul Bucura, pân` la ora zece.
Ap`ruse acum soarele. L`sasem \nurm` lacurile din Z`noaga Bucurei, T`ulPor]ii, T`ul Ag`]at. Eram pe Culmea{esele, la vest de Vf. Judele (2398metri), ]intind s` ajungem la oglingaLacului Z`noaga, pentru fotografii. Darn-avea s` se \ntâmple a[a.
Brusc, tot muntele se zgâl]âie [i,confuzi de ceea ce ni se \ntâmpla, a tre-buit s` ne a[ez`m. Rostim apoi, \ntr-unglas: cutremur! Ne ridic`m, pentru c`tocmai ne trecuse ame]eala [i \ncepe obalansare la fel de puternic` ca [i cea an-terioar`. Ne a[ez`m iar. Nu-i tocmai pl`-cut s` vezi ditamai spin`rile de mun]icum se onduleaz` pe vertical` \n fa]a ta,mai r`u ca \ntr-un peisaj \n aburii torizide var`! Era joi, 18 iulie, ora 14,56.
Eu, care prinsesem acas`, la etajulopt, toate cutremurele mari care avuse-ser` loc \ncepând din 1997, m` cam \n-muiasem. Coinciden]a a fost c` la fie-care dintre aceste cutremure aveam pri-eteni pe munte [i ei nu sim]iser`, acolo,nimic. A[a c` f`ceam asocierea: dac` pâ-n` azi nu s-a sim]it nici un cutremur pecrestele Carpa]ilor, iar acum am fostleg`na]i \n halul `sta, \nseamn` c` lacâmpie o fi pr`p`d!
Ne-am \ntors din drum, avizi deexact ceea ce nu ne doream la munte:[tirile de la radio. Când am reajuns laLacul Bucura se anun]ase deja c` mi[-carea seismic` a f`cut daune \n zona Ba-natului. Fusese un cutremur cu un epi-centru neobi[nuit. Acum, \n jurul lacu-lui, lumea nu era panicat`. Am s` v` re-latez dou` \ntâmpl`ri.
Sorin Sanda, un bun alpinist [i salva-montist din Lupeni, se afla \ntr-un tra-seu pe stânc` din partea de nord a Vâr-fului Bucura, \mpreun` cu Martin Petru[i se preg`tea s` treac` un pasaj dificil.La ora 14,56, când a \nceput cutremu-rul, senza]ia lui Sorin a fost c` peretele
fuge de el; nu [tie dac`, disperat, a re-u[it s`-[i lungeasc` mâna, din reflex saudac` stânca a revenit la loc \nainte s` fieprea târziu pentru el. La a doua zgâl-]âire a muntelui a auzit avalan[ele depietre din c`ldarea glaciar`.
Pe malul Lacului Bucura câ]iva prie-teni pliciuiau cu c`r]ile de joc o lespedeuria[`. La ora 14,56, stupefia]i, constat`c` fiecare decartare face s` salte ditamaibolovanul! Apoi remarc` un uruit nefi-resc \n preajm`, f`r` \ns` a sesiza c`deride pietre. Iar al]i turi[ti, afla]i care pe un-de prin zona \nalt` a masivului, \mi spu-neau c` nu au sesizat nimic neobi[nuit...
Peste câteva zile, dup` ce parcurse-sem creasta Retezatului calcaros [i apoipe cea a Mun]ilor Godeanu, coboram peValea Cernei: aici, urmele bolovanilor [istâncilor pr`bu[ite pe asfalt erau \nc`vizibile.
31
gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaattInvita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007
|ntâi am citit \ntr-un cotidian. Era uninterviu deosebit ca subiect, despre ociud`]enie petrecut` pe munte; descris`desigur cu suficien]a cu care sunt poves-tite toate \ntâmpl`rile de la altitudine dec`tre cei care nu merg acolo.
Dar eu \l cuno[team pe GeorgeResiga, intervievatul, membru al forma-]iei salvamont Lupeni. {i asta m` punea\n \ncurc`tur` pentru c` nu-l puteam b`-nui pe George c` face presei declara]ii[ocante numai de dragul publicit`]ii.
La nu mult timp dup` apari]ia artico-lului respectiv am ajuns [i eu \n masiv [iam vorbit acolo, separat - pentru c` a[aau decurs lucrurile - cu câ]iva dintre mar-
tori. Mie mi s-a p`rut clar c` pove[tirilelor nu p`reau \nv`]ate; dar toate erau ase-m`n`toare.
...|nceput de var`, 1991. O patrul`salvamont venea de la cabana Pietrelec`tre Lacul Bucura. Când nu le mai r`-m`sese prea mult de urcat pân` \n Cur-m`tura Bucurei (2206 metri), noapteatocmai c`zuse. Au sim]it cu to]ii [i auauzit ceva neobi[nuit, "care-i urm`rea".Au gr`bit pasul, dar la fel a f`cut [i ur-m`ritorul (urm`ritorii, poate). Lanter-nele lor n-au vrut s` se aprind`, nici una.Au luat-o atunci la goan`. Chiar \naintede a ajunge \n Curm`tura Bucurei nus-au mai sim]it \ncol]i]i.
Iar când au dat s` treac` culmea, au
r`mas ]intui]i de uimire: c`ldarea La-cului Bucura era plin` de lumini multi-colore. Printre ele se vedea, uria[` cum lis-a p`rut lor, ceva cum ne \nchipuim c` arputea ar`ta o farfurie zbur`toare. Au\ncercat atunci s` ia leg`tur` prin radiocu cabana Pietrele [i cu refugiul salva-mont de pe malul Lacului Bucura. Daraparatele, la fel ca [i lanternele, refuzaus` fie opera]ionale.
Spectacolul incredibil a mai duratvreo 20 de minute, apoi acel ceva uria[ adecolat. {i toate celelate lumini dinc`ldarea Bucurei s-au stins. Dar s-a sta-bilit leg`tura radio [i lanternele au\nceput s` lumineze...
32
Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 773, iianuarie 22007 gghhiidd MMuunn]] ii ii RReetteezzaatt