Publi 13.10 În regle modi alime XV Mold HOT 1. 2. Repu 3. dome Guve nr.1- de or 4. Indu Pr Co Vi M M Nr Re docu icat : 13.07 0.2010 n conformi ementare te ificările şi entare (Mon din 13 ma dova, 2003 TĂRĂŞTE: Se aprobă R . Prezenta ublicii Mold . La mome eniul reglem ernului nr.1 -4, art.14), c rdine 1, 2, 3 Controlul a striei Alime rim-ministru ontrasemnea iceprim-min Ministrul agri Ministrul sănă r. 611. Chiş eglementare umente ale C Republ cu .2010 în Mo itate cu Le ehnică (Mon completăril nitorul Ofic artie 2003 , nr. 126-1 Reglementa hotărîre int dova. entul intrări mentat, sup 1469 din 30 cu modifică 3, 4 şi 5. asupra exec entare şi Mi u ază: nistru, mini iculturii şi i ătăţii şinău, 5 iulie ea tehnică „ Comisiei Co lica Moldov privire la a „La onitorul Ofi egea nr. 42 nitorul Ofic le ulterioare cial al Repu privind pr 131, art.507 area tehnică tră în vigoa i în vigoar puse certifi 0 decembri ările şi comp cutării preze inisterului S strul econom industriei al e 2010. Re „LAPTE Lapte şi pro odex Alime va GUVER din 05.0 aprobarea apte şi prod icial Nr. 119 20-XVI din cial al Repu e, Legea nr ublicii Mol rotecţia con 7), cu mo ă „Lapte şi p are la 3 lu re a prezent icării oblig ie 2004 (M pletările ult entei hotărîr Sănătăţii. miei limentare V eglementar E ŞI PROD oduse lactat ntarius: CO RNUL HOT 07.2010 Reglement duse lactate 9-120 art n 22 dece ublicii Mol r.78-XV din ldova, 2004 nsumatorilo dificările ş produse lact uni din data tei hotărîri, gatorii a co Monitorul Of terioare, se ri se pune în Vladimir F Vladimir Ho p rea tehnică USE LACT te” creează ODEX STAN TĂRÎRE N tării tehnic e” t Nr : 692 embrie 200 ldova, 2007 n 18 martie 4, nr.83-87, or (Monitor i completă tate” (se ane a publicării , din Nome onformităţii ficial al Re exclud pozi n sarcina M FILAT V otineanu prin Hotăr TATE” cadrul nece N GENERA Nr. 611 ce Data intrar 6 privind 7, nr.36-38, e 2004 priv art. 431), rul Oficial rile ulterio exează). i în Monito enclatorul p , aprobat p epublicii M iţiile tarifar Ministerului Valeriu Laza Valeriu Co rîrea Guver di esar aplicări AL 206-199 rii in vigoar activitatea , art. 141), vind produs Legea nr.10 al Republ are, Guvern orul Oficial produselor prin Hotărî Moldova, 20 re cu numer Agriculturi ar sarciuc Aproba rnului nr. 6 in 5 iulie 20 ii următoare 99 cu privire re : de cu sele 05- icii nul l al din îrea 05, rele ii şi ată 611 010 elor e la
25
Embed
Republica Moldova GUVER NUL HOTĂRÎRE cu privire la ... de armonizare a legislatiei/Baza de... · chefir, constituite din levuri care fermentează lactoza (Kluyveromyces marxianus)
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Publi13.10 ÎnreglemodialimeXV MoldHOT 1.
2.Repu
3.domeGuvenr.1-de or
4. Indu
Pr
Co
Vi
M
M
Nr
Redocu
icat : 13.070.2010 n conformiementare teificările şi entare (Mondin 13 ma
dova, 2003TĂRĂŞTE:
Se aprobă R
. Prezenta ublicii Mold
. La momeeniul reglemernului nr.1-4, art.14), crdine 1, 2, 3
Controlul astriei Alime
rim-ministru
ontrasemnea
iceprim-min
Ministrul agri
Ministrul sănă
r. 611. Chiş
eglementareumente ale C
Republ
cu
.2010 în Mo
itate cu Leehnică (Moncompletărilnitorul Oficartie 2003 , nr. 126-1
Reglementa
hotărîre intdova.
entul intrărimentat, sup
1469 din 30cu modifică3, 4 şi 5.
asupra execentare şi Mi
u
ază:
nistru, mini
iculturii şi i
ătăţii
şinău, 5 iulie
ea tehnică „Comisiei Co
lica Moldov
privire la a„La
onitorul Ofi
egea nr. 42nitorul Oficle ulterioarecial al Repuprivind pr
131, art.507
area tehnică
tră în vigoa
i în vigoarpuse certifi0 decembriările şi comp
cutării prezeinisterului S
strul econom
industriei al
e 2010.
Re„LAPTE
Lapte şi proodex Alime
va GUVERdin 05.0
aprobarea apte şi prod
icial Nr. 119
20-XVI dincial al Repue, Legea nrublicii Molrotecţia con7), cu mo
ă „Lapte şi p
are la 3 lu
re a prezenticării obligie 2004 (Mpletările ult
entei hotărîrSănătăţii.
miei
limentare
V
eglementarE ŞI PROD
oduse lactatntarius: CO
RNUL HOT07.2010
Reglementduse lactate
9-120 art
n 22 deceublicii Molr.78-XV dinldova, 2004nsumatorilodificările ş
produse lact
uni din data
tei hotărîri,gatorii a co
Monitorul Ofterioare, se
ri se pune în
Vladimir F
Vladimir Ho
p
rea tehnicăUSE LACT
te” creează ODEX STAN
TĂRÎRE N
tării tehnice”
t Nr : 692
embrie 200ldova, 2007n 18 martie4, nr.83-87, or (Monitori completă
tate” (se ane
a publicării
, din Nomeonformităţiificial al Reexclud pozi
n sarcina M
FILAT
V
otineanu
prin Hotăr
TATE”
cadrul neceN GENERA
Nr. 611
ce
Data intrar
6 privind 7, nr.36-38,e 2004 priv
art. 431), rul Oficial rile ulterio
exează).
i în Monito
enclatorul p, aprobat pepublicii Miţiile tarifar
Ministerului
Valeriu Laza
Valeriu Co
rîrea Guverdi
esar aplicăriAL 206-199
rii in vigoar
activitatea , art. 141), vind produsLegea nr.10al Republ
are, Guvern
orul Oficial
produselor prin Hotărî
Moldova, 20re cu numer
Agriculturi
ar
sarciuc
Aprobarnului nr. 6in 5 iulie 20
ii următoare99 cu privire
re :
de cu
sele 05-icii nul
l al
din îrea 05,
rele
ii şi
ată 611 010
elor e la
utilizarea termenilor privind produsele lactate, CODEX STAN 289-1995 cu privire la zerul praf (revizuit în 2003, amendat în 2006), CODEX STAN 207-1999 cu privire la laptele praf şi smîntîna dulce praf, CODEX STAN 282-1971 cu privire la laptele concentrat cu zahăr (revizuit în 1999), CODEX STAN 243-2003 cu privire la laptele fermentat (amendat în 2008), CODEX STAN 221-2001 cu privire la brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă (amendat în 2008), CODEX STAN GENERAL 283-1978 cu privire la brînzeturi (revizuit în 1999, amendat în 2008), CODEX STAN 279-1971 cu privire la unt (revizuit în 1999, amendat în 2006), CODEX STAN 288-1976 cu privire la smîntîna dulce şi smîntînă (revizuit în 2003, amendat în 2008).
I. Domeniul de aplicare
1. Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţele esenţiale de calitate, ambalare, etichetare, transportare şi depozitare pentru laptele de consum şi produsele lactate (în continuare – produse), provenite atît din producţia internă, cît şi din import. 2. Cerinţele prezentei Reglementări tehnice nu se aplică produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi produselor care sînt în tranzit sau care sînt depozitate temporar ca bunuri ce tranzitează ţara. 3. Sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice cad grupele de produse, conform tabelului 1. tabelul 1 Poziţia tarifarăconform
Nomenclatorului mărfurilor al Republicii
Moldova
Denumirea produselor (grupei de produse)
0401 Lapte şi smîntînă, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori(edulcoranţi)
0402 Lapte şi smîntînă din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţiîndulcitori (edulcoranţi)
0403 Lapte acru, lapte prins şi smîntînă, iaurt, chefir şi alte sorturi de lapte şi
smîntînă fermentate sau acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), sau aromatizate, sau cu adaos defructe, nuci sau cacao
0404
Zer, chiar concentrat sau cu adaos de zahăr ori de alţi îndulcitori(edulcoranţi); produse din compuşi naturali ai laptelui, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), nedenumite şi necuprinse în altăparte
0405 Unt şi alte substanţe grase provenite din lapte; paste lactate pentru tartine0406 Brînzeturi şi caşuri
II. Terminologie
4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, se definesc termenii de bază şi definiţiile produselor în scopul producerii şi comercializării, după cum urmează: 1) brînzeturi – produse maturate sau nematurate, moi, semitari, tari sau extra tari, care pot fi acoperite şi în care conţinutul de proteină/cazeină nu depăşeşte conţinutul acestuia în lapte, obţinute prin modurile următoare: a) coagularea completă sau parţială a proteinelor din lapte, lapte smîntînit sau parţial smîntînit, smîntînă dulce, zer, zară sau orice combinare a acestora, cu acţiunea enzimelor sau altor agenţi de coagulare, şi înlăturarea parţială a zerului, respectînd principiile de concentraţie a proteinelor
lactice (în particular cantitatea de cazeină) şi, prin urmare, conţinutul de proteină în brînzeturi va fi considerabil mai ridicat decît conţinutul proteinei în materiile lactate prime din care au fost preparate brînzeturile; b) prelucrarea tehnică, care include coagularea proteinei laptelui şi/sau produselor obţinute din lapte, ce conferă produsului final caracteristicile organoleptice, fizice şi chimice asemănătoare produsului reglementat în subpunctul a); 2) brînzeturi maturate – brînzeturile care, imediat după fabricare, nu sînt gata pentru consum, urmînd să fie păstrate un anumit timp la temperatură şi condiţii speciale pentru ca să se producă schimbările biochimice şi fizice caracteristice pentru tipul respectiv de produs; 3) brînzeturi cu mucegai maturate – brînza maturată pentru care maturarea se termină odată cu dezvoltarea mucegaiurilor caracteristice în interiorul produsului şi/sau la suprafaţa lui; 4) brînzeturi nematurate – brînzeturi care după fabricare sînt gata pentru consum; 5) brînza proaspătă – produs lactat cu un conţinut înalt de proteine, obţinut în urma fermentării laptelui în prezenţa culturilor de bacterii acidolactice, cu sau fără folosirea clorurii de calciu, fermentarea de cheag sau pepsină şi cu separarea parţială a zerului; 6) brînzeturi tari şi semitari – brînzeturi ce se caracterizează printr-o formă bine determinată, corespunzătoare fiecărui sortiment, cu pasta omogenă şi elastică, cu ochiuri de fermentare de diferite dimensiuni, repartizate în funcţie de sortiment, cu coaja tare şi elastică; 7) brînzeturi moi – brînzeturi cu pasta bine legată, la unele sortimente cu goluri de fermentaţie, cu coaja moale sau fără coajă; 8) brînzeturi în saramură – brînzeturi cu cheag care se maturizează şi se păstrează în saramură; 9) brînzeturi topite – brînzeturi la fabricarea cărora se folosesc toate tipurile de brînzeturi, care se prelucrează mecanic la temperaturi înalte, în prezenţa sărurilor de topire sau agenţilor de structurare, pentru obţinerea unei mase omogene de brînză cu sau fără introducerea substanţelor gustative; 10) componente funcţionale – componente nelactice (maiele bacteriene, agenţi de coagulare, stabilizatori şi alte componente nelactice autorizate) funcţional necesare pentru procesarea laptelui, fără de care nu este posibilă fabricarea produselor lactate; 11) conserve de lapte – produse fabricate din lapte integral, lapte degresat, zer, zară sau din aceste produse şi ingrediente alimentare, care după prelucrare (concentrare, sterilizare, uscare) şi ambalare îşi păstrează timp îndelungat proprietăţile fără modificări; 12) frişcă – smîntîna dulce lichidă, smîntîna dulce reconstituită şi/sau smîntîna dulce recombinată, în care a fost înglobat aer sau gaz inert, fără schimbarea emulsiei de tip grăsime în apă; 13) lapte – produs de secreţie fiziologică normală a glandelor mamare, obţinut din mulsul unuia sau mai multor animale, fără orice fel de adaosuri sau extracţii din el, destinat consumului direct sau prelucrării ulterioare; 14) lapte de consum – lapte normalizat, supus unui tratament termic corespunzător, ambalat în recipiente de desfacere şi destinat comercializării; a) lapte integral – lapte tratat termic care, în privinţa conţinutului de grăsimi, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: lapte integral standardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi de cel puţin 3,50 % (m/m). Se poate prevedea o categorie suplimentară de lapte integral cu un conţinut de grăsimi de minimum 4,00 % (m/m) sau mai mult; lapte integral nestandardizat – lapte cu un conţinut de grăsimi care nu a fost modificat de la stadiul de mulgere, prin adăugarea sau îndepărtarea de grăsimi, amestecarea cu lapte al cărui conţinut de grăsimi naturale a fost modificat. Cu toate acestea, conţinutul de grăsimi nu poate fi mai mic de 3,50 % (m/m); b) lapte semidegresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la cel puţin 1,50 % (m/m) şi la cel mult 1,80 % (m/m);
c) lapte degresat – lapte tratat termic, al cărui conţinut de grăsimi a fost redus la cel mult 0,50 % (m/m); 15) lapte fermentat – produs lactat obţinut la fermentarea laptelui, care poate fi obţinut din produse din lapte cu sau fără modificarea compoziţiei în limitele condiţiilor indicate în anexa nr. 3, prin acţiunea microorganismelor starter ce conduc la reducerea pH-ului, cu sau fără coagularea proteinei (precipitarea izoelectrică). Aceste microorganisme starter trebuie să fie viabile, active şi în cantităţi abundente pînă la expirarea termenului de valabilitate a produsului. Dacă produsul a fost supus tratamentului termic după fermentare, condiţia de viabilitate a microorganismelor nu se aplică. Produsele lactate fermentate se caracterizează prin culturile starter specifice, aplicate la fermentarea laptelui, după cum urmează: a) iaurt – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de Streptococcus thermophilus şi Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus sau culturi de Streptococcus thermophilus şi orice specie de Lactobacillus; b) lapte acidofil – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de Lactobacillus acidophilus; c) chefir – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter din granule de chefir, constituite din levuri care fermentează lactoza (Kluyveromyces marxianus) şi care nu fermentează lactoza (Saccharomyces unisporus, Saccharomyces cerevisiae şi Saccharomyces exiguus), şi culturi de Lactobacillus kefiri, specii din genul Leuconostoc, Lactococcus şi Acetobacter, ce se află în relaţii simbiotice specifice; d) cumîs – produs lactat acid cu proprietăţi antibiotice, fabricat din lapte de iapă sau lapte de vacă degresat cu adaos de zahăr, prin fermentaţie mixtă (lactică şi alcoolică) cu culturi starter de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus şi Kluyveromyces marxianus; e) lapte acru – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi starter de lactococi mezofili; f) lapte covăsit – produs lactat fabricat prin fermentarea laptelui înăbuşit cu culturi starter de Streptococcus thermophilus, cu sau fără culturi de Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus; 16) lapte înăbuşit – lapte normalizat sau degresat supus pasteurizării la temperaturi de 95°C – 99°C şi menţinut la această temperatură de la 3 pînă la 4 ore; 17) lapte concentrat cu zahăr – produs lactat care poate fi obţinut prin înlăturarea parţială a apei din lapte cu adăugarea zahărului sau prin orice alt proces care conduce la obţinerea aceleiaşi compoziţii şi caracteristici a produsului. Cantitatea de grăsime şi proteine din lapte poate fi normalizată; 18) lapte fermentat concentrat – lapte fermentat al cărui conţinut de proteine a fost ridicat în timpul sau după fermentaţie cu cel puţin 5,6%; 19) lapte fermentat cu ingrediente – produs lactat combinat (conform subpunctului 27) care conţine cel mult 45% (m/m) ingrediente nelactice (îndulcitori, fructe, legume şi derivatele acestora (sucuri, pulpă etc.), cereale, miere, ciocolată, nuci, cafea, condimente şi alte ingrediente alimentare naturale permise. Ingredientele nelactice pot fi introduse înainte sau după fermentare; 20) lapte normalizat – laptele adus la un conţinut de grăsime stabilit prin adăugarea de lapte smîntînit sau parţial smîntînit; 21) lapte smîntînit – lapte din care s-a extras grăsimea prin separarea mecanică; 22) lapte praf şi smîntînă dulce praf – produse lactate care se obţin prin înlăturarea parţială a apei din lapte sau din smîntîna dulce. Cantitatea de grăsime şi/sau proteine din lapte sau smîntîna dulce poate fi normalizată, pentru a corespunde cerinţelor compoziţionale; 23) m/m – fracţia masică a componentului raportată la masa produsului; 24) maia bacteriană – microorganisme şi/sau asociaţii de microorganisme nepatogene, netoxigene, preponderent microorganisme lactice, selectate şi utilizate la fabricarea produselor lactate; 25) microorganisme probiotice – microorganisme nepatogene, netoxigene, care nimeresc în intestinele omului cu hrana, avînd acţiune benefică asupra organismului uman ca rezultat al
normalizării componenţei şi activităţii biologice a microflorei tractului digestiv (preponderent organisme din genurile Bifidobacterium, Lactobacillus, Propionibacterium, Lactococcus). 26) produs lactat – produs obţinut prin orice mod de procesare a laptelui, fără adăugarea grăsimilor şi proteinelor de altă origine, care poate conţine aditivi alimentari şi alte ingrediente funcţional necesare pentru procesare, cu condiţia că aceste substanţe să nu fie utilizate pentru substituirea totală sau parţială a vreunui component al laptelui; 27) produs lactat combinat – produs în care laptele, produsele lactate sau părţile componente ale laptelui prezintă partea esenţială din produsul finit, cu condiţia că părţile componente nelactice nu au destinaţia să substituie total sau parţial părţile componente ale laptelui; 28) produs lactat reconstituit – produs obţinut prin adăugarea de apă la forma uscată sau concentrată a produsului, în cantitatea necesară pentru obţinerea consistenţei corespunzătoare a produsului; 29) produs lactat recombinat – produs obţinut prin combinarea grăsimii de lapte şi lapte praf degresat şi/sau lapte uscat integral în formă conservată cu sau fără adaos de apă pentru obţinerea compoziţiei corespunzătoare a produsului lactat; 30) pastă de unt – produs lactat sau produs lactat combinat cu fracţia masică de grăsime lactică de la 39 pînă la 49% inclusiv, care, în general, prezintă o dispersie „plasmă lactată în grăsime”, fabricat din lapte şi/sau produse de prelucrare a laptelui cu/sau fără utilizarea stabilizatorilor de structură; 31) produse lactate concentrate sterilizate – produse fabricate din lapte integral, lapte degresat, zară, zer cu concentrate sau din smîntînă dulce fără concentrate, porţionate în ambalaje şi sterilizate; 32) produse lactate concentrate cu zahăr – produse obţinute din lapte integral, lapte degresat, zară, zer sau lapte şi adaos de smîntînă dulce, prin evaporarea din materia primă a unei părţi de apă şi conservarea produselor cu zahăr; 33) produse lactate praf – produse sub formă de praf obţinute din lapte integral, lapte degresat, smîntînă dulce, zară, zer normalizatе, pasteurizate, concentrate şi uscate în instalaţii speciale; 34) preparate pentru fermentare – substanţe proteice necesare pentru realizarea proceselor biochimice care au loc la fabricarea produselor lactate; 35) smîntînă dulce – produs obţinut din lapte sub forma unei emulsii de tip grăsime în apă, cu un conţinut minim de grăsime lactată de 10 %; 36) smîntînă dulce reconstituită – smîntînă dulce obţinută prin reconstituirea produsului lactat cu sau fără adăugarea apei potabile, cu aceleaşi caracteristici ale produsului finit, definit în subpunctul 35); 37) smîntînă dulce recombinată – smîntînă dulce obţinută prin recombinarea produselor lactate cu sau fără adăugarea apei potabile şi cu caracteristici ale produsului finit, definit în subpunctul 35); 38) smîntînă dulce preparată – produs lactat obţinut prin normalizarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate prin prelucrări şi procese adecvate pentru obţinerea calităţilor caracteristice; 39) smîntînă dulce lichidă preambalată – produs lactat lichid obţinut prin prepararea şi ambalarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate pentru consum direct şi/sau folosire directă; 40) smîntînă fermentată – produs lactat obţinut prin fermentarea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate cu acţiunea microorganismelor respective, care duc la scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare. Conţinutul microorganismelor specifice este indicat pe ambalaj în mod direct sau indirect ori în alt loc corespunzător cerinţelor de vînzare; microorganismele trebuie să fie vii, active şi abundente în produs pînă la data expirării termenului de valabilitate. În cazul în care produsul a fost supus tratamentului termic după fermentare, cerinţele despre viabilitatea microorganismelor nu se aplică;
41) smîntînă dulce acidifiată – produs lactat obţinut prin acidifierea smîntînii dulci, smîntînii dulci reconstituite şi/sau smîntînii dulci recombinate, cu acţiunea acizilor şi/sau regulatoarelor de aciditate pentru scăderea pH-ului, cu sau fără coagulare; 42) unt – produs gras obţinut exclusiv din lapte şi/sau produse obţinute din lapte, în general, în formă de emulsie de tip apă în grăsime; 43) unt topit – produs fabricat prin tratamentul termic al untului, în urma căruia are loc eliminarea totală a plasmei, avînd proprietăţi organoleptice specifice; 44) unt din lapte de vaci – unt produs în bază de lapte şi/sau produse obţinute din lapte provenit de la vaci; 45) unt din smîntînă dulce – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă dulce pasteurizată; 46) unt din smîntînă fermentată – unt din lapte de vaci, produs din smîntînă fermentată; 47) zer – produs lactat secundar rezultat de la fabricarea brînzeturilor, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează, în general, sub acţiunea enzimelor coagulante; 48) zer acid – produs lactat secundar rezultat de la fabricarea brînzeturilor, obţinut după coagularea laptelui, care se efectuează în general prin acidifiere sub acţiunea agenţilor chimici; 49) zer praf – produs lactat obţinut prin uscarea zerului sau zerului acid.
III. Cerinţe generale
5. La plasarea pe piaţă, produsele trebuie să respecte cerinţele prezentei Reglementări tehnice, prevederile Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor şi Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară. 6. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de 3 ani, care ar permite trasabilitatea pentru identificarea materiilor prime utilizate, metodelor şi condiţiilor de producţie, loturilor şi tipurilor de produse şi, la cererea organelor de control – să ofere dovezi documentare despre respectarea cerinţelor prescrise de prezenta Reglementare tehnică. 7. Întreprinderile de fabricare a produselor trebuie să dispună de spaţii de depozitare separată a materiilor prime şi produselor finite, care să comunice direct şi în flux tehnologic continuu cu sălile de producţie prin trasee scurte. 8. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi produsele finite trebuie să fie confecţionate din materiale fără efecte toxice, conforme cerinţelor stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite în sectorul alimentar nr. 06.10.3.67 din 2004, aprobate de Ministerul Sănătăţii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 168-171, art.583). 9. Materia primă (laptele natural, smîntîna dulce naturală, untul, grăsimile) şi semipreparatele folosite la fabricarea produselor lactate trebuie să fie păstrate la temperatura de cel mult +4°C. 10. Materia primă folosită la fabricarea produselor lactate trebuie să fie în conformitate cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 173 din 14 iulie 2006 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud şi a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-56, art. nr.216). 11. Apa potabilă utilizată la fabricarea produselor lactate trebuie să corespundă cerinţelor stipulate în Hotărîrea Guvernului nr. 934 din 15 august 2007 „Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat „Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 131-135, art. 970). 12. Indicii organoleptici şi fizico-chimici ai produsului, specifici fiecărui sortiment trebuie să corespundă indicilor prezentaţi în anexele nr.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8. 13. Indicii microbiologici ai produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.221 din 16 martie 2009 „Cu privire la aprobarea Regulilor privind criteriile
microbiologice pentru produsele alimentare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.59-61, art.272).
IV. Cerinţe de comercializare
14. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport. 15. În timpul depozitării, transportării şi comercializării, ambalajul de desfacere, materialele de ambalaj şi modul de ambalare trebuie să asigure menţinerea calităţii şi siguranţa produselor lactate. 16. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin. 17. Etichetarea produselor trebuie să fie în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 996 din 20 august 2003 „Despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj”, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor. 18. Pe etichetă, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorului, împreună sau lîngă denumirea produsului lactat, se vor introduce cuvinte sau fraze suplimentare cu privire la natura adevărată a produsului (de exemplu: se indică dacă este produs lactat reconstituit sau recombinat etc., conform indicelui terminologic din capitolul II), tipul de tratament termic la care a fost supus, condiţiile fizice şi alte caracteristici specifice produsului respectiv. 19. În cazul folosirii laptelui praf, se interzice utilizarea termenului „lapte” pe ambalajele de desfacere a laptelui şi a produselor lactate. 20. Originea laptelui şi a produselor lactate trebuie să fie precizată în cazul în care nu provine de la speciile de bovine. 21. Transportarea şi depozitarea produselor trebuie efectuată în conformitate cu Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr. 173 din 14 iulie 2006 „Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind condiţiile de sănătate pentru producerea şi introducerea pe piaţă a laptelui crud, a laptelui tratat termic şi a produselor pe bază de lapte” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.54-56, art.216), numai cu mijloace autorizate sanitar de către autoritatea sanitar-veterinară, care să asigure, pe toată perioada transportării, păstrarea nemodificată a caracteristicilor nutritive, organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, precum şi protecţia împotriva prafului, dăunătorilor şi altor posibilităţi de alterare şi contaminare. 22. Nu se admite transportarea şi depozitarea produselor împreună cu produsele nealimentare sau produsele cu miros specific.
V. Cerinţe de calitate pentru laptele fermentat
23. Materia primă pentru producerea laptelui fermentat trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui şi apa potabilă pentru reconstituire sau recombinare. 24. Ingredientele permise la producerea laptelui fermentat: 1) culturi starter de microorganisme inofensive; 2) sare alimentară iodată; 3) ingrediente de origine nelactată, menţionate în punctul 4 subpunctul 15); 4) gelatină şi amidon în: a) lapte fermentat, prelucrat termic după fermentare; b) lapte fermentat cu ingrediente; c) lapte fermentat simplu. 25. Ingredientele trebuie adăugate în cantităţi funcţional necesare. 26. Zerul obţinut după fermentare nu se admite pentru fabricarea laptelui fermentat, cu excepţia laptelui fermentat concentrat. 27. La etichetarea laptelui fermentat, denumirea trebuie să fie:
1) „Lapte fermentat”, care poate fi înlocuită cu: „lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”, cu condiţia că produsul corespunde principiilor specifice menţionate în punctul 4 subpunctul 15); 2) produsele obţinute din lapte fermentat, tratate termic după fermentare, trebuie să fie denumite „Lapte fermentat” („lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”) tratat termic”; 3) denumirea „Lapte fermentat cu ingrediente” trebuie să includă denumirea substanţei aromatice de bază sau a produselor aromatice adăugate; 4) laptele fermentat, la care au fost adăugaţi îndulcitori carbohidraţi, poate fi denumit „Lapte fermentat dulce”. În cazul adăugării parţiale sau substituirii complete a zahărului cu un îndulcitor artificial, permis de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, lîngă denumirea produsului se va indica „îndulcit cu _____” sau „cu zahăr şi îndulcit cu______”. 28. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
VI. Cerinţe de calitate pentru brînzeturi
29. Materia primă pentru producerea brînzeturilor trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui. 30. Ingredientele permise la producerea brînzeturilor: 1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi alte culturi de microorganisme inofensive; 2) enzime inofensive potrivite; 3) sare alimentară iodată; 4) apă potabilă; 5) alţi aditivi alimentari autorizaţi de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii. 31. La etichetarea brînzeturilor, în denumirea produsului trebuie să fie inclus cuvîntul „brînză”, însoţit de termeni de descriere, după cum urmează:
Tabelul 2
În conformitate cu tăria În conformitate cu principiile de maturare Baza lactată degresată, % Denumirea
< 50 Extra tare Maturată 49 – 56 Tare Maturată cu mucegai 54 – 69 Tare/semitare Nematurată/proaspătă > 67 Moale În saramură 32. Baza lactată degresată se egalează cu procentul umidităţii în baza degresată, conform următoarei formule:
33. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită. 34. În plus, pot fi folosiţi următorii termeni, după cum urmează:
Tabelul 3
Foarte gras (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egalăcu 60%)
Gras (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egalăcu 45% şi mai mică sau egală cu 60%)
Semigras (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egalăcu 25% şi mai mică de 45%)
Parţial smîntînit (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mare sau egalăcu 10% şi mai mică de 25%)
Smîntînit (dacă cantitatea de grăsimi în substanţa uscată este mai mică de 10%) 35. Pentru brînzeturile tari, pe fiecare ambalaj se indică data fabricării (ziua, luna) şi numărul lotului.
VII. Cerinţe de calitate pentru brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă
36. Materia primă pentru producerea brînzei nematurate, inclusiv a brînzei proaspete trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui. 37. Ingredientele permise pentru brînza nematurată, inclusiv brînza proaspătă: 1) culturi starter de microorganisme lactice şi/sau producătoare de gust şi aromă şi alte culturi de microorganisme inofensive; 2) enzime coagulante naturale sau alte enzime inofensive potrivite; 3) sare alimentară iodată; 4) apă potabilă; 5) gelatină şi amidon: pot fi utilizate ca stabilizatoare, cu condiţia să fie adăugate numai în cantităţi funcţional necesare; 6) oţet; 7) făină de orez, de cereale sau de cartofi: pot fi utilizate ca agenţi antiaglomeranţi numai pentru prelucrarea suprafeţei bucăţilor feliate sau tăiate în bucăţi mici, cu condiţia că sînt adăugate numai în cantităţi funcţional necesare. 38. Denumirea produsului trebuie să fie „brînză nematurată” sau „brînză proaspătă”. Cuvîntele „brînză nematurată” sau „brînză proaspătă” pot fi omise din denumirea diverselor brînzeturi din varietatea de sortimente autorizate în Republica Moldova sau în ţările unde se vînd produsele, cu condiţia că omiterea nu va provoca erori referitor la caracterul produsului. 39. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de grăsime în substanţa uscată sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
VIII. Cerinţe de calitate pentru smîntîna dulce preparată şi smîntîna fermentată
40. Materia primă pentru producerea smîntînii dulci preparate şi smîntînii fermentate trebuie să constituie: 1) laptele supus tratamentului mecanic sau fizic înainte de prelucrarea smîntînii dulci; 2) untul, produsele din grăsime lactată, laptele praf, smîntîna dulce praf şi apa potabilă – pentru smîntîna dulce fabricată prin proces de reconstituire sau recombinare; 3) zara concentrată sau uscată – pentru smîntîna fermentată. 41. Ingredientele permise: 1) produse obţinute din lapte sau zer, care conţin nu mai puţin de 35% (m/m) de proteine lactice (inclusiv cazeina, produsele proteice din zer, concentratele şi amestecurile lor) şi din lapte praf – în calitate de agenţi de îngroşare şi stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi
funcţional necesare, care nu depăşesc 20 g/kg, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de îngroşare autorizaţi; 2) gelatină şi amidon – în calitate de stabilizatori, cu condiţia că se adaugă numai în cantităţi funcţional necesare, respectiv, ca orice stabilizatori şi agenţi de îngroşare autorizaţi; Pentru smîntîna fermentată: 3) culturi starter de microorganisme inofensive autorizate; 4) cheag şi alte enzime coagulante inofensive autorizate, potrivite pentru îmbunătăţirea texturii, fără realizarea coagulării enzimatice; 5) clorură de natriu. 42. Etichetarea se efectuează, după cum urmează: 1) pentru smîntîna dulce preparată, denumirea trebuie să fie: „smîntînă dulce preparată” sau „smîntînă dulce”; 2) pentru smîntîna fermentată, denumirea trebuie să fie: „smîntînă fermentată” sau „smîntînă”; 3) smîntîna dulce fabricată prin reconstituire sau recombinare a ingredientelor lactate va fi marcată ca „smîntînă dulce recombinată” sau „smîntînă dulce reconstituită”; 4) denumirea trebuie să fie unită în acelaşi cîmp vizual cu indicaţia cantităţii de grăsime şi însoţită de o descriere clară a tratamentului termic. 43. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă, procente de volum sau grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
IX. Cerinţe de calitate pentru unt şi pasta de unt 44. Materia primă pentru producerea untului şi a pastei de unt trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui. 45. Ingredientele permise la fabricarea untului: 1) sare alimentară iodată; 2) culturi starter de microorganisme acidolactice şi/sau bacterii producătoare de gust şi aromă; 3) apă potabilă. 46. La etichetare, denumirea produselor trebuie să corespundă indicelui terminologic şi definiţiilor cu privire la tipurile de unt. 47. Pe etichetă se indică dacă untul sau pasta de unt sînt sărate sau nesărate; pentru untul şi pasta de unt sărate se indică conţinutul de sare. 48. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau în grame la o porţiune dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
X. Cerinţe de calitate pentru laptele concentrat şi laptele concentrat cu zahăr
49. Materia primă pentru producerea laptelui concentrat trebuie să constituie: laptele şi laptele praf, smîntîna dulce, smîntîna dulce praf, produsele din grăsime lactată, inclusiv zahărul în cazul laptelui concentrat cu zahăr. 50. Pentru normalizarea proteinelor lactice sînt permise următoarele produse: 1) retentat lactat – produs obţinut ca rezultat al concentrării proteinei lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit; 2) permeat lactat – produs obţinut ca rezultat al extragerii proteinelor şi grăsimii lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit; 3) lactoză. 51. Ingredientele permise la producerea laptelui concentrat: 1) apă potabilă; 2) sare alimentară iodată; 3) zahăr, în cazul laptelui concentrat cu zahăr.
52. Zahărul în laptele concentrat cu zahăr trebuie să fie considerat ca zaharoză, dar poate fi folosit şi amestecul de zaharoză cu alte zaharuri. 53. Pentru toate produsele lactate concentrate cu zahăr, cantitatea zahărului este limitată la nivel minim, care protejează calitatea produsului, şi la nivel maxim, cînd poate să apară cristalizarea zaharozei. 54. Pe etichetă denumirea produsului trebuie să fie indicată în funcţie de materia primă utilizată: 1) lapte integral concentrat cu zahăr; 2) lapte degresat concentrat cu zahăr; 3) smîntînă dulce concentrată cu zahăr; 4) lapte concentrat cu zahăr şi cacao; 5) lapte concentrat cu zahăr şi cafea naturală; 6) smîntînă dulce concentrată cu zahăr şi cacao; 7) smîntînă dulce concentrată cu zahăr şi cafea naturală. 55. Laptele parţial degresat concentrat cu zahăr poate fi numit „lapte semidegresat concentrat cu zahăr”, dacă cantitatea grăsimii lactate este de 4,0 – 4,5% şi cantitatea minimă a laptelui praf este de 28% m/m. 56. Cantitatea de grăsime lactată şi de proteine lactate, trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
XI. Cerinţe de calitate pentru laptele praf şi smîntîna dulce praf 57. Materia primă pentru laptele praf şi smîntîna dulce praf trebuie să constituie laptele şi smîntîna dulce. 58. Pentru normalizarea proteinelor lactice sînt permise următoarele produse: 1) retentat lactat – produs obţinut ca rezultat al concentrării proteinei lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit; 2) permeat lactat – produs obţinut ca rezultat al extragerii proteinelor şi grăsimii lactate prin ultrafiltrarea laptelui, laptelui parţial smîntînit şi laptelui smîntînit; 3) lactoză. 59. Denumirea produselor trebuie să fie: 1) smîntînă dulce praf; 2) lapte integral praf; 3) lapte parţial degresat praf; 4) lapte degresat praf. Laptele parţial degresat praf poate fi numit „lapte semidegresat praf”, dacă cantitatea grăsimii lactate nu depăşeşte 16% m/m, dar nu este mai mică de 14% m/m. 60. Cantitatea de grăsime lactată şi de proteine lactate trebuie să fie declarată consumatorului final în procente de masă sau în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.
XII. Cerinţe de calitate pentru zerul praf 61. Materia primă pentru producerea zerului praf trebuie să constituie zerul sau zerul acid. 62. Ingredientele permise pentru zerul praf este lactoza granulată pentru fabricarea zerului praf precristalizat. 63. Denumirea produsului trebuie să fie: 1) zer praf; 2) zer acid praf. Denumirea zer praf poate fi însoţită de termenul „dulce”, cu condiţia că zerul praf corespunde următoarelor caracteristici fizico-chimice:
Tabelul 4 Minimum lactoză 65% Minimum proteină 11% Maximum cenuşă 8,5% рН (în soluţie de 10%)* >6
* sau aciditatea titrabilă – maximum 0,16% (recalculată în acid lactic).
XIII. Cerinţe de calitate pentru componentele funcţionale
utilizate la fabricarea produselor lactate
64. Microorganismele, inclusiv cele probiotice utilizate în monoculturi sau în componenţa maielelor pentru fabricarea produselor lactate, trebuie să fie identificate, nepatogene, netoxigene şi să posede proprietăţi necesare pentru fabricarea produselor lactate, conform cerinţelor prezentei Reglementări tehnice. 65. Preparatele pentru fermentare utilizate la fabricarea produselor lactate trebuie să posede activitate şi proprietăţi specifice necesare procesului tehnologic concret şi să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare. 66. Indicii microbiologici şi alţi indici de inofensivitate (conţinutul de elemente toxice, micotoxine, pesticide) ai maielelor şi preparatelor pentru fermentare, mediilor nutritive pentru cultivarea microorganismelor trebuie să corespundă valorilor stabilite de organul central al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.
XIV. Evaluarea conformităţii 67. Conformitatea produselor se asigură de către producător sau importator prin emiterea declaraţiei de conformitate. 68. Producătorul sau importatorul solicită unui laborator acreditat pentru activitate în domeniul respectiv efectuarea de încercări a parametrilor produselor, conform cerinţelor prescrise în prezenta Reglementare tehnică. 69. Pentru verificarea conformităţii produselor cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică, mostrele prelevate sînt supuse încercărilor conform prevederilor regulilor şi metodelor prevăzute în standardele naţionale aplicabile şi incluse în lista standardelor conexe. Lista standardelor conexe privind metodele de încercări şi prelevare a probelor se aprobă de autoritatea de reglementare în domeniul produselor alimentare, cu avizul Organismului Naţional de Standardizare, şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 70. În cazul în care produsele nu sînt conforme cerinţelor prescrise, laboratorul de încercări acreditat care a efectuat încercările respective trebuie să informeze, în modul stabilit, producătorul sau importatorul şi organele de supraveghere a pieţei despre neconformitatea constatată. 71. Producătorul sau importatorul, în scopul emiterii declaraţiei de conformitate, elaborează şi acumulează documentaţia tehnică prevăzută în punctul 74 din prezenta Reglementare tehnică. Modul de întocmire şi emitere a declaraţiei de conformitate este conform regulilor stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii. 72. Producătorul sau importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică în baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate o perioadă de minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control. 73. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii produselor cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice. 74. Documentaţia tehnică trebuie să conţină:
1) rapoartele de încercări pentru produse. Încercările se efectuează conform punctului 69 din prezenta Reglementare tehnică, pentru loturile de produse fabricate de acelaşi producător; 2) certificatul sanitar-veterinar; 3) certificatul de calitate; 4) alte documente, la decizia producătorului sau importatorului, relevante pentru atestarea conformităţii produsului, inclusiv cele care confirmă respectarea prevederilor articolului 21 din Legea nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare şi articolului 37 (5) din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, referitor la Sistemul de analiză a pericolului şi de control al circuitului alimentar în punctele critice de control. 75. Produsele se plasează pe piaţă însoţite de declaraţia de conformitate, care atestă respectarea cerinţelor din prezenta Reglementare tehnică. 76. Modelul declaraţiei de conformitate este prezentat în anexa nr. 8 la prezenta Reglementare tehnică.
Anexa nr. 1
la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
Caracteristici organoleptice pentru laptele de consum
Tabelul 1 Denumirea indicilor Caracteristicile
Aspectul exterior şi consistenţa Lichid netransparent, omogen fără sediment, nefilant
Gust şi miros Pur, fără miros şi gust străin, necaracteristic laptelui proaspăt. Pentru laptele înăbuşit – gust bine pronunţat de pasteurizare, pentru laptele fabricat cu adaos de produse lactate praf sau concentrate – gust dulcişor
Culoare Albă, cu o nuanţă puţin gălbuie, pentru laptele înăbuşit – cu nuanţă cremă, pentru laptele degresat – cu o nuanţă albăstruie, pentru laptele cu ingrediente – cu nuanţă caracteristică pentru ingredient
Caracteristici fizico-chimice pentru laptele de consum
Tabelul 2 Fracţia
masică de grăsime,
%
Densitatea g/cm2, min.
Aciditatea, °T, max.
Substanţa uscată degresată
(inclusiv proteine)
Fracţia masică de proteină, %
Fosfataza
0,05-9,0 1,024-1,030 16-20 nu mai puţin de 8,2
nu mai puţin de 2,8
Lipsă
Anexa nr. 2 la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
Caracteristici organoleptice pentru smîntîna dulce preparată
Tabelul 1
Denumirea indicilor
Caracteristici
Aspectul exterior şi consistenţa
Lichidă netransparentă, omogenă, potrivit de densă
Gust şi miros Caracteristice pentru smîntîna dulce, cu gust uşor de pasteurizare. Se admite gust dulciu sau puţin sărat
Culoarea Albă cu nuanţă cremă, uniformă în toată masa
Caracteristici fizico-chimice pentru smîntîna dulce preparată
Tabelul 2 Fracţia masică, %
Grăsime, min. Proteine, min. Substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), min.
10,0 – 34,0 35,0 – 58,0
2,2 1,2
5,6 3,6
Caracteristici organoleptice pentru smîntîna fermentată
Tabelul nr. 3
Denumirea indicilor
Caracteristici
Aspectul exterior şi consistenţa
Omogenă, potrivit de densă. Aspect lucios. Se admite puţin vîscoasă, cu granulozitate neînsemnată
Gust şi miros Lactat acid. Se admite gust de unt topit
Culoarea Albă cu nuanţă cremă, uniformă în toată masa
Caracteristici fizico-chimice pentru smîntîna fermentată
Tabelul nr. 4 Fracţia masică, %
Aciditatea, ºT
Fosfataza Grăsime, min. Proteine, min. Substanţă
uscată degresată (inclusiv
proteine), min.
10,0 1,2 3,6 60-100 lipsă
Anexa nr. 3
la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
Caracteristici organoleptice pentru laptele fermentat
Tabelul 1 Denumirea indicilor Carcateristici
Aspectul exterior şi consistenţa Lapte acru, lapte covăsit, chefir, cumîs – lichidă omogenă, cu coagulul deteriorat la obţinerea prin procedeul cu fermentare în rezervor şi cu coagulul nedeteriorat – la obţinerea prin procedeul cu fermentare în termostat.
Se admite formarea gazului în formă de bule unitare, condiţionată de microflora normală.
Pe suprafaţa produsului lactat acid se admite separarea neînsemnată a zerului, maximum 2 % din volumul produsului.
Lapte acidofil – lichidă, omogenă, filantă.
Iaurt – lichidă, moderat de vîscoasă; la adăugarea stabilizatorului – cremoasă sau sub forma de jeleu; la adăugarea ingredientelor de gust – cu prezenţa acestora
Gust şi miros Lapte acidofil, chefir, cumîs, lapte acru –
lactat acid, puţin înţepător.
Lapte covăsit – lactat acid cu gust exprimat de pasteurizare.
Iaurt – lactat acid; la adăugarea zahărului sau altor îndulcitori – gust dulce.
Pentru produsele cu ingrediente, aromatizanţi şi coloranţi – cu gust şi aromă a componentului introdus
Culoarea De la albă pînă la albă cu nuanţă puţin cremă sau corespunzătoare culorii ingredientului sau
colorantului introdus, uniformă în întreaga masă a produsului
Caracteristici fizico-chimice şi conţinutul de microorganisme viabile ale laptelui fermentat
Tabelul 2 Denumirea
caracteristicilor Lapte
fermentat (lapte acru,
lapte covăsit)
Iaurt, lapte acidofil
Chefir Cumîs
Proteine lactate¹ (% m/m)
min. 2,7% min. 2,7% min. 2,7%
Grăsimea lactată (% m/m)
max. 10% max. 15% max. 10% max. 10%
Aciditatea titrabilă, % acid lactic (% m/m)
min. 0,3% min. 0,6% min. 0,6% min. 0,7%
Etanol (% vol./w) min. 0,5% Microorganisme din culturile starter, menţionate în punctul 4, subpunctul 15) (UFC/g total)
min. 107 min. 107 min. 107 min. 107
Microorganisme marcate² (КОЕ/g total)
min. 106 min. 106
Drojdii (UFC/g) min. 104 min. 104
¹) Cantitatea de proteine este de 6,38, care se calculează prin determinarea concentraţiei totale a azotului după metoda lui Kjeldahl.
²) Se aplică în cazul în care se utilizează microorganisme (altele decît sînt menţionate în punctul 4 subpunctul 15), care au fost adăugate la culturile starter specifice.
În laptele fermentat cu ingrediente, criteriile menţionate mai sus sînt folosite numai pentru partea laptelui fermentat. Criteriul microbiologic (bazat pe partea produsului lactat fermentat) este în vigoare pînă la expirarea termenului de valabilitate. Această cerinţă nu se aplică la produsele tratate termic după fermentare.
Corespunderea criteriului microbiologic menţionat mai sus se confirmă prin testări analitice ale produsului după „expirarea termenului de valabilitate” şi după păstrarea produsului în condiţiile indicate pe etichetă.
Prin microorganisme viabile se subînţeleg „microorganismele starter” şi „microorganismele acidolactice”, care se formează în produse în procesul de fermentare.
Anexa nr. 4
la Reglementarea tehnică
„Lapte şi produse lactate”
Caracteristici organoleptice pentru brînzeturi
Tabelul 1
Brînzeturi topite Aspect exterior Suprafaţa curată, netedă, fără deteriorări. Se
admite stratificarea neînsemnată a suprafeţei Gust şi miros Curat, caracteristic sortimentului, fără miros
străin. Pentru sortimentele afumate – cu gust şi miros slab de afumat
Consistenţa Pentru brînzeturile topite în formă de bucăţi –
Caracteristici Condiţii de admisibilitate Brînzeturi tari
Aspect exterior Coaja curată, netedă, fără strat gros sub coajă, fără deteriorări, acoperită cu compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă (polimerică cu parafină) sau acoperită cu folie din material polimeric
Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa. Se admite pastă densă, puţin fărîmiciosă la îndoire
Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de fermentare cu formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele sortimente se admite lipsa desenului
Gust şi miros Caracteristic brînzeturilor, slab acidulate, fără gust şi miros străin. Se admite gust puţin amărui
Culoarea pastei De la albă pînă la galben deschis, uniformă în toată masa
Brînzeturi semitari Aspect exterior Coaja curată sau cu mucegai, fără strat gros
sub coajă, fără deteriorări, poate fi acoperită cu compoziţie de parafină, polimerică sau mixtă (polimerică cu parafină) sau acoperită cu folie din material polimeric
Consistenţa Plastică, omogenă în toată masa Aspect în secţiune Desen ce constă din ochiuri de fermentare cu
formă rotundă, ovală sau neregulată. La unele sortimente se admite lipsa desenului
Culoarea pastei De la albă pînă la galben deschis, sortimentele cu mucegai – cu culoarea miceliului
Gust şi miros Caracteristic brînzeturilor, slab acidulat, fără gust şi miros străin. Se admite gust puţin amărui
Brînzeturi moi Aspect exterior Fără coajă. Se admit pete galbene de grăsime
pe suprafaţa Consistenţa Omogenă în toată masa, potrivit de compactă,
uşor fărîmicioasă Gust şi miros Slab acidulat, fără gust şi miros străin
fină sau puţin densă, plastică, omogenă în toată masa, îşi păstrează forma la tăiere. Pentru brînzeturile topite în formă de pastă – de la moale plastică pînă la fină onctuoasă, omogenă în toată masa
Desen Lipseşte. Se admite prezenţa golurilor mici Culoare De la alb pînă la galben intensiv, uniformă în
toată masa; pentru sortimentele afumate – pînă la brun deschis
Brînză proaspătă Aspect şi consistenţa Moale, onctuasă sau fărămicioasă cu sau fără
particule perceptibile de proteină Gust şi miros Slab acidulat, fără gust şi miros străin Culoare De la albă pînă la galben deschis
Caracteristicile fizico-chimice pentru brînzeturi
Tabelul 2 Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Brînzeturi tari şi semitari Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată (inclusiv proteine), %
1,0 – 60,0 şi mai mult
Fracţia masică de substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), %, min.
Fracţia masică de umiditate, % 30,0 – 55,0 Fracţia masică de NaCl, % 1,5 – 4,0
Brînzeturi topite Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată, % 20,0 - 70,0 Fracţia masică de substanţă uscată degresată (inclusiv proteine), %, min. 34,0
Fracţia masică de umiditate, % 35,0 - 70,0 Fracţia masică de NaCl, % 0,2 - 4,0
Brînzeturi moiFracţia masică de umiditate, % 30,0 – 80,0 Fracţia masică de grăsime în substanţă uscată (inclusiv proteine), %
1,0 – 60,0 se admite şi mai sus
Fracţia masică de NaCl, % 0,4 – 5,0 Pentru brînzeturi în saramură:
5,0 – 7,0 * În brînzeturile cu fracţia masică de grăsime mai mare de 36%, fracţia masică de proteine trebuie să fie de minim 16%.
Brînza proaspătăFracţia masică de grăsime, % 0,1 – 35,0 Fracţia masică de proteine, %, min. 8,0 Fracţia masică de substanţă uscată degresată, %, min. 13,5
Anexa nr. 5
la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
Caracteristici organoleptice pentru unt şi pastă de unt din lapte de vacă
Tabelul 1
Denumirea indicilor
Caracteristici
pentru unt şi pastă de unt din smîntînă dulce
pentru unt şi pastă de unt din
smîntînă fermentată
pentru unt topit
Gust şi miros De smîntînă dulce cu/sau fără gust de pasteurizare; fără gust şi miros străin.
Pentru untul sterilizat – cu gust de sterilizare.
Potrivit de sărat pentru sortimentele sărate
De smîntînă fermentată, fără gust şi miros străin.
Potrivit sărat pentru sortimentele sărate
Caracteristic pentru grăsimea de lapte topită, fără gust şi miros străin
Consistenţa şi aspectul exterior
Compactă, plastică, omogenă, suprafaţa în secţiune lucioasă sau slab lucioasă.
Se admite:
pentru untul şi pasta de unt din smîntînă dulce – insuficient compactă şi plastică; puţin fragilă şi/sau fărîmicioasă; suprafaţa cu prezenţa picăturilor foarte mici unitare de umiditate;
pentru untul sterilizat – puţin fragilă şi/sau fărîmicioasă, cu picături separate de grăsime topită pe suprafaţă şi caramelizarea particulelor izolate de proteină
Compactă, omogenă sau granulată la (12±2) °C; în stare topită – transparentă fără sediment.
Se admite:
pentru untul granulat – insuficient omogenă, unguentă, cu prezenţa grăsimii lichide; pentru untul omogenizat – făinoasă (grişată), moale
Culoare De la albă pînă la galbenă, omogenă în toată masa
Omogenă, de la galben-deschis pînă la galben-închis
Caracteristici fizico-chimice pentru unt şi pastă de unt din lapte de vacă
Tabelul 2 Tipul de unt Fracţia masică de Aciditatea titrabilă a
plasmei, ºT
grăsime, % umiditate, % din smîntînă
dulce
din smîntînă
fermentatăUnt topit Min. 99,0 Max. 1,0
Unt clasic din smîntînă dulce şi din smîntînă fermentată: nesărat sărat
De la 80,0 pînă la 85,0 inclusiv
De la 80,0 pînă la 85,0
inclusiv
De la 18,5 pînă la 14,0 inclusiv
De la 17,5 pînă la
13,0 inclusiv
Max. 26
Max. 26
De la 40,0 pînă la 65,0
De la 40,0 pînă la 65,0
Unt din smîntînă dulce şi smîntînă fermentată cu conţinut redus de grăsime: nesărat sărat
De la 50,0 pînă la 79,0 inclusiv
De la 50,0 pînă la 79,0 inclusiv
De la 46,0 pînă la 19,5 inclusiv
De la 45,0 pînă la 18,5 inclusiv
30,0
30,0
De la 40,0 pînă la 65,0
De la 40,0
pînă la 65,0
Pastă de unt din smîntînă dulce şi din smîntînă fermentată: nesărată sărată
De la 39,0 pînă la 49,0 inclusiv
De la 39,0 pînă la 49,0
inclusiv
De la 56,0 pînă la 47,0 inclusiv
De la 55,0 pînă la
46,0 inclusiv
33,0
33,0
De la 40,0 pînă la 65,0
De la 40,0 pînă la 65,0
Anexa nr. 6
la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
Caracteristicile organoleptice pentru conservele de lapte
Tabelul 1
Denumirea produselor
Gust şi miros Consistenţa Culoarea
1 2 3 4
Lapte degresat concentrat cu zahăr
Gust dulce pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străin. Se permite să manifeste puţin gust de lapte
Omogenă în toată masa, normal vîscosă (laptele concentrat uşor alunecă de pe spatulă). Se permite o consistenţă făinoasă, un sediment mic de lactoză la fundul tarei şi puţin spumoasă de aer bătut
Alb cu o uşoară nuanţă gălbuie sau o uşoară aparenţă de albastru, uniform în toată masa. Se permite o nuanţă puţin brună
Lapte integral concentrat cu zahăr
Gust dulce, curat pronunţat de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străin. Se permite un gust uşor de furaj.
Omogenă în toată masa, fără a simţi organoleptic cristalele de zaharoză de lapte. Se permite o consistenţă făinoasă, iar la păstrare – un sediment mic de lactoză la fundul tarei
Alb cu o nuanţă gălbuie, uniform în toată masa
Lapte concentrat sterilizat în borcane
Curat cu gust potrivit de dulce-sărat, caracteristic laptelui înăbuşit, fără gust şi miros străin
Omogen, corespunzător smîntînii dulci lichide. Se permite un sediment uşor pe pereţii interiori ai borcanului
Uniformă, apropiindu-se de culoarea laptelui natural sau cu o nuanţă gălbuie
Smîntînă dulce concentrată cu zahăr
Gust dulce pronunţat sau uşor de lapte pasteurizat, fără gust şi miros străin
Omogenă în toată masa, normal vîscosă (smîntîna dulce alunecă uniform de pe spatulă), fără a simţi organoleptic cristalele de zaharoză de lapte. Produsul cu consistenţa densă şi de pastă se îndreaptă la prelucrare industrială
Alb cu o nuanţă gălbuie uniform în toată masa
Lapte praf degresat, obţinut ca rezultat al
procedeului de uscare prin pulverizare
Caracteristic de lapte degresat pasteurizat
proaspăt, fără gust şi miros străin. Se permite gust de
pasteurizare
Praf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu- se la acţiunea mecanică
Alb cu o nuanţă gălbuie, uniform în toată masa
Lapte praf degresat, obţinut ca rezultat al
procedeului de uscare prin contact direct
Caracteristic de lapte degresat dublu pasteurizat,
fără gust şi miros străin
Praf uscat sub formă de peliculă mărunţită. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu- se la acţiunea mecanică
De la gălbui deschis pînă la gălbui
Lapte praf integral
(calitate superioară)
Caracteristic de lapte pasteurizat proaspăt pentru
laptele praf uscat prin pulverizare, şi dublu
pasteurizat (fiert) – pentru laptele praf uscat prin
contact direct; fără gust şi miros străin
Praf uscat mărunţit sau praf compus din părticele aglomerate de lapte praf. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanică
Alb cu o nuanţă uşor gălbuie pentru laptele pulverizat; gălbuie – pentru laptele praf uscat prin contact direct
Lapte praf integral (calitatea I)
Caracteristic de lapte pasteurizat proaspăt pentru laptele praf uscat prin pulverizare şi dublu pasteurizat (fiert) pentru laptele praf uscat prin contact direct, fără gust şi miros străin. Se permite gust uşor de furaj, iar pentru laptele praf uscat prin pulverizare – gust de pasteurizare
Praf uscat micromărunţit sau praf compus din particule aglomerate de lapte praf. Pentru laptele praf uscat prin contact direct – praf uscat cu particule sub formă de peliculă mărunţită
Alb cu o nuanţă uşor gălbuie pentru laptele pulverizat; gălbuie – pentru laptele praf uscat prin contact direct.
Se permit părticele arse separate
Smîntînă dulce praf (calitatea superioară)
Caracteristic smîntînii dulce pasteurizate, fără
gust şi miros străin
Praf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanică
Alb cu o nuanţă gălbuie
Smîntînă dulce praf (calitatea I)
Caracteristic smîntînii dulci pasteurizate. Se admite: gust de dublă pasteurizare, de grăsime topită, de furaj
Praf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanică. Se
permite structură bulgăroasă afînată
Alb cu o nuanţă gălbuie. Se permite prezenţa granulelor arse separate
Produse lactate acide praf
Caracteristic laptelui praf integral, cu gust slab acid, fără gust şi miros străin
Praf uscat mărunţit. Se permite o cantitate mică de bulgăraşi, uşor sfărîmîndu-se la acţiunea mecanică
De la gălbui deschis pînă la gălbui
Caracteristici fizico-chimice de bază pentru conservele de lapte
Tabelul 2
Denumirea produselor
Fracţia masică de umiditate, %, maxim
Fracţia masică
de zaharo-ză, %, minim
Fracţia masică de substanţe
uscate degresate de lapte,
Fracţia
masică de
grăsi-me, %
Fracţia masică de proteină, %, minim
Fracţia masică de lactoză,
%, minim
Aciditatea, °T, maxim
%, minim
1 2 3 4 5 6 7 8
Lapte degresat
concentrat cu zahăr
30
44
26
-
-
-
60
Lapte integral
concentrat cu zahăr
26,5
43,5
28,0
minim 8,0
34
-
48
Lapte concentrat sterilizat în
borcane
-
-
25,0
minim 7,5
-
-
50
Smîntînă dulce
concentrat cu zahăr
26,0
37,0
36,0
minim
19,0
-
-
40
Lapte praf degresat
5,0 - -
maxim 1,5
34,0 50,0 21
Lapte praf integral
5,0 - -
minim 20,0
34,0 - 21
Smîntînă dulce praf
5,0
-
-
minim
42,0
34%
-
20
Produse lactate acide
praf
5,0 - - minim
25,0
- - -
Anexa nr. 7
la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
Zer acid praf Lactoză¹ 61% m/m Proteină lactată² 7,0% m/m Grăsime lactată 2,0% m/m Apă³ 4,5% m/m Cenuşă 15% m/m рН (în soluţie de 10%)4 ≥5,1
1 Cu toate că produsele pot conţine lactoză fără apă şi lactoză monohidrată, conţinutul lactozei se exprimă prin lactoza fără apă. 100 de părţi de lactoză monohidrată conţin 95 de părţi de lactoză fără apă.
2 Cantitatea de proteine este de 6,38, care se calculează prin concentraţia totală a azotului, conform metodei lui Kjeldahl.
3 Apa nu include apa provenită din procesul de cristalizare a lactozei.
4 Aciditatea titrabilă (recalculată în acid lactic) ≥0,35%.
Anexa nr. 8
la Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”
numărul de fabricaţie, denumirea şi numărul documentului care însoţeşte produsele/facturii, contractului, certificatului de calitate,
denumirea producătorului, ţării etc.)
la care se referă prezenta declaraţie, nu produce impact asupra mediului înconjurător şi este în conformitate cu următoarele reglementări tehnice sau standarde: