-
CurierulAARRMMAATTEEII
“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Anul XI I I nr . 21 (324) 15 noiembrie 2011 8 pagini 50 bani
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
CMYK
P entru mulþi, cercetareaca specialitate mili-tarã este
întruchipatã de prota-
goniºtii documentarelor sau filmelor de gen. Aºa erau ºipentru
mine acum ceva timp, asta înainte sã îi vãd înteren ºi sã stau de
vorbã cu ei. Fiecare are poveºtile luidin tabere de cercetare, din
misiuni, de la salturi, dar ºidin multe alte situaþii în care au
fost puºi în perioada decând sunt cercetaºi militari. Acum, îi
privesc altfel. Eisunt cei care rezolvã situaþii critice, cei care,
dincolo deorice normã tacticã ºi raport de forþe, duc la bun
sfârºitmisiuni imposibile, misiuni ce solicitã o pregãtire
com-plexã.
De la constituirea armei, ca specialitate militarã, prinÎnaltul
ordin de zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859 al dom-nitorului Alexandru
Ioan Cuza ºi pânã în prezent, cerce-taºul militar s-a ridicat la
nivelul aºteptãrilor. Nu sunt
deosebiþi de tiparul militarului pe care îl cunoaºtem, cidoar
foarte bine pregãtiþi, ceea ce îi face sã îºi controlezeºi sã îºi
înfrângã teama. (pagina 5)
Actul de comandã, o simfonie a mai multor ºtiinþe
Cercetaºii, elita Armatei României
REPERE ÎN COTIDIAN
ACTUALITATE
Pe 10 noiembrie, se împlinesc 168 de ani de când,prin Porunca
Domneascã nr. 198, prinþul GheorgheBibescu legifera înfiinþarea
primei baterii de artilerieterestrã, consacrând astfel existenþa
artileriei ca armã desine stãtãtoare.
Artileria românã are o is-torie bogatã ale cãrei izvoarese pierd
în negura vremuri-lor. Evoluþia sa, ca ºi întreagadezvoltare a
Armatei româ-ne, este strâns împletitã cuistoria tumultuoasã a
poporu-lui nostru.
Ar t i l e r ia t e re s t rã ,o a rmã cu t rad i þ i e
(...) A ales cercetarea ca armã din curiozitate, avândîn minte
imaginea creatã de povestirile „bãtrânilor”academiei. A fost
impresionat de licãrirea din ochii aces-tora când povesteau despre
aventurile trãite în taberelede cercetare. Îndeplinind cerinþele
obligatorii ale specia-lizãrii, s-a brevetat ca paraºutist în anul
2004 ºi, ulterior,
ca scafandru. Pe parcursul cari-erei de pânã acum a executat43
de salturi.
Deºi este tânãr, are în sub-ordine un numãr semnificativde
oameni. Funcþia pe care oocupã implicã o responsabili-tate mai mare
faþã de oameni.
LECÞIA DE ISTORIE
Ches t i unea Or ien ta lãLa sfârºitul celui de al Doilea Rãzboi
Mondial, se
confirma concepþia geopoliticã a lui Halford J.Mackinder, ca ºi
aceea a omologului sãu american, N.Spykman, în gândirea cãrora s-a
cristalizat ideea creãriiAlianþei Nord-Atlantice (NATO).
Directorul Facultãþii de Studii ale Relaþiilor Inter-naþionale
din Universitatea Yale, N. Spykman, a atrasatenþia asupra rolului
geostrategic al „þãrilor maritime”din Europa occidentalã ºi Asia,
care formeazã un fel deinel strâns în jurul URSS, interzicându-i
astfel accesuldirect la mãrile Sudului. În ceea ce-l priveºte
peMackinder, pentru care datele geomorfologice suntstrâns legate de
cele sociale ºi politice, el sublinia cã ocondiþie strategicã
prealabilã pentru supravieþuirea edifi-ciului politic ºi cultural
occidental, era...
Balena beluga, albã ca zãpada, al cãrei nume ºtiinþi-fic -
Delphinapterus leucas - se traduce prin „delfin albfãrã aripi”,
este un mamifer unic al apelor sub-arctice,caracteristicile
distinctive - culoarea ºi fruntea proemi-nentã - fãcând-o uºor de
diferenþiat de restul animalelor.
Beluga, cunoscutãºi sub denumirea debalena albã, este unadintre
cele mai micibalene cu dinþi dinapele reci ale oceanu-lui Arctic.
Ea populea-zã apele de micã adân-cime din zonele decoastã...
Oamenii, mai presus de toate
Ba lena be luga , A l b ã c a Z ã p a d a
MOZAIC
- Vã pot spune cã seriozitatea ºi perseverenþa suntcele douã
cuvinte ce caracterizeazã pe deplin aceastãechipã. De-a lungul
timpului, oamenii mi-au dovedit demulte ori cã mã pot baza pe ei în
orice situaþie, oricândºi oriunde. Toþi subordonaþii mei sunt
dispuºi la efort.Acest lucru este posibil întrucât fiecare individ
în parte
îºi cunoaºte sarcinile spe-cifice ºi pe cele implicite,cunoaºte
finalitatea oricã-rei activitãþi; fiecare îºistabileºte obiective
realis-te ºi cel mai importantaspect este faptul cã toþicunosc cum
sã munceascãîn echipã.
KAKI 100%
-
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie
2011Pagina 2
ACTUALITATEAPE SCURT
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor
depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000
146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia
"Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în
evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a
pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre
ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente
fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa
chitanþa sau copia de peordinul de platã.
Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax:
021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...;
e-mail: [email protected]; [email protected]
A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub
semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în
vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se
înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe
taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei
apariþiei.
SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee
PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ
MMiieeiillãã
iinntt.. 00111122
Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214
Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa
Boþoagã
RReeddaaccttoorr-ººeeff
CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077
SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee
iinntt.. 00222277
RReeddaaccttoorrii
MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu
DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii
iinntt..00115566
ISSN 1582-1269
B 64411C 21/2011
P e 10 noiembrie, se împlinesc 168de ani de când, prin Porunca
Dom-neascã nr. 198, prinþul Gheorghe Bibesculegifera înfiinþarea
primei baterii de artilerieterestrã, consacrând astfel existenþa
artilerieica armã de sine stãtãtoare.
Artileria românã are o istorie bogatã alecãrei izvoare se pierd
în negura vremurilor.Evoluþia sa, ca ºi întreaga dezvoltare
aArmatei române, este strâns împletitã cu isto-ria tumultuoasã a
poporului nostru.
Bravii artileriºti ºi-au fãcut pe deplin dato-ria pe câmpurile
de luptã pentru apãrareafiinþei noastre naþionale, demostrându-ºi
dinplin spiritul de abnegaþie ºi jertfã, dragosteade þarã ºi
eroismul, temeritatea ºi înaltapregãtire militarã. Jertfa eroilor
cãzuþi pefronturile de luptã nu a fost zadarnicã, iarfaptele lor de
vitejie ne obligã sã ne închinãmîn faþa celor care s-au sacrificat
pentru neamºi þarã.
Pentru conºtiinciozitatea, devotamentul ºi spiritul desacrificiu
dovedite, ne plecãm frunþile ºi cinstim memo-ria eroilor
artileriºti cãzuþi la datorie, aducându-le unpios omagiu.
Dintotdeauna credincioºi naþiunii ºi animaþi dedorinþa
neþãrmuritã pentru menþinerea demnitãþii aces-tui popor greu
încercat de vicisitudinile istoriei, arti-leriºtii de astãzi
contiinuã sã îmbogãþeascã tradiþiilemoºtenite în cei 168 de ani de
existenþã, obþinând, an dean, rezultate tot mai bune în procesul de
pregãtire ºiinstrucþie. De-a lungul timpului, artileriºtii
ºi-auîmbunãtãþit competenþele profesionale, astfel încât sãfie în
mãsurã sã rãspundã misiunii nobile de apãrare avalorilor esenþiale
ale României ºi ale aliaþilor acesteia,
acolo unde li se cere.Cu ocazia aniversãrii Zilei Artileriei
Terestre, la
Monumentul Eroilor Artileriºti, au fost depuse coroaneºi jerbe
de flori din partea Statului Major al Forþelor Te-restre, Brigãzii
8 LAROM, ªcolii de Aplicaþie pentruUnitãþi Sprijin de Luptã,
Centrului de Instruire pentruArtilerie Terestrã ºi din partea
primãriei generale amunicipiului Bucureºti. La ceremonie, au
participat:locþiitorul ºefului Statului Major la Forþelor
Terestre,general-maior dr. Mircea Savu, cadre militare
dincomandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” ºireprezentanþi ai
autoritãþilor publice locale.
Cãpitan Manuela BERCEA
Artileria terestrã, o armã cu tradiþie
Ziua cercetaºilor români
BUCUREªTI - Licitaþie la Ministerul Apãrãrii pentruun acord pe 3
ani de furnizare de servere - MinisterulApãrãrii, prin intermediul
unitãþii militare 02415 dinBucureºti, a lansat o licitaþie deschisã
pentru furnizarea deservere necesare ministerului, contract ce va
avea o duratã de3 ani ºi a cãrui valoare estimatã fãrã TVA este
cuprinsã între5,3 ºi 17,7 milioane de lei, potrivit unui anunþ
publicat decurând în Sistemul Electronic de Achiziþii Publice
(SEAP).Contractul va fi finanþat din fonduri bugetare. Anunþul
impli-cã încheierea unui acord cadru cu un singur agent
economic,iar, ulterior, ar urma sã se încheie „contracte
subsecvente, înfuncþie de necesitãþi, posibilitãþi de platã ºi
reglementãrilegate în domeniu, în principiu câte unul pe an
bugetar”. Ter-menul limitã pentru depunerea cererilor de documente
saupentru acces la documente este de 27 decembrie 2011, iardata
limitã pentru primirea ofertelor sau a cererilor de partici-pare
este 28 decembrie, tot în aceeaºi zi urmând sã aibã loc
ºideschiderea ofertelor. TEL AVIV - Israelul pledeazãpentru
sancþiuni internaþionale „paralizante” împotrivaIranului -
Ministrul de externe israelian Avigdor Liebermana pledat pentru
sancþiuni internaþionale dure împotriva Iranu-lui, bãnuit cã
dezvoltã armament nuclear, sub masca unuiprogram atomic în scopuri
civile, iar ministrul apãrãrii EhudBarak a explicat cã nu s-a decis
în legãturã cu o eventualãoperaþiune militarã antiiranianã,
transmite AFP. Acestesancþiuni ar trebui sã vizeze Banca Centralã
ºi exporturile depetrol din Iran, a insistat ºeful diplomaþiei
israeliene, înainteamult-aºteptatului raport al Agenþiei
Internaþionale pentruEnergie Atomicã (AIEA) care, potrivit unor
surse diplomati-ce, ar acredita bãnuielile Occidentului privind o
posibilãactivitate nuclearã militarã iranianã. În legãturã cu
posibili-tatea unei intervenþii militare israeliene împotriva
Iranului,Ehud Barak a declarat: „Israelul este cea mai puternicã
þarãdin regiune, de la Tripoli, în Libia, pânã la Teheran,
însãrãzboiul nu este un picnic ºi ar fi un fapt lipsit de
responsa-bilitate ºi demagogic sã îngrizeºti opinia publicã evocând
unviitor conflict”. Preºedintele israelian Shimon Peres a apreci-at
cã „posibilitatea unui atac militar asupra Iranului este
maiprobabilã decât operaþiunea diplomaticã”. Iranul suportã oserie
de sancþiuni internaþionale din cauza refuzului sãu de apune capãt
unor operaþiuni nucleare sensibile, dar continuãsã-ºi clameze
dreptul de a deþine tehnologie nuclearã de vârf,pentru scopuri
strict paºnice. Israelul, duºman declarat alIranului, este
considerat o putere nuclearã în regiune, dar nua confirmat dacã
dispune de arsenal atomic sau nu. BER-LIN - Preºedintele rus
denunþã retorica periculoasã -Ameninþãrile israeliene privind
atacarea unor instalaþiinucleare iraniene reprezintã o „retoricã
cât se poate de peri-culoasã”, care ar putea genera o veritabilã
„catastrofã în Ori-entul Mijlociu”, a apreciat la Berlin
preºedintele rus DmitriMedvedev, transmite AFP. „Pãrþile implicate
ar trebui sãrevinã la calm, evitând ameninþãrile ºi acest gen de
comen-tarii belicoase”, a declarat ºeful statului rus într-o
conferinþãde presã. „În cursul ultimelor mele contacte cu factori
derãspundere iranieni, inclusiv cu preºedintele MahmoudAhmadinejad,
am primit asigurãri cã se pregãtesc dovezi caresã demonstreze cã
Iranul nu fabricã arme nucleare ºi este gatasã coopereze în ceea ce
priveºte dosarul sãu nuclear, dacã arexista iniþiative serioase în
acest sens”, a conchis Medvedev.
TEHERAN - Zece militari americani vor fi omorâþipentru fiecare
comandant iranian ucis - Zece militariamericani vor fi uciºi în
Irak ºi Afganistan dacã SUA ucid unofiþer iranian, a ameninþat un
înalt responsabil iranian înreplicã la o propunere sugeratã de
experþi americani,informeazã agenþia Fars, citatã de AFP. „Un pumn
de lideriamericani fãrã creier, ce par atinºi de maladia
Alzheimer,ameninþã sã asasineze comandanþi ai Gardienilor
Revoluþiei”,a afirmat generalul Amir Ali Hadjizadeh,
comandantulforþelor aeriene ale Gardienilor Revoluþiei, citat de
Fars. „Nutrebuie sã uitaþi cã militari americani se aflã încã în
Afga-nistan, în Irak ºi în alte þãri din regiune. Dacã ucideþi
unuldintre noi, vom ucide zece dintre ai voºtri”, a adãugat
el.Experþi militari americani au declarat la sfãrºitul
luioctombrie, într-o audiere în Congresul american, cã SUA artrebui
sã asasineze comandanþi ai Gardienilor Revoluþiei.
WASHINGTON - Pentagonul se va concentra pecrearea de arme pentru
contracararea atacurilor ciber-netice - Pentagonul intenþioneazã sã
se concentreze pecrearea de noi tipuri de armament, ofensiv ºi
defensiv, pentrucontracararea reþelelor informatice, informeazã
AFP. Admi-nistraþia americanã are nevoie de „soluþii mai bune ºi
mainumeroase pentru a proteja þara de atacurile cibernetice,
deaceea trebuie sã investeascã mai mult în instrumente defen-sive
ºi ofensive”, a declarat Ragine Dugan, director alAgenþiei de
Cercetãri Avansate în Domeniul Apãrãrii(DARPA). „Atacurile
cibernetice nu ameninþã doar dateleinformatice, ci toate
instalaþiile, inclusiv reþeaua de infor-maþii militare”, precizeazã
Dugan. Agenþia recomandãcreºterea investiþiilor în cercetãrile în
materie de atacuricibernetice, de la 120 la 208 milioane de dolari.
Pe fondulmultiplicãrii atacurilor informatice, Statele Unite
trebuie sãconceapã „instrumente defensive”. „Principalul nostru
obiec-tiv este evitarea unui rãzboi. Trebuie sã ne pregãtim
pentruorice eventualitate”, subliniazã Dugan. (F.C.)
Pentru satisfacerea nevoilor de in-formaþii necesare ducerii
luptei bãtãlieiºi rãzboiului, s-a luat decizia constitui-rii unor
forþe specializate pentru acþi-uni de cercetare care sã se ocupe
deculegerea ºi exploatarea informaþiilor.Astfel, printr-un Decret
special, apãrutla Iaºi în 1857, s-a consfinþit constitui-rea
companiei speciale de tiraliori încadrul Regimentului de infanterie
dincapitala Moldovei, ale cãrei misiuniexprimau rolul important ce
i se acor-da: „Tiraliorii sunt mai cu seamã tre-buitori pentru a
forma avanposturileunde serviciul lor de cãpetenie esteexaminarea
ºi observarea poziþiei ina-
micului, de aceea tiraliorii meritã cudreptul numire ochiul
tacticii mili-tare”.
În concordanþã cu modernizareastructurilor organizatorice ale
Armateiromâne, prin Înaltul ordin de zi nr.83din 12 noiembrie 1859
al domnitoruluiAlexandru Ioan Cuza, s-a înfiinþatStatul Major
General în compunereacãruia funcþiona Secþia a II-a
Statisticãmilitarã ºi studiul armatelor strãine.Succesul în luptã
al Armatei române afost rezultatul cunoaºterii temeinice
ainamicului pe baza datelor ºi infor-maþiilor culese de cercetare
ºi folositede comandanþii de la toate eºaloanele.
Evoluþia struc-turilor, în ansam-blu, a urmãrit asi-gurarea
îndeplini-rii de cãtre com-partimentele, uni-tãþile ºi
subunitã-þile de cercetare amisiunilor speci-fice în
vedereaprevenirii surprin-derii ºi asigurãriifactorilor de deci-zie
cu date ºi in-formaþii în timpde pace, în situaþiide crizã ºi la
rãz-boi. Obiectiveleactivitãþii unitã-þilor de cercetaredin Armata
româ-nã sunt conceputeastfel încât, gra-dual, pe etape, sãpoatã
asigura cu-noaºterea capaci-tãþii operaþionalea agresorilor
po-tenþiali, mãsurilorºi acþiunilor între-prinse pentru rea-
lizarea surprinderii, cunoaºterea date-lor ce pun în evidenþã
sursele de insta-bilitate în zonele de responsabilitate,cunoaºterea
elementelor geografice deinteres ale teritoriului naþional cu
influ-enþã sporitã în ducerea cu succes aacþiunilor militare,
realizarea interope-rabilitãþii cu structuri similare din ar-matele
statelor membre NATO.
Cercetaºii diviziei au fost aniver-saþi la sediul
comandamentului, prilejcu care le-au fost rãsplãtite meriteleprin
acordarea unor distincþii:
- pentru îndeplinirea ireproºabilã amisiunilor încredinþate ºi
obþinerea derezultate deosebite, domnului locote-nent-colonel Ionuþ
Gheorghe, coman-dantul Batalionului 313 Cercetare, i-afost înmânatã
Emblema de Onoare aForþelor Terestre;
- pentru merite deosebite în teatrelede operaþii externe,
locotenentuluiMihai Rãsteanu, plutonierului MihaiIonescu ºi
sergentului-major NeluMihãescu, încadraþi la Batalionul
313Cercetare, le-a fost acordatã Emblemade Merit „În slujba pãcii”,
clasaa III-a;
- pentru rezultate deosebite înacrivitatea desfãºuratã în arma
ºi spe-cialitatea militarã de care aparþine, plu-tonierul-adjutant
Mihai Brîncoveanu,din strucrura mai sus amintitã, a primitEmblema
de Merit „În ServiciulArmatei României”, clasa a III-a;
- pentru rezultate deosebite ºi pro-fesionalism în îndeplinirea
atribuþiilorfuncþionale, plutonierul-major IonGugiu, din Batalionul
96 Geniu, capo-ralul Alexandru Nanu ºi caporalul Flo-rea ªerbãnicã,
din Batalionul 300 Spri-jin, caporalul Cristian ªerban, din
Ba-talionul 313 Cercetare, au fost recom-pensaþi cu citarea pe
Ordinul de Zi aldiviziei.
Sergent-major Codruþ MIEILÃ
-
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011
Pagina 3
Participarea la tragerile cu arma-mentul din dotare, desfãºurate
înperioada 1 la 3 noiembrie, înpoligonul „Viorel Mãrceanu”,
mi-aoferit ocazia sã cunosc maiîndeaproape cercetaºii
Batalionului313 Cercetare „Burebista”, printr-undialog direct cu
câþiva dintre ei.
Locotenentul Mihai DorinRãsteanu are 28 ani ºi ocupã funcþiade
comandant companie cercetare îndispozitiv.
Încã din copilãrie, a fost fascinatde haina militarã, drept
pentru care aoptat sã urmeze cursurile ColegiuluiMilitar Liceal
„Mihai Viteazu” dinAlba-Iulia, între anii 1998 ºi 2002.Dragostea
pentru armatã s-a menþinutchiar ºi dupã absolvire, la un an
dupãurmând cursurile Academiei ForþelorTerestre „Nicolaie
Bãlcescu”, fina-lizate în anul 2007. De la terminareaacademiei ºi
pânã în prezent, a ocupatdiferite funcþii în specialitatea
cer-cetare, urmând cursul firesc alevoluþiei în carierã.
Din anul 2008 ºi pânã în 2010, afost încadrat la Batalionul 528
Cerce-tare Brãila, dupã care, în 2010, s-amutat la Batalionul 313
Cercetare„Burebista” ºi ocupã funcþia decomandant companie
cercetare în dis-pozitiv.
Este cercetaº de când a devenitofiþer al Armatei române ºi, dupã
cumchiar el afirmã, aceastã specialitateeste singurul motor care îl
þine în sis-tem. Înspre cariera militarã ºi specia-litatea aleasã
l-a îndreptat un reportajdespre paraºutiºti din cadrul emisiu-nii
TV - PRO PATRIA. În anul 2009,având un spirit autodidact ºi
simþindnevoia sã-ºi îmbunãtãþeascã perma-nent cunoºtinþele, a urmat
un curs deparaºutism, care s-a desfãºurat înStatele Unite ale
Americii, la FortBenning.
Dupã cum este firesc pentru uncaracter curajos, a participat la
o mi-siune în teatrul de operaþii din Afga-nistan, în 2010 – 2011,
dar nu înaintede a se considera îndeajuns depregãtit sã facã faþã
încercãrilor unuiconflict armat. Este brevetatparaºutist ºi
scafandru, douã atestatecare solicitã dãruire ºi neînfricare,
darfiind tânãr ºi la început de carierã aredoar 9 salturi cu
paraºuta, dintre care5 efectuate pe teritoriul SUA ºi 4
înRomânia.
Fiind un bun cunoscãtor alnormelor de leadership, face faþã
cubrio funcþiei pe care o ocupã înprezent, funcþie care implicã o
mareresponsabilitate. Spiritul sãu altruistîl determinã sã aibã o
mai mareînclinare pentru rezolvarea pro-blemelor subordonaþilor
cãrora leacordã atenþia cuvenitã.
Un alt cercetaº merituos este ºicomandantul companiei
cercetare,locotenent Cãtãlin Avram. S-a nãs-cut la data de 30
ianuarie 1981 înRoºiorii de Vede.
A urmat cursurile unui liceu localcu profil de matematicã-fizicã
ºi, din
admiraþie pentru viaþa cazonã, a stu-diat mai departe în cadrul
AcademieiForþelor Terestre „Nicolaie Bãlces-cu”, între
1999-2003.
A ales cercetarea ca armã din cu-riozitate, având în minte
imagineacreatã de povestirile „bãtrânilor”academiei. A fost
impresionat delicãrirea din ochii acestora cândpovesteau despre
aventurile trãite întaberele de cercetare. Îndeplinind cer-inþele
obligatorii ale specializãrii, s-abrevetat ca paraºutist în anul
2004 ºi,ulterior, ca scafandru. Pe parcursulcarierei de pânã acum a
executat 43de salturi.
Deºi este tânãr, are în subordineun numãr semnificativ de
oameni.Funcþia pe care o ocupã implicã oresponsabilitate mai mare
faþã deoameni, faþã de procesul de instrucþie,în lucrul cu tehnicã
ºi armamentul,vis-a-vis de menþinerea acestora înstare de
operativitate. El este depãrere cã militarii din batalioanele
decercetare au nevoie de o instruireaparte faþã de cei din
batalioane cu altspecific. Tragerile ºi taberele de cer-cetare sunt
adevãrate teste de curaj,în cadrul cãrora pregãtirea presupuneun
summum de abilitãþi. Acesteareprezintã un prilej pentru cei
nou-veniþi sã înveþe foarte multe lucruriinedite ºi practice.
Cercetarea este un domeniu com-plex ce presupune cunoºtinþe din
maimulte arme ºi, tocmai din acest motiv,cei ce aleg sã facã parte
dintr-unbatalion de cercetare trebuie sã le
placã ºi sã dea dovadã de implicare.El este de pãrere cã oamenii
ar trebuirecompensaþi material pentru efortuldepus în activitãþile
extracurriculare(un exemplu ar fi competiþiilesportive), dar trist
este faptul cã unuldintre motivele care îi fãceau pe mi-litari sã
fie atraºi de procesul deinstrucþie, ºi anume
recompenselefinanciare, practic nu mai existã.„Recompensele au
devenit doar zilelibere ºi asta dãuneazã procesului deperfecþionare
profesionalã.”
Dupã cum toþi avem un reper desuflet, ºi locotenentul Avram
îºiaduce aminte cu plãcere ºi emoþie deperioada petrecutã ca ºi
comandantpluton în cadrul unei unitãþii militaredin Clinceni. Este
vorba despreperioada formãrii lui ca ofiþer ºi aconturãrii
caracterului de militar.
Continuând periplul prin lumeaofiþerlor cercetaºi, m-am oprit sã
staude vorbã cu sublocotenentul NicolaeBîca. Este comandant pluton
cer-cetare, din anul 2010.
A urmat cursurile Colegiului Mili-tar Liceal „Mihai Viteazu” din
Alba-Iulia, între 2003 ºi 2007, iar dorinþade netãgãduit de a
deveni ofiþer l-aîmpins cãtre Academia Forþelor Tere-stre „Nicolaie
Bãlcescu”, ale cãreicursuri le-a finalizat în anul 2010.Acum
urmeazã sã punã în aplicarecunoºtinþele teoretice acumulate
înperioada de ºcolarizare.
Este tânãr ºi afirmã cã, momentan,
îi place ceea ce face. Se identificãoarecum cu unitatea din care
faceparte, pentru cã, atât el, cât ºi aceastasunt la început de
drum. A beneficiatde toatã bunãvoinþa oamenilor cuexperienþã care-i
stau alãturi ºi-lînvaþã tot ceea ce are nevoie pentru adeveni un
bun cercetaº. Le acceptãajutorul cu plãcere, indiferent degradul
celor care i-l oferã, dânddovadã de un caracter sociabil,
mo-dest.
Acum, el are o mare dorinþã, aceeade a deveni paraºutist cu acte
în re-gulã. Pentru el, funcþia pe care oocupã „implicã o mare
bãtaie decap”, venitã din faptul cã dureazãpânã te obiºnuieºti ºi
începi sã îicunoºti pe cei din subordine, pânãînveþi cum lucreazã,
cum gândesc,cum reacþioneazã fiecare în diferitesituaþii. Pentru
satisfacþia lui profe-sionalã, îºi doreºte sã ajungã un numeîn
domeniu.
Am trecut la un moment dat în rân-dul subofiþerilor de unde am
„furat”câteva informaþii despre cei maiexperimentaþi dintre ei.
Un exemplu ar fi plutonierul-major Marian Cajvan în vârstã de40
de ani. Este încadrat la batalion pefuncþia de specialist 3 în
Grupul decercetare în dispozitiv.
A intrat în rândul militarilor înanul 1992, când a devenit
angajatulMinisterului Apãrãrii Naþionale. ªaseani mai târziu, a
decis sã facã partedin prima brigadã mobilã a jan-darmeriei, dar,
dupã numai un an, arevenit în cadrul Batalionului 495Paraºutiºti,
de unde plecase. A parti-cipant la numeroase exerciþiinaþionale ºi
multinaþionale dintre careîºi aminteºte pe cele care ºi-au
pusamprenta asupra formãrii lui ca cer-cetaº: cel din anul 2004,
desfãºurat înTurcia, la Kaisery, ºi cel din 2005,executat în
România, la Râºnov, încooperare cu un batalion de comandodin
Turcia. Continuând procesul deautoperfecþionare, în anul 2007,
aparticipat la o misiune de menþinereaa pãcii în Irak. Firesc,
dorindu-ºi ºimai mult de la el, în 2009, a trecut încorpul
subofiþerilor.
S-a brevetat ca paraºutist în anul1992, ºi de atunci pânã în
prezent arela activ peste 300 de salturi cuparaºuta rotundã ºi cu
paraºuta-aripã.Îi place adrenalina, iar aventura faceparte din
ADN-ul lui, drept pentrucare, în timpul liber, practicãparaºutismul
sportiv ºi alpinismul.
Dorinþa de a zbura ºi iubirea pen-
tru naturã l-au fãcut sã aleagã carieramilitarã ºi specialitatea
de cercetaºprin paraºutare. Caracterizeazãatmosfera din armatã ca
fiind „o marefamilie”. Colegii lui spun despre el cãeste foarte
dedicat meseriei ºi au laadresa lui numai cuvinte de
laudã,concluzionând toþi cu urmãtoarelecuvinte: „Tot respectul
pentru el!”.
Datoritã experienþei pe care a acu-mulat-o în toþi aceºti ani
este mereuînconjurat de cei proaspãt veniþi dinpromoþii, dornici sa
înveþe de la ellucruri noi ºi utile, dar ºi plãcute,dupã cum afirmã
aceºtia.
În promoþia anului 2007 a ªcoliiMilitare de Maiºtri Militari ºi
Sub-ofiþeri „Basarab I” de la Piteºti, s-aaflat ºi sergentul-major
ViorelNelu Mihãescu, acum în vârstã de 30de ani.
A venit în cadrul Batalionului 313Cercetare în anul 2011, unde
ocupãfuncþia de comandant grup cercetare,de la o altã unitate de
elitã a armatei,ºi anume Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab”
de la Craiova.Statutul de cadru militar, siguranþaunui loc de
muncã, posibilitateaevoluþiei în carierã ºi, nu în ultimulrând,
disciplina pe care o implicãatmosfera cazonã, sunt câteva
dintreaspectele care l-au motivat sã devinãcadru militar. În ceea
ce priveºte spe-cialitatea aleasã, cercetarea, consi-derã cã este
una complexã, pentrucare „trebuie sã ºtii ºi sã le faci petoate”.
Un fost scorpion roºu mai estede pãrere cã actuala funcþie implicã
omare rãspundere, deoarece lucreazãcu oamenii cãrora le este
alãturi înorice situaþie.
Anul 2003 reprezintã un reper pen-tru caporal Marian Rãdoi,
fiind anulîn care a intrat în rândul celor carepoartã cu onoare
uniforma miltarã. Aales aceastã meserie pentru spiritulcamaraderesc
al militarilor desprecare a auzit povestindu-se în nenumã-rate
rânduri. Are 31 de ani ºi este cer-cetaº paraºutist, fiind brevetat
înacest sens încã din anul 2001 de pecând era militar în termen.
Pânã înprezent, a „strâns” la activ 67 de sal-turi cu paraºuta,
salturi despre care sespune cã reprezintã sarea ºi
piperulspecialitãþii cerecetare. A participatla o misiune în
teatrul de operaþii dinIrak, în anul 2007, iar, de când
esteangajat, a participat ºi la alte exerciþiinaþionale ºi
multinaþionale cu militaridin armate NATO, demonstrând defiecare
datã cã militarii români pot fiila fel de buni ca aliaþii lor.
Sergent-major Codruþ MIEILÃ
O a m e n i i , m a i p r e s u s d e t o a t e
-
CMYK
Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011Pagina 4
PUNCTE DE VEDERE
Interviu cu comandantul Batalionului 22 Infanterie,
locotenent-colonel Ion PÎRGULESCU
Actul de comandã, o simfonie perfectã a mai multor ºtiinþe
- Domnule comandant, în legãturã cuevoluþia dumneavoastrã
profesionalã, vã rogsã punctaþi cele mai importante etape,
înce-pând cu momentul în care v-aaþi decis sã urmaþicariera
armelor.
- În cariera mea profesionalã, am parcurstreptele ierarhiei
militare, de la funcþia de co-mandant de pulton, pânã la cea de
comandantde batalion. Ca orice evoluþie în carierã, ceînsumeazã
peste 22 ani, vã pot spune cã ampornit la drum în anul 1989, dupã
absolvireaªcolii Militare de Ofiþeri Activi de Tancuri ºiAuto
„Mihai Viteazul”.
Prima satisfacþie a vieþii mele de pânãatunci a fost absolvirea
acestei ºcoli, desprecare pot afirma cã a reprezentat în mare
partebaza formãrii mele ca om, ca ofiþer, în perspec-tiva devenirii
comandantului de mai târziu. Afost ºi momentul în care am avut
parte de primamea „iubire” – arma tancuri, cu tot ceea ce
pre-supune ea, cu greutãþi ºi vicisitudini, cu renun-þãri, dar ºi
cu multe satisfacþii. Dupã terminareaºcolii, am primit reparþie în
garnizoana Cara-cal, la Regimentul 68 Tancuri, unde am înde-plinit
funcþia de comandant pluton ºi comandantcompanie tancuri pânã în
anul 2000, timp în care amprins ºi o reorganizare a unitãþii,
Regimentul 68 Tan-curi fiind transformat în Batalionul 68
Tancuri.
În anul 2002, am revenit în ªcoala de Aplicaþie deTancuri ºi
Auto, unde, timp de un an de zile, amlucrat la Biroul Studii ºi
Cercetare Aplicativã. Dupãanul 2003, am continuat actul de comandã
prinmunca de stat major, îndeplinind funcþia de ofiþer 2la Biroul
Conducere Operaþii din comandamentulCorpului 1 Armatã Teritorial.
Un alt moment impor-tant din cariera mea îl constituie participarea
la misi-unea Antica Babilonia în teatrul de operaþii din Irak,în
anul 2005, misiune în cadrul cãreia am avutfuncþia de ºef de stat
major al Batalionului 20 Infan-terie „Scorpionii Negri”.
Începând cu 15 octombrie 2006, am fost numit lacomanda
Bataionului 290 Transport, loc unde, prac-tic, am revenit în
unitatea militarã în care mi-am în-ceput cariera. Pentru mine, a
fost un moment emoþio-nant ºi deosebit sã mã întorc în calitate de
coman-dant printre oamenii cu care mai lucrasem. Cariereamea este
strâns legatã de istoricul acestei unitãþii pecare o conduc acum,
dar ºi de garnizoana Caracal.
- Care sunt locul ºi rolul unitãþii în cadrul struc-turii
Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” ºi care au fost
cele mai importante activitãþi ale anului 2011?- În cadrul
brigãzii craiovene, unitatea noastrã
este cea mai tânãrã. Batalionul 22 Infanterie a intratîn
subordinea Brigãzii 2 Infanterie „Rovine” lasfârºitul anului 2009,
odatã cu transformarea batali-onului nostru dintr-o unitate de
aprovizionare, într-una de infanterie. Batalionul 22 Infanterie
este o uni-tate tacticã din subordinea brigãzii, care
executãinstrucþia pentru a fi în mãsurã sã execute acþiuni
mi-litare cu toate forþele sau cu parte din forþe, pe terito-riul
naþional.
Rolul unitãþii este acela de a planifica, organiza,executa ºi
evalua instrucþia în vederea dezvoltãrii
nivelului acþional al comandamentului ºi al subunitã-þilor,
pentru a participa la acþiuni militare, pe terito-riul naþional.
Tocmai din acest motiv, cele mai im-portante activitãþi ale anului
2011 au fost cele legatede instrucþie. Instrucþia forþelor
executatã de cãtreBatalionul 22 Infanterie s-a derulat etapizat, de
lasimplu la complex, desfãºurând pânã în prezentexerciþii STX, FTX,
FCX cu grupele, plutoanele ºicompaniile, dar ºi LFX cu grupele ºi
plutoanele. Încadrul instrucþiei comandamentului, anul acesta,s-au
desfãºurat un STX ºi un MAPEX.
- Cum au rãspuns subordonaþii dumneavoastrãnoilor cerinþe ale
unui batalion de infanterie, avândîn vedere cã unitatea
dumneavoastrã a fost una detransport?
- Istoria Batalionului 22 Infanterie reprezintã unexemplu
elocvent al procesului de transformare ºireorganizare a Armatei
României prin care au trecutmai multe unitãþi. Începând cu anul
1995, unitatea aparcurs câteva perioade de reorganizare
structuralã,transformare ºi resubordonare. La data
înfiinþãriiunitãþii - 1 martie 1995 -, unitatea a funcþionat ca
ºibatalion de tancuri, iar, ºase ani mai târziu, la 1decembrie
2001, prin reorganizarea structuralã ºitransformarea Batalionului
71 Tancuri, a luat fiinþãBatalionul 290 Transport. Dupã încã ºapte
ani, la 1
iulie 2008, Batalionul290 Transport a fosttransformat ºi
reorganizatdin nou, luând astfel fi-inþã Batalionul 290
Apro-vizionare. Iar, în prima zia lunii decembrie 2009, aluat
fiinþã Batalionul 22Infanterie.
Schimbarea profiluluibatalionului ºi adaptareala noile cerinþe
au repre-zentat un efort fizic ºi psi-hic deosebit, suplimentatcu
un volum mare demuncã. A fost ºi este încontinuare una dintre
ma-rile provocãri cu care s-aconfruntat personalul ba-talionului,
fiind nevoie demultã muncã, profesiona-lism ºi dãruire din
parteatuturor, începând de lanivelul comenzii batalio-
nului ºi pânã la ultimul militar din grupã. Practic,batalionul a
pornit de la zero, cu încadrare, cu înzes-trare cu tehnicã
specificã unei unitãþi de infanterie,cu schimbarea documentelor ºi,
mai ales, cu adapta-rea mentalitãþii ºi a modului de lucru la noile
cerinþe.În ceea ce priveºte ultimul fenomen prezentat, acelade
adaptare a militarilor, dupã schimbarea armei (dela aprovionare, la
infanterie), batalionul a planificatºi desfãºurat instrucþia
individualã ºi colectivã peetape, începând cu etapa individ ºi
continuând cuetapele grupã, pluton ºi companie. Astfel, s-au
exe-cutat convocãri de specialitate, ºedinþe de tragere
cuarmamentul individual, pentru formarea ºi per-
fecþionarea deprinderilor în exe-cutarea noilor misiuni sau
sarci-ni specifice batalionului de in-fanterie.
În prezent, dupã ce am par-cus acest drum lung ºi greu,acela al
restructurãrii, considercã unitatea pe care o conduc s-adescurcat
foarte bine, s-a adap-tat noilor cerinþe ºi încet, darsigur, se
aliniazã cerinþelorstructurilor militare de infante-rie, cerinþe de
naturã organiza-þionalã ºi funcþionalã.
- Ce urmeazã pentru anulurmãtor în ideea îmbunãtãþiriidinamicii
activitãþilor pe liniede comandã, de personal ºi delogisticã?
- Pentru anul viitor, intenþio-nez ca Batalionul 22 Infanteriesã
mai facã un pas înainte, învederea afirmãrii ºi alãturãrii în
rândul celorlalte batalioane de infanterie din cadrulbrigãzii,
unitãþi de valoare ce fac cinste þãrii noastrepe meleaguri
îndepartate, ºi mã refer aici, desigur, laBatalionul 20 Infanterie
ºi la Batalionul 26 Infan-terie. Pentru atingerea acestui scop,
anul viitor, se vaacþiona în vederea perfecþionãrii ºi menþinerii
coezi-unii comandamentului ºi subunitãþilor, pentru cu-noaºterea ºi
aplicarea procedurilor ºi standardeloroperaþionale N.A.T.O. de stat
major, pentru menþi-nerea în stare de operativitate a tehnicii, a
echipa-mentelor ºi a aparaturii destinate îndeplinirii misiu-nilor,
pentru formarea, dezvoltarea ºi menþinereapotenþialului ºi
capacitãþii de efort fizic ºi psihicnecesare îndeplinirii
misiunilor în condiþii extremede solicitare, specifice
rãzboiului.
- Consideraþi cã personalul comandamentuluiformeazã acea echipã
pe care vã puteþi bazaoricând ºi oriunde ºi dacã da, care este acel
liant,acea calitate ce face ca totul sã fuzioneze ºi sãfuncþioneze
la parametri de performanþã?
- Vã pot spune cã seriozitatea ºi perseverenþasunt cele douã
cuvinte ce caracterizeazã pe deplinaceastã echipã. De-a lungul
timpului, oamenii mi-audovedit de multe ori cã mã pot baza pe ei în
oricesituaþie, oricând ºi oriunde. Toþi subordonaþii meisunt
dispuºi la efort. Acest lucru este posibil întrucâtfiecare individ
în parte îºi cunoaºte sarcinile specifi-ce ºi pe cele implicite,
cunoaºte finalitatea oricãreiactivitãþi; fiecare îºi stabileºte
obiective realiste ºicel mai important aspect este faptul cã toþi
cunosccum sã munceascã în echipã.
- Care este acea laturã a personalitãþii dumnea-voastrã care îºi
pune amprenta asupra stilului per-sonal de a conduce, pentru cã
actul de comandã însine este unul complex, ce presupune un summum
decalitãþi?
- Aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã actul de co-mandã este unul
complex. Un act de comandã efici-ent este o adevãratã artã, ce
presupune un summumde calitãþi, o simfonie perfectã a mai multor
ºtiinþe,în care rolul principal îi revine comandantului. Unact de
comandã eficient depinde de cele patru com-ponente: stilul de
conducere, caracteristicile execu-tantului, natura situaþiei ºi
calitãþile comandantului.
Referitor la calitãþile comandantului, experienþam-a învãþat cã
ea însãºi influenþeazã relaþiile inter-personale dintre comandant
ºi subordonaþi, are posi-bilitatea extinderii prin imitare la alte
niveluri ierar-hice, influenþeazã climatul organizaþional ºi
modulde muncã. Un bun comandant trebuie sã fie un mo-del de
pregãtire profesionalã, fermitate, iniþiativã,moralitate,
principialitate ºi exigenþã, atât cu sine,cât ºi cu subordonaþi.
ªi, nu în ultimul rând, o cali-tate a unui bun comandant, ce mã
reprezintã, esteempatia ºi grija faþã de oameni. În ceea ce mã
priveº-te, am abordat permanent un stil de conducere parti-cipativ,
preocupat pentru desfãºurarea muncii înechipã, ºi un stil realist,
care se bazeazã pe încredereºi respect faþã de subordonaþi.
Plutonier-adjutant Mihai OANECristina FRATU
-
REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5
CMYK
Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011
P entru mulþi, cercetarea ca specialitate mili-tarã este
întruchipatã de protagoniºtii docu-mentarelor sau filmelor de gen.
Aºa erau ºi pentrumine acum ceva timp, asta înainte sã îi vãd în
teren ºisã stau de vorbã cu ei. Fiecare are poveºtile lui dintabere
de cercetare, din misiuni, de la salturi, dar ºidin multe alte
situaþii în care au fost puºi în perioadade când sunt cercetaºi
militari. Acum, îi privesc altfel.Ei sunt cei care rezolvã situaþii
critice, cei care, din-colo de orice normã tacticã ºi raport de
forþe, duc labun sfârºit misiuni imposibile, misiuni ce solicitã
opregãtire complexã. De la constituirea armei, ca spe-cialitate
militarã, prin Înaltul ordin de zi nr. 83 din 12noiembrie 1859 al
domnitorului Alexandru Ioan Cuzaºi pânã în prezent, cercetaºul
militar s-a ridicat lanivelul aºteptãrilor. Nu sunt deosebiþi de
tiparul mili-tarului pe care îl cunoaºtem, ci doar foarte bine
pre-gãtiþi, ceea ce îi face sã îºi controleze ºi sã îºi
înfrângãteama. Cercetaºii sunt vigilenþi, discreþi ºi
invizibili,profesioniºti deosebiþi, antrenaþi sã culeagã ºi sã
fur-nizeze date ºi informaþii, în orice condiþii de teren ºiclimã,
capabili oricând sã urce pe crestele munþilorsau sã coboare din
înaltul cerului. În orice moment, eisunt gata pentru misiunile
„„oorriiuunnddee-oorriiccâânndd””.
P roba po l igonu lu iCercetaºi sunt ºi o mare parte dintre
militarii Bata-
lionului 313 Cercetare „Burebista”, care în baza Pla-nului de
instrucþie, în perioada 1 la 3 noiembrie, adesfãºurat exerciþii cu
trageri de luptã (LFX) ºi trageriindividuale cu TAB-C 79, cu
compania cercetare ºicompania cercetare în dispozitiv prin
paraºutare, înpoligonul „Viorel Mãrceanu”. Dacã acum aproximativun
an se gãseau în plin proces de înfiinþare a unitãþii,un an de muncã
în care au pus toþi umãrul la constru-irea ºi consolidarea temeliei
batalionului, astãzi, înapropierea Zilei Cercetaºului, se aflã „pe
teren”, acolounde trebuie sã stea un militar cercetaº.
Tragerea cu armamentul de pe TAB-C 79 a fostprima de agest gen
pentru batalion de la înfiinþare, darºi pentru militarii proaspãt
veniþi din promoþii. Pentrucei noi, drumul de la unitatea de bazã
ºi pânã în poligona fost greu, din cauza traficului intens, dar în
aproxi-mativ patru ore au ajuns la destinaþie. Dupã o micãpauzã ºi
prelucrarea Normelor de Securitate ºi Sãnãtateîn Muncã în poligon,
a început sã intre fiecare în rolulpe care îl avea.
Domnul locotenent Marius Barbu, ºef al Comparti-mentului
planificare operaþii ºi instrucþie, spunea:„Este prima mare
încercare care a solicitat efortulîntregului personal al unitãþii:
statul major, care aplanificat din timp aceastã activitate, cei
care au asi-gurat operativitatea tehnicii ºi armamentului,
coman-danþii de subunitãþi care ºi-au pregãtit militarii
dinsubordine, toþi au concurat spre a demonstra cã amtrecut peste
perioada dificilã a înfiinþãrii (cu fondurilimitate, deficit de
personal, tehnicã neoperativã) ºiam reuºit sã ne îndreptãm cu
succes spre obiectivulprimordial – procesul de instrucþie.”
Aceastã ieºire în câmp a fost una reuºitã. Aici auvãzut
importanþa fiecãruia dintre ei în îndeplinirea cusucces a
misiunilor, cum se materializeazã în terenceea ce au gândit pe
hârtie, a crescut coeziunea grupu-lui la subunitãþi. În astfel de
ieºiri se face mai binetransferul de cunoºtinþe ºi sfaturi de la
cercetaºii„bãtrâni”, cei care au acumulat numeroºi ani de
expe-rienþã, cãtre cei mai tineri. Fiecare zi s-a axat pe
dez-voltarea ºi perfecþionarea deprinderilor militarilor în
utilizarea armamentului individual ºia celui de pe tehnica de
luptã, ºianume TAB-C 79, în câmpul tactic,prin executarea
tragerilor, atât pe timpde zi, cât ºi pe timp de noapte.
Adapta reº i improv iza þ i e
Cercetaºii de la 313 nu au uitatabilitãþile de supravieþuire în
naturãºi, având doar hranã rece la dispoziþie,au improvizat o
bucãtãrie, în care,dupã o lungã zi de trageri, au gãtit ofasole cu
costiþã mai ceva „ca lamama acasã”, care a fãcut deliciul
în-tregului personal participant.
A fost o „misiune” solicitantã pen-tru militari, prin programul
încãrcat,dar ºi din cauza condiþiilor dedesfãºurare, specifice de
altfel acesteiperioade a anului în poligoanele detrageri, ºi mã
refer aici la vegetaþiauscatã din poligon care a luat foc de câteva
ori, fãrã acrea însã probleme majore.
Activitãþile de acest gentrebuie sã se regãseascã câtmai des în
programul unuimilitar. Ieºirile în teren,confruntarea cu
diversesituaþii ºi în diferite condiþiifac mult mai eficient
proce-sul de instrucþie a unui cer-cetaº, ºi nu numai.
I n fo rmaþ i i„ la ca ld ”
Comandantul Batalionu-lui 313 Cercetare „Bure-bista”, domnul
locotenent-colonel Ionuþ Gheorghe nevorbeºte despre
activitãþileunitãþii de la începutul anu-lui ºi pânã în
prezent.
„Chiar dacã nu au fostmulte activitãþi desfãºurateîn afara
localitãþii de dislo-care la pace, cele pe care le-am executat în
apropiereacazãrmii au vizat în primul
rând realizarea coeziunii la nivelul grupei de cercetareºi la
cel al grupurilor de cercetare în dispozitiv.
În acest sens, s-au executat exerciþii de rezolvare aunei
situaþii tactice (STX) ºi exerciþii tactice în teren(FTX) care au
condus la implementarea unor proceduriabsolut necesare ducerii
acþiunilor militare. De aseme-nea, tragerile cu armamentul
individual ºi armamentulde pe TAB-C 79 au marcat momente importante
princare comandanþii de subunitãþi au reuºit sã verifice „lacald”
aptitudinile subor-donaþilor. La nivelulstatului major, au
fostexecutate douã exerciþii(STX ºi MAPEX), careau scos în relief
faptulcã „tinereþea” nu esteîntotdeauna suficientãpentru
desfãºurareaunor astfel de activitãþi.
Nu în ultimul rând,vreau sã amintesc parti-ciparea la
exerciþiulcondus de eºalonul su-perior - „„BBIICCAAZZ 1111””,dar ºi
la „„BBoolldd RRaavveenn”” ºi„„AAiirrlliifftt””, conduse
deRegimentul 1 OperaþiiSpeciale, situaþii în caremilitarii ºi-au
perfecþio-nat deprinderile de buniluptãtori ºi au luat con-tact cu
„duritatea” acþi-unilor directe executatede cei din structurile
deoperaþii speciale.”
Despre oamen i . . .În continuare, comandantul batalionului ne-a
pre-
cizat câteva aspecte referitoare la pregãtirea oamenilordin
subordine. „În etapa în care ne aflãm, indiferentcât de greu ar fi,
chiar ºi cei mai puþin experimentaþi,ºi mã refer aici la faptul cã
majoritatea S.G.V.-ilor dinbatalion nu au un an vechime în sistemul
militar, tre-
buie sã atingã anumite standarde. Este adevãrat cãoamenii se
cunosc mai bine în momentul în care seconfruntã cu situaþii-limitã.
Unii s-au comportatadmirabil, demonstrând cã experienþa îºi
spunecuvântul. Aº aminti aici exemplul oferit de plutonierul-major
Mihai Brâncoveanu împreunã cu echipa lui,care poate îndeplini, în
orice moment, orice misiune.Nu acelaºi lucru se poate afirma ºi
despre cei ce auvenit din promoþie în luna iunie, dar ceea ce
mãbucurã este faptul cã ei sunt pe o linie ascendentã,dornici de a
învãþa, acordând o importanþã deosebitãperfecþionãrii deprinderilor
de cercetaº.”
Celor care fac primii paºi pe acest drum bãtãtorit alcarierei
militare, domnul locotenent-colonel IonuþGheorghe le recomandã sã
punã mult suflet în tot ceeace fac. „Dacã vor veni la unitate doar
pentru cã suntangajaþii acesteia, nu vor face performanþã
niciodatã.Lucrurile cu adevãrat durabile se pot realiza doar
cuspirit de sacrificiu, cu multã dãruire ºi cu încredereacã ceea ce
faci conteazã ºi cã, dacã nu azi, poatemâine, vei ajunge în
vârf.”
Rea l i zã r i º i spe ran þeChiar dacã anul nu s-a sfârºit ºi
vremea analizelor
încã nu a venit, se pot trage câteva concluzii
privindactivitatea Batalionului 313 Cercetare „Burebista”.Anul 2011
a fost unul în care colectivul unitãþii a pri-mit forþe noi. La
acest moment, procentul de încadraresã zicem cã este aproape
complet. Efortul personaluluis-a concentrat pe dezvoltarea
spiritului de echipã lanivelul grupei, plutonului, pe
perfecþionarea unordeprinderi ºi acumularea cunoºtinþelor necesare
duceriiacþiunilor specifice. Ca ºi realizare, se poate amintifaptul
cã un procent de aproape 40% din întregul per-sonal a participat la
un curs de specialitate în acest an.De asemenea, amenajarea
parcului auto se mai poatetrece pe lista succeselor din acest
an.
Cu siguranþã, mai au multe lucruri de fãcut. ªtiu cutoþii acest
lucru ºi au prioritizate anumite activitãþi deinstrucþie. Aºteaptã
însã, cu speranþã în suflet, ca anulce vine sã fie unul în care
ceea ce îºi propun sã se ºiconcretizeze, pentru ca proiectele sã nu
rãmânã încre-menite, iar viaþa de cercetaº sã se axeze pe ceea ce
oface cu adevãrat atât de deosebitã, adicã pe instrucþie.
Sergent-major Codruþ MIEILÃ
C e r c e t a º i i , e l i t a A r m a t e i R o m â n i e
i
-
„Rusia va înceta sã fie o mare putere în ziua în care nu se va
mai interesa de Balcani!”
La sfârºitul celui de al Doilea Rãzboi Mondial, seconfirma
concepþia geopoliticã a lui Halford J.Mackinder, ca ºi aceea a
omologului sãu american, N.Spykman, în gândirea cãrora s-a
cristalizat ideea creãriiAlianþei Nord-Atlantice (NATO).
Directorul Facultãþii de Studii ale Relaþiilor Inter-naþionale
din Universitatea Yale, N. Spykman, a atrasatenþia asupra rolului
geostrategic al „þãrilor maritime”din Europa occidentalã ºi Asia,
care formeazã un fel deinel strâns în jurul URSS, interzicându-i
astfel accesuldirect la mãrile Sudului. În ceea ce-l priveºte
peMackinder, pentru care datele geomorfologice suntstrâns legate de
cele sociale ºi politice, el sublinia cã ocondiþie strategicã
prealabilã pentru supravieþuirea edifi-ciului politic ºi cultural
occidental, independent deregimul politic al „inimii” - Rusia -,
dar þinând cont deaptitudinea acesteia de a exersa o supremaþie
mondialã,era de a avea „un cap de pod în Franþa, un aeroprt
avan-sat în Marea Britanie, resurse umane formate, proviziiconstând
în produse agricole ºi industriale în SUA ºi înCanada”. Aceste
cuvinte, scrise în 1943, prevesteauefectiv crearea NATO, H.W.
Weigert analizând legãturageopoliticã ce unea cel mai profund NATO
de Europa înfelul urmãtor: „Zona vitalã care a fost leagãnul
istoric alconflictului se aflã la vest de graniþele apusene ale
URSSºi se contureazã într-o peninsulã de formã neregulatãcare este
continentul european. Observatorii de la Mos-cova constatã, cu
privire la Londra sau Washington, cãnaþiunile din aceastã zonã,
care se întinde de-a lungulþãrmurilor, cu toate cã nu sunt unite
politic, beneficiazãde unele avantaje fundamentale care decurg din
situaþialor geograficã. Aceste avantaje sunt datorate
concentrãriiºi creºterii populaþiei lor, bogãþiilor agricole ºi
industria-le. Aceste þãri, vãzute în ansamblu, formeazã zona
decoastã ºi controlul acesteia de o singurã putere ar antre-na
controlul întregii Eurasii ºi, drept urmare, suverani-tatea asupra
lumii”.
W. Chruchill care, dupã H. Kissinger, promova întâ-ietatea
tutelei engleze faþã de cea germanã, ar fi încre-dinþat
administrarea globului puterii maritime anglo-sa-xone de peste
Atlantic. În paralel, el a fost primul care aformulat ideea unei
uniuni europene, pe care o concepea„nediferenþiatã” geopolitic de
SUA. Destul de repede, to-tuºi, spirite geopolitice de mare
anvergurã din Occiden-tul maritim au ridicat problema de a cunoaºte
în cemãsurã procedura de unificare europeanã, în loc de aîntãri
modelul geopolitic anglo-saxon, nu numai cã arputea sã-l slãbeascã,
dar ar fi capabilã sã contribuie laactivarea concepþiei geopolitice
germane a luiHaushofer. De altfel, se pare cã modelul lui Haushofer
afost prezent în spiritul unor promotori francezi ai Uniu-nii
Europene, precum J. Monnet, care declara la începu-tul anilor `60:
„În ziua în care Germania se va reunifica,Franþa, prin influenþa sa
în sud ºi în special în Africa, îºiva apãra politic ºi economic
locul sãu de prim rang înrândul naþiunilor europene”. Pe scurt,
cine examineazãharta politicã constatã cã spaþiul controlat de
factorulanglo-saxon, din Africa de Sud pânã în Oceania, esteaproape
acela pe care îl controla Imperiul britanic laapogeul sãu, pânã la
declanºarea Primului Rãzboi Mon-dial. Cu o singurã excepþie,
Iranul, ce reprezintã o ches-tiune arzãtoare a politicii externe
americane ºi care a
început sã se apropie cu paºi mici de Occident. Pe baza celor
enunþate, Chestiunea Orientalã
pãstreazã încã multe dintre trãsãturile sale
tradiþionale,dobândind, de asemenea, unele noi, pe care le
vomprezenta în cele ce urmeazã.
Rusia continuã sã fie vãzutã de Occident (regrupatexcusiv în
NATO) ca „un adversar potenþial”. Este binesã reamintim cuprinsul
articolului 14 privind „concepþiastrategicã” a NATO, semnat de cei
16 ºefi de state mem-bre ale Alianþei Atlantice la Conferinþa de la
Roma, din7 ºi 8 noiembrie 1991: chiar în cadrul unei relaþii
neos-tile ºi a uneia de cooperare, capacitãþile militare ºi
con-centrarea resurselor de care dispune fosta Uniune Sovie-ticã,
inclusiv dimensiunea sa nuclearã, constituie încã unfactor esenþial
de care Alianþa ar trebui sã þinã cont pen-tru menþinerea
echilibrului strategic în Europa. Pe bazafaimosului contract pe
care Rusia l-a semnat cu Ucraina(iunie 1997), cea dintâi preia
patru cincimi din fosta flotãsovieticã a Mãrii Negre ºi ia în
arendã, pe o duratã de 20de ani, trei dintre cele patru porturi
principale ale Sevas-topolului ºi, de asemenea, o parte din
teritoriul din inte-riorul peninsulei. Mai mult, flota de rãzboi
rusã dispunede submarine care sunt apreciate a fi mai
„silenþioase”decât cele americane. Aceasta continuã sã
achiziþionezecontratorpiloare, cu sau fãrã propulsie nuclearã, dar
ºialte bastimente. Dupã cum a fost subliniat într-un studiupublicat
în revista italianã „Rivista Maritima”, în iunie1996, Rusia ºi-a
fixat drept obiectiv, în ciuda uriaºelorprobleme economice,
„crearea unui ansamblu de unitãþinavale, desigur de dimensiuni mai
reduse decât celecorespunzãtoare flotei sovietice, dar mai
echilibrat ºi înspecial asistate într-o mult mai mare mãsurã de o
struc-turã navalã ºi de un sprijin logistic pentru întreþinere
ºireparaþii, care sã-i garanteze o activitate operaþionalãmai
performantã”.
Rolul Turciei în cadrul Chestiunii Orientale nu semai menþine
decât parþial, graþie situaþiei sale de þarãriveranã la Marea
Neagrã. Cât despre situaþia geopoliticãa Turciei faþã de þãrile
producãtoare de petrol din Caucazºi Asia Centralã, care au cãpãtat
o importanþã vitalã, eaeste unilateralã. Mai întâi, concepþia
iniþialã a Occiden-tului faþã de strâmtori s-a schimbat radical,
funcþia fun-damentalã a acestora fiind aceea de a bloca accesul
ruºi-lor, fapt pentru care, în 1936, la Montreux, Occidentulle-a
autorizat bucuros turcilor controlul total. Dar dinmomentul în care
va începe exploatarea sistematicã azãcãmintelor de petrol din
Caucaz ºi Asia Centralã,Occidentul nu se va mai simþi în siguranþã
la ideea cã oþarã (în plus, o Turcie cu din ce în ce mai multe
proble-me) deþine ea singurã „dreptul naþional” ºi, în
special,capacitatea efectivã de a închide Strâmtorile când suntpuse
în joc „interesele sale vitale”, oricare ar fi sensul datacestui
termen.
Totuºi, în cadrul geopolitic al anilor ce vor veni - cumapare
deja cu claritate în urma conflictelor geostrategiceºi geoeconomice
care au izbucnit în regiunea petroliferãa Mãrii Caspice - îi rãmâne
Turciei rolul „natural” de astãvili o tentativã ruseascã ºi/sau
chinezeascã ºi, poatechiar iranianã (în cazul în care pânã la urmã
Iranul nu vaintra în sfera de influenþã occidentalã), pentru a
asiguracontrolul þãrilor asiatice producãtoare de petrol, de care
oleagã tradiþii culturale.
(The Oriental Question, Ioannis LOUCAS, 1998)Traducere ºi
adaptare dedr. Mircea SOREANU
M ântuitorul nostru Iisus Hristos zice înSfânta Evanghelie:
„Dacã vrea cinevasã vinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-ºi
iacrucea ºi sã-Mi urmeze Mie”. Astãzi vom vorbi des-pre deosebirea
crucilor prin care ne putem mântui pepãmânt. Vã amintim cã noi,
creºtinii, cinstim îndoitCrucea lui Hristos: crucea materialã,
vãzutã, pe care ocinstim, o sãrutãm ºi o purtãm ºi crucea
spiritualã careeste suferinþa pentru fapta bunã.
Dacã citim cu atenþie în Sfânta ºi dumnezeiascaScripturã vedem
cã semnul Crucii materiale s-a arãtatîn chip simbolic din cele mai
vechi timpuri. Astfel,vedem cã patriarhul Iacov a binecuvântat pe
fiii luiIosif cu mâinile sale în semnul Crucii.
Semnul Crucii vãzute a a fost prefigurat de þinereamâinilor lui
Moise la rugãciune în chipul crucii, întimpul luptei cu Amalec.
Crucea vãzutã, materialã, afost închipuitã tainic în Legea Veche ºi
semnul T, careîi apãrã de moarte pe cei ce îl aveau pe fruntea
lor.
Despre binecuvântarea Apostolilor, la înãlþarea Sala cer, ni se
spune: „Apoi i-a dus afarã spre Betaniaºi, ridicându-ªi mâinile
sale, i-a binecuvântat”.Apostolii, la fel, au hirotonit prin
binecuvântarea însemnul crucii diaconi, preoþi ºi episcopi prin
rugãciu-ne ºi punerea mânilor. Pentru acest fapt, Taina Preo-þiei
este numitã „puterea mâinilor preoþiei”. Tot prinrugãciune ºi prin
punerea mânilor în semnul crucii
împãrtãºeau Apostolii taina ungerii cu Sfântul Mir,numitã
„Pecetea Darului Sfântului Duh”.
Crucea nevãzutã, spiritualã ºi tainicã, pe care tre-buie s-o
purtãm cu toþii, aceasta este suferinþa ºi oste-neala noastrã la
lucrarea faptelor bune. Mântuitorulnostru Iisus Hristos care a
purtat crucea vãzutã peGolgota, cât ºi pe cea nevãzutã, a
suferinþelor pentru anoastrã mântuire, ne-a învãþat ºi pe noi sã
rãbdãmcrucea vieþii, zicând : „Cine rabdã pânã la sfãrºitacela se
va mântui”. Satana urãºte foarte mult semnulSfintei Cruci, cãci
Crucea este arma cea nebiruitã cucare Hristos l-a biruit ºi a golit
iadul. De aceea satanaîndeamnã pe cei rãtaciþi de la adevãr, adicã
pe sec-tanþii care îi slujesc lui, sã huleascã ºi sã urascã
crucealui Hristos. Cãci, precum câinele fuge de bãþul cu carea fost
lovit, tot aºa ºi diavolul fuge de Crucea lui Hris-tos care îi
aminteºte cã, prin ea, a fost lovit ºi biruit.
Adevãrul creºtin ortodox cinsteºte Crucea care s-asfinþit cu
mânile lui Hristos pe Golgota ºi se închinã eicu toatã evlavia ºi
smerenia. La fel cinsteºte ºi cruceacea nevãzutã a suferinþelor
vieþii în Hristos pe care arãbdat-o ºi Mântuitorul pânã la moarte,
ºi încã omoarte pe cruce. Credinciosul ortodox trebuie sã ºtiecã
acea cruce nevãzutã a suferinþelor Sale este demulte feluri ºi
fericit este acel creºtin care, cu credinþãîn Dumnezeu ºi cu multã
rãbdare, îºi duce cruceasuferinþelor pe pãmânt în dragostea lui
Hristos, spremântuirea sufletului sãu.
Dreptul Iov zice: „O luptã este viaþa omului pepãmânt”. Sfântul
Apostol Pavel zice: „În aceastãluptã mare, aveþi nevoie de
rãbdare”. Iar Mântuitorulnostru Iisus Hristos zice: „Întru rãbdarea
voastrã veþidobândi sufletele voastre”. De aceea suntem
datoripururi de a ne ruga la Preamilostivul Dumnezeu sã nedea
rãbdare în necazurile ºi suferinþele noastre, spre ane duce Crucea
pânã la sfârºit, cãci, fãrã de El, nu amputea face nimic. Dar sã
fim încredinþati cã Dum-nezeu, din a Sa nemãrginitã milã, nu lasã
pe om sã fieispitit mai presus de puterile lui.
Tot creºtinul care doreºte mântuirea sufletului sãueste dator sã
fie gata a suferi cu dragoste ºi cu rãbdaretoate necazurile,
scârbele ºi durerile vieþii îngãduitede Dumnezeu asupra omului
pentru mântuirea lui.Zice Sfântul Isaac Sirul: „Precum focul curãþã
aramade ruginã, aºa boala curãþã pãcatul omului”. Nicio-datã în
viaþã nu putem rãbda cât suntem datori pentrupãcatele noastre,
pentru a împãca dreptatea lui Dum-nezeu.
Cu adevãrat, toate în Hristos le putem, iar fãrã El,nimic. De
aceea suntem datori în toatã vremea ºi loculsã cerem milã ºi
ajutorul lui Dumnezeu ºi, cu credinþãºi nãdejde, sã aºteptãm
aducându-se aminte de cuvân-tul care zice: „Mântui-va Domnul
sufletele robilor Sãiºi nu vor greºi toþi cei ce nãdãjduiesc în
El”. AAmmiinn!!
Col.(r) ªtefan MITINCU
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie
2011Pagina 6
Istoria lumii ºi lumea istoriei
Ches t i unea Or ien ta lã
Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
Deosebirea crucilor în viaþa celor ce se mântuiesc
Lec þ ia de i s to r i e aCartea din vitrinã
Odinioarã în Vinþu de Jos
Concert Elisabeth LEONSKAJA la AteneuPe 27 noiembrie 2011, de la
ora 19:00, pe scena Ateneului
Român din Bucureºti, pianista Elisabeth Leonskaja va susþineun
recital pro bono. Cunoscuta interpretã chopinianã, câºtigã-toare a
concursurilor internaþionale ,,George Enescu”, ,,Mar-guerite Long”
ºi ,,Regina Elisabeta”, va interpreta ultimeletrei sonate pentru
pian compuse de Franz Schubert.
Artista, care a concertat ca solistã alãturi de toate
marileorchestre ale lumii, va susþine recitalul pentru un scop
nobil:renovarea muzeelor Minovici. Elisabeth Leonskaja a
vizitatcele douã muzee, vechi de 106, respectiv 70 de ani, situate
înnordul Bucureºtiului, în decembrie 2010.
Impresionatã de moºtenirea culturalã ºi socialã a
familieiMinovici, artista a decis ca banii obþinuþi din vânzarea
bilete-lor sã fie donaþi pentru renovarea celor douã muzee.
Preþul biletelor variazã între 100 ºi 300 de lei ºi pot
fiachiziþionate, în reþeaua Eventim ºi online pewww.eventim.ro.
R e p e r e c u l t u r a l e
Volumul „Odinioarã în Vinþu de Jos” continuã munca neo-bositului
domn Cristian Florin Bota, muncã începutã în 2009 cuvolumul
„Teiuºul de Odinioarã”.
„Fotografiile, cãrþile poºtale, docu-mentele care au stat la
baza întocmiriilucrãrii de faþã, mi-au redescoperit lo-curile
strãmoºilor mei direcþi, deoareceºi eu provin din familiile Cornea,
Su-ciu, Jurj ºi Bota, ceea ce a fãcut, pen-tru mine, din Vinþu de
Jos, o localitatecu adevãrat dragã inimii mele.
Dincolo de implicarea afectivã,timp de câþiva ani, am adunat o
bogatãcolecþie de cãrþi poºtale, documente,unele încã netraduse în
limba românã,fotografii ºi mãrturii ale trecutuluivinþenilor”,
scrie Cristian Florin Botaîn prefaþa volumului.
TransfãgãrãºanulJoi, 10 noiembrie 2011, în cadrul adunãrii
festive prilejuite de
aniversarea a 20 de ani de la reluarea activitãþii Asociaþiei
Naþio-nale Cultul Eroilor, desfãºuratã la Centrul Eparhial
RâmnicuVâlcea, a avut loc lansarea oficiala a volumului
foto-documen-tar, cu titlul ,,Transfãgãrãºanul, marea aplicaþie a
geniºtilorromâni, la 35 de ani de la inaugurare”, scris de prof.
Eugen
Petrescu, în memoria EROILORGENIªTI cãzuþi în lupta cu
naturapentru edificarea acestei opere strate-gice, turistice ºi
economice de impor-tanþã naþionalã. În paginile cãrþii seregãsesc
numele unor oameni deose-biþi, comandanþi ai armei geniu.Totodatã,
revedem actiunile Regi-mentuluzi 1 Geniu ,,Alexandru IoanCuza” -
artizanul Sectorului de Sud,Arefu - intrarea în Tunelul
Bâlea,instituþia militarã de specialitate carea ,,deschis porþile
ºi a fãcut botezulmarelui drum”.
-
Interviu pentru un nou job☺
- De ce ai pãrãsit ultimul loc demuncã?
Rãspuns adevãrat: Pentru cã eranasol.
Recomandare: Simþeam cã nu îmiputeam folosi la maximum
capacitateaºi cunoºtinþele.
☺- Care sunt defectele tale cele mai
mari?Rãspuns adevãrat: Nu mã pot con-
centra mai mult de cinci minute, nuaccept autoritatea ºi am
tendinþa sã
adorm la birou.Recomandare: Muncesc prea mult.
Nu pot sã mã opresc, tot timpul trebuiesã fac ceva.
☺- Vãd cã ai schimbat cam multe
slujbe într-o perioadã destul de scurtã.De ce crezi cã la noi ai
rãmâne maimult decât ai rãmas la alþii?
Rãspuns adevãrat: Patronii mei depânã acum aveau cu toþii un
fix, sã-ipãstreze doar pe cei competenþi.
Recomandare: Am ajuns la acelpunct în carierã în care am obosit
sã mãtot mut de colo-colo. Vreau cu adevãrat
sã fiu parte dintr-o echipã, unde pot sã-mi aduc contribuþia pe
termen lung.
☺- Cum te descurci cu schimbarea?Rãspuns adevãrat: Mã schimb
în
fiecare zi, cu excepþia zilelor în care numai am lenjerie
curatã.
Recomandare: Cred cã ºtie toatã lu-mea cã, astãzi, singura
constantã esteschimbarea. Mã bazez pe asta.
☺- Cum te înþelegi cu ceilalþi?Rãspuns adevãrat: Îmi plac
oame-
nii, atâta timp cât nu am de-a face cu ei.Recomandare: Cred cã
relaþiile in-
terpersonale cu colegii sunt dintre celemai plãcute aspecte ale
slujbei.
Urmele unei ºopârle preistorice, descoperite în Turcia
Paleontologii francezi au descoperit în Turcia am-prentele
labelor unei ºopârle de acum 280 de milioane deani, care permite
obþinerea de noi informaþii despre evo-luþia reptilelor, înainte de
apariþia dinozaurilor.
Aceastã descoperire a fost fãcutã din purã întâmpla-re, în
cursul unei campanii de prospectare a terenurilordin Cakras, o micã
staþiune balnearã de la Marea Neagrã.Rãsturnând o rocã mare,
cercetãtorul franco-turc SevketSen, organizatorul expediþiei, a
remarcat niºte urme cu-rioase, cu o lungime de doar câþiva
centimetri.
Dupã compararea cu alteamprente descoperite înSUA, Franþa,
Maroc, cercetã-torii au stabilit cã este vorbade urmele unei mici
reptilevechi de 280 de milioane deani, despre care nu se ºtia cãar
fi trãit în aceastã parte alumii. Reptila, de dimensiu-nea unui mic
varan, a trãit pe
Terra cu aproximativ 60 de milioane de ani înainte deapariþia
primilor dinozauri.
Descoperirea din Turcia este o dovadã a faptului cãaceastã
specie era deja rãspânditã pe ansamblul porþiu-nilor de uscat numit
Pangeea - supercontinent care aexistat în urmã cu 359 - 200 de
milioane de ani.
„Prezenþa urmelor în aceastã zonã a lumii este foar-te
importantã: ele fac legãtura între reptilele din vestulºi cele din
estul Pangeei”, a spus Jean-Sébastien Steyer.
Fosilele de plante descoperite în apropierea acestoramprente
sugereazã cã pe atunci climatul era cald ºiumed, fapt care ar fi
putut contribui la rãspândirea aces-tor reptile.
Bivolul pitic de apãBivolul pitic de apã sau Tamaraw popula
într-un nu-
mãr impresionant insula Mindoro din Filipine, pe carebãºtinaºii
o numeau „pãmântul tamaraw-urilor”. Înprezent, se estimeazã cã, din
populaþia de peste 10.000de exemplare existente acum un secol, au
mai rãmasnumai 100. Începând din anul 1996, Uniunea Internaþio-nalã
pentru Conservarea Naturii a luat decizia de ainclude aceastã
specie pe lista animalelor aflate pe calede dispariþie.
Acest mic bivol sãlbatic a fost descoperit în anul1888, fiind
studiat pentru prima oarã de cãtre zoologulfrancez Pierre Heude.
Cântãreºte aproximativ 300kg.,lungimea corpului este de cca. 2m,
iar coada mãsoarãpânã la 60cm. Membrii acestei specii sunt scunzi
ºi înde-saþi. Corpul lor voluminos ºi picioarele scurte le
conferãun aspect ghemuit. Exemplarele adulte au pielea acope-ritã
cu pãr de culoaremaro închis, cu nu-anþe de gri. Pe
parteainterioarã a copitelormembrelor anterioa-re prezintã pete
deculoare albã, asemã-nãtoare celor ale bi-volului-caprã. Faþaare
aceeaºi culoareca ºi corpul, majoritatea membrilor având douã pete
deculoare gri spre alb, care încep din partea interioarã aochilor
ºi se continuã pânã spre coarne. Botul este aco-perit de piele
neagrã. Ambele sexe prezintã coarne înforma de V.
Bivolii Tamaraw au o duratã de viaþã de pânã la 25de ani.
Preferã pãdurile dese ale insulei Mindoro, fiindatraºi de apele din
apropiere, în care le place sã se tãvã-leascã. Sunt considerate a
fi animale agresive, fapt ce adeterminat ºi vânarea lor excesivã
ºi, implicit, diminua-rea drasticã a numãrului de exemplare.
Balena beluga, Albã ca ZãpadaBalena beluga, albã ca zãpada, al
cãrei nume ºtiinþi-
fic - Delphinapterus leucas - se traduce prin „delfin albfãrã
aripi”, este un mamifer unic al apelor sub-arctice,caracteristicile
distinctive - culoarea ºi fruntea proemi-nentã - fãcând-o uºor de
diferenþiat de restul animalelor.
Beluga, cunoscutã ºi sub denumirea de balena albã,este una
dintre cele mai mici balene cu dinþi din apelereci ale oceanului
Arctic. Adesea, în timpul celor maireci luni ale anului, populeazã
apele de micã adâncimedin zonele de coastã; se adunã, de asemenea,
în estuarelecu apã dulce ºi caldã, dar ºi în bazinele râurilor.
Aspec-tul fizic al balenei beluga este fascinant: zona capului
este foarte rotunjitã, cuo þeastã proeminentã ºiun bot scurt ºi
lat. Trã-sãtura cea mai notabilãpe care o are, compa-rativ cu alte
specii, es-te lipsa înotãtoarei fi-nale, în locul cãreiaare o coamã
dorsalã în-gustã. Motivul acestei
schimbãri fascinante de anatomie este de a permite bale-nei sã
înoate graþios sub stratul de gheaþã. Beluga mã-soarã de la 3 pânã
la 5 metri lungime ºi are o greutatemedie de 1,6 tone. Numele
balenei „beluga” vine de laaspectul sãu frumos, termenul derivând
de la cuvântul„belukah”, care înseamnã alb.
ssuurrssaa:: wwwwww..ssttiiiinnttaa..rroo
MOZAICCurierul ARMATEINr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011 Pagina
7
Aparat foto D7000Dispunând de tehnologii de imagi-
ne de top într-un corp extrem de porta-bil, D7000 marcheazão
nouã erã în flexibili-tatea creativã. Destulde solid pentru a
cãlã-tori oriunde ºi sufici-ent de puternic pentrua face faþã
oricãrei si-tuaþii, gama sa defuncþii avansate va sa-tisface orice
fotografpregãtit sã îºi dezvolteabilitãþile. Dacã foto-grafia este
pasiunea dumneavoastrã,acesta este aparatul foto D-SLR decare aveþi
nevoie.
Senzorul de imagine CMOS în for-mat DX de 16,2 megapixeli
asigurãimagini fidele realitãþii, în culori in-tense, cu zgomot
redus ºi gradaþii lineale tonurilor. Sensibilitate la luminãISO
ridicatã (100-6.400) - se poateextinde pânã la 25.600,
utilizândsetarea Hi2. Motor EXPEED 2 deprocesare a imaginii:
optimizeazãtehnologiile aparatului foto pentruperformanþã
superioarã ºi calitate ma-ximã a imaginii, cu consum minim
deenergie. Design durabil: utilizeazãcapace superior ºi posterior
durabile,dar uºoare, din aliaj de magneziu ºiîmbinãri etanºate
împotriva acþiunilorde mediu pentru a proteja aparatulfoto de praf
ºi umezealã. Fantã dublãpentru carduri de memorie SD: pen-tru
flexibilitate de fotografiere mãritã.Sistem de focalizare automatã
extremde clar: cu 39 de puncte, cu nouã sen-zori de tip încruciºat
în centru. Oferãfocalizare rapidã ºi precisã în întregulcadru.
Senzor de mãsurare RGB de2016 pixeli: asigurã mãsurare extremde
corectã pentru expunere exactã ºi
oferã informaþii precise Sistemului derecunoaºtere a scenei,
care optimizea-zã expunerea, focalizarea ºi balansul
de alb imediat îna-inte de eliberareadeclanºatorulu ipentru
imagini clardefinite.
Rãspuns rapid:dispune de o peri-oadã de pornireaproape
instanta-nee ºi decalaj deeliberare a declan-ºatorului de apro-
ximativ 0,052 secunde.D-Movie - filme full HD (1920 x
1080): un buton dedicat de înregis-trare vã permite
înregistrarea instanta-nee a unor filme frumoase de înaltãdefiniþie
(HD). Modul AF-F pãstreazãîntregul cadru în focalizare în timp
ceînregistraþi ºi aparatul foto este com-patibil cu un microfon
extern pentru aputea înregistra sunet stereode calitate. Funcþii
simple deeditare vã permite sã editaþifilmele în aparatul foto.
Monitorul LCD mare, deînaltã rezoluþie, de 7,5 cm (3inci) cu
920.000 puncte, cu sti-clã întãritã, permite vizualiza-rea facilã a
informaþiilor esen-þiale oferite de aparatul foto ºiasigurã
vizualizarea ºi editareaplãcutã a fotografiilor ºi filme-lor
dumneavoastrã
Laptop Dell InspironN5040,
puternic si accesibilLaptopul Dell Inspiron N5040 vã
permite sã rãmâneþi conectat cu prie-tenii ºi sã vã distraþi
oriunde ºi ori-când. Acesta are un design foarte plã-
cut cu un negru mat care nu permiteimprimarea amprentelor. Dell
Inspi-ron N5040 este echipat cu un displayLCD LED de 15,6 inch cu
rezoluþia de1366x768 pixeli ºi un procesor IntelCore i3 380M ce
ruleazã la frecvenþade 2.530 MHz.
De asemenea, pentru a veni în aju-torul performanþei, laptopul
dispunede 4GB de memorie RAM DDR3 ceruleazã la frecvenþa de
1.333MHz.Capacitatea maximã suportatã este de8GB memorie RAM.
Pentru stocarea tuturor fiºierelor ºidocumentelor dumneavoastrã,
N5040vine cu un hard disk cu o capacitate destocare de pânã la
500GB ce oferã oviteza de rotaþie de 5.400 rpm.
Referitor la placa video, nu vãaºteptaþi la mare lucru, deoarece
DellInspiron N5040 vine împreunã cu oplacã video integratã Intel HD
Gra-phics.
Producãtorul a ales sã livreze acestlaptop fãrãsistem de
ope-rare, oferindastfel utiliza-torului liber-tatea de aalege
OS-ulpreferat.
Alte ca-racteristici aleDell InspironN5040 includ
DVD-RW, douã difuzoare audio de4W, camerã web 03 megapixeli,
citi-tor de carduri, ieºire audio, VGA, portRJ-45, microfon,HDMI,
3x USB 2.0,LAN, Wireless 802.11 b/g/n ºi obaterie cu 6 celule. Din
pãcate, nuoferã ºi o tastaturã numericã, unii uti-lizatori simþind
nevoie unei astfel detaste.
(sursa: www.stiriit.ro)
DE LA LUME ADUNATE...
N o u t ã þ i î n l u m e a I T
Cei care îºi întrebuinþeazã rãutimpul sunt cei dintâi care
seplâng de scurtimea lui.
Nimic nu este mai de preþuitdecât valoarea zilei.
Puþini oameni ºtiu sã fie bã-trâni.
Nu este lucru înþelept sã spui:„voi trãi”; viaþa de mâine
esteprea târzie – trãieºte azi!
Pierderea de timp este cea maiireparabilã ºi tocmai ea esteaceea
care pricinuieºte cel maipuþin.
Ceea ce n-a avut loc nicioda-tã, poate avea loc mâine.
Mereu ne gândim cum vomtrãi ºi niciodatã nu trãim înprezent.
Când îþi propui un scop, tim-pul, în loc sã creascã, scade.
Pentru mulþi, viitorul visat nueste adesea decât reîntoarcerea
laun trecut idealizat.
Sentimentele nobile duse pânãla exagerare dau aproape
acelaºirezultat ca ºi marile vicii.
Fiecare lucru are frumuseþealui, dar nu oricine o vede.
Selecþie realizatã de Col.(r) ªtefan MITINCU
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
* La naºtere, crevetele este mascul, apoi, pe mãsurã ce creºte,
devine femelã?* Un cameleon orb este perfect capabil sã-ºi schimbe
culoarea în concordanþã
cu mediul înconjurãtor?* Elefantul este singurul animal cu 4
genunchi, iar toþi urºii polari sunt stân-
gaci?* În Florida, este interzis sã arunci ceva dintr-o maºinã
în miºcare, exceptând
apa ºi gãinile vii?* Leul este singura felinã mare ce poate
toarce?* Peºtii de apã sãratã beau apã, iar cei de apã dulce, nu?*
Durata de viaþã a unei papile gustative este de 10 zile?* Bãrbaþii
au de ºase ori mai multe ºanse sã fie loviþi de fulger decât
femeile?* Este anatomic imposibil sã-þi lingi cotul? Cu toate
acestea, 75% dintre cei
ce aflã încearcã sã-ºi atingã cotul cu limba.* În topul
obiectelor cu care se îneacã americanii, scobitoarea este pe
primul
loc?* Nimeni nu ºtie unde este îngropat Mozart?* Palatul
Buckingham are 602 de încãperi?* Hârtia a fost inventatã în secolul
al II-lea de cãtre un eunuc chinez?* În Peru nu existã WC-uri
publice?* Întregul nume al oraºului Los Angeles este: El Pueblo de
Nuestra Serona
la Reina de Los Angeles de Porciuncula?* Sângele homarului este
albastru deschis?* Scaunul electric a fost inventat de un dentist?*
Toate lebedele din Anglia sunt proprietatea Reginei?* Pinguinul
este singura pasãre care poate înota, dar care nu poate zbura?*
Viteza cu care zboarã mingiile pe o masã de ping-pong este de
aproxima-
tiv 160 km/h?* Winston Churchill a fost nãscut într-o toaletã a
femeilor în timpul unui
dans?* Amprentele ursilor koala nu se pot distinge de cele umane
ºi pot fi confun-
date la locul unei crime?sursa: www.romaniaforum.ro
ªª tt ii aa þþ ii cc ãã .. .. ..
-
CMYK CMYK
INTERACTIVCurierul ARMATEI
Nr. 21 (324) din 15 noiembrie 2011Pagina 8
P o s t u r i d e r a d i o î n A f g a n i s t a n
R ata scãzutã a alfabe-tizãrii în Afganistan,10% bãrbaþii, 2%
femeile, aimpus din partea forþelor coa-liþiei un efort în vederea
alfabe-tizãrii prin utilizarea RIAB-urilor (radio in a box).
Progra-
mul este conceput de R.C. South. Compartimentulcare coordoneazã
ºi gestioneazã activitatea la nivelulprovinciei Zabul este
structura de operaþii psiho-logice.
Pe calea nevãzutã a undelorRadioul este mijlocul de bazã prin
care struc-
tura de operaþii psihologice a Elementului deComandã ºi Control
din cadrul Combined TeamZabul, asigurat de cãtre comandamentul
Brigãzii1 Mecanizate „Argedava”, transmite mesajeledorite cãtre
populaþia afganã. Prin intermediulradioului, autoritãþile locale ºi
comandanþiiANSF (Forþele Naþionale de Securitate aleAfganistanului)
au posibilitatea sã comunice cupopulaþia pe scarã largã ºi, din
acest punct devedere, reprezintã un mijloc extrem de importantla
îndemâna acestora.
La nivelul provinciei Zabul, elementul desprijin operaþii
psihologice, care este încadrat cumilitari de la Centrul de
operaþii psihologice,condus de cãtre locotenent-colonelul
MarianViºan, furnizeazã mesaje pentru posturile deradio manageriate
de Combined Team Zabul.Aceste mesaje sunt realizate de specialiºti
dincadrul elementului de sprijin operaþii psihologiceºi verificate
de cãtre structura de profil apartenerului american, Operaþii
Informaþionale.Traducerea se realizeazã în limba pashtu
ºimaterialele sunt editate în format audio pentru aputea fi
difuzate pe posturile de radio. Este o muncãlaborioasã care
necesitã efort, fiecare mesaj pre-supunând un timp îndelungat pânã
ajunge la formafinalã ºi este necesarã angrenarea mai multe
per-soane la realizarea lui.
Maiorul Cristian Guiu este unul dintre cei care seocupã de
procesarea informaþiilor în format audio.
„Elementul de sprijin operaþii psihologice rea-lizeazã mesaje
care se încadreazã în programelespecifice domeniului de activitate
a strucrurii maisus amintite, care ruleazã pe fiecare linie de
efort,þinând cont de prioritãþile dintr-o anumitã perioadã.Pentru
întocmirea mesajuluise analizeazã, se interpretea-zã ºi se
evalueazã situaþia înscopul realizãrii unui conþi-nut care sã
sprijine eficientobiectivele propuse.”
Difuzare prin diseminare
În continuare, mesajelesunt realizate cu mijloaceletehnice din
dotarea Elemen-tului de sprijin operaþii psiho-logice de cãtre
plutonierul-adjutant principal Dan Floreaºi sunt mai apoi
diseminatecãtre fiecare post de radio,prin mijloacele de
comunica-þii din cadrul CombinedTeam Zabul. Programareamesajelor
pentru a fi trans-mise publicului þintã pe caleaundelor este
atributul opera-torilor de la fiecare post deradio, iar aceastã
programarese realizeazã conform indica-þiilor specialiºtilor din
cadrulElementului de sprijin operaþii psihologice
transmisemanagerilor de program.
Vocea Shah JoyÎn districtul Shah Joy,
Batalionul 495 Infanterie„Cãpitan ªtefan Soverth” dis-pune de un
post de radio, in-stalat în FOB Bullard, operatºi manageriat de
personal din
cadrul unitãþii. Managerul acestuia este locotenentulCornel
Trifu, care ne-a transmis câteva date desprefuncþionarea
postului.
„Denumirea punctului nostru de lucru esteVocea Shah Joy ºi
reprezintã singurul post de radiodin localitatea afganã, care poate
fi recepþionat ºi însatele din împrejurimi. Pentru realizarea
progra-mului conceput de R.C. South, referitor la alfabeti-zarea
populaþiei, RLP (Radio Literacy Program), aufost distribuite
populaþiei aparate de radio ºi cãrþi
speciale cu ajutorul cãrora localnicii pot învãþa sãscrie ºi sã
citeascã, ascultând cursurile transmise depostul de radio Vocea
Shah Joy.
Aceste cursuri sunt transmise în fiecare zi, în di-ferite
intervale orare, astfel încât sã poatã firecepþionate ºi ascultate
de toatã populaþia localã.”
Caporalul Mihai Muºat este militarul care se ocu-pã efectiv de
transmiterea emisiunilor radio ºi aces-ta, în dorinþa de a ne
familiariza cu ceea ce pre-supune lucrul în acest domeniu, ne-a
dezvãluit:
„Postul de radio emite pâna la distanþa de 25 dekilometri, pe
frecvenþa de 90 MHz, între orele 08:00
ºi 23:00. Principala mea activitate la acest post deradio este
de a asigura buna funcþionare a progra-mului. Prin intermediul lui,
transmitem emisiuni dindiferite domenii, din care amintesc:
educaþia, sãnã-tatea, istoria poporului afgan, muzicã ºi
mesajetransmise de cãtre Guvernul Republicii IslamiceAfganistan, de
Forþele Naþionale de Securitate aleAfganistanului ºi de Forþa
Internaþionalã de Asis-tenþã pentru Securitate. Mesajele sunt
primite de laCombined Team Zabul ºi sunt introduse într-un pro-
gram numit Zara, care inter-caleazã aceste mesaje cumuzicã.”
Pentru copii,pentru viitor...
Pentru funcþionarea pro-gramului de alfabetizare prin
intermediul radioului,militarii Batalionului 495 Infanterie
„Cãpitan ªtefanSoverth” au organizat misiuni de angajare a
liderilor
locali în localitãþileîn care poate firecepþionat postulde radio
VoceaShah Joy. Principa-lul scop al acestorîntrevederi este dea-i
convinge cãacest program estede un real ajutor ºicã, prin
intermediullui, se poate asigu-ra o minimã educa-þie, în special
copii-lor. Importanþa luivine ºi din faptul cãîn majoritatea
loca-litãþilor nu suntºcoli, iar localnicii,privind spre viitorºi
înþelegând im-portanþa dezvoltãriiculturale, doresc sãle ofere
copiilor lorun mimim de edu-caþie, deoarece a-ceºtia sunt cei
ce
vor avea resursele necesare pentru un viitor mai bun.În momentul
de faþã, singura modalitate de a mergela ºcoalã este de a strãbate
kilometri întregi pânã lacea mai apropiatã instituþie de
învãþãmânt, iar lipsaresurselor financiare i-a obligat pe pãrinþii
afgani sã-ºi þinã copiii acasã, privându-i de puterea pe care þi-o
oferã cunoaºterea. Este trist faptul cã generaþia,care ar putea
avea un cuvânt de spus peste câþiva ani,nu ºtie nici mãcar sã scrie
sau sã citeascã.
În concluzie, lipsa banilor, lipsa rechizitelor sau aoricãror
mijloace de formare fac acest program sã fiede un real folos.
Sprijin pe frecvenþã radioÎn provincia Zabul, contingentul
românesc
mai dispune de încã trei posturi de radio. Unuldintre ele este
Vocea Mescall, gestionat deBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, ce
trans-mite din FOB-ul Mescall; i se alãturã VoceaSurrie, gestionat
de Echipa Operaþionalã deConsiliere ºi Legãturã tip sprijin de
luptã, cetransmite din FOB-ul Wolverine, ºi VoceaShamulzai,
gestionat de Echipa Operaþionalã deConsiliere ºi Legãturã nr. 2, ce
transmite dinFOB-ul Shamulzai, acoperind astfel o importan-tã zonã
afganã.
Se pare cã misiunea militarilor români înteatrul de operaþii
Afganistan depãºeºte oare-cum aria responsabilitãþilor ce derivã
din luptaarmatã, „atacând” ºi zona culturalã. Nu este osarcinã
uºoarã sã-i faci pe localnici sã uite, chiarºi pentru o clipã, de
problemele pe care leimplicã un conflict continuu ºi violent ºi sã
fiedornici sã-ºi dezvolte cunoºtinþele pentru a puteaprivi, dincolo
de TAB-uri ºi mitraliere, spre oviitoare posibilã atmosferã
nebruiatã de explozii.
Desigur cã nimeni nu se aºteapã ca rezul-tatele sã fie imediate
ºi ca situaþia sã se schimbepeste noapte, dar sunt convinºi cã,
prin perseve-
renþã, rezultatele pot fi pozitive.ªi poate cã, într-un viitor
nuprea îndepãrtat, Afganistanulva ajunge sã nu mai aibãnevoie de
asistenþã internaþion-alã pentru gestionarea prob-lemelor interne,
devenind unstat în care copiii pot aveacopilãrie ºi o perspectivã
maibunã. (n.r.)
Paginã real izatã de maiorul Sorin CONSTANTINESCU
Locotenent Cornel TRIFU
Caporal Mihai MUªAT