-
În perioada 08-19oc tombrie, la Centrulde Instruire pentruLup tă
din PoligonulSmâr dan, aproximativ1.000 de militari şipeste 200 de
mijloaceteh nice din Brigada282 Mecanizată „Uni-rea Principatelor”
au desfăşurat un exer ciţiu multinaţio-nal complex, cu trupe în
teren - Justice Sword 18. Pelân gă personalul brigăzii, au fost
angrenaţi în activitateşi militari din armata Statelor Unite ale
Ame ricii şi dinRe publica Moldova, sprijiniţi de aeronave din ca
drulFor ţelor Aeriene Române.
Curierul
ARMATEI
„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)
w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o
REPERE ÎN COTIDIAN
Justice Sword 18
Subofiţerul/ Soldatul anului 2018
Ca urmare a unor regrupări de forţe şi mijloace, însea ra zilei
de 30 ianuarie/12 februarie în zona Văl co vu -
lui erau dislocatela Periprava - do -uă baterii de 127mm, o
baterie de75 mm, o bateriede 120 mm de lafor ţele navale, 3com
panii de de -bar care, 1 compa -nie..
Anul XX nr . 20 (482) l 31 octombrie 2018 l 8 pagini l 1 leu
În perioada 8-11 octombrie, în gar ni zoa na Predeal,s-a
desfăşurat competiţia Su bofiţerul/ Soldatul Anului2018, etapa pe
mari uni -tăţi şi unităţi subordona -te Sta tu lui Major al For -ţe
lor Terestre, gazdăfiind Batalionul 21 Vâ -nă tori de Munte „Gene
-ral Leonard Mo ciul -schi”. Compe ti ţia are cascop identificarea,
re -com pensa rea, promo va -rea celor mai bine pre gă -tiţi mi
litari...
Armata română şi Unirea Basarabiei cu România
KAKI 100%
În ziua de 19 octombrie, militarii Batalionului 2 In -fan terie
„Călugăreni” au primit vizita elevilor de la Li -ce ul Teoretic
Naţional, în cadrul proiectului „Armata, oşcoa lă altfel”,
activitate desfăşurată la iniţiativa Di rec -ţi ei de Informare şi
Relaţii Publice a Ministerului Apără-rii Naţionale, în parteneriat
cu Ministerul EducaţieiNa ţio nale, încădin anul 2012.Cei mici au
fostini ţi aţi în ABC-ul mi li tar decătre militariiba ta l ionulu
i ,fiind, pentru în -ce put...
Ar ip i pentru v i i to r
LECÞIA DE ISTORIE
MOZAIC
ACTUALITATE
Alchimia vindecării
C M Y K
Savanţii de la Salk Institute au dezvoltat o tehnică cecon
verteşte direct celulele unei răni deschise în noi celu-le ale
pielii. Abordarea se bazează pe reprogramarea ce -lu lelor la
starea de celule stem şi poate fi utilă pentruvin decarea rănilor
lani velul pielii, pentrucontra cararea efecte-lor îmbătrânirii (ri
-duri) şi pentru o în ţe -le gere mai bună acan cerului de
piele.,,Ob ser vaţiile con sti -tu ie o demonstrare aprin cipiului
pen trure generarea...
-
După aproape şapte săptămâni de la începerea pregă tiriipentru
misiune, programul de instruire al infanteriştilor gă -lă ţeni a
evoluat progresiv, de la nivel individ, la nivel grupăşi pluton,
vizând, în principal, interacţiunea specifică la ni -vel de
structură şi micro-structură, familiarizarea cu si tua -ţia actuală
a Afganistanului şi procedurile de operare speci -fi ce teatrului
de operaţii.
În această săptămână, în baza de instrucţie a batalionu-lui,
militarii sunt evaluaţi la etapa de instruire de nivel plu-ton.
Aceştia desfăşoară exerciţii tactice în teren (FTX), pla-nificate
după un scenariu fictiv, adaptat mediului din teatrul
de operaţii Afga-nistan. Incidentelesi mulate de celulaOPFOR
(opositefor ces) a detaşa-mentului, au sco-pul de a testa mo -dul
de reacţie almi litarilor. Pentruco mandanţii desu bunităţi,
aceste
exer ciţii constituie un bun prilej de a face o evaluare
obiec-tivă a nivelului de performanţă atins.
Experienţa infanteriştilor gălăţeni, dobândită de-a lun-gul
celor trei misiuni executate în teatrele de operaţii esteva loroasă
şi constituie o bază de plecare în dezvoltareaapti tudinilor
necesare îndeplinirii misiunii, şi că nu va fideloc uşoară.
Comandantulba talio nu lui a ţi -nut să subliniezero lul de ci
siv pecare îl are fie caremi li tar din de ta -şa ment în
atinge-rea obiectivelorde operaţionali-zare. Batalionul
de Infanterie Protecţia Forţei funcţionează ca o entitate,
încare cea mai preţioasă resursă pentru îndeplinirea misiuniio
constituie militarul. Pornind de la această premisă, ,,tre-buie să
ne antrenăm cu eficienţă, să fim receptivi şi des -chişi spre nou
şi, ceea ce este cel mai important, să ne ur -mă rim
disponibilitatea spre efort”, a precizat comandantulba talionului,
locotenent-colonelul Ilie Melinte.
Pentru militarii Batalionului 300 Protecţia Forţei ,,Sfân-tul
Andrei” urmează o perioadă de pregătire din ce mai in -ten să, care
se va definitiva cu un exerciţiu de repetare a mi -si unii (MRE) în
cadrul Centrului de Instruire pentru Luptăal Forţelor Terestre
,,Getica” din Cincu, în urma căruia vafi evaluat nivelul de
pregătire al întregii struc turi.
La sfârşitul perioadei de pregătire, Batalionul 300 Pro-tecţia
Forţei ,,Sfântul Andrei” va fi gata să acţioneze în ca -drul
misiunii NATO ,,Resolute Support”, pentru asigurareapro tecţiei
forţei în Baza Militară Kandahar.
Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN Foto: plutonier-major Dan VEREŞ
ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.20 (482) din 31 octombrie
2018Pagina 2
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor
depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente
la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu
rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli
caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre
U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va
specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma
depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul
deplatã.
Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax:
021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail:
[email protected]; [email protected]
A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub
semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în
vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se
înapoiazã.
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe
taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei
apariþiei.
Secretariat tehnic de redacţie
Plt. adj. Marian Duţă(tehnoredactor)
Plt. Cristian Aldescu (corespondenţă - expediţie)
int. 1002/ 249
Tipografia U.M. 01295
Plt. adj. Paul Ioniţă
Cap. Ionuţ Creţu
Redactor-şef
Col. Ion Papaleţ int. 1002/ 249
Secretar de redacţie
int. 1002/ 249
Redactori
Plt.adj. Dragoş IordanaCristina Fratu
Daniela Dumitraşcu
int. 1002/ 249
ISSN 1582-1269
B 51618C 443 / 2018
lMOSCOVA - Rusia susţine că un avion de recunoaştereame rican a
dirijat dronele care au atacat baza rusească dinHmei mim. Un avion
de recunoaştere american de tipul Posei-don-8 a dirijat dronele
care au atacat recent baza aeriană ruseascădin Hmeimim, provincia
Latakia (nord-vestul Siriei), a declaratmi nistrul Apărării adjunct
al Rusiei, general-colonelul AleksandrFo min, citat de agenţia de
presă TASS. „13 drone au înaintatîntr-o singură formaţie de luptă,
fiind dirijate printr-o comandăuni că. În acest timp, un avion de
recunoaştere american Posei-don-8 a patrulat deasupra Mării
Mediterane în decurs de opt ore.Toate aceste lucruri trebuie
oprite, pentru a nu ne lupta apoi cu ar -me de înaltă tehnologie
ale teroriştilor şi terorişti foarte bine echi -paţi. Dotarea lor
cu echipamente de înaltă tehnologie trebuie săîn ceteze”, a
declarat generalul rus. Ministerul Apărării rus comu-nicase în ia
nua rie că rebeli din Siria au folosit 13 drone cuexplozibili în
timpul unui atac asupra bazei aeriene Hmeimim şia centrului de men
tenanţă al flotei ruse din Tartus.lOSLO-NATO îşi etalează for ţa în
faţa Rusiei prin manevre-gigant.NATO dă startul în Nor vegia celor
mai vaste manevre militare dela sfârşitul Răz bo iu lui Rece, un
mod de a aminti Rusiei solidari-tatea Aliaţilor în ciu da
îndoielilor insuflate de preşedintele amer-ican Donald Trump,
relatează France Presse. Aproximativ 50.000de militari, 10.000 de
vehicule, 65 de nave şi 250 de aeronave din31 de ţări ur mează să
ia parte la exerciţiul Trident Juncture 18,care vizează an trenarea
Alianţei atlantice pentru a veni în ajutorulunuia dintre membrii
săi în caz de agresiune. „Mediul de securi-tate în Europa s-a
deteriorat semnificativ în ultimii ani”, adeclarat secretarul ge ne
ral al NATO, norvegianul JensStoltenberg. „Trident Juncture tri
mite un mesaj clar naţiunilornoastre şi oricărui adversar po ten ţi
al: NATO nu caută con-fruntarea, dar este gata să-şi apere toţi ali
a ţii împotriva tuturorameninţărilor”, a declarat el într-o confe
rin ţă de presă. Deşi acest„adversar potenţial” nu a fost desemnat
ofi cial, Rusia se află înmintea tuturor, în contextul în care
statul rus îşi etalează putereamilitară şi împarte cu Norvegia o
frontieră de 198 de kilometri înnordul îndepărtat. Armata rusă a
anexat Cri meea, a contribuit ladestabilizarea estului Ucrainei, şi
a sporit ca pacităţile în Arcticaşi a desfăşurat în septembrie cele
mai mari ma nevre din istoria saîn Orientul Îndepărtat, aminteşte
AFP. La rân dul său, AmbasadaRusiei la Oslo a declarat că vede în
Trident Junc ture un exerciţiu„antirusesc”. „O astfel de activitate
pare pro vocatoare, chiar dacăcineva încearcă să o justifice cu
scopuri pur defensive”, a susţin-ut ambasada. Timp de luni de zile,
Mos co va s-a arătat iritată deîntărirea continuă a prezenţei
militare occi dentale în regiune.Statele Unite şi Marea Britanie au
decis în schimb să intensificedesfăşurările în Norvegia pentru a-şi
acli ma tiza trupele de luptăcu vremea foarte rece. Purtătoarea de
cu vânt a diplomaţiei ruse,Maria Zaharova a criticat la începutul
lunii octombrie ceea ce eaa numit drept „clinchetul armelor” şi a
promis o „ripostă”. „Prin-cipalele ţări din NATO îşi sporesc pre
zen ţa militară în regiune, înapropierea graniţelor Rusiei”, a
afirmat ea. „Astfel de acţiuni ire-sponsabile vor conduce în mod
ine vi tabil la destabilizarea situ-aţiei politice şi militare din
Nord, la o creş tere a tensiunilor”.Toate acestea au fost
alimentate în conti nua re de anunţul făcut deDonald Trump în
legătură cu retragerea Sta telor Unite din Tratat-ul privind
forţele nucleare intermediare, în vigoare din 1987.Reproşând Rusiei
că dezvoltă o nouă ra che tă, SSC-8, presedin-tele american a
ameninţat ca va creşte arsena lul nuclear al ţăriisale. Cu toate că
angajamentul lui Donald Trump faţă de NATOeste de tipul „una caldă,
alta rece”, în special asupra articolului 5şi obligaţiilor de
apărare colectivă, armata americană participă laTrident Juncture cu
cel mai mare contin gent, peste 14.000 de sol-daţi şi un grup
aeronaval. „Noi ne an tre năm în Norvegia, darbineînţeles că
lecţiile învăţate (...) din Trident Juncture sunt per-tinente şi
pentru alte ţări”, a notat Stol ten berg.lBEIJING -China
atenţionează că armata va acţiona „cu orice preţ” pen-tru a preveni
o desprindere a Taiwanului. Ar mata chineză vaacţiona „cu orice
preţ” pentru a dejuca încercările de desprinderea Taiwanului,
insulă care se autoguvernează şi pe care Beijingulo revendică, a
declarat ministrul Apărării, Wei Fenghe, potrivitReuters.
„Chestiunea Taiwanului este legată de suveranitatea şiintegritatea
teritorială ale Chinei şi vizează in te resele centrale aleChinei”,
a spus Wei Fenghe în deschiderea unui forum de securi-tate la
Beijing. „În legătură cu această ches ti une, este extrem
depericulos ca linia de bază a Chinei să fie pu să la încercare în
modrepetat. Dacă cineva încearcă să separe Tai wanul (de
China),armata chineză va întreprinde acţiunile ne ce sare cu orice
preţ”, aadăugat el. Beijingul este nemulţumit de re centele
sancţiuni alSUA împotriva armatei sale, unul dintre tot mai
numeroaselemotive de dispută în relaţiile cu Washingtonul, printre
care se mainumără un război comercial, Taiwanul şi po zi ţia
militară tot maiinsistentă a Chinei în Marea Chinei de
Sud.lANKARA-Turciaanunţă că instalarea sistemelor ru seşti S-400 va
începe înoctombrie 2019. Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar
aanunţat că instalarea în Turcia a siste me lor de rachete ruseşti
sol-aer S-400 va începe în octombrie 2019, a relatat cotidianul
turcHurriyet, citat de agenţia Reuters. Potri vit Hurriyet,
ministrulAkar a precizat că, la începutul lui 2019, în Rusia va fi
trimis per-sonal turc pentru a fi instruit în domeniul sistemelor
de rachete S-400. lSERBIA-Serbia a primit aparate de zbor de la F.
Rusă.La Belgrad au avut loc testele finale de zbor pentru două
avioanemul ti rol MiG-29 modernizate. Până în 2020, vor mai fi achi
zi ţio -na te sisteme de armament şi staţii radar moderne. n
aCtualitatea
Pe SCuRt
Militarii Batalionului 300 Protecţia Forţei se pregătesc pentru
o nouă misiune
Ştafeta Veteranilor a parcurs vineri, 19 octombrie 2018,26 km,
de la Predeal la Braşov, pe traseul galben, şi a fostpre dată
Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”.Alături de militarii
Batalionului 21 Vânători de Munte„Ge neral Leonard Mociulschi” au
fost şi reprezentanţi dinpar tea I.S.U. Braşov şi alţi voluntari
care au impus respectprin participarea lor la acest eveniment
important pentrumi litarii răniţi în teatrele de operaţii.
Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa”şi cei ai
Batalionului 21 Vânători de Munte ,,General
Leonard Mociulschi” au alergat 32 km până la Sfântu Ghe -or ghe
şi vor preda ştafeta colegilor de la Batalionul 22 Vâ -nă tori de
Munte ,,Cireşoaia”.
Mariana DINU
Go Invictus !
În perioada 8-11 octombrie, în gar ni -zoa na Predeal, s-a
desfăşurat competiţiaSu bofiţerul/Soldatul Anului 2018, etapape
mari unităţi şi unităţi subordonate Sta -tu lui Major al Forţelor
Terestre, gazdăfiind Batalionul 21 Vânători de Munte„General
Leonard Mociulschi”. Compe ti -ţia are ca scop identificarea,
recompensa -rea, promovarea celor mai bine pregătiţimi litari, cât
şi creşterea coeziunii şischim bului de experienţă în rândul
com-petitorilor.
În acest an, subofiţerii şi sol da -ţii/gradaţii profesionişti
au avut de par-curs o gamă variată de probe, atât teore ti ce, cât
şi practice.În prima zi, competitorii au fost evaluaţi la pregătire
fi zică,
pre gă ti re mil-itară ge -nerală, lim baen gle ză şipre zen ta
re înfaţa co misiei.A doua zi afost re zervatăp r o b e l o rprac
tice, careau început cueva luare lain strucţia to -po grafică, in
-s t r u c ţ i eg e n i s t i c ă ,
instrucţie de front, instrucţie de comunicaţii şi transmisiu-ni,
instrucţie sanitară, instrucţie C.B.R.N. şi proba surpriză,precum
şi la instrucţia tragerii.
Joi, 11 octombrie, în incinta Batalionului 21 Vânători
de Munte „GeneralLeo nard Mociulschi”,a avut loc festivitateade
premiere şi cere-monia de încheiere acom petiţiei Subofi ţe
-rul/Soldatul Anului2018.
La această festivi-tate a participat co -mandantul Brigăzii
2Vânători de Munte„Sar mizegetusa”, ală-turi de comandantul
Ba talionului 21 Vânători de Munte „Gene ral Leonard Mo -ciul
schi”, care i-au fe li citat pe câştigători şi au încurajat co -lec
tivul de participanţi pentru obţinerea de rezultate remar-cabile pe
mai de par te.
În urma susţinerii probelor de concurs a rezultat urmă-torul
clasament:
- Locul I la categoria „Subofiţerul anului 2018” a fostcâş tigat
de sergentul Panţiuş Gabriel de la Unitatea Milita -ră 01471
Focşani;
- Locul II a revenit sergentului Floricel Marius Victorde la
Unitatea Militară 01266 Craiova;
- Locul III a fost ocupat de sergentul Mihăilescu Va len -tin de
la Unitatea Militară 01051 Bucureşti.
- Locul I la categoria „Soldatul anului 2018” a fostcâş tigat de
fruntaşul Raicu Stelian de la Unitatea Militară01051 Bucureşti;
- Locul II a revenit caporalului Panaite Cosmin de laUni tatea
Militară 01471 Focşani;
- Locul III a fost ocupat de fruntaşul Dobromir Cătălinde la
Unitatea Militară 02608 Caracal.
Fruntaş Silvia VOINESCU
Predeal
Competiţia Subofiţerul/ Soldatul anului 2018
-
În ziua de 19 octombrie, militarii Batalionului 2 Infan-terie
„Călugăreni” au primit vizita elevilor de la LiceulTeo retic
Naţional, în cadrul proiectului „Armata, o şcoalăalt fel”,
activitate desfăşurată la iniţiativa Direcţiei de In -for mare şi
Relaţii Publice a Ministerului Apărării Naţio-nale, în parteneriat
cu Ministerul Educaţiei Naţionale,încă din anul 2012.
Cei mici au fost iniţiaţi în ABC-ul militar de către mi -li
tarii batalionului, fiind, pentru început, constituiţi într-un
plu ton, iar, mai apoi, împărţiţi în două grupe, fiecareavând
comandantul ei. Acestora le-a fost prezentat Drape-lul de Luptă al
unităţii, fiindu-le explicată şi semnificaţiade coraţiilor care îl
însoţesc.
Au executat, mai întâi cu stângăcie, pe urmă, din ce înce mai
bine, mişcările de bază ale instrucţiei de front, iar,după o pauză
bine meritată, au trecut la activităţi maicom plexe, care au
presupus cunoaşterea şi mânuirea ar -
ma mentului şi tehnicii din dotarea bata-lionului, acordarea
primului ajutor, în -vă ţarea tehnicilor de supravieţuire, deorien
tare în teren, totul culminând cu oplim bare motorizată, care i-a
încântatpeste măsură.
Sfârşitul „zilei de instrucţie” i-a gă -sit pe militarii pentru
o zi în sala desport a unităţii, unde au făcut mişcare,
au participat la un concurs deflo tări şi unul de tras
frânghia,au primit medalii pentru partici-pare din partea
comandantuluiuni tăţii şi au realizat clasica po -ză de grup. Masa
de prânz a fostser vită la popotă, prilej pentrure laxare şi
rememorarea tuturorîn tâmplărilor trăite la intensitatema ximă.
„Unitatea pe care o comand este parte a acesteiini ţiative încă
de la început, în consecinţă, suntemun partener fidel, unul anual.
În momentul de faţăne aflămîn etapa„ A r m a t aîn şcoli”.Zi lele
tre-cute, amfost pre-zenţi încâ teva li -cee dinBu cu reşti,iar
colegide-ai noş-
tri din cadrul Bri -gă zii 1 Mecaniza-te au participat şiei, de
altfel, laase menea activi -tăţi. Obiectivulnostru principal este
acela de a-i familiariza pe copii cuva lori precum onoare,
principialitate, loialitate, disponi-
bilitate şi de a le transfera simboluri şi valori
naţionale.Astăzi dorim, pe lângă altele, să le prezentăm elevilor
ve -niţi la noi şi probele sportive pe care militarii le
parcurg
bia nual.Dacă privim efectul avut
asupra elevilor participanţila activităţile noastre, astaîn
semnând modul în care eise comportă pe parcursulore lor petrecute
alături deco legii noştri, eu considercă impactul asupra lor
esteunul pozitiv. Copiii suntfoarte veseli, detaşaţi, dor-nici să
înveţe lucruri noi.Sunt convins de faptul căas tăzi vom avea parte
de oac tivitate încununată desuc ces!”, ne-a declarat lo -co
tenent-colonelul CostelPăs tae, comandantul uni tă -ţii.
La rândul nostru, le urăm şi noi mult succes şi cât maimul te
activităţi de acest gen!
KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 20 (482) din 31 octombrie 2018
Pagina 3
Aripi pentru viitor
La mijloc de toamnă, într-o frumoasă zi de octombrie, am plecat
spre Corabia, în -so ţit de către personalul de la Batalionul 500
Sprijin al Statului Major al Forţelor Te -res tre, pentru a duce
mai departe o tradiţie ce durează de 18 ani neîntrerupt, anume
aceea de a oferi copiilor aflaţi în plasament la Casele de tip
familial „Sfânta Elena”,da rurile dumneavoastră, ale colegilor
noştri şi nu numai.
Am fost întâmpinaţi cu braţele larg deschise şi cu zâmbetul pe
buze de către perso -na lul care deserveşte respectiva locaţie, dar
şi de către copiii ce locuiesc acolo. Din ca -mi onul militar,plin
până la re -fuz, sub coordo -na rea pluto nie -ru lui MirceaFranţ,
au în ce -put să apară sacicu hăinuţe, cutiicu veselă şi ma -te
riale de cu ră -ţe nie, sacoşepli ne cu cărţi,atât
beletristică,precum şi cărţipentru şcoală,re chizite, jocuripentru
cei maimici, o bicicletăşi două maşinide spălat nou-no uţe. Toată
lu -
mea, de la prichindelul de şapte ani, până la cel mai mare
dintre ei, cară şi depoziteazălu cruşoarele primite.
Am avut ocazia de a vizita interiorul aşezământului şi, pot
spune fără nici o rezervă,că, în afară de căldura uneifa milii
native, copiilor nu lelip seşte nimic. Condiţiilesunt foarte bune,
camerelecu rate, luminoase şi spa ţi oa -se oferindu-le un
confortdeo sebit acestora. Au locpentru relaxare, pentru în vă
-ţat, într-un fel sunt chiar caaca să.
Conform spuselor doam-nei Carmen Diana Emiles-cu, director al
centrului:„Aici locuiesc zece copii cuvârs te cuprinse între şapte
şidouă zeci şi unu de ani.Aceştia fac parte din familiicu diverse
probleme, aflateîntr-o situaţie precară, dar şico pii care au
părinţii de ce -daţi. Unii dintre ei, pe bazaanu mitor anchete
sociale,pri mesc învoiri în perioadava canţelor sau la sfârşit
desăp tămână şi pot merge lafa milii. În ceea ce priveşte
ne ce si -tă ţile curente, funcţionăm sub directa coordonare a
Consi liu luiJu deţean Olt, iar cu Statul Major al Forţelor
Terestre co la bo rămfoarte bine, de foarte mulţi ani. Sunt
bucuroasă să pot afirma că,în acest moment, absolut toate
necesităţile copiilor sunt sa tis fă cu -te în totalitate. Încercăm
să ne comportăm ca nişte părinţi şi,aproa pe de fiecare dată, acest
lucru ne reuşeşte.
Avem contracte de voluntariat cu cadre didactice din oraş
şiacestea oferă gratuit meditaţii copiilor care au nevoie de
ajutor.Sun tem ajutaţi şi de către primăria oraşului, poliţia ne
ajută cu în -toc mirea actelor de identitate, părinţii lor fiind
decăzuţi din drep-turi, nouă ne revine obligaţia legală de a le
întocmi actele. În con-cluzie, activităţile sunt multiple. Copiii
se înţeleg foarte bine, atâtîntre ei, cât şi cu noi. Doamna
psiholog este permanent prezentăîn viaţa lor, orice po tenţială
problemă îşi găseşte rezolvarea câtmai repede posibil şi în cea mai
bună manieră pentru toţi.”
Am plecat către casă liniştiţi şi cu sufletul împăcat. Chiar
şiîntr-o mică măsură, ne-am îndeplinit datoria sufletească, noi,
faţăde noi. Felicitări tuturor!
Pagină realizată de plutonier-adjutant Dragoş IORDANA
Corabia
Noi, pentru noi
-
Curierul ARMATEINr. 20 (482) din 31 octombrie 2018Pagina 4
REPERE ÎN COTIDIAN
C M Y K
Anul acesta, la data de 26 octombrie, Centrul 13 Co -mu nicaţii
şi Informatică „Colonel Gheorghe Vişata” dinBu cureşti a împlinit
70 de ani de la înfiinţare, prilejpentru cei care îi poartă
tradiţia mai departe de a se în tâlnicu foşti colegi, superiori sau
subordonaţi, aflaţi acum înre zervă sau în retragere şi de a
sărbători împreună eveni-mentul. Această frumoasă aniversare a fost
precedată, cuo zi înainte, de festivitatea decorării Drapelului de
Luptăde către preşedintele României, domnul Klaus Iohannis,un motiv
în plus de satisfacţie, atât pentru militarii uni tă -ţii, cât şi
pentru reprezentanţii eşalonului superior, carei-au felicitat, la
rândul lor pe aceştia, pentru această onoa-re adusă unităţii.
Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică „Colonel Ghe -or ghe
Vişata”, unitate de sprijin de luptă subordonată Sta-tului Major al
Forţelor Terestre, asigură la pace, instruireapentru menţinerea şi
dezvoltarea nivelului de operaţiona-lizare propriu, iar, în
situaţii de criză şi la război, comple-tarea cu personal activ a
structurilor similare destinate
NATO. Ulterior, după mobilizare şi operaţionalizare, asi -gu ră
nevoile de legătură ale Componentei OperaţionaleTe restre şi ale
celorlalte structuri interne ale Statului Ma -jor al Forţelor
Terestre, prin realizarea suportului de co -mu nicaţii şi
informatică necesar procesului de comandă şicon trol al acţiunilor
de luptă. Centrul 13 Comunicaţii şiIn formatică urmează tradiţiile
militare şi de luptă ale Ba -ta lionului de Transmisiuni
Independent al Diviziei deTan curi „Tudor Vladimirescu”.
Într-o atmosferă extrem de caldă şi beneficiind de o zi
mi nunată, plină de soare, activităţile consacrate acesteiani
versări au decurs firesc, punct cu punct, totul dând sen-zaţia unui
cadru familial, în care fiecare membru ştie undeîi este locul şi ce
anume trebuie să facă.
Trecut, prezent şi perspectivăLa ora prânzului, festivitatea a
debutat cu introducerea
Dra pelului de Luptă în dispozitiv, iar, după primirea ra -por
tului de către domnul colonel Cristian Serescu, repre-zentant al
Statului Major al Forţelor Terestre, a fost into-nat Imnul Naţional
al României. Mai apoi, s-a dat citireOr dinului şefului Statului
Major al Apărării privind îm pli -ni rea a 70 de ani de existenţă a
unităţii, precum şi mesaju-lui şefului Statului Major al Forţelor
Terestre. În conti-nuare, s-a desfăşurat o ceremonie religioasă,
urmată de
con ferirea unor diplome şi medaliicelor ce s-au evidenţiat în
cadrulac tivităţilor depuse.
Au fost răsplătiţi pentru rezul-tatele foarte bune militari şi
perso-nal civil din cadrul batalioanelor şico mandamentului aflate
în incintauni tăţii, cât şi cei care îşi des fă şoa -ră activitatea
în cadrul Centrului 1Co municaţii, aflat în in cinta Statu-lui
Major al Forţelor Te restre, prinacor darea de embleme de onoare
şidi plome. Printre aceştia, îi enume -răm pe maiorul Camelia Popa,
plu-tonierii-adjutanţi Ovidiu Glonţ şiIu lian Feraru, maistrul
militar Cor-nel Oprea, sergentul-major NicolaeGhi ţă, caporalul
Radu Ion, precumşi personal civil contractual Ani -
şoa ra Panta-zescu, Tu -do riţa Popa,Va silica Si -mi on şi
Mariana Bucoveanu.
Domnul colonel ConstantinDe diu, comandantul Centrului asus
ţinut o scurtă alocuţiune în ca -drul căreia a trecut în revistă
prin-cipalele momente din istoria uni tă -ţii, menţionând, totodată
şi rezulta-tele foarte bune obţinute în cursulacestui an la
aplicaţiile şi exerciţii-le desfăşurate, la sfârşitul acesteiaîn
demnându-şi subordonaţii săcon tinue în aceleaşi condiţii. Acti -vi
tăţile au luat sfârşit în aplauzelecelor prezenţi, cu defilarea
milita-rilor Centrului 13.
Între sentimentuldatoriei şi satisfacţie
„Este o mare mândrie, atât pen-tru mine, cât şi pentru
personalulpe care îl conduc, faptul că preşe-dintele României, în
persoană, a
de corat Drapelul de Luptă al unităţii noastre. Oamenii ausim
ţit semnificaţia acestui eveniment deosebit de impor-tant şi au
ţinut să fiepre zenţi în mare mă su -ră la această activitate.Acest
lucru ne an ga -jea ză cu atât mai mult,mai ales dacă ţinemcont de
faptul că tehni-ca nouă cere abilităţi
deo sebite dinpar tea celor ceo manipulează,vor bim aici deo
concentrarespo rită şi de uncon sum inte-lectual sporit.
Sunt bucu-ros să pot spu -ne că, în ceidoi ani de cândam preluat
co -man da unităţii,am întâlnit oameni deosebiţi, un colectiv unit
şipro fesionist, care a dus la îndeplinire toate misiu-nile
încredinţate. Deoarece timpul şi activităţile cese desfăşoară în
permanenţă, nu ne permit să neve dem foarte des, am profitat de
acest momentpentru a lem u l ţ u m i ,chiar înain-te de înce-perea
cere-moniei cetocmai s-aîn che iat.
Vor binddespre teh-
nica afla tă în dota-re, pot spune că nesi tuăm la un ni
velfoarte bun, atât dinpunct de ve dere alachi zi ţii lor, cât
şidin punct de vede-re al exploatăriiace s teia, factoriide cidenţi
ex pri -mân du-şi aprecie-rea în acest sens.Anul acesta, ampar
ticipat cu tehni -că şi personal la
mai multe exerciţii, naţionale şi internaţionale, printrecare
voi enumera exerciţiul „Cetatea” din această toamnă,ur mând ca,
anul viitor, să participăm la „Saber Guardian2019”, precum şi la
exerciţii curente de pre gătire.”, ne-ade clarat domnul colonel
Dediu.
La rândul său, plutonierul-adjutant Ovidiu Glonţ, celcare
conduce Centrul de comunicaţii al Statului Major alFor ţelor
Terestre, militar cu tradiţie în familie, dar şi în ca -drul
unităţii, ne-a acordat spus: ,,Militarii pe care îi con-duc asigură
tot ceea ce este necesar pentru toate structuri-le subordonate,
precum şi pentru Componenta Operaţio -na lă Terestră. Subunitatea
este structurată pe elementecare contribuie la buna desfăşurare a
misiunilor curente.Teh nica ce încadrează Centrul de Comunicaţii
este per for -man tă, personalul este foarte bine pregătit, şefii
de ele-mente sunt militari cu mare experienţă profesională, careîi
motivează şi pe cei mai tineri să îşi îndeplinească la ca -pa
citate maximă atribuţiile de serviciu. Aş enumeraprintre aceştia pe
maiştrii militari Dragoş Dumitru, SorinBur cea,
plutonierii-adjutanţi Georgian Eftimie, Iulian Fe -ra ru, precum şi
pe plutonierul-major Claudiu Bălăşoiu.De asemenea, caporalii Florin
Neacşu şi Dan Găină suntfoarte buni profesionişti şi oameni de
bază. Mulţumesc şiper sonalului civil contractual pentru
activitatea depusă, zi
de zi.Astăzi, am primit Emblema de Onoare a Statului Ma -
jor al Forţelor Terestre, care pentru mine, se constituieatât
într-o mare bucurie, cât şi într-un cadou pentru cei 28de ani de
activitate şi pentru apropiata ani versare a zilei
de naştere pe care o voi sărbăto-ri în curând.”
La plecare, i-am întâlnit pepl u to nierii-adjutanţi Florin
Măr-culescu, Flo rin Liţoiu, plutonie-rul-major Ma rian Albu şi
p.c.c.Vic tor Marin, oa meni cu şta teve chi în unitate care, la
rândullor, au contribuit la reuşiteleuni tăţii pe care o
reprezintă. Amîn ţeles că, la fel cum spuneau şiei, numai uniţi
fiind, lu crurile sepot face mai bine, cu profesio -na lism şi la
cel mai înalt nivel.
Am plecat către redacţiefiind bucuros că am cunoscutoa meni de
valoare, cu un înaltsimţ al datoriei şi demni tă ţii.
La Mulţi Ani Centrului 13 şisuc ces în continuare!
Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA
Foto: plutonier-adjutant Marian DUŢĂ
Centrul 13 Comunicaţii şi Informatică
Hic et nunc
-
În perioada 08-19 octombrie, la Centrul de Instruirepentru Luptă
din Poligonul Smârdan, aproximativ 1.000de militari şi peste 200 de
mijloace tehnice din Brigada282 Mecanizată „Unirea Principatelor”
au desfăşurat unexer ciţiu multinaţional complex, cu trupe în teren
- Justi-ce Sword 18. Pe lângă personalul brigăzii, au fost
angre-naţi în activitate şi militari din armata Statelor Unite
aleAme ricii şi din Republica Moldova, sprijiniţi de aeronavedin ca
drul Forţelor Aeriene Române.
Bazat pe un scenariu fictiv, exerciţiul a urmărit atinge-rea
obiectivelor de perfecţionare a procedurilor de co man -dă şi
control, pe timpul exersării procedeelor specificecâm pului de
luptă. Acesta a fost structurat în mai multeeta pe, începând chiar
cu prima zi, 08 octombrie, când aavut loc dislocarea în poligonul
Smârdan şi integrarea
ope raţională prin STX-uri la fiecare pluton. A doua zi, auavut
loc STX-urile nivel companie, iar în perioada 10-12oc tombrie s-au
desfăşurat FTX-uri de nivel batalion, temaprin cipală a acestora
fiind: Batalioanele în apărare pe ali-niamente intermediare, în
cadrul brigăzii mecanizate. Aur mat pregătirea pentru tragerile de
luptă, iar, în perioada15-19 octombrie, s-au executat tragerile cu
fiecare subu-nitate în parte.
Joi, 11 octombrie,înar mat „până în dinţi”cu cele de
trebuinţă,pentru a reda cât maiexact eforturile milita-rilor
prezenţi în poli-gon, am luat drumulcătre Valea Mălinei,aco lo unde
eram con-vins că voi fi uimit de omare desfăşurare defor ţe. După
un scurtpo pas în camp-ul co -man damentului brigă-zii, unde am
fost în -tâm pinat de către ofiţe-rul cu relaţiile publicema iorul
Sorin Dumi-trache şi unde am luatcon tact şi cu ceilalţi
reprezentanţi din media militarăajunşi deja, ne-am deplasat spre o
biută aflată în poligon,de unde se puteau observa manevrele
efectuate pe câmpulde luptă. Aici am fost puşi imediat în temă cu
desfăşura-rea exerciţiului de comandantul Batalionului 280
Infante-rie Mecanizată, locotenent-colonelul Şerban
Neculai:„Sunteţi acum în fâşia de apărare a brigăzii. În partea
deest, este dispus batalionul de infanterie, iar în vest, pesteVa
lea Mă linei, puteţi observa dislocată o companie detan curi. Ina
micul se află în ofensivă, pe direcţia Cuca-Va -lea
Mălinei-Ciuşmele, iar scopul nostru este de a întârziaac ţiunile
acestuia, retrăgându-ne pe aliniamente succe si -ve, până când vom
ajunge pe un ali niament fi nal, unde nevom con solida po zi ţia şi
vom aştepta in troducerea în ope-raţii a unor for ţe noi, după care
vom începe contra ofen si -va. In stalaţi deja la ba za movilei,
primul lucru pe carel-am observat au fost cei doi militari JTAC,
aflaţi în legă-tură cu aero navele ce se pre găteau să survoleze
câmpul delup tă şi care in ter pretau rolul avia ţi ei inamice, de
clanşândo lovitu ră, de pe di rec ţia Cuca-Valea Mă li nei. Ca la
unsemn, odată cu trecerea aeronavelor, mitralierele de peteh nica
ad ver să au început să ră păie amenin ţă toare, semncă ofen siva
inamică în cepuse. După ce avioanele au ie şitdin peisaj, ro lul
JTAC-ilor a continuat, dar, canalizat pealte trei aeronave. De data
aceasta, erau elicoptere de tipIAR PUMA-SOCAT, sosite în spri jinul
for ţelor propriicare au ţinut prim-planul câm pului de luptă timp
de 40 demi nute. Măr turisesc că nu este pentru prima oară când
amasis tat la retragerea unui batalion fo losind aliniamentelein
termediare, dar am rămas uimit de exactitatea cu caremi li tarii
executau manevrele. Eşa lonul 1 se in tersecta cu
eşa lonul 2, care fixa şi întârzia practicina micul, după care
jocul se re lua, astfelîncât retragerea pă rea de fapt un dans
alblin datelor în care ina micul este condus,într-un ritm bine im
pus, de cel aflat în de -fen sivă. Nu am asistat la în treaga des
fă ş -ura re a os ti lităţilor, ţi nând cont to tuşi defaptul că
întregul câmp de lup tă pentruaceas tă ma ne vră este foarte vast,
dar nune-am re tras spre punctul de co man dă alexer ciţiului până
nu am ob ţinut câtevaim presii ale co mandantului Batalionului280
Infanterie Mecanizată, lo cotenent-co -lo nelul Şer ban Ne culai:
„Până la aceas tăda tă, pot spune că am avut o co la borare
extra ordinarăcu parteneriistră ini im pli -caţi. În battle-grou
pul pecare eu îl co -mand, aceştias-au integratfoarte bine,atât în
scena-riul exerciţiu-lui, cât şiefec tiv în re -la ţionarea cu su
bunităţilenoastre. Justice Sword 18 esteşi un motiv de re validare
apro cedurilor de lucru dintrenoi. Foarte im por tant pentrumi ne
este să ridic nivelul depre gătire şi de ca pacitate ope-raţională
a structurii pe care ocon duc, în ve derea îndeplini-rii sarcinilor
stabilite de cătreeşa lonul su perior. Îmi dorescca, la finalul
anului de in -struc ţie, să putem spune cătoate activi tă ţi le
antrenate pe
tim pul acestor exer ciţii, le executăm în con diţii
foartebune”.
Un rol important în des făşurarea în bune condiţii aeve
nimentelor de pe par cursul celor două săp tă mâni deexer ciţiu, a
avut şi structura de CIMIC, de ta şată în spriji-nul brigăzii de la
Batalionul 1 CIMIC al SMFT. Coman-dantul acestei echipe,
sublocotenent Apostol Bogdan a fă -
cut câteva precizări: „Înca drul exerciţiului JusticeSword 18,
desfăşurăm ac -ti vităţi specifice CIMIC larăz boi, prin
promovareasta bilităţii, sprijinirea re -con struc ţi ei în zona de
re -spon sabilitate, prin altemij loace decât lup ta ar ma -tă şi
participăm la spri jinulau torităţilor locale şi po -pu laţiei
civile în caz de ur -gen ţă. Deşi la bază sunt ar -ti lerist, am
fost atras depar tea de comunicare şispri jin ne le tal şi astfel
amajuns în ca drul batalionu-lui de CIMIC. Este ostruc tură aparte,
uni că înar mata română şi, cel pu -
ţin pentru mine, este un ele ment foarte important. Fiecareuni
tate şi mare unitate se bazează pe sprijinul nostru, indi-ferent de
situaţia creată. În scenariul fictiv al exerciţiuluiJus tice Sword,
am pri mit diferite misiuni ce necesitau oac ţionare imediată,
precum strămutarea po pu laţiei dinanu mite localităţi pentru a nu
interac ţio na cu ma ne vrelemi litare sau chiar degajarea unor căi
de comunicaţii şi ru -te către destinaţii im por tante, blocate de
persoane ci vilecare cereau aju tor şi care trebuiau în drep taţi
înspre tabe-rele de refugi aţi. Deşi scenariul este fic tiv,
contactul cuau tori tă ţile locale chiar se realizează şi în cer
căm să îi fa -cem să în ţe leagă faptul că, ceea ce se joacă acum,
s-ar pu -
tea în tâmpla în plan real. Din acest mo tiv, e bine să fimpre
gătiţi să interacţionăm. În cer căm să le arătăm că noisuntem aici
pentru ei. Dacă acum, în cadrul exerciţiului,noi suntem cei care îi
contac tăm, pentru a stabili anumitere laţii, într-un caz real
aceste au torităţi ar fi cele care ne-ar contacta, în funcţie de
necesităţi”.
Înainte de a ne despărţi de pitorescul poligonului dinVa lea
Mălinei, pentru a ne întregi imaginea unui exerciţiufoarte complex,
şi din care am reuşit să surprindem doaro mică parte, am stat de
vorbă cu comandantul Brigăzii282 Infanterie Mecanizată, colonel
Iulian Daniliuc:
„Justice Sword 18 este un exerciţiu cu trupe în teren, încare am
dislocat toate unităţile subordonate brigăzii şicare au misiunea de
a întârzia ofensiva unui inamic şi per-miterea eşalonului superior
să organizeze o apărare puter-nică în adâncime şi, ulterior, să
treacă la ofensivă. Esteexer ciţiul major al brigăzii în acest an,
de altfel este şi mo -men tul în care finalizăm pregătirea la nivel
de batalion şibri gadă. Până la sfârşitul anului, mai avem doar
exerciţiulCom bined Resolve 12 în care participăm cu o companiede
tancuri din cadrul Batalionului 284 la Centrul de In -stru ire
Hohenfels din Germania. Justice Sword este unexer ciţiu important
deoarece, dincolo de partea sa naţio-nală, integrăm şi subunităţi
şi elemente de stat major dinstruc turi aliate sau partenere.
Astfel, avem în cadrul TaskFor ce-ului 280 şi un pluton de
infanterie din RepublicaMol dova, care a desfăşurat instrucţie
pregătitoare anteriorpe maşinile noastre de luptă, şi acum
acţionează integraţiîn cadrul batalionului. De asemenea, în cadrul
Batalionu-lui 284 Tancuri, avem subunităţi din Batalionul 2-5
Cava-lerie ai armatei SUA şi elemente de stat major care îşi des
-fă şoară activitatea întrunit. Aş spune că este o ocazie,
atâtpentru noi, cât şi pentru structurile partenere şi aliate
nouăsă vedem tehnici, tactici şi proceduri noi, să învăţăm uniide
la alţii. Din fericire pentru noi, este o vreme ce ne favo-rizează,
contrar aşteptărilor. Suntem totuşi la jumătatealu nii octombrie.
Este o vreme frumoasă în poligon, ce per-mite manevra de toate
tipurile. Se poate observa cu uşu -rin ţă nivelul înalt de
pregătire atins de militarii partici-panţi, şi asta nu poate decât
să mă bucure”.
Îmi pare rău că nu am petrecut decât o singură zi ală-turi de
militarii Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată. Şiacum, cu tastatura
în faţă, departe de vântul specificSmâr danului, încă mai văd jocul
perfect al maşinilor delup tă, într-o înlănţuire frântă parcă, dar
totuşi continuă.To tul aşa de armonizat încât, din clipă în clipă,
te-ai fi aş -tep tat să apară un personaj, cu o ţigară uitată în
colţul gu -rii, cu o pălărie fistichie şi ochelari de soare care să
strige:„Eli beraţi platoul! Dubla 1! Acţiune!”
Plutonier Cristian ALDESCU
C M Y K
REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr.20 (482) din 31
octombrie 2018 Pagina 5
Jus t ice Sword 1 8
-
UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 20 (482) din 31 octombrie
2018Pagina 6
Ca urmare a unor regrupări de forţe şi mijloace,în sea ra zilei
de 30 ianuarie/12 februarie în zona Văl -co vu lui erau dislocate
la Periprava - două baterii de127 mm, o baterie de 75 mm, o baterie
de 120 mm dela for ţele navale, 3 companii de debarcare, 1 compa
-nie de pionieri şi 1 companie din Regimentul 48/41In fanterie; la
16 km est de Chilia Nouă, pe malulstâng se gă sea 1 companie de
infanterie, iar la 10 kmest de Chi lia Veche, Flotila de Dunăre,
care realizaseun baraj de torpile la 1 km în aval.
Considerându-se că în condiţiile în care artilerianoastră nu
putea executa o pregătire corespunzătoare,având în vedere
distanţele mari de tragere, pentru evi -ta rea unor pierderi mari
mari, s-a hotărât ca iniţial săfie curăţate de inamic ostroavele cu
ajutorul unor re -cu noaş teri cu elemente ale trupelor de uscat,
forţelorna va le şi aeriene, ceea ce a dus la descoperirea
faptu-lui că forţele principale ale inamicului erau concen-trate pe
ca nalul Oceakov, iar la Zebrijeni erau grupatemai mul te vase de
război. În ziua de 31 ianuarie/13fe brua rie au fost efectuate
unele înlocuiri de forţe şimij loace, a continuat dezarmarea
populaţiei din jurulChi liei, iar la Periprava trupele noastre au
suportatefec tele unui bom bardament executat cu tunuri demare
calibru efec tuat de pe navele trupelor re vo lu ţio -na re
ruse.
Reacţia artileriei terestre şi navale româneşti a fostpu ternică
în ziua de 1/14 februarie, când asupra na ve -lor inamice şi
oraşului Vâlcov s-au tras 875 de lovi-turi, ceea ce a dus la
retragerea navelor ruseşti pe ca -na lul Ocea kov, iar distrugerile
din oraş au fost ma jo -re. A doua zi a fost linişte în toată zona
de acţiune aDi viziei 13 Infanterie, fiind realizată o împărţire a
te -ri torului în zo ne de responsabilitate pentru de zar ma -re,
executarea re cunoaşterilor şi supravegherea for ţe -lor
ostile.
Efectele bombardamentului de artilerie asupraVâl covului au fost
cele scontate. La 2/15 februarie, ode le gaţie a locuitorilor
oraşului s-a prezentat la co -man dantul forţelor navale române din
zonă, a declaratcă tru pele şi marinarii ruşi s-au retras şi că-l
predauar ma tei române. În acele condiţii trpele noastre auocu pat
Vâl covul şi Jibrienii, iniţial cu două companiide de bar care,
apoi în oraş a fost trimisă şi o companiedin Re gimentul 47
Infanterie, au instalat autoritatearo mâ neas că şi capturat
cantităţi importante de mater-ial de răz boi aflat pe navele
ruseşti părăsite. În aceasi tuaţie, tru pele bolşevice s-au retras
către nord, laCe tatea Al bă, organizând pentru apărare
puternicafor tificaţie per manentă realizată în timpul lui
Ştefancel Mare. În lip sa unor forţe inamice organizate, pânăla
15/28 fe bru arie 1918, trupele Diviziei 13 Infanterieşi-au
concentrat efortul pentru dezarmarea populaţiei,in stalarea au
torităţilor locale şi reluarea vieţii econo -mi ce şi so ci a le în
comunele rurale şi urbane.
În ziua de 15/28 februarie 1918, comandantul Di -vi ziei 13
Infanterie a primit Ordinul de operaţie nr.8722 al M.C.G. pentru
cucerirea Cetăţii Albe, astfelcă a dispus concentrarea unor forţe
la nord de laculCh itai, în zona localităţilor Glăvan şi
Enichioi.
Pentru cucerirea acelui obiectiv-simbol pentru is -to ria
românească, la 14/27 februarie 1918, M.C.G. aor do nat generalului
Ion Istrati să organizeze imediatac ţi unile care se impuneau. La
15/28 februarie, co -man dantul Corpului 6 Armată a ordonat
declanşarea
ope ra ţiunilor pentru cucerirea Cetăţii Albe, scop încare a
fost constituit Detaşamentul Mixt „Akerman”,co mandat de către
generalul Ion Popescu, formatdin: Brigada 25 Infanterie, un
divizion din Regi-mentul 5 Că lă raşi, Brigada 4 Roşiori din
Divizia 2Ca valerie, Re gi men tul 3 Vânători cu o baterie de ar
-ti lerie şi două plu toane din Divizia 11 Infanterie,care aveau
ordin să dezarmeze populaţia din loca li -tă ţile situate la nord
de Cetatea Albă. Deplasareacătre obiectivul de cu ce rit s-a
planificat şi executatpe trei direcţii convergen te astfel: Brigada
25 Mixtăpe itinerarul Arciz-Briena-Pavlovka-Gnadental-SatuNou-Tatar
Bunar, Bri gada 4 Roşiori cu artileria că -lă reaţă şi o companie
de ciclişti a înaintat pe direcţiaCa renovi-Vedenscoe-Can temir,
ajungând în raionulFrenenfeld-Nadejda-No vorokago, situate pe
ValeaSă rată; Regimentul 3 Vâ nători cu bateria de artilerieşi două
plutoane de ca valerie trebuia să înaintezepână la Palanca.
Pe căile de acces spre localitate şi cetate, Regi-mentul 3
Vânători a întâmpinat rezistenţă în zona lo -ca lităţii Kaplani,
care a fost ocupată la 21 februa -rie/6 mar tie 1918 după ce în
ajutor au fost trimisedouă com panii şi două secţii de mitraliere
de la De -ta şamentul „Akerman”, apoi unitatea a înaintat pânăpe
ali niamentul Adamovca-Sofiental-Karlovka-Mo -lo ga. Bri gada 4
Roşiori a întâmpinat o puternică re -zis tenţă la Cozasca, în urma
luptelor de ziua de 21fe bruarie/6 mar tie.
După ocuparea oraşului, în zilele care au urmats-au desfăşurat
acţiunile devenite standard pentrude zar marea populaţiei,
restaurarea ordinii şi creareacon diţiilor pentru reluarea vieţii
economice, comer-ciale şi sociale. Pentru menţinerea ordinii în
oraş şiîm prejurimi a fost destinată Brigada 25 Infanterie,care
avea la dispoziţie un batalion din Regimentul51 In fanterie şi două
secţii mitraliere, în timp cedouă ba terii de artilerie au fost
destinate să su pra ve -ghe ze Li manul Nistrului.
La sud de oraş, spre Bu gaz, în lo ca litatea Akem-bet, a fost
trimis un detaşament format dintr-unbatalion de infanterie din Re
gi mentul 51 In fan terie,două baterii de 75 mm, o ba te rie de 105
mm, careavea misiunea de a intercepta ca lea ferată la Bu gazşi
opri intrarea vaselor inamice din Marea Neagră înLimanul
Nistrului.
Cucerirea Cetăţii Albe a marcat, practic, în che ie -rea
acţiunilor pentru luarea sub control a teritoriuluidintre Prut şi
Nistru, aşa cum fusese ordonat de cătreM.C.G. român la începutul
lunii ianuarie 1918.
Operaţiunile Diviziei 13 Infanterie în sudul Ba -sa ra biei au
constituit prima acţiune din Războiul deÎn tre gire în care s-a
realizat o cooperare hotărâtoare,de cisivă şi eficientă între
trupele de uscat şi cele aleFlo tilei de Dunăre, într-un spaţiu
geografic care im -pu nea în mod obiectiv o operaţie
terestro-fluvială.
La sfârşitul operaţiunilor militare din sudul Ba -sa ra biei,
contraamiralul Vasile Scodrea a elaborat unMe moriu asupra
activităţii Flotei de Operaţiuni pecare l-a transmis generalului
Ioan Popescu, al căruicon ţinut reflectă importanţa şi
complexitatea ac ţi u -ni lor desfăşurate de această categorie de
forţe, in tra -tă într-un con de umbră după Campania din
anul1916.
Preluare din Revista ,,Document” nr. 3/2018
Armata română şi Unirea Basarabiei cu RomâniaArmata română şi
Unirea Basarabiei cu România
Lec þ ia de i s to r i e
Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã
CarteCarteFabula existenţială, Fabula existenţială,
ŞtefanŞtefan
AfloroaeiAfloroaei,,Paginile de faţă aduc în atenţie
unele chestiuni ce par să scape preo-cupărilor şi urgenţelor
noastre obişnui-te. Bunăoară, cea privind distanţa-uneori greu de
înţeles-dintre a trăi şi aexista. Sau cea a unui posibil sens,
maibine spus a felului în care sensul şinonsensul survin în
economia instabilăa existenţei noastre. Dar şi altele, pre-cum cea
privind confruntarea omuluicu propria libertate şi, în definitiv,
cu timpul ca atare. Reluarealor îşi află pretextul, cel mai adesea,
în anumite scrieri şi mărtu-risiri ale celor care, precum Nietzche
şi Tolstoi, Borges, Eliade şiKawabata, ne-au lăsat destule spre
reflecţie. Contează, atât ce s-a spus deja, cât şi întrebările
omului de astăzi, nevoia lui de arevedea singur o anumită stare de
lucruri. În definitiv, la oareca-re distanţă de grijile noastre
obişnuite există nevoio sau întrebăricare, uneori, ne pun viaţa la
încercare şi ne măsoară cu aparentănaivitatea propria existenţă”.(
Ştefan Afloroaei)
www. polirom.ro
Concert Direcţia 5, 3 noiembrie, ora 21:45, Piteşti
Cu mii de concerte la ctiv şi peste 25de materiale discografice
lansate,Direcţia 5 este o prezenţă consecventă şifoarte iubită pe
scenele din România.
De la albumul de debut lansat în1992, trecând prin perioada
,,Super-star”(1991), ce şi-a pus amprenta asupratendinţelor
muzicale ale vremii şi contin-uând cu ,,Ambiental”(2006),
,,Aniver-sare” (2008), ,,Emoţie” (2009) şi,,Romantic”(2010),
Direcţia 5 continuăsă spună nenumărate poveşti de viaţă
şiiubire.
Cel mai recent material discografic, ,,Happy Days”, a fostlansat
în luna noiembrie a anului trecut. Pe album se regăsesc 13piese,
dintre care se pot aminti ,,Pulbere de stele”, ,,Te cunosc
deundeva”, ,,Rogvaiv”, ,,Tu m-ai cucerit”.
www. infomusic.ro
Film A Simple FavorBazat pe un roman al scriitoarei Darcey Bell,
A Simple Favor
urmăreşte povestea lui Stephanie, o vloggeriţă care încearcă
sădescopere adevărul din spatele dispariţieibizare a celei mai bune
prietene. StephanieWard este cea mai bună prietenă cu
fer-mecătoarea Emily Nelson. Într-o zi Emilyo roagă pe Stephanie
să-i ia fiul de laşcoală, însă acesta dispare în mod miste-rios,
iar după zile de căutări, este găsită încele din urmă moartă.
Încercând să dezle-ge misterul morţii ei, Stephanie începe săsape
mai adânc în secretele lui Emily,ajungând să se întrebe cât de bine
ocunoaşte pe cea mai bună prietenă a ei. Încăutarea adevărului i se
alătură Sean, soţullui Emily. A Simple Favor este un thriller plin
de rătăciri şi trădă-ri, secrete şi revelaţii, dragoste şi
loialitate, crimă şi răzbunare.
www.cinemagia.ro
R EPER E CULTURALE
De multe ori ne-am întrebat: cum putem să reprezen-tăm faţa lui
Dumnezeu ascunsă de lume ? Dacă prin inimă,lo cul de întâlnire
dintre Dumnezeu şi om, trece calea ceamai directă pentru a se forma
o imagine a lui Dumnezeu,atunci această formă rămâne personală,
ascunsă. Însăexistă o cale de acces, strict vizuală, către inimă:
icoana.Căci sar ci na icoanei este să dea formă Chipului lui
Dum-nezeu şi să-l ofere lumii. Icoana este o punte între tempo-ral
şi spiritual, între terestru şi celest, care-i poartă peoameni la
cu noaş terea lui Dumnezeu.
Libertatea este indispensabilă oricărei creaţii adevărate.Pic
tura este materială şi materia ei trebuie transformată înartă.
Pentru ca o pictură să aibă o semnificaţie pe deplin se -ri oa să,
ea trebuie să-şi manifeste înăuntrul ei propria savia ţă lăuntrică,
mesajul pe care-l transmite şi intenţia sa.Fără aceasta, ea rămâne
doar o imaginaţie drăguţă, odescriere ex terioară, o cochilie
goală. Rămâne superficială,iar spectatorul nu este atins de ea.
Pentru ca viaţa interioară a icoanei să rezoneze cu celcare o
priveşte, este necesar tipul de inspiraţie menţionatmai sus, iar
artistul îşi va încorda toată atenţia pentru a-l se -si za şi a-l
transmite în forma cea mai pură şi mai exactă.Pre gătindu-se pentru
aceasta, el trebuie să-şi cultive viaţadu ho vnicească şi să o
dezvolte în aşa fel încât ea să fie re -cep tivă şi în acord cu
inspiraţia sa.
Arta religioasă a răsăritului, iconografia, caută să ex pri -me
cunoaşterea lui Dumnezeu dobândită prin rugăciune şise străduieşte
să reprezinte chipul interior, duhovnicesc, al
omu lui adoptând o anumită stilizare. A picta icoane, caorice
activitate spirituală, este un act creator. În icoană, li -ber
tatea căutată este o libertate spirituală care încearcă săeli
bereze de patimi şi să se deschidă unei inspiraţii înalte:„Icoanele
sunt de mare folos, ele îi ajută pe toţi la mântu -i re, căci fac
lucrurile atât de evidente încât ele ne fac apţisă percepem
lucrurile ascunse.” (Sfântul Ioan Dam-aschin)
Icoana este o artă care exprimă lumea duhovniceascăîn forme şi
culori. Are un limbaj şi un stil care îi sunt pro-prii, şi care îl
introduc pe cel care priveşte icoana într-oaltă sferă a fiinţei,
într-un alt univers de percepţie. Artis-tul caută inspiraţie
dumnezeiască pentru opera sa, iar pentru a o primi, el are nevoie,
mai mult decât oricare in -flu enţă, de o atitudine smerită şi
rugătoare, recunoscândcă nu este stăpân pe situaţie. Căci, deşi
artist foarte înzes-trat, un pictor care nu trăieşte în sânul
Bisericii nu vapu tea depăşi inspiraţiile inerente propriei sale mă
-suri:„Inspiraţia de Sus depinde într-o mare măsură de ati-tudinea
noastră: dacă noi ţinem larg deschisă uşa inimiinoastre,
Domnul-Duhul Sfânt - va intra în noi fără să în -tâm pine
rezistenţă. El „stă la uşa inimii noastre şi bate.De va auzi cineva
glasul Lui şi va deschide uşa, va intrala el şi va cina cu el, şi
el cu Dumnezeu” (Apocalipsa3,20). Mai întâi de toate, icoana
trebuie să inspire la rugă -ciu ne şi să fie un loc de întâlnire
dintre Sfântul reprezen-tat şi per soana care se află în faţa ei.
Astfel, iconografulva în cer ca să se elibereze pe sine de tot ceea
ce constitu-
ie un ob stacol sau este contrar acţiunii inspiraţiei
dum-nezeieşti. Aceasta necesită smerenie şi totodată asceză,dar,
pentru că nevoinţele ascetice pot să conducă la mân-drie şi să îm
pie dice aşadar harul, smerenia este elementulesenţial. Ea îl
deschide pe iconograf harului şi totodatăcelorlalţi şi su ges tiile
lor. Ea păstrează în el o riguroasăinterogaţie şi o stă pânire a
conştiinţei sale, prin rugăci-une, care urmează idea lului de
smerenie exemplară a luiHristos. „Smerenia lui Hristos este o
putere care învingeorice. În chenoza (smerenia firii lui Dumnezeu)
lui Hris-tos şi în bună voinţa lui cu noi, ea nu cunoaşte nici
odegradare: imua bilă în esenţa sa, ea rămâne dumnezeiescde mare”
(arhim. Sofronie). Această dumnezeiascăsmerenie este de neatins pe
pământ, însă putem sădobândim o înţelegere mai cuprinzătoare a ei
luptându-nesă ajungem la ea şi des chizându-ne gândurile şi
stareasufletească unei persoane cu o mare experienţă în
viaţaduhovnicească. In ten ţia iconografului este aceea de a
sesmeri, de a face astfel loc lucrării harului şi, în acest fel,de
a deveni, mai mult decât creatorul ei, un slujitor saucolaborator
al icoanei cre ate.
„Lumea naturală este altfel făcută încât omul estecontinuu
confruntat cu probleme cărora trebuie să lecaute so luţii. Urcuşul
continuu către o cunoaştere mereumai mare a lui Dumnezeu este şi el
un act creator, chiardacă este de un ordin aparte” (Stareţul
Silouan, MunteleAthos).
Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU
Smerenia rugătoareSmerenia rugătoare
-
MOZAICCurierul ARMATEINr. 20 (482) din 15 octombrie 2018 Pagina
7
N o u t ã þ i î n l u m e a I T
FOLOSIBIL
ÎNTÃRIT
SUPÃRAT
GÃICI
HIGH-LIFE
ÎNÃUNTRU
RÂUL LUICREANGÃ
INEVITABILÃ
EVIDENÞÃ
AVANTAJ
AMORFÃ
PROHAB
REGIUNE
ÞÃRM
CRUDÃ
TOCITÃSÃTEAN
BIRLICTUNS
SCURT!
CLAIE
DINTR-ODATÃ!
PLANARE
ARUNCAT
CUTÃ
VEªTI
AMORTIZORHIPIC
STÂNJENEL
FACE BLIDEÃ
FATA DINBANAT!
PRINS DECÂRCEI
Capcana fototermalăNoul material care converteşte lumina în
căldură
poate fi aplicat pe avioane, turbine de vânt, acoperişurişi
platforme petroliere pentru a combate acumulareade gheaţă.
,,Dezgheţătorul”, numit o capcană fototermală, are
trei straturi: un înveliş superior dintr-un amestec de ce -ra
mică şi metal care transformă lumina captată în ener -gie termală,
un strat median de aluminiu care răspân-deşte căldură pe întreaga
suprafaţă, încălzind şi zonelecare nu sunt expuse la lumină, şi o
bază de spumă curol de izolator termic, scrie Science News.
Capcana fototermală este descrisă în detaliu în noulnu măr al
revistei Science Advances publicat pe 31 au -gust.
Inginerul Susmita Dash de la Institutul Indian deŞtiin ţe din
Bengaluru şi colegii săi au pus un materiallung de 6,3 centimetri
la soare într-o zi cu temperaturăme die de 3,5 grade Celsius,
alături de o folie de alumi -niu. În doar patru minute, capcana
fototermală s-a în -căl zit la circa 30 de grade Celsius, în timp
ce folia dealu miniu s-a încălzit la doar 6 grade. După cinci mi nu
-te, zăpada de pe suprafaţa capcanei fototermale s-a to -pit
aproape în întregime, în timp ce aluminiul a rămasaco perit de
zăpadă.
Inovaţia este esenţială în contextul în care siste me -le de
încălzire folosite în prezent pentru dezgheţareim plică substanţe
nocive pentru mediu, iar noua capca -nă fototermală poate oferi un
mod mai sustenabil de aţi ne suprafeţele dezgheţate.
Alchimia vindecăriiSavanţii de la Salk Institute au dezvoltat o
tehnică
ce converteşte direct celulele unei răni deschise în noice lule
ale pielii. Abordarea se bazează pe reprograma-rea celulelor la
starea de celule stem şi poate fi utilăpentru vindecarea rănilor la
nivelul pielii, pentrucontra cararea efectelor îmbătrânirii
(riduri) şi pentru oîn ţe le gere mai bună a cancerului de
piele.
,,Observaţiile constituie o demonstrare a principiu-lui pentru
regenerarea in vivo pentru un întreg ţesut tri-dimensional precum
pielea şi nu doar pentru tipurilein dividuale de celule ca până
acum”, a afirmat JuanCar los Izpisua Belmonte, autor principal al
studiuluipu blicat în jurnalul Nature pe 5 septembrie.
Cercetătorul, împreună cu echipa sa, au convertitce lulele din
ţesutul subcutanat în cheratocite, bazapentru reconstrucţia pielii,
scrie Science Daily.
Experimental, savanţii au tratat ulcere de piele peşoa reci,
observând că datorită noii metode, pielea a
fost recrescută în 18 zile. Odată cu trecerea unei pe ri -oa de
mai îndelungate, noua piele s-a dezvoltat şi s-aco nectat cu cea
din jur, chiar şi în cazul ulcerelor seve-re. La trei şi şase luni,
pielea regenerată se comporta capie lea normală şi sănătoasă.
Cercetătorii au în plan mai multe studii pentru a op -ti miza
tehnica şi a începe testarea în alte modele. Abiaapoi, dacă
experimentele au succes, vor trece la tes tecli nice.
www.descopera.ro
ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã
Am înţeles că s-a arsbe cul în baie; nu înţelegînsă de ce îmi
aminteştene vastă-mea de treabaasta în fiecare săptă mâ -
nă?J
Mama către fiica proaspăt căsăto -r ită:
- Copila mea, să nu uiţi niciodatăzi cala: găteşte-i soţului un
peşte şi-lsa turi pentru o zi. Învaţă-l să pescu ias -că şi vei
avea week-end-urile libere.
J
- Tati, este adevărat că în unelepărţi din Africa, un bărbat nu
îşi cu -noaş te soţia până nu se căsătoresc?
- Asta se întâmplă peste tot, fiule.J
O femeie care-şi ia soţul cu eapeste tot, e ca mâţa care se
joacă maide parte cu şoarecele, mult timp dupăce l-a omorât.
J
Soţia mi-a făcut observaţie căînain te eram fericit dacă o
vedeammă car două minute pe zi... I-am răs -
puns că şi acum sunt fericit dacă o văddoar două minute pe zi şi
nu înţeleg dece s-a supărat!
J
- Maria îl priveşte pe Ion care sechi nuie să bată un cui în
perete, ca săaga ţe un tablou. La un moment dat, îispu ne:
- Auzi, mă Ioane... Ciocanul tăupar că-i trăznet, mă!
- De ce, Mărie?!? Aşa de tare dau?- Nu mă, Ioane. Da’ niciodată
nu
lo veşte de două ori în acelaşi loc!J
Caut locuinţă.Să fie suficient de mare, ca soţia
mea să nu se mute la maică-sa şi sufi-cient de mică ca soacra sa
să nu se mu -te la noi.
J
- Domnule doctor, spuse asistentaalar mată, pacientul care
tocmai a ieşitde la dumneavoastră a murit pe hol.
- Schimbă-i repede poziţia, să parăcă tocmai intra!
J
Dialog la Oficiul pentru Plasarea
For ţei de muncă.- Bună ziua, vreau şi eu un loc de
mun că.- Avem ceva foarte bine plătit, dar
e mult de lucru.- Nu, mulţumesc. Dacă am bani, îi
dau pe băutură.- Atunci, avem un loc în care nu
prea aveţi de muncă, dar e prost plătit.- Nu, pentru că dacă am
timp, fac
rost de bani şi îi dau pe băutură. Nuaveţi ceva unde să muncesc
toată ziuaşi să fiu prost plătit?
- Îmi pare rău, dar nu aveţi studiisu perioare...
J
- Era o cameră la spitalul de nebuniîn care toţi nebunii se
prefăceau a con-duce, numai unul stătea pe scaun.
Directorul îl dă afară zicând că s-avin decat.
Cum îl scoate afară, el începe săcon ducă.
- Păi ce faci mă?- Păi cum vroiai să întorc tirul aco -
lo?www. bancuri.ro
Lexar JumpDriveFingerprint
Lexar JumpDrive Fingerprint F35USB 3.0 promite viteze de până la
150MB/s la transferul de fişiere şi permi-te protejarea datelor
folosind autentifi-carea biometrică, dispozitivul putândme mora
până la 10 semnături de am -pren te.
Disponibil în versiuni cu 32GB, 64GB, 128G şi 256GB capacitate
de sto-care, dispozitivul este destul descump, preţul pornind de la
32.99 do -lari şi putând ajunge la 170 de dolariîn cazul versiunii
de top. Noul modelJumpDrive F35 oferă însă viteze la ni -ve lul
unui dispozitiv SSD, folosind lama ximum potenţialul interfeţei.
USB3.0.
Piesa de rezistenţă este însă duetulfo r mat între funcţia de
criptare AESpe 256 biţi şi senzorul de amprente cutimp de răspuns
mai mic de o secundă,per miţând restricţionarea aacesului lada tele
păstrate fără complicaţiile me -
mo rării unei parole.Compatibil cu platforma
Windows PC şi Mac, Jump-Drive Fingerprint F35 necesi -tă totuşi
folosirea unui donglepentru conectarea la sistemeleApple.
Huawei Watch GTHuawei nu se pricepe foar-
te bine la păs trat secrete. Nunu mai că toate de ta liile
despresmart phone-urile sale noi dinga ma Mate 20 au fost scăpatepe
internet cu săptămâni buneînain te de eveniment, dar şiin formaţii
despre noul ceasHuawei Watch GT erau dejacu noscute în cel mai mic
detaliu. Nouldis pozitiv se laudă cu o autonomiefoarte mare şi cu
un preţ mai mic decâtcel al concurenţei.
Huawei Watch GT nu este unsmart watch ,,clasic”, precum
celelaltepe care le-am văzut în ultimii ani.Luând inspiraţie de la
Apple şi Sam-sung, producătorul chinez a decis săre nunţe la
platforma software pentrucea suri de la Google, Watch OS şi sădez
volte propria soluţie, mai bine pre-tată pe hardware-ul
disponibil.
Astfel a apărut LiteOS, un sistemde operare care încearcă să
ofere func -ţio nalitate de smartwatch pe care utili-zatorii şi-o
doresc fără să aglomerezein ter faţa cu lucruri inutile.
Astfel,Watch GT de la Huawei poate să oferepână la două săptămâni
de autonomiela o singură încărcare, la o utilizarenor mală şi până
la o lună dacă sunt de -zac tivate majoritatea funcţiilor
smart.Atunci când toate funcţiile sunt active,cea sul poate oferi
până la 22 de ore deuti lizare, performanţă similară cu cea
a lui Apple Watch.Conectarea Watch GT nu este însă
li mitată la un singur tip de smartphon,fiind compatibil prin
intermediul uneiapli caţii, atât cu telefoane cu Android4.4 sau mai
nou, cât şi cu iOS 9 şitoate versiunile apărute între timp.
Din punct de vedere hardware,avem de-a face cu un ecran tactil
de1,39” cu un panou AMOLED giro-scop, barometru şi magnetometru,
câtşi cu un modul NFC pentru plăţi con-tactless. Practic, avem de-a
face cu unsoi de brăţară inteligentă cu un displaymai avansat,
funcţiile telefonului fiindli mitate la ceea ce este integrat în
soft -ware, aplicaţiile noi urmând a fi livra-te prin actualizări
software.
Huawei Watch GT este echipat cuun senzor pentru puls, modul
tri-GPSpentru monitprizarea activităţilorspor tive şi va fi livrat
în două varian-te. Modelul Watcg GT sport va costa200 de euro, în
timp ce modelul ,,Cla -ssic” va beneficia de un design mai se -ri
os şi brăţări din piele la 250 de euro.
www.go4it
A avea stimă pentru o femeie fără a fi ne bu -neş te îndrăgostit
de ea, aceasta e de dorit.
Gelozia este sufletul dragostei.Să întrebi este o ruşine pentru
un minut, să
nu ştii este o ruşine pentru o viaţă.Dacă nu spui nimic, nimeni
nu se va certa cu
ti ne.Zăpada nu rupe niciodată ramurile salciei.Când mergi,
mergi, când stai, stai, dar nicio-
dată nu ezita.Pregăteşte-te pentru ce e mai bine, dar nu te
te me de ce e mai rău.Ziua în care te decizi să faci un lucru
impor-
tant este ziua ta norocoasă.Dacă eşti grăbit, fă un ocol.O
întâlnire nu este altceva decât începutul
unei despărţiri.Tot ceea ce este necesar, pentru ca răul să
tri um fe, este ca oamenii buni să nu facă ni mic.(Ed mund
Burke).
Conştiinţa valorează cât o mie de mar tori(Quin tilianus).
Col. (rtr.) Ştefan MITINCU
GÂNDURI ÎN TREACÃT...
-
În fiecare an, în baza Decretului nr. 381 din 1 oc -tom brie
1959, la data de 25 Octombrie, poporul nostrusăr bătoreşte Ziua
Armatei, prilej pentru noi toţi de a nerea minti jertfa celor ce
ne-au eliberat ţara de trupelestră ine în luptele de la Carei şi
Satu Mare, alungândocu paţia hortysto-fascistă dincolo de graniţele
Români -ei. Eliberarea teritoriului naţional s-a produs prin luptaa
peste 500.000 de militari angrenaţi în lupte între 23au gust şi 25
octombrie.
Cu acest prilej, pe întreg teritoriul naţional, au fostor
ganizate festivităţi care ne readuc în suflete momen-tele
înălţătoare ce au trecut, printre acestea numărându-se şi cea care
a avut loc în Parcul Carol unde, pe lângăex poziţii de tehnică şi
armament, militari îmbrăcaţi încos tume de epocă şi nu numai, au
prezentat publicului
larg aspecte din viaţa lor de zi cu zi. Astfel, copiii în so -ţi
ţi de către părinţi, bunici sau de către profesori, au pu -tut
admira, atât tradiţia, cât şi prezentul şi viitorulacestei atât de
frumoase, dar şi importante componentea societăţii, Armata.
Toate acestea au fost însoţite de acordurile muzica-le ale
fanfarei Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi decele ale
Ansamblului „Doina” al Armatei.
Pe lângă aceste activităţi, publicul prezent a pututpar ticipa
şi la o activitate cu un caracter deosebit, în ca -drul căreia
preşedintele României, Klaus Iohannis, aîn mânat Drapelul deLup tă
Comandamen-tului Forţelor pentruOpe raţii Speciale şi ade corat
Drapelele deLup tă ale altor treiuni tăţi, Centrul 13Co mu nicaţii
şi In for -ma ti că „ColonelGheor ghe Vi şata”,Şcoa la de Apli
caţiepentru Uni tăţi deLuptă „Mihai Vi tea -zul” şi Centrul 85 Co
-mu nicaţii Aero şi In -for matică.
Ceremonia a înce-put cu primirea rapor-tului de către
preşe-dinte, urmată de trecerea în revistă a găr zii de onoare şia
trupelor participante. După intona rea Imnului de Stat,a fost
oficiată o slujbă religioasă, ur mată de alocuţiuniale
oficialităţilor participante. Activitatea a continuat
cu ce remonialul schim -bă rii găr zii la Monu-mentul Eroilor şi
cu de -pu neri de coroane şi de -fi larea militarilor pre
-zenţi.
La sfârşit, unuldintre par ticipanţi ne-ade clarat: „Sunt
pensio-nar militar. Vin an de anîm preună cu ne poţiimei în Parcul
Carol. Măbu cură să văd că lucru-rile merg din ce în cemai bi ne,
că se fac achi-ziţii, tehnica este maibu nă, mai no uă, de oca
litate foarte bu nă.Sunt mulţumit şi de fe -lul în care am
comuni-cat cu mi litarii prezenţi
la stan duri. Au cunoştinţe vaste şi am primit răspunsu-ri
competente la toate întrebările pe care le-am adresat.Aveţi avan
tajele tehnologiei de partea dumneavoastră
şi sunt sa tisfăcut săvăd că beneficiaţidin plin de ele. Spercă
lucrurile vormerge în aceastădirecţie şi că misiu-nea militarilor
înviitor va fi aceea dea păstra pacea şi nude a genera conflic-te.
La Mulţi Ani!”.
La sfârşitul zilei,pot spune că amasis tat la o reuşitădin toate
punctele deve dere şi că, anulviitor, vom aveaace leaşi motive
demân drie şi bucurii,
la fel ca şi în acest an. Mult succes, tuturor!
Plutonier-adjutant Dragoş IORDANAFoto: plutonier-adjutant Marian
DUŢĂ
Cei mai tineri membri ai co mu nităţiiaca demice militare din Si
biu au depus ju ră -mân tul de cre dinţă faţă de neam şi ţară înca
drul unei ceremonii oficiale, or ganizatemier curi, 24
octombrie.
Un număr de 332 de cadeţi, dintre care64 de fete au depus ju
rământul militar laAca demia For ţelor Terestre „Nicolae Băl -ces
cu” din Sibiu. La ceremonie au participatşi Mitropolitul Ar dea
lului, I.P.S. LaurentiuStre za, au torităţi publice locale,
comandanţiai structurilor din sistemul na ţional de apă-rare, foşti
rectori ai instituţiei, părinţi şi rudeale bo bocilor militari.
Activitatea a debutatla ora 10:00, cu sa lutul Drapelului de
Luptăal Academiei Forţelor Te res tre „NicolaeBăl cescu”.
Generalul de brigadă Ghiţă Bârsan, rec-torul academiei militare
sibiene le-a trans -mis studenţilor şi invita ţi lor un mesaj în
care a făcut re -fe rire la valorile care tre buie să guverneze de
acumînain te viaţa proaspeţilor membri ai marii familii de
mi litari: „Legământul pe care îl veţi face astăzi repre-zintă
adeziunea sacră, con şti entă şi responsabilă princare vă angajaţi
cu toată fiin ţa să puneţi mai presus de
orice dorinţa de a vă apă ra ţara, poporul şi valorile na -ţio
nale. Fiţi mândri de fap tul că aţi ales să vă asumaţiaceastă mare
responsabilitate! Fiţi demni de încrederea
cu care vă investim! De astăzi, spiritul de ca -ma raderie,
responsabilitatea, lucrul în echi -pă, perseverenţa şi res pectul
sunt valorilecare trebuie să vă gu ver neze viitorul”. Celmai
important mo ment al ceremoniei a fostacela în care studenţii
anului I au repetat cumultă hotărâre în glasuri, cuvintele
jurămân-tului militar:
„Jur credinţă patriei mele, România! Jursă îmi apăr ţara chiar
cu preţul vieţii! Jur săres pect Constituţia, legile ţării şi
regulamen-tele militare! Aşa să îmi ajute Dumnezeu!
Cei 332 de studenţi sunt şcolarizaţipentru Ministerul Apărării
Naţionale, Minis -te rul Afacerilor Interne, Ministerul
Justiţiei,Ser viciul Român de Informaţii şi Serviciulde Informaţii
Externe. Bobocii au putut ale -ge să studieze la una dintre cele
trei facultăţi,
res pectiv: Facultatea de Management Militar, Faculta-tea de
Ştiinţe Militare şi Facultatea de Ştiinţe Economi -ce şi
Administrative. n
Mila 23 sau cum mai este denumit Inima Deltei, esteun sat
pescăresc lipovenesc, situat la aproximativ 50 deki lometri de
Tulcea, pe braţul Dunărea Veche. Accesul însa tul Mila 23 se face
doar pe calea apei ori cu vaporulcom paniei Navrom, care are ore
fixe de plecare şi un tarifmai acceptabil ori cu şalupele rapide
ale localnicilor. Pri -mii locuitori s-au stabilit aici la
sfârşitul secolului al XIX-lea. De altfel, la începutul secolului
XX erau doar câtevaca se şi doisprezece locuitori. Casele
tradiţionale li po ve -neşti erau acoperite cu stuf, material care
există din abun-denţă în aceste locuri. Multe din casele vechi sunt
vopsiteîn albastru. Se spune ca această culoare are în ea un
ele-
ment ce respinge insectele.Se mai spune de asemeneacă aceas tă
nuanţă de albastrure prezintă culoarea cerului,ce sim bolizează
apropiereaomu lui de Dumnezeu. Uli ţe -le de prin sat sunt foarte
în -guste şi sunt din pământ. Da -torită acce sului doar pe apă,nu
exis tă nici o ma şi nă. Satulare în jur de 4-5 ki lometrilun gime
şi maximum 500 de
metri lăţime. Din cau za nu meroaselor inun daţii care auavut
loc în acest sat, până la momentul sis te ma ti zării şi
aconstruirii unui dig de protecţie, satul Mi la 23 a mai
fostdenumit şi Veneţia Del tei. Fiind situat în inima
DelteiDunării, este un loc foarte bun de plecare pentru o
incur-siune pe lacuri sau ca na le. În apropiere sunt lo
curisuperbe, ce parcă abia aş teap tă a fi cucerite, precum la
culprotejat Nebunu, lacurile For tuna, Trei Iezere, Boda pros - te,
Rădăcinos sau canalele Ol guţa şi Şontea. În acestelocuri mirifice
se pot admira ne numărate specii de pă sări,precum: pelicanii,
lebedele, stâr cii, egretele, pes că ruşii,chirele etc. De
asemenea, acest sat este recunoscut caprincipalul punct de plecare
pentru pasionaţii pescuituluisportiv, datorită traseelor foarte
pitoreşti din această zo năa Deltei. Cel mai bine se prin de ştiuca
şi som nul. Pentrupasionaţii de natură, de pes cuit sau de ad mi
rat pă sări,recomandăm o vizită aici. Este unul dintre cele mai fru
-moase locuri din ţară, fără con diţii de lux, dar cu o strân -să
legătură între trecut şi pre zent.
Plutonier Cristian ALDESCU
C M Y K
INTERACTIVCurierul ARMATEI
Nr. 20 (482) din 31 octombrie 2018Pagina 8
Idei de vacanţă Jurământul militar la Academia Forţelor
Terestre
Atunci când tradiţia transcende timpulAtunci când tradiţia
transcende timpul