Relatii bancare- Aplicatii practice Acest caiet de lucrari a fost conceput pentru a crea abilitatile practice in randul studentilor sau a oricarei persoane interesate, de a rezova diversele probleme legate de dezvoltarea unor raporturi debitoare / de credit, in relatia cu institutiile bancare. Lucrarea are 3 parti: Partea 1, fundamentele teoretice si aplicatii practice (probleme) sau partea de fata, prezentata sub forma unui document Word Partea a 2-a sub forma unui document Excel cuprinde aplicatii electronice necesare in rezolvarea aplicatiilor practice utilizate in partea 1 Partea a 3-a incheie documentul Excel si cuprinde probleme propuse spre rezolvare. Autorul Lector Dr. Sabau Marius de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca multumeste studentilor care au ajutat la intocmirea acestui caiet si asteapta viitoarele sugestii, propuneri observatii la adresa de e-mail [email protected]
50
Embed
Relatii bancare - Profu de marketingprofudemarketing.weebly.com/uploads/2/6/0/4/26048085/... · Web viewDact n este numarul de argumente din tirul de valori ( n nu poate fi mai mare
This document is posted to help you gain knowledge. Please leave a comment to let me know what you think about it! Share it to your friends and learn new things together.
Transcript
Relatii bancare- Aplicatii practice
Acest caiet de lucrari a fost conceput pentru a crea abilitatile practice in randul studentilor
sau a oricarei persoane interesate, de a rezova diversele probleme legate de dezvoltarea unor
raporturi debitoare / de credit, in relatia cu institutiile bancare.
Lucrarea are 3 parti:
Partea 1, fundamentele teoretice si aplicatii practice (probleme) sau partea de fata,
prezentata sub forma unui document Word
Partea a 2-a sub forma unui document Excel cuprinde aplicatii electronice necesare in
rezolvarea aplicatiilor practice utilizate in partea 1
Partea a 3-a incheie documentul Excel si cuprinde probleme propuse spre rezolvare.
Autorul Lector Dr. Sabau Marius de la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina
Veterinara Cluj-Napoca multumeste studentilor care au ajutat la intocmirea acestui caiet si asteapta
viitoarele sugestii, propuneri observatii la adresa de e-mail [email protected]
Atunci cand o persoana depune la banca o suma de bani Si (suma initiala), la un anumit termen
t, primeste de la banca o anumita suma de bani numita dobanda (notatie: D). Aceasta dobanda se
calculeaza in functie de rata dobanzii (Rd) practicata de banca. Spre deosebire de Dobanda care se
exprima in sume de bani, Rd se exprima in procente.
Dobanda se calculeaza dupa formula: D=Si*Rd, (1) iar suma finala pe care o vom avea in cont
la sfarsitul unei perioade de 1 an, va fi: Sf= Si + D Folosind relatia (1) avem pentru suma la finalul
depunerii (Sf)
Sf = Si + Si*Rd = Si (1 + Rd), (2)
Rata dobanzii este comunicata de banca pentru o perioada de 1 an fara a mai specifica acest
lucru. Daca avem o depunere la termen t de 3 luni cu o rata a dobanzii Rd, dobanda calculata pentru
aceasta perioada este: D= Si ( 1+ Rd* t /12), (3) = Si ( 1+ Rd/4) unde 12 reprezinta numarul lunilor
din an.
Daca t se exprima in zile ( de exemplu 90 zile)
D= Si ( 1+ Rd*t /360), (4) = Si (1+Rd/4) unde 360 sau 365 reprezinta, in functie de sistemul
folosit de banca ( veti vedea mai multe in continuarea seminarului) numarul de zile dintr-un an.
Problema 1:
Presupunem existenţa unui depozit bancar in valoare de 10.000 lei pentru o perioada de 1 an
de zile, cu o rată a dobânzii Rd =4% pe an.
a) Cât este dobânda bonificată de bancă ?
b) Cât este suma pe care trebuie să o avem în cont la sfârşitul anului?
Si = 10.000 lei D- dobânda, Rd- rata dobânzii, Si- sold iniţial
Rd= 4%
a) D = Si * Rd
b) Sf = Si + D
Sf = 10.000 + 400
Sf = 10.400
Problema 2:
Presupunem o depunere la bancă de 10.000 lei, cu o rată a dobânzii Rd= 4%, unde depozitul se
constituie pe o perioadă de 3 luni.
a) Cât este dobânda bonificată de bancă ?
b) Cât este suma pe care trebuie să o avem în cont la sfârşitul anului?
a) D = Si * Rd
b) Sf = 10.000 + 100 lei
Sf=10.100 lei
Problema 3:
Presupunem o depunere la bancă 10.000 lei, pentru un depozit pe 77 zile, cu o rată a dobânzii de
4 %.
a) Cât este dobânda bonificată de bancă ?
b) Cât este suma pe care trebuie să o avem în cont la sfârşitul anului?
Sf = Si + D
Sf = 10.000 + 84,38 lei
Sf = 1084,38 lei
Există 3 sisteme de calcul al dobânzii:
1) Sistemul englez : nr de zile dintr-o lună = numarul de zile (nz) din calendar, anul are 365 zile
2) Sistemul german: nr zile= nr zile din calendar, fiecare lună are 30 zile, anul are 360 zile
3) Sistemul francez: fiecare lună are numarul de zile din calendar, anul are 360 zile
In tara noastra se foloseste de obicei sistemul german, mai rar sistemul englez.
Problema 4:
La data de 5 octombrie 2010 depunem la bancă suma de 10.000 lei, cu o Rd =5% pe an. Cât
avem în cont la data de 10 ianuarie 2011:
a) Folosind sistemul englez?
b) Folosind sistemului german?
a) Sistemul englez
Numarul de zile din calendar: 26 zile in luna octombrie, 30 de zile in noiembrie, 31 de zile in
decembrie, 10 zile in ianuarie total 97 zile
D=132,8 lei
Sf = Si + D Sf = 10.000 +132,8 lei Sf = 10.132,8 lei
b) Sistemul german
D = 134,7 lei
Sf = Si + D
Sf = 10.000 + 134,7 lei
Sf = 10.134,7 lei
In caz ca depunerea se face pe o perioada mai lunga de un an vom avea pentru primul an:
Pentru al doilea an vom avea aceeasi relatie, dar Si = S1 ( suma initiala din anul 2 = suma finala din
anul 1 )
In consecinta obtinem:
Analog pentru anul 3:
Astfel prin procedeul inductiei matematice se demonstreaza ca pentru anul n avem:
sau formula generala:
Daca depozitul depaseste un numar intreg n de ani cu “nz” zile vom avea
Unde 365 sau 360 este numarul de zile dintr-un an
Obtinem astfel formula dobanzii compuse, folosita in orice calcul de dobanda bancara:
S =Si 1 + Unde 360 sau 365 este numarul de zile dintr-un an
Problema 5:
Presupunem că avem un depozit pe 1 an de zile, cu o valoare de 10.000 lei şi o dobândă de 5% pe an.
Cât vom avea în cont după 3 ani?
Problema 6:
Considerand un depozit de 10000 euro la Banca Transilvania, cu o rata a dobanzii de 4%
constituit pe 111 zile,care este dobanda incasata si soldul final la expirarea depozitului, stiind ca anul
bancar la aceasta banca este 360 zile dupa sistemul german? Consideram cazul ideal in care banca nu
incaseaza nici un comision, iar statul, nici un impozit.
Rezolvare:
Folosind formula dobanzii compuse cu datele de mai sus obtinem urmatoarele rezultate
S -soldul final
d-dobanda
S =10000 1+ =10123,33
d=S -S =10123,33-10000=123,33
Problema 7
Presupunem un depozit de 10000 euro la Banca Transilvania cu o rata a dobanzii de 4%, consideram
ca depozitul este pe 111 zile, cat avem echivalent in cont dupa 1 an si care este dobanda?
Rezolvare:
Aplicand formula dobanzii compuse cu urmatoarele notatii:
S -soldul final, d-dobanda
Intr-un an avem 3*111+27= 360 zile Adica 3 cicluri de cate 111 zile plus 27 zile.
obtinem
S =S 1 + =10000 1+ * *
S =10000* =10405.56
S =10405.56d=S -S i =10405.56-10000=405.56
Problema 8
Depunem 6000 euro anual intr-un cont cu o rata a dobanzii de 5%,cat avem in cont dupa 5 ani
si care este dobanda?
Rezolvare:I an S o =6000 euro
II an S o =6000 euro
III an S =6000 euro
IV an S =6000 euro
V an S =6000 euro
S 5=S o
S 4=S
S 3=S
S 2=S
S 1=S
S =S + + + +
S =S + + +1
S =S =6000*1.05
S =34811.47 daca la expirarea depozitului nu mai depunem inca o data 6000 lei sau
40811.47 lei daca depunem 6000 lei si in ultimul an.
d=S -S =34811.47-30000=4811.47
d=4811.47
S -soldul final
S -soldul initial
d-dobanda
rd-rata dobanzii
Problema 9
Care e suma ce trebuie depusa initial intr-un cont pentru a avea 25000 euro in cont dupa 5 ani, daca
rata dobanzii e de 5%?
Rezolvare:
S =S
25000=S
S = =19592
S =19592euro
Problema 10
Presupunem un depozit pe 5 ani cu depunerea initiala de 20000 euro, pentru care la final avem
25000 euro.Cat e rata dobanzii?
Rezolvare:
S =25000 Euro ; S =20000 Euro
S =S +d ; d=S -S d=25000-20000= 5000 Euro
=Sf / Si = 1.25
1+rd=
rd= -1=4,56%
Problema 11
Cat trebuie sa depun in cont in fiecare an daca peste 3 ani vreau sa am 25000 euro, rata dobanzii fiind
de 4% anual?
Rezolvare:
S =25000 euro rd=4%
An 3: S =S
An 2: S =S
An 1: S =S
S =S
25000=S
S = = = =7706.53
S =7706.53
Dobanda aferenta operatiunilor in contul curent
Pentru calculul operatiunilor in contul curent exista două metode mai des folosite:
Influenţa modului de rambursare asupra cursului obligaţiunilor
Problema 18 :
Presupunem 3 obligaţiuni cu scadenţa identică 5 ani, valoarea nominală de 10000 lei , rata
dobânzii de 10%. Prima se rambursează în totalitate la scadenţă, a doua în rate anuale egale, iar a treia
prin anuităţi constante. În condiţiile creşterii ratei medii a dobânzii pe piaţă cu 2%, care dintre cele 3
moduri de rambursare e mai ieftin pentru emitent?
a)
b)
c)
Durata medie de viaţă a unei obligaţiuni e un indicator ce exprimă în ani perioada medie de
imobilizare a fondurilor unui investitor dacă acesta păstrează obligaţiunea până la scadenţă.
Se determină ca o medie aritmetică a ratelor anuale de rambursat.
Care e durata medie de viaţă a obligaţiunilor din exerciţiul precedent?
ani
ani
ani
CAMBIA
In procesul cambial exista trei parti participante: Emitentul cambiei-numit si “tragator”
Platitorul cambiei-numit si “tras”
Beneficiarul cambiei
Operatiunea de transmitere a unei cambia de la o persoana la alta poarta numele
de GIRARE, iar girarea se face prin ANDOSARE (noul beneficiar este inscris pe dosul
cambiei). Pe fata cambiei se trece emitentul, platitorul, precum si beneficiarul.
* SCONTAREA= operatiunea de trensmitere/vanzare a cambiei de catre beneficiar , la
banca.
* RESCONTAREA = operatiunea prin care banca comerciala care a primit cambia ,
decide sa o vanda Bancii Nationale Romane (BNR).
In cazul acesta dobanda/taxa de rescontare e mai mica decat dobanda/taxa de
scontare.
Problema 19
Un agent economic exporta pe datorie marfuri in valoare de 20.000 € , care urmeaza a fi platite prin
emiterea unei cambii cu o rata a dobanzii de 10%.
Sa se determine valoarea nominala (VN) a cambiei , daca:
a) scadenta este la 90 de zile;
b) scadenta este la 1 an si 60 de zile;
c) scadenta este peste 2 ani.
Rezolvare:
a) D=S *r *
D=20.000*10%* =493,15 lei
VN=20.000+493,15 lei
b) VN= 20.000(1+10%) =22.352 lei
c) VN = 20.000*(1+10%)
Problema 20
Sa se determine suma pe care detinatorul unei cambii cu VN de 20.493 lei , o obtine daca
sconteaza cambia la data de 25 aprilie , scadenta fiind in data de 4 iunie.Se aplică sistemul german
Se stie ca rata scontului este de 8%.
Cat este taxa de scont?
Rezolvare:
T = VN * r *
Nr de zile =5+30+4 =39
T = 20.493 * 8% * = 178 lei
V = VN – T V = 20.493 – 178 = 20.315 lei
Problema 21:
a)Consideram aceeasi cambia de la problema precedenta.Sa se determine suma pe care banca
comerciala o va primi de la banca centrala daca prezinta acesteia cambia spre rescontare la data de 3
mai.Taxa/rata de rescont este de 7%. Scadenta este in data de 4 iunie.
b) Cat este castigul bancii comerciale?
c) Cat ar fi castigul bancii comerciale daca ar resconta cambia in aceiasi zi?
Rezolvare:
a) T = 20.493 * 7% * = 126 lei
V = 20.493 – 126 = 20.367 lei
b) – pretul de cumparare al cambiei a fost de 20.315 lei
- pretul de vanzare al cambiei a fost de 20.367 lei
20.367 – 20.315 Castig = 52 lei
c) T = 20.493 * 7% * = 157 lei
V = 20.493 – 157 = 20.336 lei
20.336 – 20.315 Castigul bancii = 21 lei
Problema 22:
Un debitor al unei polite de 2.400 lei , solicita creditorului sau o amanare de plata de 60 de zile.
Creditorul accepta cu conditia practicarii unei dobanzi de 9% si este emisa o polita noua. Creditorul o
sconteaza peste 5 zile la o banca cu o taxa de scont de 7,75%.
a) Ce suma incaseaza creditorul la data scontarii?
b) Care este suma ce ar incasa-o daca si banca ar fi practicat o taxa de scont de 9% ?
c) Dar daca el ar fi solicitat debitorului pentru amanarea platii o dobanda echivalenta cu taxa
scontului?
Rezolvare:
a) VN = 20.400 + 9% * * 2.400 = 2.436 lei
T = 2.436 * 7,75% * = 28,84
V = 2.436 – 28,84 =2.407,16 lei
b) T = 2.436 * 9% * = 33,5 lei
V = 2.436 – 33,5 = 2.402,5 lei
c) V =2.400 + 7,75% * * 2.400 =2.431 lei
Utilizarea facilităţii Goal Seek
Excel dispune de o serie de facilităţi pentru a putea răspunde la întrebări de genul “Ce se
întâmplă dacă ?“. Presupunem că avem o foaie de calcul, cunoaştem răspunsul dorit, dar vrem să
rezolvăm problema şi în sens invers, adică să găsim valoarea de intrare care conduce la un anumit
răspuns. Pentru a putea rezolva probleme de acest tip se utilizează comanda Goal Seek.
Pentru a folosi comanda Goal Seek se formulează întâi problema, se introduc variabilele şi
formulele în foaia de calcul. Celula cu rezultate trebuie să conţină neapărat o formulă iar formula
respectivă trebuie să conţină referiri la alte celule din foaia de calcul, celule care conţin variabile de
intrare.
Pentru găsirea valorii de intrare care să conducă la un anumit răspuns se vor parcurge
următoarele etape:
1. Se selectează celula rezultat, care trebuie să conţină o formulă şi în care vrem să obţinem o anumită
valoare.
2. Se aplică comanda Tools, Goal Seek. Pe ecran apare caseta de dialog Goal Seek (figura 1).
Figura 1 – caseta de dialog Goal Seek
3. Caseta Set Cell conţine celula selectată în etapa 1. Dacă s-a sărit peste etapa 1, se scrie în această
casetă referinţa celulei rezultat. În caseta To value se introduce soluţia la care vreţi să ajungeţi. În
caseta By changing Cell se scrie referinţa celulei de intrare. Această celulă trebuie să contribuie la
valoarea formulei din celula rezultat, specificată în Set Cell.
4. Se selectează butonul OK.
Goal Seek înlocuieşte valoarea de intrare astfel încât soluţia să se apropie cât mai mult de soluţia
cerută.
Aplicaţie – Goal Seek
O persoană depune o sumă la o bancă pe termen de o lună cu o rată a dobânzii de 7%. Să se
calculeze, pentru un orizont de 12 luni suma din cont la începutul şi sfârşitul fiecărei luni. Să se
calculeze valoarea din cont l sfârşitul perioadei pentru mai multe valori a sumei depuse. Să se
determine ce sumă trebuie să fie depusă astfel încât la sfârşitul perioadei suma din cont să fie de
10.000 lei ?
Se va crea următoarea foaie de calcul (figura 2):
Figura.2
Suma la începutul lunii 1 este chiar suma depusă deci în B5 vom introduce formula =B1.
Suma la sfârşitul unei luni este suma de la începutul lunii la care se adaugă dobânda, deci
formula din celula C5 va fi =B5+B5*B$2/12.
Suma la începutul lunii 2 este suma de la sfârşitul lunii 1, deci în B6 vom introduce formula
=C5.
Se copiază pe coloană formulele din B6 şi B5. Suma de la sfârşitul perioadei este în celula
C16. Valoarea din această celulă depinde în mod indirect de suma depusă din B1.
Dacă se modifică suma depusă automat se modifică şi valoarea din C16. De exemplu, pentru o
sumă depusă de 30.000 se va obţine la sfârşitul perioadei o sumă de 32.168 lei.
Să rezolvăm acum următoarea întrebare: Ce sumă trebuie depusă astfel încât la sfârşitul
perioadei suma finală să fie de 10.000 lei ?.
Rezolvare:
1. Se selectează celula C16.2. Se aplică comanda Tools, Goal Seek3. Caseta Goal Seek se va completa în modul următor:
Set Cell C16 Celula care conţine suma pe care vrem sã o obţinemTo Value 10.000 Suma pe care vrem sã o obţinem (suma depusã)By Changing Cell B1 Celula care variazã ca sã obţinem rezultatul
4. Se selectează butonul OK
Excel rezolvă problema în mod invers, suma care trebuie depusă fiind de 9.325 lei.
Functii financiare
De exemplu, dacă se doreşte valoarea unui împrumut sau a unei investiţii într-un moment de
timp viitor, după efectuarea tuturor plăţilor, utilizatorul trebuie să cunoască faptul că există în
categoria funcţiilor financiare (Financial) funcţia FV (future value ; valoare viitoare) ce se
apelează cu argumentele :
rate � de tip number ; rata dobânzii la împrumut ;
nper (number of periods) � de tip number ; număr de perioade (număr de luni, ani, zile
sau alte unităţi) ;
pmt (payment) � de tip number ; plată ; sumă platită periodic ca rată la împrumut ;
pv (present value) � de tip number ; valoarea actuală ; valoarea iniţială a unui împrumut ;
type � de tip number ; tip având valoarea 1 sau 0.
Apelul funcţiei se va face sub următoarea formă : FV(rate ; nper ; pmt ; pv ;type).
FV (rata_dobanda, nr_rate, platt, vp, tip)
Functia FV calculeaza valoarea viitoare pentru o serie de încastri/ plati egale (specificate
în argumentul platt), facute într-un numtr de perioade reper, cu o anumita dobânda (primul
argument). Dobânda trebuie sa aiba aceeaai unitate de masura ca reper. De exemplu, dobânda
anuala trebuie sa se împarta la 12 daca încasarile/ platile se fac lunar.
Rata_dobanda - reprezinta rata dobânzii care se aplica
Nr_plati - numarul de plati
Platt - suma care se plateste de fiecare data
Vp - reprezinta valoarea prezenta sau suma care se investeste/ împrumuta in momentul initial.
Daca vp este omis se considera ca este 0.
Tip - poate lua valoarea 0 sau 1. Daca are valoarea 0 se considera ca platile se fac la sfârsitul
perioadei, dact are valoarea 1, plttile se fac la începutul perioadei. Dact argumentul tip este omis
se considera ca are valoarea 0.
Banii care sunt platiti sunt reprezentati prin numere negative, iar cei încasati sunt reprezentati
prin numere pozitive.
Exemplu: Sa presupunem ca o persoana vrea sa investeasca bani pentru un proiect care va fi
realizat peste 1 an. De aceea, depune 1 000 $ într-un cont de economii cu o dobânda de 6% pe an
(dobânda lunara va fi 6%/ 12, adica 0.5%). De asemenea, sa presupunem ca persoana respectiva
va depune câte 100 $ la începutul fiecarei luni, în urmatoarele 12 luni. Câti dolari vor fi în cont la
Observaţie. Când se lucrează cu funcţii financiare, trebuie verificat dacă toate argumentele unei funcţii sunt bazate pe aceeaşi perioadă de timp : o zi, o lună sau un an . Numele funcţiilor oferite de programul Excel pe categorii de funcţii sunt :
FV(rate, nper, pmt, pv, type) Valoarea viitoare (Future value) a unui împrumut într-un moment de timp viitor, după efectuarea tuturor plăţilor, unde rate = rata dobânzii, nper = numărul de perioade, pmt = suma plătită ca rată la împrumut, pv = valoarea actuală a
împrumutului, type = 1 sau 0 după cum plata se face la începutul perioadei sau la sfârşitul peroadei
NPER(rate, pmt, pv, fv, type)
Number of periods - Numărul de luni, ani, zile sau alte unităţi de timp necesare pentru un împrumut
PMT(rate, nper, pv, fv, type) Payment-Suma plătită periodic ca rată la împrumut
PV(rate, nper, pmt, fv, type) Present value Valoarea actuală a unui� împrumut
RATE(nper, pmt, pv, fv,type, quess)
Rate � Rata dobânzii la un împrumut
1. Să se calculeze valoarea viitoare a unei investiţii, ştiind că un client a depus la banca "X" o
suma iniţială de 250 milioane lei, la o rata a dobânzii de 15%, pe o durată de 9 luni. De asemenea
clientul depune în fiecare lună suma de 5 milioane lei.
Răspuns: Punerea enunţului în celule şi scrierea formulei FV( ) astfel:
Rata dobânzii 15%
Durata depozitului 9 luni
Suma iniţială depusă
250,000,000 lei Calcul făcut pentru investitor
Depunerea lunară 5,000,000 lei la început de lună la sfârşit de lună
Valoarea la sfârşitul perioadei este de: 327,481,376 lei 326,889,915 lei
=FV(C4/12;C6;-C8;-
C7;1)=FV(C4/12;C6;-C8;-
C7;0)
Calcul făcut pentru bancă la început de lună la sfârşit de lună
-327,481,376 lei -326,889,915 lei
=FV(C4/12;C6;C8;C7;1) =FV(C4/12;C6;C8;C7;0)Observaţia 1: În cadrul formulei funcţie FV( ) de la calcul făcut pentru investitor
Funcţia PMT este o funcţie valoroasă dacă lucrezi cu investiţii sau dacă apelezi la
împrumuturi. Această funcţie calculează rapid rata dacă îi furnizezi dobânda anuală, numărul de luni şi
valoarea totală a împrumutului. Funcţia PMT calculează plata pentru un împrumut bazat pe plăţi
constante şi o rată constantă a dobânzii.
Funcţia PMT are sintaxa:
PMT(rate;nper;pv;fv;type)
rate (rată) este rata dobânzii pentru banii împrumutaţi. Reprezintă rata procentuală pe perioada de plată.
nper este numărul total de plăţi pentru împrumut.
pv este valoarea împrumutului.
fv este valoarea care defineşte restul de valoare rămasă de plată la sfârşîtul împrumutului. Poate fi utilizat pentru o plată globală la sfârşitul împrumutului. Acest argument este opţional, dacă argumentul fv lipseşte, i se atribuie valoarea zero.
type este un număr care arată când se face plata.
type =plata se face
0 sau lipseşte
la sfârşitul perioadei
1 la începutul perioadei
La utilizarea acestei funcţii trebuie să ţii cont de următoarele două lucruri:
corespondenţa dintre rate şi termene.
funcţia calculează o plată negativă.
Dacă dobânda este anuală, iar plăţile se vor face lunar, va trebui să împarţi dobânda la 12 pentru a echivala rata şi termenele. Este mai uşor să împarţi argumentul funcţiei la 12, astfel încât în celula corespunzătoare să poţi introduce dobânda anuală.
Funcţia PMT calculează o dobândă negativă pentru un volum pozitiv sau un volum negativ pentru o plată pozitivă. Pentru ca cifrele din foaia de calcul să fie pozitive, trebuie să faci argumentul pv negativ în formulă.
Pentru a utiliza funcţia PMT trebuie să apelezi caseta de dialog Paste Function.
Alege Financial din câmpul Function category şi PMT din câmpul Function name.
După selectarea funcţiei completează în caseta Formula Palette argumentele funcţiei.
Obs. 1. Pentru a calcula plata lunară trebuie să împarţi rata dobânzii anuale la 12.
Obs. 2. Pentru a calcula numărul de rate trebuie să înmulţeşti numărul de ani în care se va plăti împrumutul cu numărul de luni pe care le are un an.
Obs. 3. Editează semnul minus (-) în câmpul argumentului pv sau în faţa funcţiei pentru ca aceasta să returneze o valoare pozitivă de plată lunară.
Notă: 1. Plata returnată de funcţia PMT include dobânzi dar nu şi taxe, rezerve de plăţi.
Notă: 2. Dacă foloseşti plăţi lunare pe o perioadă de 4 ani, pentru o rată anuală a dobânzii de 12%, foloseşte pentru rate 12%/12 şi pentru nper 4*12. Dacă faci plăţi anual, atunci foloseşte pentru rate 12% şi pentru nper 4.
Obs. Pentru a afla valoarea totală de plată pe durata împrumutului înmulţeşte valoarea returnată de funcţia PMT cu valoarea argumentului nper.
2. Să se determine plata lunară a unui împrumut efectuat de un agent economic la banca "X" în vederea
achiziţionării unui autovehicul, ştiind că suma împrumutată este de 350 milioane lei, rata dobânzii de
16%, durata împrumutului este de 5 ani. Totodata să se determine costul total al împrumutului şi
valoarea totală a dobânzii.
Răspuns: Punerea enunţului în celule şi scrierea formulei PMT( ) astfel:
Rata dobânzii 16%
Durata împrumutului 5 ani Rezultat cu valoare
negativăRezultat cu valoare
pozitivă
Suma împrumutată
350,000,000 lei
=PMT(C19/12;C20*12;C21) =PMT(C19/12;C20*12;-C21)
Mărimea plăţii lunare -8,511,320 lei 8,511,320 lei
Costul total al împrumutului -510,679,199 lei 510,679,199 lei
Valoarea totală a dobânzii -160,679,199 lei 160,679,199 lei
Observaţie: Corect ar fi ca mărimea plăţii lunare să fie negativă deoarece reprezintă a plată
făcută de agentul economic către bancă.
La calculul "Valoarea totală a dobânzii" - celula D24 respectiv E24 - s-a ţinut cont de faptul că
"Mărimea plăţii lunare" - celula D22 respectiv E22 - şi "Costul total al împrumutului" - celula D23
respectiv E23 - sunt valori negative respectiv valori pozitive.
FUNCŢIA FV
Funcţia FV calculează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe plăţi periodice şi constante
şi o rată a dobânzii constantă.
Funcţia FV are următoarea sintaxă:
FV(rate;nper;pmt;pv;type)
FV (rata_dobanda, nr_rate, plata, vp, tip)
Functia FV calculeaza valoarea viitoare pentru o serie de încasari/ plati egale (specificate în
argumentul plata), facute într-un numar de perioade reper, cu o anumita dobânda (primul argument).
Dobânda trebuie sa aiba aceeasi unitate de masura ca reper. De exemplu, dobânda anuala trebuie sa se
împarta la 12 daca încastrile/ platile se fac lunar.
Rata_dobanda - reprezinta rata dobânzii care se aplica
Nr_plati - numarul de plati
Plata - suma care se plateste de fiecare data
Vp - reprezinta valoarea prezenta sau suma care se investeste/ împrumuta in momentul initial. Daca
vp este omis se considera ca este 0.
Tip - poate lua valoarea 0 sau 1. Daca are valoarea 0 se considera ca platile se fac la sfârsitul
perioadei, dact are valoarea 1, platile se fac la începutul perioadei. Dact argumentul tip este omis se
considera ca are valoarea 0.
Banii care sunt platiti sunt reprezentati prin numere negative, iar cei încasati sunt reprezentati prin
numere pozitive.
Exemplu: Sa presupunem ca o persoant vrea sa investeasca bani pentru un proiect care va fi realizat
peste 1 an. De aceea, depune 1 000 $ într-un cont de economii cu o dobânda de 6% pe an (dobânda
lunara va fi 6%/ 12, adica 0.5%). De asemenea, sa presupunem ca persoana respectiva va depune câte
100 $ la începutul fiecarei luni, în urmatoarele 12 luni. Câti dolari vor fi în cont la sfârsitul celor 12
rate (rată) este rata dobânzii pe perioadă, spre exemplu, dacă faci un împrumut pentru maşină şi ai o rată a dobânzii de 10% anual iar plăţile le efectuezi lunar, atunci rata dobânzii pe lună este 10%/12 sau 0,83%. În formulă trebuie să introduci , ca rată lunară, 10%/12 sau 0,83% sau 0,0083.
nper este numărul total de plăţi. Spre exemplu, dacă faci un împrumut plătibil în patru ani, cu o rată lunară, numărul total de plăţi este 4*12 (48). În formulă se atribuie valoarea 48 argumentului nper.
pmt este plata care se efectuează la fiecare perioadă. Nu poate fi schimbat pe perioada plăţii împrumutului. Nu conţine taxe. Dacă lipseşte este obligatorie prezenţa argumentului pv.
pv este valoarea actuală. Dacă lipseşte i se atribuie valoarea zero şi este obligatorie prezenţa argumentului pmt.
type este un număr care arată când se face plata. Dacă lipseşte i se atribuie valoarea zero.
Al doilea argument este negativ pentru ca reprezinta o cheltuiala
4. Să se determine numărul de perioade ce trebuie avute în vedere la achitarea unui împrumut de 35 milioane lei, ştiind că rata dobânzii la care s-a contractat creditul este de 20% şi dispune să plătească lunar o suma de 1.200.000 lei.
Răspuns: Punerea enunţului în celule şi scrierea formulei NPER( ) astfel:
Rata dobânzii 20%Mărimea plăţii lunare 1,200,000 lei La începutul perioadei La sfârşitul perioadei
Suma împrumutată 35,000,000 lei =NPER(C38;-
C39*12;C40;;1)=NPER(C38;-C39*12;C40)
Perioada de rambursare în ani 2.85 ani 3.65 ani
Perioada de rambursare în luni 34.18 luni 43.82 luni
=D41*12 =E41*12
5. Să se calculeze mărimea plăţilor lunare aferente unui împrumut de 80 milioane lei, contractat pe o perioadă de 3 ani pentru mai multe variante de rată a dobânzii (22%,24%,26%,28%,30%)
Răspuns: Punerea enunţului în celule şi scrierea formulei PMT( ) astfel:
Rata anualå a dobânzii Durata împrumutului 3 ani Suma împrumutata 80,000,000 lei
Pentru calculul plăţii lunare pe mai multe variante al ratei dobânzii vom folosi o tabelă de ipoteze. -2,222,222 lei =PMT(C48/12;C49*12;C50)
3. O persoană a făcut un împrumut la banca “X” în valoare de 60 milioane lei pe o perioada de 2 ani. Care este rata dobânzii practicata de banca "X" ştiind că persoană respectivă plăteşte lunar suma de 3.000.000 lei.
Răspuns: Punerea enunţului în celule şi scrierea formulei RATE( ) astfel:
Suma împrumutată 60,000,000 lei
Durata împrumutului 2 ani
Mărimea plăţii lunare 3,000,000 lei
Rata lunară a dobânzii 1.51% =RATE(C30*12;-C31;C29)
Rata anuală a dobânzii 18.16% =D32*12
22% -3,055,236 lei 24% -3,138,628 lei 26% -3,223,250 lei 28% -3,309,087 lei 30% -3,396,126 lei
6. Să se calculeze mărimea plăţilor lunare aferente unui credit de 60 milioane lei, contractat pe 5 ani, pentru mai multe perioade de variante de rambursare (1 an, 2 ani, 3 ani, 4 ani, 5 ani), ştiind că rata dobânzii este de 25%.
Răspuns: Punerea enunţului în celule şi scrierea formulei PMT( ) astfel:
Rata anualå a dobânzii 25% Durata împrumutului 5 ani Suma împrumutata 60,000,000 lei
Pentru calculul plăţii lunare pe mai multe variante al ratei dobânzii vom folosi o tabelă de ipoteze. -1,761,079 lei =PMT(C62/12;C63*12;C64)
1 AN -5,702,652 lei 2 ANI -3,202,291 lei 3 ANI -2,385,590 lei 4 ANI -1,989,428 lei 5 ANI -1,761,079 lei