ARGUMENTO caracteristic a societii moderne o reprezint
vehicularea unei cantiti mari de informaii, de natur diferit.
Experii tind s acrediteze ideea c, n prezent, ne aflm n stadiul
unei societi informaionale, n plin dezvoltare.
Ca urmare, preocuprile pentru optimizarea continu a comunicrii,
constituie un obiectiv principal al proceselor de conducere macro i
microeconomic.
La nivel de ntreprindere(microeconomic) trebuie asigurat
coordonarea activitilor, care se desfoar n cadrul acesteia.
Aceast coordonare asigur funcionarea normal a structurii
organizatorice.
Structura organizatoric este definit ca fiind ansamblul
persoanelor, subdiviziunilor organizatorice i relaiilor care se
stabilesc ntre acestea, n vederea realizrii obiectivelor
ntreprinderii.
Structura organizatoric este un important subsistem al
sistemului de management.
Fr relaii i interaciuni ntre elementele componente,
ntreprinderea nu poate exista ca un tot unitar i nu poate funciona
eficient.
Relaiile organizatorice evideniaz complexitatea raporturilor ce
se stabilesc ntre componentele primare(post, funcie) i cele
agregate(compartimente) ale structurii organizatorice.
Relaiile organizatorice sunt evideniate ntr-o serie de documente
ale structurii organizatorice:
Regulamentul de Organizare i Funcionare al ntreprinderii
prin
Diagrama de Relaii ( sunt reprezentate relaiile formale);
Fiele Posturilor;
Organigrama ntreprinderii ( sunt reprezentate relaiile ierarhice
linii verticale i relaiile de cooperare linii orizontale).
Relaiile organizatorice apar pe suprafaa organigramei ca o reea
de vectori, fiecare avnd originea ntr-un post superior iar sgeata
ntr-un post subordonat.
Dac n organigram sunt prefigurate toate tipurile de relaii
organizatorice, aceasta devine mai complet dar, n acelasi timp, mai
greu de urmrit.
n organigramele de ansamblu, se redau relaiile cele mai
caracteristice, iar n cele de detaliu sunt precizate toate aceste
relaii.
Se recomand ca relaiile organizatorice de subordonare ierarhic s
fie prezentate prin linii continue, cele de subordonare funcional
prin linii ntrerupte, iar celelalte tipuri prin linii distincte
precizate n legenda amplasat ntr-o anumit parte a planei.
CAPITOLUL I PREZENTARE S.C,, TEODEN SRL
ACT CONSTITUTIV
al societii comerciale cu rspundere limitat TEODEN SRL
Art. 1 Subsemnaii:
ROMAN ION, cetean romn, nscut la data de 14.07.1975 n Craiova,
domiciliat in localitatea Craiova, jud. Dolj, identificat cu CI
seria DX, nr.007586, eliberat de Politia Craiova, la data
de15.03.2002, CNP: 1750714160078 i
IONESCU AUREL, cetean romn, nscut la data de 18.05.1971 n
localitatea Craiova, jud. Dolj, domiciliat n Craiova, jud. Dolj,
identificat cu CI seria DX, nr. 234547 eliberat de Politia Craiova,
la data de 04.02.2004 CNP: 1710518160094 au hotrt nfiinarea unei
societi comerciale, in baza prevederilor Legii romane nr. 31/1990
republicat i modificat.
Art. 2. Denumirea societii este: TEODEN". In cuprinsul
prezentului contract, societatea comerciala TEODEN" S.R.L este
denumita generic "societate".In orice factura, oferta, comanda,
tarif, prospect i alte documente ntrebuinate in comer emannd de la
societate, trebuie sa se menioneze denumirea, forma juridica,
sediul social, numrul din Registrul Comerului, capitalul social i
codul unic de nregistrare.
Art. 3. Societatea comerciala TEODEN" S.R.L este persoana
juridica romana, avnd forma juridica de societate comerciala cu
rspundere limitata.
Societatea dobndete personalitate juridica de la data
nmatriculrii in Registrul Comerului.
Art.4. Sediul societii este n: Craiova, jud. Dolj.
Puncte de lucru
Societatea va putea s-i schimbe sediul, sa deschid filiale,
sucursale, reprezentante, agenii i alte asemenea uniti, la alte
adrese i in alte localiti din Romnia i alte state, cu respectarea
prevederilor legale.
Art.5. Durata de funcionare a societii este nedeterminata, cu
ncepere de la data nmatriculrii in Registrul Comerului.
Art.6. Domeniul principal de activitate corespunde grupei CAEN
4721 Comer cu amnuntul al fructelor i legumelor proaspete, n
magazine specializate
Art.7. Capitalul social total este de 200 lei, constituit din 20
pri sociale, nominative i indivizibile, in valoare de 10 lei
fiecare.
Aportul fiecrui asociat la capitalul social este urmtorul:ROMAN
ION - 18 pri sociale in valoare totale - de 180 leiIONESCU AUREL -
2 pri sociale in valoare totala de 20 lei
Art. 8 Participarea la profit i pierderi a asociailor se va face
proporional cu prile sociale subscrise i depuse de fiecare la
constituirea capitalului social, cu excepia pierderilor produse
prin frauda de oricare dintre pri. Aportul fiecrui asociat la
capitalul social este urmtorul:
- ROMAN ION - 18 pri sociale nominative si indivizibile in
valoare totala de 180 ce reprezint 90 % cota de participare la
beneficii si pierderi
- BARBU MARIA - 2 pri sociale nominative si indivizibile in
valoare totala de 20 lei ce reprezint 10 % cota de participare la
beneficii si pierderi
Art. 9 Prile sociale pot fi transmise ctre asociai .
Transmiterea de pri sociale ctre persoane din afara societii este
permisa numai daca a fost aprobata de ctre asociai reprezentnd cel
puin trei ptrimi din capitalul social.
Art. 10. Majorarea capitalului social se face cu respectarea
dispoziiilor legale de constituire a societii. Majorarea sau
reducerea capitalului social se poate face pe baza hotrrii adunrii
generale a asociaiilor, potrivit cu interesele societii i in
concordanta cu prevederile legale.
Majorarea capitalului social poate fi fcut din beneficiile
societii sau din alte aporturi, care pot fi, total sau parial, in
numerar sau/i in natura.
Art. 11. Reducerea capitalului social poate fi fcut motivat,
pana la limita impusa de legiuitor dar nu mai devreme de doua luni
de la data la care hotrrea de reducere a fost publicata in
Monitorul Oficial.
Art. 12 Bunurile in natura aduse in societate ca aport, intra in
proprietatea acesteia. Aportul la capitalul social nu este purttor
de dobnzi.
Art. 13 Excluderea sau retragerea asociailor se va face in
conformitate cu prevederile Legii 31/1990 modificata.
Art. 14. Conducerea societii se exercita de adunarea generala a
asociailor care va funciona conform Legii nr. 31/1990 republicata
cu modificrile ulterioare i actului constitutiv.
Adunarea decide prin votul reprezentnd majoritatea absoluta a
asociailor i prilor sociale. Fiecare parte sociala da dreptul la un
vot.
Art. 15. Administrarea societii se va face de ctre cei doi
asociai : POPESCU ION si BARBU MARIA, cu drepturi depline in
angajarea i reprezentarea societii in relaiile cu terii.
Art. 16 Administratorii pot face toate operaiunile cerute pentru
ducerea la ndeplinire a obiectului societii, fiind obligai a lua
parte la toate. adunrile societii, la consiliile de administrate,
nu au dreptul de a-i substitui alte persoane, in caz ca totui o
fac, rspund solidar cu acestea pentru eventualele daune produse
societii
Art. 17 .Obligaiile i rspunderile administratorilor sunt
reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele
speciale prevzute de Legea nr.31/1990 republicata cu modificrile
ulterioare.
Art. 18 Administratorii sunt rspunztori fata de societate
pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existenta reala a dividendelor pltite;
c) existenta registrelor cerute de lege i corecta lor
tinere;
d) stricta ndeplinire a hotrrilor adunrii generale, a
ndatoririlor pe care legea, contractul de societate i prezentul
statut le impun.
Art. 19. In situaia in care interesele societii o impun,
asociaii pot hotr in adunarea generala, fuziunea sau divizarea
societii, cu respectarea actului constitutiv, a prevederilor Legii
nr.31/1990 republicata cu modificrile ulterioare, i celorlalte acte
normative incidente.
Art.20. Dizolvarea societii se va face cu respectarea actului
constitutiv,a Legii 31/1990 modificat i a celorlalte acte normative
incidente.
Art. 21 Din momentul dizolvrii, administratorii nu mai pot
ntreprinde noi operaiuni, in caz contrar ei sunt personal si
solidar rspunztori pentru operaiunile pe care le-au ntreprins.
Art. 22. Prin votul unanim al asociailor se poate hotr i asupra
modului in care activele ramase dup plata creditorilor vor fi
mprite. In lipsa acordului unanim privind mprirea bunurilor, va fi
urmata procedura lichidrii prevzut de Legea 31/1990 republicata cu
modificrile ulterioare. Transmiterea dreptului de proprietate
asupra bunurilor ramase dup plata creditorilor are loc la data
radierii societii din registrul Comerului. Registrul va elibera
fiecrui asociat un certificat constatator al dreptului de
proprietate asupra activelor distribuite, in baza cruia asociatul
poate proceda la nscrierea bunurilor imobile in cartea
funciara.
Art. 23 Asociaii au hotrt de comun acord de a fi exonerai de
rspunderea ndeplinirii obligaiilor din prezentul act in caz de for
majora. Fora majora o constituie evenimentele de nenlturat si
neprevzut ce nu pot evitate, aprute dup semnarea prezentului act
precum: rzboaie, catastrofe naturale, inundaii, precum si alte
cauze independente de voina prilor.
Art. 24 Fora majora exonereaz partea afectata in situaia
nendeplinirii obligaiilor contractuale i statutare datorita unui
asemenea eveniment in msur in care a fost comunicata si
dovedita.
Art. 25.. Exerciiul economico-financiar ncepe la 1 ianuarie-i se
ncheie la 31 decembrie al fiecrui an. Primul exerciiu ncepe la data
constituirii societii
Art. 26. In raporturile cu terii, societatea este entitate
distincta de persoana asociailor, in sensul ca, orice creditor
particular, poate sa-i exercite drepturile numai asupra
beneficiilor asociailor dup bilanul social i in nici un caz asupra
societii.
Art. 27. Asigurarea bunurilor din patrimoniul societii este de
competenta adunrii generate a asociailor.
Art. 28. Litigiile societii cu persoane fizice sau juridice sunt
de competenta organelor judectoreti din Romnia, iar cele cu
persoane fizice sau juridice strine se vor soluiona pe baza
dreptului internaional privat i dreptului comercial internaional,
de ctre instanele competente in funcie de fiecare spea in
parte.
Art. 29. Societatea poate sa primeasc i sa ofere, la rndul ei,
sume de bani, in lei sau valuta ori mijloace fixe, de la / la
persoane fizice sau juridice, ca donaii sau sponsorizri
Art. 30 Prezentul act se completeaz cu prevederile legale
exprese in materia societilor comerciale.
ASOCIAI:
ROMAN ION
IONESCU AUREL
CAPITOLUL II RELATIILE CARE SE STABILESC IN CADRUL STRUCTURII
ORGANIZATORICE
Factorii care influeneaz concepia unei structuri sunt:
1.Tipul i complexitatea produciei de bunuri i servicii;
2.Dimensiunile ntreprinderii;
3.Calificarea personalului ;
4.Cadrul juridic i statutul juridic de funcionare;
5.Strategia dezvoltrii adoptate. 2.1 Tipul i complexitatea
produciei de bunuri i servicii
Orice unitate de producie are ca obiectiv principal producerea
de bunuri materiale i servicii care se realizeaz prin desfurarea
unor procese de producie.Aceste uniti productive ii realizeaz
funciunea de producie prin desfurarea n bune condiii a acestor
procese.
Structura organizatoric i organizarea activitii de producie din
cadrul ntreprinderii se afl ntr-o dependen direct fa de tipul
produciei. Prin tip de producie se ntelege o stare organizatoric i
funcional a ntreprinderii, determinat de: volumul produciei
executate pe fiecare poziie din nomenclatur;
gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i locurilor de
munc;
modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
Procesul de producie reprezint totalitatea aciunilor contiente
ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor
sau a altor componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri
sau servicii cu anumit valoare de pia.
n ntreprinderile de producie exist trei tipuri de producie i
anume:
a) tipul de producie de mas;
b) tipul de producie de serie care n funcie de mrimea lotului de
fabricaie poate fi de serie mare, mijlocie sau mic;
c) tipul de producie individual.
a) Caracteristici ale productiei de mas fabricarea unei
nomenclaturi reduse de produse, n mod nentrerupt i n cantiti mari
sau foarte mari;
specializare nalt att la nivelul locurilor de munc, ct i la
nivelul ntreprinderii;
deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face
bucat cu bucat, n mod continuu cu ajutorul mijloacelor de transport
specifice, de tipul benzilor rulante;
din punct de vedere organizatoric, locurile de munc i fora de
munc care le utilizeaz au un grad nalt de specializare fiind
amplasate n succesiunea operaiilor tehnologice sub forma liniilor
de producie n flux.
b) Caracteristici ale produciei de serie acest tip de producie
este specific ntreprinderilor care fabric o nomenclatur relativ
larg de produse, n mod periodic i n loturi de fabricaie de mrime
mare, mic sau mijlocie;
gradul de specializare al ntreprinderii sau locurilor de mun
este mai redus dect la tipul de serie mare, fiind mai ridicat sau
mai sczut n funcie de mrimea seriilor de fabricaie;
deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face cu
mijloace de transport cu deplasare discontinu (pentru seriile mici
de fabricaie)-crucioare, electrocare etc. sau cu mijloace de
deplasare continu, pentru seriile mari de fabricaie;
locurile de muc sunt amplasate dup diferite criterii n funcie de
mrimea seriilor de fabricaie.Astfel, pentru seriile mari de
fabricaie locurile de munc sunt amplasate dup criteriul liniilor
tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaie dup criteriul
grupelor omogene de maini.
c) Caracteristici ale produciei individuale(unicate) fabricarea
unei nomenclaturi foarte largi de produse, n cantiti reduse, uneori
chiar unicate;
repetarea fabricrii unor produse are loc la intervale de timp
nedeterminate, uneori fabricarea acestora putnd s nu se mai repete
niciodat;
utilajele din dotare au un caracter universal, iar personalul
care le utilizeaz, o calificare nalt;
deplasarea produselor ntre locurile de munc se face bucat cu
bucat sau n loturi mici de fabricaie, cu ajutorul unor mijloace de
transport cu deplasare discontinu;
amplasarea locurilor de munc n seciile de producie se face
conform principiului grupelor omogene de maini.
2.2 Calificarea personalului Eficiena serviciilor i produciei
din cadrul unei organizaii este determinat i de calitatea
personalului. Aceast calitate a personalului este dat de nivelul de
calificare a acestuia.
Ridicarea nivelului pregtirii profesionale, are ca scop
principal realizarea unor rezultate mai bune de ctre personalul
ntreprinderii.
Metodele de pregtire profesional sunt numeroase. Alegerea
acestora se face n funcie de mai multe criterii:
proporiile colectivului care trebuie instruit;
experiena colectivului;
aptitudinile personalului;
cheltuielile pe care le implic metodele de instruire n comparaie
cu rezultatele scontate.
n mod deosebit alegerea metodei este determinat de scopul
urmrit, care poate fi:
mbogirea cunotinelor teoretice;
mbogirea aptitudinilor;
influenarea atitudinilor sau schimbarea comportamentului.
Descrierea principalelor forme de calificare folosite frecvent n
practic sunt urmtoarele:
instructajele de acomodare;
rotaia pe diverse posture;
cursurile.
Competena este capacitatea unei persoane de a realiza, n mod
corespunztor i cu eficien maxim, sarcinile care i revin.
Nivele de calificare:
Nivelul 1 : Muncitor activitate caracterizat prin rutin i
sarcini de lucru previzibile .
Nivelul 2 : Muncitor calificat sarcini de lucru nerutiniere,
responsabilitate i munc n echip.
Nivelul 3 : Tehnician sarcini de lucru diverse i complexe care
exclud rutina i uneori munca n echip.
Nivelul 4 : Grad semnificativ de responsabilitate, cu sarcini de
lucru diverse i complexe.Nivelul5 : Responsabilitate personal
ridicat i decizii independente, alturi de sarcini privind
coordonarea activitii personalului i alocarea de resurse n activiti
de analiz, diagnosticare, proiectare, planificare, execuie i
control.2.3 Cadrul juridic i statutul juridic de funcionare
n orice societate, indiferent de tipul sau de nivelul ei de
organizare nici o activitate, orict de nensemnat ar fi, nu se poate
desfura n afara legilor.Tot ce omul ntreprinde, de la cele mai
simple i mai obinuite fapte zilnice pana la cele mai complexe,
uluitoare i chiar irepetabile activiti, respect una sau mai multe
legi, fie ele scrise sau nescrise.
nfiinarea unei ntreprinderi, fie ea mic sau mare, este un proces
complex, care trebuie s respecte ca orice alt activitate, un cadru
legal corespunztor.
Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din
spaiul economic-geografic n care ii desfoar activitatea
ntreprinderea, de cadrul legislativ al pieelor externe, dar i de
sistemul instituional naional i internaional.
Statutul juridic de funcionare a unei ntreprinderi este unul
dintre documentele de formalizare a structurii organizatorice a
acesteia i este o component a regulamentului de organizare i
funcionare.
Legile care reglementeaz activitile n ntreprindere sunt:
15/1990 - organizarea unitii de stat n regii autonome i societi
comerciale; 31/1990 - constituirea societilor comerciale; 11/1990 -
privind combaterea concurenei relaionale; 12/1990 - referitoare la
practica mpotriva speculei; 26/1990 - privind registrul comerului;
11/1994 - privind protecia consumatorului.2.4 Strategii de
dezvoltare
Strategia de dezvoltare definete obiectivele de dezvoltare
viitoare ale ntreprinderii, modul de alocare a resurselor i
aciunile ce trebuie ntreprinse pe orizonturi de timp bine precizate
innd cont de accentuarea competiiei pe diferite piee i de cerinele
asigurrii unei anumite rentabiliti pentru activitile desfurate.
Elaborarea unei strategii presupune:
analiza situaiei curente;
examinarea perspectivelor pentru viitor;
elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si
alegerea strategiei de urmat;
punerea n aplicare a strategiei alese;
CONCLUZIIDesi notiunea de structura organizatorica a fost
abordata n numeroase lucrari, asupra sa nu s-a ajuns la o definire
riguros stiintifica, n masura sa ntruneasca consensul
specialistilor.Consideram ca o imagine mai precisa asupra acestui
mecanism o furnizeaza definitia dupa care structura organizatorica
a firmei reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor
organizatorice astfel constituite nct sa asigure premisele
organizatorice n vederea stabilirii si realizarii obiectivelor
previzionate. n cadrul structurii organizatorice a firmei deosebim
doua componente principale: 1. Structura managerial
2. Structura de productie1. Structura manageriala poate fi
definita ca ansamblul managerilor de nivel superior si al
subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se
asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de personal
necesare desfasurarii compartimentelor de productie. 2. Structura
de productie este alcatuita din totalitatea subdiviziunilor
organizatorice ale firmei, n cadrul carora se desfasoara activitati
operationale, n principal, de productie. Structura organizatorica a
firmei este o expresie att a resurselor umane, materiale,
financiare si informationale ncorporate, ct si a caracteristicilor
mediului n care acesta si desfasoara activitatile. Elementele
endogene si exogene firmei, care-si pun amprenta asupra
caracteristicilor organizarii structurale, pot fi individualizate
sub forma variabilelor organizationale.Importanta structurii
organizatorice rezida, n primul rnd, n conditionarea obtinerii unei
profitabilitati ridicate n firma, deoarece e o componenta de baza a
sistemului managerial a carui functionalitate o determina n buna
masura. Structura organizatorica asigura osatura sistemului
managerial, de rationalitatea sa depinznd ntr-o proportie
apreciabila continutul si mbinarea sistemului de obiective,
configuratia si functionalitatea sistemului informational si
decizional. Impactul structurii organizatorice nu trebuie rezumat,
nsa, doar la efectele strict economice. Implicatiile cele mai
importante au caracteristicile structurii organizatorice asupra
satisfactiilor obtinute de salariatii societatii comerciale sau
regiei de stat n procesul muncii asupra climatului de
munca.Structura organizatorica a unei firme reprezinta modul de a
alocare a personalului angajat, n ansamblul compartimentelor de
munca constituite n functie de natura activitatilor ce le sunt
atribuite si grupate pe seama legaturilor ce se stabilesc ntre ele
n doua planuri: n plan vertical, pe diferite nivele ierarhice, n
raport cu gradul de subordonare si n plan orizontal, pe acelasi
nivel ierarhic, n raport cu functiunea deservita.BIBLIOGRAFIE
1.ALBU RODICA
PLANIFICAREA OPERATIONAL
ED. OSCAR PRINT, BUCURETI 2006
2.BRBULESCU C.
ECONOMIA I GESTIUNEA NTREPRINDERIIED.ECONOMIC, BUCURETI 1999
3.CONSTANTINESCU D ECONOMIA NTREPRINDERII
DUMBR C.
ED. ECONOMIC, BUCURETI 2000
MEGHIAN G.
5.GAVRILA T. ECONOMIA SI GESTIUNEA INTERPRINDERII
ED.ECONOMICA,BUCURESTI 2000
4.MANOLESCU A.
APLICAII
MARINA C.
ED. ECOMONIC, BUCURETI 2004
MARIN I.
6.ZORLETIAN T.
MANAGEMENTUL ORGANIZAIEI
ED.ECONOMICA,BUCURESTI 1998
Contents
1ARGUMENT
3CAPITOLUL I PREZENTARE S.C,, TEODEN SRL
7CAPITOLUL II RELATIILE CARE SE STABILESC IN CADRUL STRUCTURII
ORGANIZATORICE
72.1. Tipuri de relaii organizatorice.
72.1.1. Din punct de vedere juridic:
72.1.2. Din punct de vedere al continutului informatiilor
transmise:
10CAPITOLUL III - STUDIU DE CAZ
13CONCLUZII
15BIBLIOGRAFIE